Category: Cover story

  • Ce se intampla la vecini?

     

    Nu doar investitorii la Bursa din Romania si-au frecat mainile de bucurie la inceputul acestui an, vazand cum zburda preturile actiunilor. Si-au frecat palmele si cei care si-au indreptat atentia si banii spre Europa de Est

    SOFIX, indicele de referinta al Bursei de la Sofia, a urcat in primele doua luni ale anului cu peste 49% fata de valoarea de la finalul lui 2004, o crestere apropiata de aceea a Bursei romanesti. Insa atunci cand la noi apareau primele semne de corectie, SOFIX tocmai stabilea, la bulgari, un record pentru 2005. Pe 25 februarie, indicele bulgar atingea un maxim de aproximativ 932 de puncte, in vreme ce BET facea, in aceeasi zi, un pas inapoi cu peste 3%. Era momentul in care trendul puternic ascendent era inlocuit, in Romania, cu un la fel de accentuat trend descendent.

    Dupa maximul din 25 februarie, situatia nu a mai fost asa de roza nici pentru principalele actiuni listate in Bulgaria, care au intrat pe o corectie negativa ce a dus indicele SOFIX in jos pana la un minim de circa 820 de puncte, stabilit pe 22 martie. Scaderea nu a fost totusi nici pe departe la fel de puternica cum a fost cea inregistrata de BET, corectia SOFIX la acea data fiind de 13% fata de maximul din februarie.

    Bursele din Cehia si Ungaria, state deja integrate in UE, au inregistrat si ele plusuri de 22%, respectiv 26%, in primele saptamani din 2005. Si in aceste cazuri maximele au fost atinse tocmai in plin proces de corectie la Bursa din Romania. Indicele BUX, care urmareste cele mai importante actiuni din Ungaria, atingea pe 1 martie un maxim de 18.673 de puncte. Ulterior si PX 50, indicele de referinta pentru piata din Cehia, a stabilit, la 10 martie, un record pentru acest an, la valoarea de 1.262 de puncte. In conditiile in care corectiile negative sunt de regula direct proportionale cu amploarea cresterilor, scaderile care au cuprins si bursele din Cehia si Ungaria au fost mai reduse decat cea inregistrata de piata de capital de la noi. Astfel, PX 50 a coborat cu 12% la minimul pe corectie stabilit pe 21 martie, iar BUX s-a dus in jos cu 11%, exact la valoarea din aceeasi data din cazul indicelui ceh. Pe ansamblu, asemeni pietei romanesti, majoritatea pietelor din regiune au incheiat saptamana trecuta cu usoare reveniri ale cotatiilor.

  • EFECTUL PATRICIU

    Dinu Patriciu, presedintele si principalul actionar al grupului Rompetrol, a fost pus saptamana trecuta sub acuzare de catre procurori intr-un dosar legat de privatizarea rafinariei Petromidia, principalul activ al Rompetrol Rafinare – una dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori

    INDIFERENTA PE PIATA: Anuntul nu a avut un impact vizibil asupra actiunilor Rompetrol Rafinare, la fel cum nici publicarea unor rezultate financiare mult peste asteptarile analistilor pe primele doua luni nu influentat in mod decisiv cotatia. Actiunile au scazut dupa ce compania a anuntat o crestere semnificativa a rezultatelor financiare pe primele doua luni si au crescut dupa ce Patriciu a fost pus sub acuzare.

    ACUZATII: Patriciu este acuzat de procurori de inselaciune in executarea contractului de privatizare, evaziune fiscala si spalare de bani in relatie cu facturarea unor accize catre rafinaria Steaua Romana in anul 2000 si inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni tehnice in relatie cu Oil Terminal in perioada 2001-2002. 

    DECLARATII: Dinu Patriciu spune ca acuzatiile procurorilor sunt nefondate. Alti trei membri ai conducerii Rompetrol erau cercetati penal inca din septembrie anul trecut.

    REZULTATE: Rompetrol Rafinare a raportat pentru primele doua luni ale anului 2005 un profit net de 17,7 milioane de dolari (13,6 milioane de euro), fata de un profit net de 9,5 milioane de euro in intreg anul trecut.

  • CE FACE BUTURUGA MICA?

    Cresterea economica si ritmul alert al investitiilor in reclama nu au atras doar atentia marilor retele globale, ci si pe cea a jucatorilor regionali. Este cazul celor mai proaspeti actori pe piata: austriecii de la Braneti si grecii de la Ashley. Pe ce mizeaza ei in lupta?

     

    BRANETI: Pariul agentiei este pe companiile austriece. Agentia – care si-a facut oficial intrarea pe piata la inceputul lui februarie – isi motiveaza intrarea in Romania prin prezenta numeroasa si strategica in economia romaneasca a companiilor austriece. Au ei pe lista de „clienti prospecti“ si pe gigantii OMV si Erste, unii dintre cei mai mari investitori in Romania?

     

    Marius Braneti, CEO, admite ca da. Are insa Braneti forta sa duca un client de talia OMV/Petrom sau Erste/BCR, dat fiind ca agentia este abia la inceput de drum si are doar cinci angajati permanenti? Braneti recunoaste ca nu, dar nu exclude ideea unor parteneriate cu alte agentii. Deocamdata, Braneti Romania are de lucru: are deja trei conturi austriece in portofoliu.


    ASHLEY: Reteaua regionala Ashley & Holmes (Grecia) este precum buturuga mica ce vrea sa rastoarne carul mare. Motivul intrarii A&H in Romania este simplu: Cosmote, principalul client al A&H. Operatorul grec de telefonie avea nevoie de un partener de comunicare in Romania, asa ca a venit cu agentia la pachet.

     

    Modalitatea de intrare a A&H pe piata a fost urmatoarea: sa gaseasca o agentie romaneasca independenta dispusa sa se afilieze la reteaua Ashley, dar care sa le si ofere grecilor actiuni in business-ul din Romania. Bogdan Enoiu de la McCann Erickson i-a sugerat lui Makis Seriatos – seful de la A&H –  sa lucreze cu GMP, detinuta de Felix Tataru (dupa cum a declarat acesta din urma presei de specialitate in ziua anuntului afilierii). Intelegerea dintre Tataru si Ashley era ca, dupa 18 luni de proba (2007), romanul sa cedeze retelei 50% din actiuni.

     

    Nu a fost insa nevoie de atata timp pentru ca Tataru sa-si dea seama ca relatia cu A&H nu merge. Proprietarul GMP a anuntat recent ca renunta la parteneriatul cu Ashley, indicand diferente de „viziune si strategie“ intre echipele din Romania si Grecia.


