Daca banca i-ar da un imprumut in lei cu o dobanda de 6-7% pe an, directorul executiv de la Angst si presedintele Asociatiei Romane a Carnii, Sorin Minea, spune ca l-ar lua cu draga inima. Pana atunci nici nu se poate discuta, spune el categoric, pentru ca dobanzile actuale depasesc rata profitului pe care o obtin si atunci nu am nici un interes pentru ele.
De aceea, toate creditele pe care le-a luat pana acum pentru compania pe care o conduce sunt in euro, si asta ma avantajeaza. Minea vorbeste – la fel ca si majoritatea managerilor romani – despre un mare paradox de care se loveste in relatia sa cu bancile. Se spune, afirma el, ca se doreste reorientarea creditelor catre lei, dar bancile nu vor sa dea credite in lei. Daca ar vrea, ar avea dobanzi mai mici la creditele in lei.
Calculul pe care si-l face orice roman atunci cand ia un credit de la banca este simplu si nu are nici o legatura cu ideea de incredere in moneda nationala, spun managerii companiilor romanesti, pe care BUSINESS Magazin i-a provocat la o discutie pe aceasta tema. E vorba despre un calcul pragmatic, nu de incredere sau neincredere, spun ei.
La sfarsitul lui iunie, calculul pragmatic arata ca diferenta intre dobanzile pentru un credit in valuta si pentru unul in lei era de aproape 10 procente: pentru un imprumut in valuta, costul anual se situa la 8-9%, in timp ce un credit in lei se lua de la banci cu peste 18%.
E explicabila deci migratia romanilor spre creditele in valuta. Si daca cineva ar ezita, gandindu-se la riscul valutar, sa ia un credit in valuta, atunci argumentul evolutiilor din ultimele luni l-ar convinge fara indoiala. De la sfarsitul lui 2004, leul s-a apreciat de-a dreptul spectaculos si aproape continuu in raport cu dolarul si cu euro. Iar pentru cei care au luat credite in valuta, asta a insemnat rate mai ieftine: diferenta intre cei 42.000 de lei cat costa un euro in toamna anului trecut si nivelul de 35.000 de lei pentru un euro de azi se traduce intr-un castig palpabil de 7.000 de lei pentru fiecare euro din rata lunara.
Daca ai luat un credit in euro, e mai convenabil acum sa-ti calculezi astfel castigul lunar decat sa te gandesti la riscul valutar – si cum previziunile analistilor vorbesc si in continuare despre o apreciere a leului fata de euro si dolar, motivatia fiecaruia dintre noi pentru creditele in lei este ca si inexistenta. Scenariile facute de dealerii bancilor pentru decembrie 2005 – si publicate de BUSINESS Magazin in iunie – inclinau mai degraba spre o scadere a leului spre 35.000 lei decat spre o crestere care ar sustine argumentele guvernatorului BNR privind riscul creditelor in valuta. Din previziunile publicate in iunie n-au lipsit nici estimarile pentru un curs de 30.000 lei/euro in 2006.
De ce scad euro si dolarul? Intarirea leului, care a castigat doar de la inceputul anului 11% in fata monedei unice si 2% fata de dolar, se datoreaza in principal intrarilor masive de valuta din partea investitorilor straini, care au speculat diferenta mare de dobanda dintre leu si euro.
Este insa realista si sustenabila pe termen lung aprecierea spectaculoasa a leului? Raspunsul la aceasta intrebare pare sa nu-l mai stie foarte bine nici guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. Efectul acestor speculatii pare sa il fi uimit chiar si pe el. Iar fata de o serie de previziuni venite de la Londra, care estimeaza ca la anul, euro va putea ajunge chiar si la 28.000 de lei, Isarescu se declara sceptic: Un asemenea punct de vedere al analistilor, ca leul se va duce numai intr-o directie reprezinta un semn de «irrational exuberance».
Chiar daca Banca Nationala vrea, asa cum spune Isarescu, un leu convertibil puternic, ea isi doreste in acelasi timp si un leu la locul lui. Venita din partea sefului BNR, afirmatia este dura si de natura sa creeze scepticism in randul analistilor fata de continuarea aprecierii leului. Ma gandesc acum si la o inversare a trendului, spune unul dintre ei.
