Category: Cover story

  • PROGRAM DE CURATENIE

    Restructurarea Petrom va avea patru principale coordonate si se va desfasura pe parcursul a minim 3-4 ani. Scopul final este transformarea Petrom, una din cele mai ineficiente companii petroliere europene, intr-un competitor de luat in seama in Europa Centrala si de Est, impreuna cu OMV. Drumul este insa lung: Petrom are in prezent vanzari de trei ori mai mici decat OMV, cu de zece ori mai multi salariati.

     

    SEPARARE SI VANZARE: Contractul de privatizare permite OMV sa separe de Petrom rafinaria Arpechim, combinatul chimic Doljchim, campul petrolifer Suplacu de Barcau si o parte din benzinarii. Odata transformate in companii separate, acestea pot fi vandute sau pot intra in parteneriat cu alte societati. O varianta vehiculata intens este cea a asocierii Arpechim cu Oltchim (inca neprivatizata) si vanzarea lor catre un grup interesat de petrochimie.

     

    DISPONIBILIZARI: OMV va renunta cu siguranta la multi dintre cei peste 53.000 de angajati ai Petrom. Pana in prezent nu a fost avansata nici o cifra concreta, insa surse apropiate Ministerului Economiei, sindicatului Petrom si OMV vehiculeaza un numar de 15.000 – 20.000 de „plecari“ in urmatorii ani. O parte din salariati va iesi din actele Petrom pe masura ce compania va vinde filialele nou formate (Arpechim etc.). Restul disponibilizarilor vor avea loc prin metoda „clasica“, cu plati compensatorii.

     

    CRESTERI DE PRETURI: Vanzarea Petrom va aduce si mult asteptata (de catre companiile petroliere) liberalizare a pietei carburantilor. OMV a anuntat deja ca  pretul pentru carburanti va fi modificat in functie de cotatiile de pe pietele internationale. Aceasta inseamna ca preturile la pompa vor creste sau scadea periodic, insa nu in jurul nivelului de acum, ci in intervalul 36.000 – 45.000 lei/litru.

     

    FURNIZORI: OMV reevalueaza in prezent toata activitatea de achizitie si vanzare a Petrom, urmand sa renunte la o parte importanta a furnizorilor si clientilor „traditionali“. Austriecii au sistat deja achizitiile prin Bursa Romana de Marfuri. Decizie foarte importanta, daca se tine cont de faptul ca numai in prima jumatate a lui 2004 Petrom a cumparat petrol in valoare de 170 mil. $ prin  intermediul bursei, de la diversi furnizori.

  • Din nou „in mainile strainilor“

    Industria petroliera romaneasca a fost dominata inca de la infiintare, la sfarsitul secolului XIX, de companii straine.

     

    Peste doi ani, industria petroliera din Romania va implini 150 de ani. Romanii s-au inscris in randul producatorilor de petrol in 1857, an in care au realizat trei premiere mondiale – prima tara din lume inregistrata cu productie de titei (257 de tone), prima rafinarie din lume, la Ploiesti, si primul oras din lume iluminat public cu petrol lampant, Bucuresti, din aprilie 1857.

     

    Dupa o perioada oarecum romantica, in care productia s-a situat sub 20.000 de tone anual, dupa 1895 legea minelor a permis patrunderea capitalului strain. Numarul societatilor a crescut rapid, ajungand la 104 in 1914. Printre ele se regasesc gigantii acelor ani, Steaua Romana (1896), Standard Oil, companie romano-americana (1903), Vega (1905), Unirea Aquilla Franco-Romana (1906), Concordia (1904) sau Astra Romana (1910), divizie a Shell.

     

    Productia a crescut de la 250.000 de tone in 1900 la 1,2 milioane de tone in 1909 si 1,7 milioane de tone in 1914. Primul razboi mondial a produs industriei romanesti de petrol pagube de aproape zece milioane de lire sterline, refacerea ramurii durand circa sapte ani. Relansarea productiei a fost remarcabila si a condus la realizarea in 1938 a unei productii de 6,6 milioane de tone – peste actuala productie nationala.

     

    Petrolul romanesc a fost principala sursa de alimentare cu carburant a masinii de razboi germane si a fost vizat in mod deosebit de strategii aliati. In perioada august 1943 – august 1944, rafinariile au fost distruse in proportie de 70%.

     

    Dupa razboi, industria petroliera a fost marcata de nationalizarea mijloacelor de productie si de infiintarea Sovrompetrol, care a distrus literalmente unele din cele mai bogate zacaminte din cauza exploatarii nerationale. In 1953, volumul gazelor arse si eliminate in atmosfera era de 1,5 miliarde de metri cubi, prezentand interes numai productia de titei.