    UNITED MEDIA & MEDIA INVESTMENT: Dar potul cel mare in afacerea Cosmote nu consta in bugetele de creatie, cat in cele de media. Cele 10-15 milioane de euro – la cat a fost evaluat neoficial clientul Cosmote pentru 2005-2006 – nu puteau trece neobservate in industrie. Cu atat mai mult cu cat, in urmatorii ani, Cosmote si-a propus sa fie printre primii cinci spenderi de publicitate din Romania.

     

    Desi clientul a fost la inceput gestionat de o agentie relativ anonima pe piata, de anul acesta lucrurile se schimba radical: bugetele de reclama ale Cosmote vor fi rulate prin United Media, cel mai proaspat jucator printre agentiile de media. Agentia va fi detinuta, in proportii egale, de trei actionari. Primul este A&H din Grecia. Al doilea actionar va fi agentia Media Investment (in care sunt implicati, printre altii, Zoltan Szigeti – fost sef al operatiunilor WPP in Romania – si Dan Balotescu, fost manager la Initiative Media).

     

    Iar cel de-al treilea actionar – care va si conduce United Media – va fi Dana Bulat, venita de la McCann Erickson, unde a lucrat timp de sapte ani. Szigeti si Bulat au confirmat aceasta structura de actionariat, in curs de operare. United Media si Media Investment vor stabili un parteneriat prin care isi vor uni portofoliile de clienti pentru a cumpara impreuna spatiu de reclama.

     

    Cumulat, United Media si Media Investment vor avea clienti in valoare de „cateva zeci de milioane de euro“, spune Zoltan Szigeti (Cosmote, Domo, ABN Amro Bank, Arctic, Chio Chips de la Intersnack, Peugeot, Terapia). Bugetul cumulat al celor doua agentii – deloc de neglijat, putand fi comparat cu toata piata de avocatura business – va propulsa tandemul United Media – Media Investment printre primii jucatori ai industriei. Pe cine va surclasa?

  • AICI SUNT BANII DVS.

    Crestere economica. Boom la credite. Bani de cheltuit. Consum. Aceste patru rotite ale economiei romanesti vor invarti in 2006 bugete de reclama de peste 300 de milioane de euro. Un motiv in plus pentru agentiile de publicitate sa isi tureze motoarele la maximum in cursa pentru clienti. Iar marile grupuri multinationale par sa fi intrat in trepidatie – deja negociaza achizitii, fuziuni si parteneriate strategice. Spectacolul a inceput.

     

    Cel mai sensibil barometru al economiei unei tari e publicitatea, spunea deunazi un jucator important din industria de publicitate. Iti poti da seama de sanatatea economiei unei tari, cu alte cuvinte, dupa dimensiunea investitiilor in publicitate. E logic: daca economia merge bine, salariile cresc, creste si puterea de cumparare, cresc si afacerile, creste si competitia dintre ele si, implicit, volumul investitiilor in publicitate.

     

    Cand creditele de consum au explodat, batalia dintre companii s-a vazut in calupurile de publicitate TV, in paginile ziarelor si ale revistelor si pe panourile stradale. Asa au capatat vizibilitate companii mai degraba discrete pana atunci – e cazul producatorilor de electrocasnice, al lanturilor de magazine si hypermarket-urilor, al companiilor auto sau de servicii financiare.

     

    Traduse in bani, contributiile unor astfel de firme la cresterea volumului de publicitate echivaleaza cu un plus de cateva zeci de milioane de euro anual. Asa se face ca piata a crescut cu doua cifre in ultimii ani, iar 2006 se anunta cel mai spectaculos de pana acum. Se asteapta investitii in publicitate de peste 300 de milioane de euro – fata de cele aproximativ 250 de milioane de euro, la cat au fost estimate anul trecut.

     

    Pentru agentiile aflate la vanatoare de bugete, 2006 nu se arata interesant numai prin prisma acestei cresteri de doua cifre a industriei – o crestere semnificativa s-a inregistrat si anul trecut comparativ cu 2004. Anul acesta este esential si din alta perspectiva: e ultimul sprint inainte de intrarea Romaniei in UE – moment dupa care se asteapta o asezare a pietei -, astfel ca 2006 e cel mai potrivit pentru miscarile de consolidare. Iar miza in business nu sunt neaparat cele cateva sute de milioane varsate in publicitate in viitorul apropiat, ci miliardele de euro care sunt estimate sa invarta industria publicitatii in orizontul indepartat (conform unor previziuni, piata romaneasca ar trebui sa ajunga, peste 10 ani, la o valoare cuprinsa intre 1,5 si 3 miliarde de euro).

     

    Ca o completare, mai trebuie spus ca marea competitie intre agentii se da mai degraba pe bugetele de media (cumpararea de spatiu publicitar) decat pe cele de creatie (dezvoltarea reclamelor) – pentru ca in media se invart, de fapt, cei mai frumosi bani ai agentiilor de publicitate. Tocmai de aceea, in acest sector al industriei – al agentiilor de media, adica cele care planifica si investesc banii de reclama ai clientilor – au inceput deja miscarile de trupe.

     

    Cine sunt pretendentii la bugetele de publicitate ale companiilor? O trecere in revista a pietei si a bilanturilor financiare arata ca cele mai puternice pozitii le detin agentiile care fac parte din marile grupuri globale de publicitate: WPP, Omnicom, Publicis si Interpublic. La nivel mondial, cele patru companii-gigant deruleaza afaceri de dimensiuni comparabile cu cele ale colosilor din alte industrii – de ordinul zecilor de miliarde de dolari.

     

    Afacerile lor din Romania sunt insa – de la caz la caz, in functie de agentie – de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro. Tot de la caz la caz difera si modul in care cele patru mari grupuri de publicitate au ales sa faca afaceri aici. Unele au ales sa-si cedeze numele unor agentii fondate de antreprenori locali in baza unor contracte de afiliere si in care sa aiba o participare minora de capital (Leo Burnett, parte din grupul Publicis, de exemplu). Altele au preferat o afiliere cu participare majora de capital (McCann Erickson, parte din Interpublic). Mai exista si varianta participarii totale in business-ul local (cazul WPP, care detine in totalitate grupul Ogilvy, de pilda). Sau au ales optiunea francizei, unde afacerea este detinuta in totalitate de oameni de afaceri romani (cazul Publicis, parte din grupul cu acelasi nume).