Este pentru prima data, dupa ce leul si-a inceput ascensiunea, cand Mugur Isarescu vorbeste despre o decuplare intre valoarea leului si realitatea economica imediata. Leul a devenit mai mult financiar decat comercial, spune el. Totusi, cursul nu poate fi decuplat de castigurile de productivitate, de deficitul comercial sau de deficitul de cont curent.
Dar crede totusi cineva in puterea pe care a aratat-o pana acum leul romanesc in lupta cu valutele? Oamenii de afaceri sunt destul de sceptici.
Eu nu cred in intarirea aceasta a leului, pe care se bate atata moneda, spune Sorin Minea de la Angst. Parerea mea este ca leul e mai subred decat pare. Si ca se poate prabusi oricand, pentru ca nu are o baza reala de intarire.
De efectele unei astfel de prabusiri a leului asupra capacitatii celor ce s-au indatorat in valuta de a-si returna creditele se teme si Banca Nationala, pentru ca orice crestere a euro mareste nota de plata a ratei pentru creditele in valuta. Chiar daca, la prima vedere, cei 40-50 de lei noi pe care un roman ii scoate din buzunar suplimentar pentru o depreciere de 5% a leului nu pun probleme la prima vedere, anual asta inseamna 500-600 de lei noi in plus.
Iar proportia celor care ar fi afectati in cazul unei astfel de deprecieri a leului nu este deloc mica, in conditiile in care, la finele lunii iunie, mai bine de 60% din totalul celor 5,05 milioane de lei noi (50,5 miliarde de lei vechi, adica 14,2 miliarde de euro) imprumutate de la banci erau credite in euro sau dolari.
Apetitul explicabil al romanilor pentru creditele in valuta pune de acum in pericol stabilitatea intregului sistem financiar, ajuns aproape de un punct critic – atrage atentia, tot mai insistent, guvernatorul bancii centrale. De cateva saptamani incoace, el spune ori de cate ori are ocazia ca nu mai e de gluma si ca banca centrala e dispusa sa foloseasca toate parghiile de care dispune pentru a apara stabilitatea sistemului financiar.
Tonul calm cu care Mugur Isarescu a continuat sa-i indemne pe romani, aproape obsesiv uneori, sa mizeze pe leu – ori pe bancheri sa scada dobanzile la creditele in lei – s-a inasprit in ultima vreme. Bancherii spun ca piata este cea care cere credite in valuta. Nu cred ca este un argument solid, spunea Isarescu intr-una din aparitiile sale publice din ultimele saptamani. Si FNI, si Caritas au fost cerute de piata si uitati-va ce s-a intamplat. BNR trebuie sa actioneze din timp.
Pe masa guvernatorului sta acum un set de masuri dure pentru banci – prin care Isarescu vrea sa forteze bancherii sa mizeze mai putin pe creditele in valuta si sa le promoveze mai cu convingere pe cele in lei. Cum? Printr-un plafon impus la creditele in valuta: BNR vrea sa impuna bancilor ca soldul creditelor in valuta acordate sa nu depaseasca de doua ori si jumatate valoarea fondurilor proprii detinute de respectiva banca. Calculele acestui sold nu vor include creditele acordate clientilor care realizeaza venituri in valuta, mai putini susceptibili la riscul valutar.
Pana acum, bancile puteau da credite in valuta in sold de cinci ori mai mari decat fondurile proprii, iar in acest moment mai toate marile banci au depasit raportul pe care il vizeaza banca centrala.
In fata acestor masuri, bancherii au de ales: fie isi majoreaza capitalul social (care, adunat cu rezervele, reprezinta fondurile proprii ale bancii), fie nu mai dau credite in valuta. Efectul imediat al unor astfel de masuri ar fi, pe de o parte, scumpirea creditelor in valuta, iar pe de alta parte reorientarea bancilor catre creditele in lei. Reorientare ce se traduce, de fapt, printr-o scadere a dobanzilor pentru lei, situate inca, in prezent, la 15-35% pe an.
Cat ar trebui sa scada insa costul leului pentru a fi mai rentabil decat unul in valuta pentru cei care merg la banca sa ia un credit?
In dolari am acum o dobanda de 5-6%, spune Dan Trifu, director economic la Vel Pitar. El crede ca dobanzile ar trebui egalizate si la leu, pentru ca nu as plati mai mult pe lei. Directorul executiv de la Elmiplant, Elena Cremenescu, spune insa ca si un credit cu o dobanda de maxim 15% ar fi rentabil.