     

    Exploatarea extensiva a continuat si dupa 1965. Se sapau anual 2.000 de sonde, ajungandu-se in 1976 la productia record de 14,7 milioane de tone de titei. Din aceeasi perioada dateaza si inceperea explorarilor pe platoul continental al Marii Negre. Primele lucrari de prospectiune s-au realizat in 1968, iar in 1975 s-au efectuat primele foraje de explorare. In 1987 a fost pus in productie primul zacamant din Marea Neagra. In prezent circa 10% din productia autohtona de petrol provine din zacamintele marine.  Nivelul tehnic al dotarilor a scazut continuu, pana in 1989, politica regimului – sistarea importurilor, ruperea legaturilor cu organizatiile internationale – izoland, practic, industria romaneasca de ierarhia mondiala din domeniu.

     

    Dupa 1991, productia interna s-a stabilizat o perioada in jurul valorii de 6,7 milioane de tone anual, scazand in prezent la circa 6 milioane de tone. In ultimii zece ani, companiile straine au fost prezente atat in distributie (Shell, Agip, Mol, LUKoil, OMV), cat si in explorare sau rafinare.

  • CONTRACTUL DE PRIVATIZARE

    In urma negocierilor, OMV si-a asumat prin contractul de privatizare o serie de obligatii, obtinand in schimb ceea ce era cel mai important: libertatea de a restructura Petrom.

     

    PRODUCTIE: OMV nu poate produce mai putin decat pana acum: trebuie sa mentina o productie de minimum 4,2 milioane de tone de titei si minimum 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale in urmatorii 5 ani.

     

    PRET: Compania austrica a platit 669 mil. euro pentru 33,34 % din actiunile Petrom.

     

    INVESTITII: OMV a facut majorare de capital in valoare de 830 mil. euro, ajungand astfel actionar majoritar, cu o participatie de 51%. Banii vor fi folositi pentru investitii in companie.

     

    DATORII: OMV a preluat o datorie externa a Petrom in valoare de 292 mil. euro.

     

    SALARIATI: Contractul de privatizare lasa la latitudinea OMV programul de disponibilizari. Singura prevedere privind numarul salariatilor spune ca acesta trebuie mentinut in limitele planului de afaceri al cumparatorului.

     

    MEDIU: OMV isi asuma respectarea obligatiilor privind protectia mediului, dar „contaminarea istorica“ ramane in grija statului roman.

  • LUPTA SINDICALA DE MODA NOUA

    Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din Petrom, este considerat, in unele cercuri, adevaratul conducator al companiei petroliere in ultimii ani. Luca nu numai ca a negociat pe pozitii de forta pentru a pastra neschimbat numarul salariatilor, dar a si implicat sindicatul in diferite afaceri, transformandu-l si intr-o forta financiara, nu numai una sociala.

     

    EL LIDER MAXIMO: Luca nu este numai presedintele FSLI, ci si presedintele Uniunii Federative Sindicale Atlas, care are 200.000 de membri din sectorul energetic. De asemenea, este prim-vicepresedinte al CNSLR Fratia.

     

    MEDIA: Sindicalistii condusi de Luca controleaza posturile TV Realitatea, Alfa, 16 televiziuni locale, Radio Total si alte noua posturi de radio locale, precum si publicatiile Telegraful de Prahova si Ziua.

     

    FINANTE: Sindicatul este actionarul majoritar al bancii Romexterra si al societatii de asigurari Petroas.

     

    SERVICII PETROLIERE: Petrom Service, al carui principal client este Petrom, a fost infiintata de sindicat in 2002 si a avut o cifra de afaceri de peste 250 de milioane de dolari.

    PODGORII: Sindicatul condus de Luca a cumparat si cateva podgorii si crame din zona vitivinicola a Ploiestiului, cea mai cunoscuta fiind Crama Seciu, de langa Boldesti – Scaeni.

  • GREII DE LA PETROM

    Noul Consiliu de Administratie al Petrom este format din sapte membri, dintre care patru sunt austrieci. De soarta companiei se vor ocupa directorii care au asigurat si interimatul in ultimele luni, printre care si Werner Schinhan, care va fi responsabil, de fapt, de restructurarea Petrom.

     

    Wolfgang Ruttenstorfer este presedintele OMV din 2002 si presedinte al CA de la Petrom. Lucreaza la OMV din 1976, cu o mica pauza, cand a fost adjunctul ministrului finantelor din Austria.

     

    Gerhard Roiss este vicepresedinte al grupului OMV si membru in CA al Petrom. El lucreaza la OMV din1990. Din 2004, a fost numit si managing director la divizia de rafinare si marketing a grupului. 

     

    David Davies este directorul financiar al OMV si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Inainte de a veni la OMV, a lucrat la PricewaterhouseCoopers, Burger King, Walt Disney-Europa. 

     

    Helmut Langanger este directorul diviziei OMV de explorari si productie si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Lucreaza la OMV din 1974. Din 2002 este vicepresedinte executiv al grupului.  

     

    Werner Schinhan este director general adjunct, pe probleme de trezorerie, activitatile economico-financiare si corporate la Petrom. El a fost numit vicepresedinte si director de strategie si dezvoltare la OMV in 2002. 

  • CE A CASTIGAT OMV

    Prin cumpararea Petrom, OMV a preluat capacitati de productie de opt milioane de tone de titei si zacaminte de peste un miliard de barili de petrol. Petrom a intrat in proprietatea unei companii prezente pe cinci continente, cu o cifra de afaceri de peste sapte miliarde de euro si care are o cifra de afaceri de trei ori mai mare decat a SNP Petrom.