     

    Ce au insa in comun cele patru mari grupuri globale de comunicare in privinta Romaniei este interesul crescut pentru aceasta piata. Daca in deceniul trecut ele au optat sa-si puna steagul aici, acum ele vor sa-l infiga mai bine si sa inceapa cuceririle. Chiar in momentul in care parcurgeti aceste randuri sunt manageri de agentii care negociaza cu retelele la care sunt afiliati asupra vanzarii unor pachete de actiuni si asupra fuziunii unor operatiuni.

     

    Fuziunile si achizitiile au loc si pentru ca multinationalele incep sa-si regaseasca in Romania clientii traditionali pe plan international, care au nevoie de parteneri de comunicare. Exista chiar companii care vin in Romania cu agentia la pachet – un exemplu ar fi intrarea pe piata romaneasca a agentiei grecesti Ashley, care a aparut o data cu operatorul de comunicatii Cosmote, principalul sau client.

     

    Si mai exista alte trei motive care imping multinationalele sa puna mai atent lupa pe Romania. Unu: cresterea economica a tarii, principalul motor al cresterii investitiilor in publicitate. Doi: aflandu-ne in anul pre-aderarii la Uniunea Europeana, acum este momentul miscarilor strategice. Pentru ca dupa aderare vor fi mai putine schimbari radicale ale pietei, iar marii clienti de publicitate – companiile – se grabesc sa intre acum pe piata. Al treilea factor pentru care marile grupuri globale de publicitate privesc cu alti ochi aceasta zona a Europei ar fi diversele miscari ale pietei la nivel global – pe de o parte fuziunile si achizitiile in randul companiilor (clientii lor), pe de alta in randul industriei insasi.

     

    Nici o miscare internationala majora nu ramane fara urmari, reconfigurand ierarhiile mondiale in ambele tabere: cea a clientilor si cea a agentiilor. Consecinta? Tacticile de contraatac. Poate fi mentionata ca exemplu strategia Publicis de a se consolida inclusiv in aceasta parte a Europei, dupa ce a pierdut in 2005 suprematia in topul mondial al companiilor de media (dupa ce principalul rival, WPP, a cumparat grupul Grey la finele lui 2004, crescandu-si astfel numarul de clienti, deci volumul de business).

     

    Dar cat este de strategica Romania pentru francezii de la Publicis – si pentru marile grupuri, in general? Raspunsul poate fi cautat in doua observatii facute de doi manageri din industrie in discutiile cu BUSINESS Magazin. „Tot volumul investitiilor in media romanesti (estimat la circa 250 de milioane de euro in 2005 – n.r.), adica aproape toata piata de publicitate de la noi, face cat veniturile unei agentii din Statele Unite“, spune Maria Tudor, managing director al agentiei Zenith Media. A doua observatie ii apartine lui  Miki Vartosu de la Mediacom. „Piata are o dezvoltare spectaculoasa, o crestere de doua cifre anual“, remarca el. Iar acest boom nu poate trece neobservat, completeaza Vartosu. „Daca piata e din ce in ce mai mare, este firesc ca si multinationalele sa vrea o felie cat mai mare din ea“, subliniaza Vartosu.

     

    Dintre cele doua parti ale paharului (cea goala, unde Romania e ca si inexistenta in business – planurile marilor grupuri de publicitate) si cea plina (procentele de crestere a pietei), francezii de la Publicis o vad, dupa toate aparentele, pe cea plina. Iar acest lucru se observa deja: anul trecut, francezii au batut palma cu Teddy Dumitrescu de la Publicis (fosta Focus/Publicis), pentru operatiunile agentiei in regim de franciza. „Publicis vrea mai mult de la piata romaneasca, o prezenta mai ferma“, spunea Dumitrescu la vremea respectiva intr-un interviu pentru BUSINESS Magazin, explicand ca diferenta dintre o „afiliere“ si o „franciza“ este ca diferenta dintre o „logodna“ si o „casatorie“ (franciza implicand angajamente de business mai puternice in relatia cu reteaua, spunea proprietarul agentiei).

     

    Dar planurile Publicis pentru Romania nu se opresc aici. Francezii vor sa faca si o fuziune, intre Zenith Media si Opti Media, cele doua companii de media care in majoritatea pietelor lumii functioneaza integrat, sub numele ZenithOptimedia. In prezent, Zenith Media este bratul de media al agentiei de publicitate Saatchi & Saatchi, iar Opti Media opereaza in cadrul agentiei Publicis. Numai ca procesul de fuziune nu decurge lin. Motivul nu tine de o eventuala relatie conflictuala intre clientii celor doua agentii, ci de altceva: atat Zenith Media, cat si Opti Media sunt detinute integral de parteneri locali, iar pentru a face fuziunea Publicis ar trebui mai intai sa le cumpere.

     

    Sau sa adopte prezenta in sistem de franciza, dupa ce actualii proprietari ai celor doua agentii se inteleg intre ei asupra structurii de actionariat si a modului de lucru. Cine sunt acestia? In cazul Zenith, compania este controlata de un off-shore din Cipru (conform datelor de la Registrul Comertului), controlata, conform unor surse, de fratii Florescu (aceiasi care controleaza si Saatchi & Saatchi).

     

    Iar Opti Media este detinuta in proportii egale de Teddy Dumitrescu, proprietarul Publicis si Bogdan Santea, care detine agentia Foote Cone & Belding Bucharest (FCB). De notat ca FCB face parte din Interpublic, unul dintre rivalii Publicis. Teddy Dumitrescu (Publicis si Opti Media) si Radu Florescu (Saatchi & Saatchi si Zenith Media) nu neaga nego-cierile cu grupul francez, care sunt in faze „foarte avansate“, dar ambii prefera sa nu comenteze mai mult pe marginea subiectului. „Negocierile sunt in derulare si se vor finaliza in viitorul apropiat.

     

    Un comunicat oficial va fi trimis in momentul finalizarii“, a declarat Radu Florescu pentru BUSINESS Magazin. Bogdan Santea, cel de-al doilea actionar la Opti Media (care detine 50%, conform Registrului Comertului), a preferat sa nu faca nici un comentariu. „Interesele sunt mari, partenerii locali renunta cu greu la actiuni – pe care vor sa le vanda cat mai bine. De aceea merge atat de greu fuziunea“, a comentat acest demers managerul uneia dintre cele mai mari agentii de media.