Pentru o companie mare, care poate avea acces relativ usor la credite in valuta si poate obtine dobanzi de circa 4,5% peste LIBOR (4,3%) la dolari sau 4,5% peste EURIBOR ( 2,24%) la euro, si considerand o depreciere a leului de 2-3%, dobanda la lei ar trebui sa se situeze undeva in jurul a 7-9% pentru ca indatorarea in lei sa fie o alternativa avantajoasa la indatorarea in valuta, crede Gilda Popescu, directorul financiar de la Astral Telecom.
De partea cealalta a baricadei, bancherii spun ca masurile BNR vor determina o scadere a dobanzilor la lei, pentru ca nu pot sa stea sa someze cu banii in vistierie. Bancile au in acest moment un exces de lei, greu de plasat in economie, la dobanzile mari pe care inca le practica.
Dar cat de rapida si de puternica va fi aceasta reducere nu depinde in nici un fel de ceea ce vrea banca centrala, spun ei, ci mai degraba de cat de mare va fi bataia pe imprumuturile in lei. Adica de cerere si de concurenta dintre banci.
Faptul ca nu vor mai putea da credite in valuta nu inseamna automat ca bancile vor da credite in lei, este de parere vicepresedintele Raiffeisen Bank, Razvan Munteanu. Totusi, evident ca bancile sunt interesate sa acorde cat mai multe credite in lei, si cel mai probabil vor mai opera reduceri ale dobanzilor; doua puncte procentuale pana la sfarsitul anului cred ca e fezabil, spune seful departamentului de analiza din aceeasi banca, Mihail Ion.
O scadere aproximativ egala, de 1,5-2 puncte procentuale in urmatoarele trei luni este realista, spune si Dragos Cabat, manager politici de creditare la UniCredit.
Tot in intervalul de 12-15% plaseaza si Florian Libocor, analist economic, dobanzile medii la portofoliul de credite pe segmentul clientilor nebancari pentru finalul acestui an.
Despre dobanzi de o singura cifra pentru un imprumut in lei, similare celor pentru creditele in valuta, este insa mult prea devreme sa vorbim. Tinand seama de considerentele actuale ale pietei, e greu de crezut ca dobanda medie la credite va ajunge la nivelul de 10%, spune Mihail Ion. Cel mai probabil, explica el, putem spera la un astfel de cost numai dupa ce inflatia se va fi redus la un nivel de sub 5% – situatie pe care insa nu o vom putea intalni mai devreme de un an sau doi. Pe de alta parte insa, o data cu scaderea dobanzilor pentru creditele in lei, bancherii spun ca n-ar trebui sa mire pe nimeni daca si remuneratia la depozitele in lei va mai scadea pana la sfarsitul anului. Pe segmentul de clienti nebancari, dobanzile medii pentru depozitele la termen s-ar putea incadra in intervalul 5-7%, este de parere Libocor.
Dobanzile pentru depozitele in lei au scazut insa deja foarte mult, ajungand la unele banci sa se situeze si la 4-5%, adica sub nivelul inflatiei prognozate pentru acest an. Bancile castiga insa marje serioase din diferenta intre remuneratiile pe care le dau pentru depozite si dobanzile pe care le incaseaza la lei.
Diferenta dintre dobanda la depozit si credit nu trebuie sa depaseasca 3-4%, in conditiile in care moneda e stabila deja, este de parere Monica Tatoiu, director al Oriflame. Un 5 cu 9 sau 7 cu 12 mi se pare rezonabil, dar 8 cu 22 este hotie!
Marja intre credite si depozite se va putea reduce insa doar pe masura ce volumele de activitate a bancilor vor creste, adica atunci cand intermedierea financiara se va consolida in Romania, iar costurile unitare se vor diminua, spune reprezentantul Raiffeisen Bank, Mihail Ion.
Si totusi, daca dobanzile la depozite vor continua sa scada, cine va mai merge la banca pentru a-si plasa economiile? Inflatia, prognozata pentru acest an la 7,5%, si impozitul pe castigurile din dobanzi, de 10%, aduc spre zero (daca nu spre valori negative) castigul unui deponent.
Evident ca peste inflatie castigul este mic, insa asta se intampla cu remunerarea la depozitele bancare in orice economie, spune Mihail Ion. Pentru cei care urmaresc randamente mai ridicate, alternativele vor fi fondurile mutuale, unde administrarea investitiilor o realizeaza societati specializate, sau plasamentele in actiuni sau obligatiuni, in conditiile in care investitorii au abilitatea de a-si gestiona individual portofoliile.