     

    Si grupul Leo Burnett le-a facut cu ochiul celor de la Publicis. Si-au manifestat francezii intentia de a-si mari participarea in Leo Burnett, unde au pachet minoritar in prezent? „Da. Intentia retelei este clara in directia preluarii controlului in grupul Leo Burnett Romania“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Stefan Iordache, care conduce grupul Leo Burnett. „Sunt foarte multumiti de rezultatele noastre: performante de business overall (in ansamblu – n.r.), de produs,  de reputatie, de recunoastere“, a motivat Iordache interesul retelei pentru Leo Burnett.

     

    O paranteza: asa poate fi explicata si strategia agresiva a Leo Burnett in ultimii ani de a castiga cat mai multe premii la diverse festivaluri, dar si de a atrage cat mai multi clienti in virtutea acestor performante – o recunoastere buna implica o evaluare pe masura in cadrul retelei (ceea ce s-a si intamplat, spune Leo Burnett), implicit o mai mare valoare de vanzare a business-ului (in cazul de fata, pachetul majoritar in agentiile din grupul Leo Burnett).

     

    Contactata de BUSINESS Magazin pentru a comenta pe marginea subiectului achizitiilor in Romania, compania Publicis din Franta a declinat sa faca orice comentariu. „Procesul discutiilor este in derulare. Regula noastra de comunicare este sa nu facem nici un fel de declaratii in astfel de situatii“, au spus oficiali ai companiei franceze. Pentru Publicis lucrurile par inscrise pe un fagas, deci. Dar ce au de gand cu Romania celelalte trei mari grupuri de publicitate – WPP, Omnicom si Interpublic? Care le sunt strategiile de crestere / consolidare a operatiunilor din Romania?

     

    Companiile au evitat sa comenteze pe aceasta tema, dar asta nu inseamna ca stau pe loc. De pilda, companiile WPP au avut un 2005 bogat in organizari si reorganizari de operatiuni in Romania. Primul pas a fost crearea companiei de media a Grey, Mediacom. Despre aceasta, Miki Vartosu – care o conduce – spune ca este cel mai mare cumparator de GRP-uri (puncte de audienta – n.r.) pe TV, canalul care atrage 60-65% din bugetele de reclama.

     

    In terenul celeilalte companii marca WPP – Ogilvy – ca miscare notabila anul trecut ar fi integrarea, sub aceeasi umbrela, a agentiilor 141 si Red Cell (redenumita ca Ogilvy One). Pentru 2006, in cadrul operatiunilor WPP Romania este asteptata aparitia unui nou jucator, Mediaedge:cia. Agentia este unul dintre cele doua branduri de media ale WPP la nivel mondial (celalalt fiind MindShare, de asemenea parte din grupul Ogilvy). In Romania, Mediaedge:cia nu a fost anuntata oficial sub acest nume, spun surse din piata.

     

    Atentie insa, exista o alta companie cu un nume similar, Mediaedge Partnership (juridic, ea apare in hartii fara Mediaedge, dar are drept de folosire a acestui nume in comunicarea comerciala, conform agentiei). Aceasta este integrata operatiunilor agentiei Y&R / Team Advertising, un alt brand WPP. De ce este importanta clarificarea acestei confuzii, intre Mediaedge:cia si Mediaedge Partnership? Din cauza bugetelor. Un cunoscator al afacerilor WPP in Romania spune de pilda ca Mediaedge Partnership (Y&R) ar avea printre clientii importanti pe Danone si Colgate Palmolive – unii dintre cei mai mari advertiseri din Romania, cu investitii in media cumulate de ordinul a cateva zeci de milioane de euro anual.

     

    Destinatia acestor clienti este insa neclara o data cu aparitia Mediaedge:cia – nefiind exclusa ipoteza ca aceasta sa-i aduca in portofoliul propriu, mai spune acesta. Nici Y&R / Mediaedge Partnership, nici oficialii WPP nu au comentat pe marginea strategiei de business a grupului in Romania. Cert este ca stabilirea statutului Mediaedge in Romania ramane la latitudinea directorilor de strategie de la sediul central al WPP.

     

    O alta miscare asteptata in cadrul aceluiasi grup ar fi disparitia Media Insight din cadrul Ogilvy din doua motive. Primul ar fi insasi disparitia acestui brand din grupul WPP la nivel mondial. Iar al doilea tine de intrarea pe piata a Mediaedge:cia, adusa in discutie mai sus. Tot un pas de dezvoltare al WPP in Romania este si deschiderea operatiunilor Kinetic, o companie de outdoor a grupului, prezenta in mai multe piete.

     

    Infiintarea Kinetic in Romania este cu atat mai indrazneata (si mai neobisnuita, in acelasi timp), cu cat marile retele detin astfel de companii doar in pietele mari – iar Romania nu intra in aceasta categorie. Cu atat mai mult cu cat ROI-ul (return of investment – n.r.) investitiilor clientilor in publicitatea stradala din Romania este greu de estimat – haosul si lipsa reglementarii acestui canal fiind deja puse la capitolul „bile negre“ in publicitatea romaneasca.

     

    Dinspre partea grupului american Interpublic – rivalul lui Publicis si al lui WPP – nu s-au anuntat mari schimbari in Romania pentru 2006. Iar daca s-au facut oferte de crestere a participarii grupului sau obtinerii controlului in business-urile locale, acestea nu au rasuflat in piata. Daca ar vrea sa cumpere, cele mai importante optiuni pe care Interpublic le-ar avea pentru piata romaneasca ar fi urmatoarele: pachetul minoritar ramas in McCann Erickson – detinut de Bogdan Enoiu si Dorin Dersidan; un pachet majoritar in Lowe & Partners si Initiative – controlat de Veronica Savanciuc si Paul Radu si tot pachetul in FCB – detinut de Bogdan Santea. O posibila explicatie a faptului ca Interpublic este in expectativa in materie de dezvoltare a business-ului din Romania ar putea fi legata de problemele despre care presa internationala a scris anul trecut cand, potrivit revistei Advertising Age, Interpublic a pierdut clienti in valoare de 3,8 miliarde de euro in primele noua luni.

     

    Companiile Omnicom – cel de-al patrulea as din careul celor patru mari grupuri internationale de comunicare – au miscat insa ceva anul trecut in Romania. Doua agentii ale sale – legate de Omnicom fie prin apartenenta, fie prin afiliere – au anuntat ca isi vor uni fortele din acest an: este vorba despre Media Direction si OMD. Parteneriatul consta in cumpararea de media (spatiu publicitar – n.r.) si are ca principal avantaj obtinerea unor conditii mai bune de cumparare a spatiului de reclama (ruland un volum mai mare de bugete, discounturile obtinute sunt mai bune). Despre Media Direction, jucatori din piata spun ca este interesanta pentru achizitii. Prin prisma volumului mare de business pe de o parte (cifra de afaceri de circa 16,7 milioane de euro in 2004, in timp ce OMD a terminat 2004 cu pierderi). Dar si pentru ca la Media Direction ar fi loc pentru asa ceva, pe de alta parte.

     

    Pachetul majoritar al Media Direction (ca si al agentiei de publicitate Graffiti BBDO) este controlat de omul de afaceri Cristian Burci, cunoscut in lumea business-ului pentru vanzarea statiilor Prima TV, Kiss FM si Star FM catre SBS anul trecut, dar si pentru afacerile din media si publicitate demarate inca de la inceputul anilor ‘90. A primit Burci vreo oferta, ar fi dispus sa vanda?

     

    „Banii se fac cand iti vinzi business-ul, nu cand il operezi. Adica la exit. Sunt deschis la discutii“, a declarat Cristian Burci pentru BUSINESS Magazin (de notat ca Burci controleaza companiile de media si publicitate sub brandul BBDO – retea din Omnicom – si in Bulgaria). El spune ca in Cehia si Ungaria Omnicom controleaza deja, de mai multi ani, afacerile grupului si nu exclude ipoteza cresterii interesului si pentru Romania. „Piata romaneasca nu mai este de neglijat de vreo doi ani de zile. Este extrem de competitiva.“

     

    Cu alte cuvinte, omul de afaceri arata inspre partea plina a paharului adusa in discutie mai devreme si luata drept ipoteza pentru apetitul de dezvoltare al marilor retele in Romania. Iar bataia nu se da neaparat pe cele 300 de milioane anuntate pentru 2006. Ci pe asezarea unui business cat mai profitabil pe termen lung. Pentru ca va veni si vremea cand, in Romania, se va vorbi despre publicitate in termeni de miliarde de euro. Sa mai spuna cineva ca in publicitate nu se invart bani buni.

  • CAREUL DE ASI

    WPP, Publicis, Omnicom si Interpublic sunt „The Big Four“ in publicitatea mondiala. Cumulat, companiile de media ale celor patru grupuri au invartit in 2005 bugete de reclama de peste 148 de miliarde de dolari in 40 de piete dezvoltate, potrivit previziunilor RECMA pentru 2005 (vezi nota). Careul celor patru giganti este prezent in formula completa si pe piata romaneasca. Mai jos, o radiografie a celor mai mari clienti ai agentiilor de media din Romania, detinute de sau afiliate la cele patru grupuri mondiale (listarea grupurilor s-a facut conform ierarhiei mondiale, iar a clientilor – in ordine alfabetica). Au fost listati si clientii agentiilor cu divizia de media incorporata (numiti clienti de media). Sursa valorilor: Ministerul de Finante, bilantul pe 2004 (ultimele date disponibile; sumele sunt aproximative si au fost calculate la valoarea medie a euro in 2004).

     

    WPP    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 54,3 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    PROFIT NET

    Clienti actuali

    MEDIACOM (GREY)

    N/A*

    N/A*

    AVAS, Nokia, Petrom, Procter & Gamble, RomTelecom

    MEDIA INSIGHT (OGIVLY)

    8,2 mil. euro

    471.000 euro

    Beiersdorf, Coty, Elite, Ferrero, Michelin, Novartis, Plus Discount, Tchibo, Volvo

    MINDSHARE (OGILVY)

    21,3 mil. euro

    199.000 euro

    BAT, Samsung, Telemobil (Zapp), Unilever

    SCALA JWT**

    1,5 mil. euro

    36.000 euro

    Banc Post, Parmalat

    MEDIADGE PARTNERSHIP & Y&R/TEAM ADVERTISING***:

    3,2 mil. euro

    63.000 euro

    Colgate Palmolive, Danone, TiriacAuto, Xerox

    *MEDIACOM A FOST INFIINTATA IN ROMaNIA IN 2005, INSA GREY – DIN CARE MEDIACOM FACE PARTE – A AVUT O CIFRA DE AFACERI DE 15,4 MILIOANE DE EURO SI UN PROFIT DE 421.000 DE EURO **AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (PENTRU PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI  ***AGENTIA NU A FURNIZAT CLIENTII DEFALCAT. Y&R ESTE FULL-SERVICE SI SPUNE CA ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT. DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI. VALORILE EXPRIMATE SUNT OBTINUTE DIN CUMULAREA DATELOR Y&R/TEAM ADVERTISING CU CELE APARTINaND MEDIAEDGE PARTNERSHIP

     

     

    PUBLICIS       VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 38,7 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    STARCOM (LEO BURNETT)

    12,2 mil. euro

    433.000 euro

    Altex, Avon, BCR, Kraft Foods, P&G (toate brandurile cu exceptia Gillette), Philip Morris, Western Union

    STARLINK (LEO BURNETT)

    1,1 mil. euro

    115.000 euro

    Cris-Tim, Cristalex, Fuchs Condimente, Romstal

    OPTI MEDIA (PUBLICIS)

    8,5 mil. euro

    36.000 euro

    British Airways, Finansbank, Germanos, Hochland, HP, L’Oreal (Maybelline, Garnier – planificare), OMV

    ZENITH MEDIA (SAATCHI & SAATCHI)

    12,4 mil. euro

    153.000 euro

    BRD, Carrefour, Caroli Food, Electrolux, ING Group, LG Electronics, L’Oreal, Nestlé, SAB Miller, Toyota

     

     

    OMNICOM    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 28,5 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    MEDIA DIRECTION (GRAFFITI BBDO)

    16,7 mil. euro

    165.000 euro

    Automobile Dacia, Dr. Oetker, HAT-Samsung, Holcim, Masterfoods, Pepsi & QAB, Renault Romania, Star Foods, Supreme, Ultra Pro Computers, Walmark, Wrigley

    OMD (TBWA, DDB)

    6 mil. euro

    pierdere de 220.000 euro

    Alpha Bank, BenQ Mobile/ Siemens, Dell, Henkel & Schwarzkopf (brandurile de detergenti si cosmetice), McDonald’s, Perfetti Van Melle (Mentos, Alpenliebe)

     

     

    INTERPUBLIC           VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 26,4 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    BRAND CONNECTION (LOWE & PARTNERS)

    504.000 euro

    16.300 euro

    Asiban, imedia, Jolie Ville, Medic One

    FCB*

    368.000 euro

    4,5 mil. euro

    Lafarge, Lavazza, Piraeus Group

    UNIVERSAL MCCANN (MCCANN ERICKSON)*

    26 mil. euro

    953.000 euro

    A&D Pharma (Sensiblu), Coca-Cola, Connex Vodafone, Flanco, General Motors (Opel, Chevrolet), GSK (brandurile internationale), Interbrew, Johnson Wax, Ozone.