Si totusi, in pofida ratei mici de castig asigurate de depozite, ultima perioada a adus o reorientare evidenta a romanilor de la depozitele in valuta spre cele in lei. Dupa cum se poate lesne observa, dinamica economisirii in lei este superioara economisirii in valuta si nu cred ca sunt argumente ca lucrurile sa se schimbe, este de parere Florian Libocor. Intr-adevar, desi pe ansamblu volumul depozitelor a scazut in luna iulie, cifrele BNR arata ca la capitolul economisire leul bate valuta. Astfel, depozitele in lei ale populatiei au marcat in iulie o crestere cu 1,4% comparativ cu luna precedenta, iar cele ale agentilor economici au marcat o expansiune cu 1,1%. Ritmurile sunt sensibil mai mari decat cele din lunile anterioare, cand se apropiasera foarte mult de zero.
Si managerii de firme spun ca prefera sa isi tina banii in depozite in lei, pentru ca este mai rentabil. De un an si jumatate se castiga constant mult mai bine pe lei decat pe euro sau dolari, spune Adrian Dura, managing director al agentiei de publicitate Euro RSCG Bucharest. Schimbarea depozitelor din valuta in lei a avut deja loc in ultimii doi-trei ani, spune insa Emilian Dobrescu, reprezentantul general al Agrana in Romania si presedintele Organizatiei Interprofesionale Nationale Zaharul din Romania (OINZR). Adica din momentul din care devalorizarea leului a incetinit, iar ofertele bancilor comerciale (impulsionate de BNR) au facut ca economisirea in lei sa fie mai atractiva.
La Adecco, o companie multinationala de resurse umane, castigul adus de leii din banca ajunge pentru a acoperi costul consumabilelor din companie luna de luna, spune managerul companiei, Cristina Radulescu. Fiind multinationala, noi avem un descoperit de cont, iar la fiecare sase luni, cand primim bugetul de la compania mama, il transformam din euro in lei, ii bagam in cont si din dobanda ne acoperim costurile de consumabile luna de luna.
Exista insa si pareri contrare. Nu am simtit nici o clipa impulsul de a-mi schimba economiile in lei si, chiar daca dobanzile sunt mai bune, tezaurizez in euro in continuare, spune Radu Nicosevici, un om de afaceri din Timisoara. Motivul sau? Au fost prea multe experiente neplacute si fluctuatii ale monedei nationale.
In opinia lui Nicosevici, intentia Bancii Nationale de a spori increderea in leu nu are sanse mari de reusita, pentru ca romanii au adoptat deja euro. Sa nu uitam ca venim dupa zece ani de cosmar, in care leul s-a devalorizat continuu, spune el. Observ la micii intreprinzatori o constanta: vorbesc si calculeaza totul in euro. La Timisoara am trecut de la marca la euro ca moneda de referinta.
Si totusi, exista un domeniu in care puterea leului incepe sa se faca simtita. Am avut o surpriza de proportii sa constat ca, de vreo trei-patru luni, pentru posturile de conducere tot mai multi directori negociaza salariile in lei, spune George Butunoiu, manager al companiei de consultanta pentru recrutare de directori Alexander Hughes Romania. El constata ca numarul managerilor care cer salarii in lei este mult mai mare decat se astepta: 10-15%, fata de 0% cat era inainte. Au incredere in leu. Totusi, nu inteleg prea mult logica acestui fenomen, avand in vedere ca tot euro va fi moneda de referinta, indiferent de ce se va intampla, adauga Butunoiu. Daca pentru angajati leul a devenit convenabil, pentru oamenii de afaceri nu e deocamdata o optiune.
Durerea lor cea mai mare este legata de faptul ca puterea de negociere a dobanzilor in raport cu banca, atunci cand cer un credit in moneda nationala, este semnificativ mai mica decat in cazul valutelor. Nu, n-avem putere de negociere cu bancile – mai ales pe creditele in lei, spune Sorin Minea de la Angst, argumentand ca, cel mai adesea, bancile nu vad in clientii finantati de ele parteneri, ci se comporta doar ca niste case de imprumut. Aceeasi problema o au si cei de la Astral – puterea de negociere este mai redusa pentru lei, spune si Gilda Popescu, acuzand faptul ca bancile romanesti sunt mai putin flexibile decat cele straine. Si lucrurile incep totusi sa se schimbe.