    INITIATIVE MEDIA (LOWE & PARTNERS)

    13 mil. euro

    212.000 euro

    GSK, Innovatics, Johnson & Johnson, Orange, Mol, Pernod Ricard (Chivas, Jameson), Raiffeisen Group.

     

    *AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (CEL CARE FACE PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI

     

    NOTA: 1. SUMA VALORILOR PROVIZORII ESTIMATE DE RECMA PENTRU 2005 (PaNA LA INCHIDEREA ANULUI FISCAL; RAPORTUL FINAL VA FI DISPONIBIL IN APRILIE). RECMA ESTE, CONFORM PROPRIILOR DECLARATII, SINGURA COMPANIE DIN LUME CARE CERCETEAZA AGENTIILE DE MEDIA. PaNA IN PREZENT, RECMA A INVESTIGAT 400 DE AGENTII DE MEDIA DIN 40 DE TARI. ROMaNIA NU ESTE PREZENTA IN ACEST STUDIU, DAR RECMA FACE EFORTURI IN ACEASTA DIRECTIE, AU SPUS OFICIALI AI COMPANIEI PENTRU BUSINESS MAGAZIN. DACA ROMaNIA VA CONTA PENTRU ACEST RAPORT – ACEST LUCRU VA DEPINDE DE SPRIJINUL PE CARE RECMA IL VA PRIMI DE LA AGENTII. 2. SURSA CLIENTILOR: AGENTIILE

  • CE SE VA INTAMPLA IN 2006?

    Cum vad marii jucatori asezandu-se agentiile de media in 2006? BUSINESS Magazin a realizat un set de intrebari pe marginea acestui subiect si a selectat din raspunsurile reprezentantilor agentiilor care au raspuns la acest sondaj: Oana Petroff (managing director, MindShare), Octav Popescu (managing director, Initiative Romania), Stefan Iordache (managing partner, Leo Burnett/Starcom & Starlink), Miki Vartosu (managing director, Mediacom), Carmen Lixandru (general manager, Media Direction).

     

    TACTICI DE CONSOLIDARE: Vom asista la: 1. Posibile disparitii de agentii internationale care nu mai au o justificare strategica pentru clienti sau 2. La cuplarea mai multor retele intr-una singura, din motive similare; 3. Pot aparea reorganizari in cadrul unor retele, determinate de trendul de reintoarcere la full service. 4. Cat despre media, vor mai aparea alti actori internationali pe piata noastra cu siguranta. Cred ca in etapa imediat urmatoare, schimbarile determinate de factori locali vor fi mult mai numeroase decat cele dictate de schimbari sau achizitii internationale“ (Stefan Iordache). Miki Vartosu anticipeaza cresterea interesului marilor retele pentru Romania. „In primul rand, vom asista la achizitii. Iar obiectivele de new business se vor focusa atat pe atragerea de clienti noi, dar si pe achizitii. Uneori e mai simplu sa cumperi o agentie cu 3-4 clienti, daca ROI-ul justifica miscarea. In Ungaria si Polonia au avut loc astfel de achizitii“, a spus Vartosu.

     

    DESPRE MISCARILE ANUNTATE: A. Parteneriatul dintre OMD si Media Direction (MD), B. Fuziunea dintre Zenith si Opti Media si C. Venirea pe piata a unui nou jucator, United Media sunt astfel comentate. 1. Oana Petroff: „Parteneriatele sau fuziunile intre companiile de media influenteaza in doua directii piata: in primul rand, apar mutari ale clientilor de la o agentie la alta ca efect al aplicarii sau extinderii in Romania a unor contracte de media globale pe care compania-mama le deruleaza. A fost cazul Zenith Optimedia care a preluat Nestlé si L’Oreal la sfarsitul anului 2005 (de la McCann, n.r.), va fi probabil cazul OMD care nu conta ca jucator foarte important pe piata, insa este de asteptat ca dupa incheierea parteneriatului cu MD, clienti importanti pe care OMD ii serveste in alte parti ale lumii sa doreasca sa isi deruleze operatiunile de media in Romania prin OMD/MD, un jucator mai capabil prin unirea de forte. In al doilea rand, apare o noua configurare a pietei in relatia cu furnizorii, care vor sta la masa cu jucatori ce discuta despre bugete mult mai mari, posibil cu influenta asupra preturilor de cumparare de spatiu media si asupra modului in care proprietarii de media gandesc asezarea preturilor in functie de nivelul de buget. 2. Octav Popescu: „Venirea United Media nu va influenta in nici un fel piata. Dar parteneriatele dintre OMD si MD si fuziunea anuntata dintre Zenith si Opti Media vor genera o dinamica in crestere, in mai multe directii, asa cum piata locala nu a vazut in ultimii ani“.

     

    IERARHIE: Ca volum de business, cum va arata ierarhia principalilor cinci jucatori? „La start, in ciuda faptului ca Opti Media si OMD nu vor aduce contributii semnificative in parteneriatele despre care am vorbit mai sus, Zenith Media si Media Direction isi vor disputa primul loc in ierarhie. Urmeaza Starcom, Initiative, McCann si MindShare. Insa suntem doar la inceput de an, sunt in desfasurare multe pitch-uri de media si, in plus, asistam la o serie de realinieri globale sau regionale ale unor conturi precum Unilever (Initiative), Wrigley (MindShare) si Gilette (Starcom). Toate acestea pot aduce schimbari importante in ierarhia jucatorilor pe piata media“ (Octav Popescu)

     

    ESTIMARE BUSINESS ATRAS IN 2006. 1. „Estimam o crestere a volumului de business cu 20% fata de anul anterior“ (Oana Petroff despre MindShare) 2. „O crestere de peste 35% a volumului nostru“ (Stefan Iordache despre Starcom si Starlink) 3. „O crestere de 25-30%“ (Carmen Lixandru despre Media Direction) 4. „Acum, la inceputul anului 2006, Initiative Romania are contracte in valoare de 21 de milioane de euro. Pana la sfarsitul anului, speram sa atingem chiar si 25 de milioane de euro“ (Octav Popescu despre Initiative).

     

    MASURI DE PREADERARE: Cum ar trebui sa se pregateasca agentiile de media in vederea aderarii la UE? 1. „Cu burta pe carte! Cel mai important pas pe care trebuie sa il faca este cel al masurarii directe a impactului campaniilor de comunicare. ROI – Return On Investment – este un concept inca rar folosit. Trebuie sa treaca de la simplu negociator de CPP (Cost-Per-Point, costul pe punct de audienta, n.r.) la cel de consultant de business“ (Stefan Iordache). 2. „Ne concentram pe zona de masurare a impactului publicitatii neconventionale si pe folosirea unor instrumente de planificare si strategie mai avansate“ (Oana Petroff); 3. „Marii jucatori din afara pun mai mult decat cei autohtoni accentul pe cercetare si pe strategie. Ceea ce nu inseamna ca arhitectura serviciilor media se va modifica structural, ci ca se va dezvolta in baza cerintelor pietei“

  • LA PAS, SPRE PAMANTUL FAGADUINTEI

    Desele avertismente din ultima vreme asupra costurilor si dificultatilor integrarii tind sa alimenteze un val de euroscepticism la fel de putin argumentat ca si entuziasmul din anii trecuti, intemeiat pe speranta intr-o Europa care pentru Romania ar insemna numai lapte si miere.

    De-a lungul ultimilor ani, relatia Romaniei cu Uniunea Europeana a fost marcata de un reflex aproape bizar: presa de la noi, daca nu neaparat intreaga opinie publica, urmarea cu sufletul la gura orice declaratie a unui oficial de la Bruxelles sau de la Strasbourg pe tema negocierilor de aderare, incercand sa extraga toate nuantele posibile ale oricarei intorsaturi de fraza si gata sa conchida ca declaratia in cauza e decisiva pentru soarta Romaniei. 

    „Uniunea Europeana“ era o entitate nediferentiata, unde cuvantul comisarului pentru extindere avea aceeasi greutate ca vorbele politicoase spuse in graba de un functionar european aflat in trecere prin Bucuresti sau ca amenintarile unui europarlamentar dornic sa-si fereasca electoratul de primejdia infratirii cu o tara saraca. 

    Treptat, lucrurile s-au mai nuantat, au venit ierarhizarile si explicatiile din culise, menite sa dea statuile jos de pe socluri. Arie Oostlander nu critica Romania pentru ca avea motive, ci pentru ca avea interesul sa promoveze Turcia in UE peste rand; Markus Ferber se opune aderarii Romaniei fiindca e crestin-democrat, deci nemultumit ca orientarea lui ideologica nu prea are priza la noi. 

    Astfel incat efectul a fost o binevenita victimizare a Romaniei: o data ce nu exista criterii obiective in functie de care o tara sa fie acceptata sau respinsa, ci numai jocuri politice si conjuncturi bune sau rele, la ce bun suferinta ca nu suntem la inaltimea cerintelor UE si sfortarile din rasputeri de a le indeplini? Cazuta la mijloc in luptele pentru putere din interiorul Parlamentului European, dintre Parlament si Comisia Europeana, dintre UE si SUA si asa mai departe, Romania n-ar avea deci de facut mare lucru pana in 2007: doar sa-si exercite talentele de lobby si sa spere ca va avea noroc. 

    Rationamentul de mai sus, exprimat voalat in cateva ocazii dupa votul de saptamana trecuta din Parlamentul European, e doar ultimul din cele cateva care incearca sa relativizeze pe cat posibil raspunderea Romaniei fata de clubul european si sa ofere astfel confort psihic unei societati demoralizate de graba cu care e silita acum sa recupereze intarzierea pregatirii pentru Uniunea Europeana. 

    Un alt rationament de relativizare, inca mai cunoscut, se hraneste din ceea ce se intampla acum in economia occidentala. Statele din Est, „noua Europa“, cu forta lor de munca ieftina si dispusa sa lucreze peste program, cu impozitele lor scazute, sunt un soi de cal troian pentru Europa sociala, unde vor sfarsi prin a impune modelul american de piata a muncii, flexibila pana la limita acrobatiei. 

    Prin urmare, antipatia occidentalilor fata de dumping-ul estic ii va face pe acestia sa impiedice pe cat posibil accesul unui nou val de tari candidate, carora li se vor gasi noduri in papura inexistente, gen coruptie, justitie nereformata, prea multi agricultori pe cap de locuitor. Sau, in cazul altor tari, cate o centrala nucleara nesigura ori cate un general care ar trebui sa achite nota de plata pentru Bosnia.

    In fine, un alt rationament de relativizare a raspunderii Romaniei fata de UE porneste de la premisa ca pentru societatea si economia tuturor tarilor candidate, cerintele UE sunt nepotrivite intr-un fel sau altul, ca un pat al lui Procust, unde unii intra scurtati de cap, altii cu oasele rupte. 

    Din acest punct de vedere, Uniunea pare pentru economia reala a Romaniei ceea ce FMI a fost ani de-a randul pentru cea financiara – un instrument de coercitie absurda. Sa se inchida mii de fabrici doar fiindca scapa ceva bacterii in plus la kilogramul de cotlete ? Sa nu mai putem produce cat lapte sau otel vrem? I-am vazut deja pe taranii polonezi care au iesit sa protesteze cu vacile la guvern. Nici Elvetia, nici Norvegia, ba chiar nici SUA nu respecta cotele de productie ori standardele de mediu ale UE si iata ca traiesc foarte bine.

    Aceasta logica are in plus avantajul ca serveste de minune luptelor politice din tara. Dupa ce fosta guvernare i-a obisnuit pe cetateni cu ideea unui pamant al fagaduintei la care vom ajunge in 2007, actuala guvernare avertizeaza neincetat ca de fapt ne asteapta falimente, cresteri de preturi si somaj in masa, pentru ca vechiul regim a negociat prost conditiile de aderare. 

    Raspunsul opozitiei a venit sub forma unei sugestii deloc inocente. Adrian Severin lansa acum catva timp ideea ca exista o categorie de oameni de afaceri de la noi ale caror interese vor fi afectate de aderarea Romaniei la UE, astfel incat fac tot posibilul sa amane momentul. 

    Businessmanii cei eurosceptici ai lui Severin ar propaga deci ideea ca economia tarii nu e pregatita sa se integreze si chiar ar incerca sa impinga actuala putere spre o atitudine atat de sfidator proamericana in chestiuni delicate pentru relatiile dintre SUA si UE, incat aderarea Romaniei in 2007 sa ajunga inacceptabila pentru Bruxelles.

    Deocamdata, euroscepticismul in randul celor mai multi oameni de afaceri de la noi e insa dezarmant de spontan. Exportatorii veniti la BNR cu cererea ca leul sa fie depreciat la loc ori bancherii suparati ca dobanzile sunt impinse in jos prea repede spre nivelul celor din Vest se manifesta ca niste eurosceptici, chiar daca putini dintre ei se considera ca atare. 

    La polul opus sunt capsunarii si salahorii care au plecat sa vada cum arata pamantul fagaduintei din UE si au incercat pe pielea lor integrarea Romaniei: cu autocare intoarse de la granita, cu atentate care ii ucid in trenuri si cu cate un DJ Syto care ii afuriseste fiindca lucreaza si duminica. Nimic din toate acestea nu i-a descurajat si nu i-a facut eurosceptici. Instinctiv, ei stiu ca fara integrarea in UE, Romania va ramane vesnic locul de unde sunt siliti sa plece ca sa scape de saracie. Chiar daca, pret de inca niste ani buni dupa integrare, vor fi nevoiti sa trimita in tara tot bani castigati din capsunele altora. Cine greseste si cine are dreptate in privinta aderarii? BUSINESS Magazin a incercat sa ofere cateva argumente – daca nu pentru un raspuns transant, cel putin pentru o reflectie mai realista.

  • CEI MAI MARI

    De ani buni, pe piata avocaturii de afaceri se bat cateva nume mari, care isi adjudeca cele mai importante contracte de consultanta. Recentele mutari de trupe au determinat o echilibrare a raportului de forte dintre jucatori. Printre cele mai cunoscute firme se numara, in ordine alfabetica: 

    BADEA, GEORGESCU SI ASOCIATII: Avocati: 24; Parteneri: 2; Printre clienti: banci internationale.

    BOSTINA, BUZAIANU SI ASOCIATII: Avocati: 55; Parteneri: 8; Printre clienti: BRD, BCR, Raiffeisen, Oltchim, RomTelecom, CN Posta Romana, Hidroelectrica, Electrica, Siemens, Tarom, Siveco.

    LINKLATERS MICULITI, MIHAI SI ASOCIATII: Avocati: 27; Parteneri: 3; Printre clienti: statul roman in tranzactiile de privatizare a Petrom, Distrigaz Sud si Nord, Sidex, CEC, precum si institutii private ca OTP, OTE.

    MUSAT SI ASOCIATII*: Avocati: 45; Parteneri: 5; Printre clienti: Enel, Occidental Oil, General Electric, Citibank, BERD, Lucent Tehnologies, Mittal Steel, statul roman.

    NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN: Avocati: 52; Parteneri: 9; Printre clienti: MobiFon, Lafarge, Philip Morris, OMV, General Motors, Quadrant Amroq Beverages, Kraft, statul roman.

    POPOVICI SI ASOCIATII: Avocati: 26; Parteneri: 4; Printre clienti: Orange, TriGranit, Renault, Cora, Société Générale, Hewlett-Packard.

    RACOTI PREDOIU**: Avocati: 18; Parteneri: 2; Printre clienti: Marco International, Rompetrol.

    SALANS: Avocati: 16; Parteneri: 2; Printre clienti: TIW (fost actionar majoritar al Connex), Lasselberger, Gruppo Frati, HVB, BERD, Mittal Steel, Celesio.

    STOICA SI ASOCIATII: Avocati: 20; Parteneri: 5; Printre clienti: BERD, Deutshe Bank, Shell Romania, Shell Gas Romania.

    STEFANICA, DUTA SI ASOCIATII: Avocati: 32; Parteneri: 8; Printre clienti: MobiFon, Posta Romana, Ministerul Turismului.

    VOICU & FILIPESCU: Avocati: 15; Parteneri: 2; Printre clienti: Brau Union, AIG Romania, Coca-Cola HBC Romania, Omniasig, Koyo Romania, Pelagas.

    *dupa plecarea, in martie, a 28 de avocati, dintre care opt parteneri, care au format Tuca Si Asociatii. Noua companie vizeaza clienti interesati de privatizarea CEC Si BCR, precum Si firme din sectorul energetic.
    ** Inainte de fuziunea cu Calin Zamfirescu si Asociatii
    SURSA: CASELE DE AVOCATURA


  • MARIAJ SI PARTAJ

    Societatile de avocatura sunt societati civile in care partenerii detin parti sociale si primesc un procent din venituri. Avocatii spun ca exista un grad ridicat de libertate in constituirea unei astfel de societati si ca toate problemele sunt clarificate in statut.

    PLATA: Se face conform contractelor de colaborare inregistrate la Barou. La sfarsit de an, beneficiile se impart intre parteneri, potrivit statului societatii.

    CAPITALUL: Are doua componente: partea financiara (reprezentata de partile sociale) si o parte „imateriala“ – mai dificil de evaluat – formata din competente profesionale, portofoliu de clienti, reputatie etc. 

    DIVIZAREA: Un partener cesioneaza partile sociale celorlalti si apoi pleaca din firma. De obicei, avocatul ia si propriii clienti, avand in vedere ca nu exista nici o modalitate prin care casa de avocatura sa se poata proteja in fata migrarii acestora.

  • CUM SE IAU BANII

    Pe piata romaneasca a avocaturii exista o flexibilitate foarte mare in stabilirea modalitatii de plata a serviciilor de avocatura de afaceri. Onorariile din Romania incep sa se apropie de cele practicate in Uniunea Europeana, desi mai exista in continuare diferente. Cele mai utilizate moduri de plata sunt:

    TARIF ORAR: Cea mai cunoscuta modalitate de plata este taxarea la ora, adica se plateste timpul consumat efectiv de un avocat pentru serviciul facturat clientului. Tarifele orare variaza, in general, intre 50 si 400 de euro: un partener primeste intre 300 si 400 de euro, un avocat asociat 150-200, in timp ce avocatii juniori 50-100. 

    ONORARIU DE SUCCES: Se acorda la incheierea unei tranzactii (privatizare, fuziune etc.) si poate varia intre 1% si 10% din valoarea tranzactiei. 

    ABONAMENT/BUGET: Varianta concretizata prin plata unei sume fixe, fie pe un termen mai lung si acoperind gama completa de servicii, fie pe termen scurt cu referire la un proiect anume.