     

    PETROM IN CIFRE

     

    RAFINARE: 8 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Petrom are 306 zacaminte de petrol si gaze, asociate cu 1.450 de sonde de gaz si 13.856 de sonde petroliere

    REZERVE: 1 miliard de barili de petrol

    PIATA: 40% din piata romaneasca de combustibili

    BENZINARII: Peste 600 de statii de carburantI, din care 200 sunt modernizate

    CIFRA DE AFACERI: 2 miliarde de dolari, in primele noua luni ale lui 2004

    PROFIT NET: 70 de milioane de dolari, in primele noua luni ale anului trecut

    ANGAJATI: 53.000 in 2004

     


    OMV IN CIFRE 

     

    RAFINARE: 18,4 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Activitati de exploatare si productie in 17 tari, pe cinci continente

    REZERVE: Peste 400 de milioane de tone echivalent petrol

    PIATA: 32% din piata austrica de produse petroliere

    BENZINARII: 1.800 de benzinarii, in afara de cele preluate de la Petrom

    CIFRA DE AFACERI: 7,48 miliarde de euro in primele noua luni ale anului trecut

    PROFIT OPERATIONAL: 742 de milioane de euro in primele noua luni 2004

    ANGAJATI: 6.137 in 2004

  • SCHIMBAREA LA FATA

    Cea mai mare companie romaneasca se pregateste de cutremur. De mare intensitate, si cu multe replici in urmatorii ani. Si care nu va zgudui doar Petrom, ci intreaga economie romaneasca. Concedieri de 15.000 – 20.000 de oameni, vanzarea unei rafinarii, a unui combinat chimic si a zeci, poate sute de benzinarii, renuntarea la multi parteneri de afaceri „traditionali“, cresterea pretului benzinei catre nivelul european. Asa va arata, cel mai probabil, programul de curatenie al noului proprietar Petrom, grupul austriac OMV.

     

    O zi obisnuita de lucru la una dintre statiile Petrom din Bucuresti. Si probabil de oriunde din tara. Ora 18:10. Un client intra in benzinarie, trecand pe langa patru-cinci angajati care fumeaza la cativa metri de pompele cu carburanti. Imediat ce intra in statie, o doamna care sta la casa de marcat il anunta: „Intre 18 si 19 nu vindem alte produse, in afara de benzina“. Si tot ea explica: „Colegii mei fac inventarul acum“. Sa fie vorba despre acei colegi care stau si fumeaza? Greu de spus. Cert este ca, in ciuda armatei de oameni care lucreaza la statia in cauza, pare imposibil de evitat perioada de pauza zilnica „pentru inventar“.

     

    Asa se prezinta lucurile acum. Ceea ce probabil nu banuiesc multi dintre muncitorii de la statia de benzina este ca in curand va trebui sa isi caute de lucru. Sau ca vor fi „vanduti“ de noul patron, cu tot cu benzinarie, catre alta companie. Programul de disponibilizare masiva a personalului va fi insa partea cea mai putin vizibila a unei restructurari pe care managerii austrieci de la OMV, instalati de cateva saptamani in conducerea Petrom, nu vor in-tarzia sa o inceapa.

     

    Restructurare care nu va schimba radical doar fata Petrom, ci a intregului mediu de business romanesc. Si asta nu doar din cauza liberalizarii pretului benzinei care isi va incepe, dupa privatizare, cursa sigura catre nivelul de 1 euro/litru. Austriecii vor renunta la multi dintre furnizorii de pana acum ai Petrom si iau in calcul vanzarea integrala sau a unor parti importante din rafinaria Arpechim Pitesti si din combinatul chimic Doljchim. Pe lista viitoarelor posibile instrainari se afla, de asemenea, si campul petrolifer Suplacu de Barcau si o parte din statiile de distributie, cele nerentabile.

     

    Pe un orizont de timp mai larg, probabil ca si numele Petrom va deveni istorie, la finalul unui proces de integrare a carui durata a fost estimata la 4-5 ani de presedintele OMV – mai nou, si al Petrom – Wolfgang Ruttenstorfer. Dar sa revenim la prezent si la cea mai spinoasa problema a lui: disponibilizarile.

    Petrom este acum una din cele mai ineficiente companii petroliere din Europa. Are 53.000 de salariati si vanzari anuale care abia depasesc 2 miliarde de euro. Profit nu a existat in 2003, iar in 2004 este estimat la 100 – 120 de milioane de euro.

     

    Pentru comparatie, OMV are o cifra de afaceri de trei ori mai mare, cu de zece ori mai putin salariati. Zece fiind si cifra care arata de cate ori e mai mare profitul OMV decat cel al Petrom. Necesitatea disponibilizarilor este asadar evidenta. Ea a fost considerata de altfel si cel mai delicat aspect al privatizarii. Multi dintre potentialii cumparatori ai Petrom, initial 12 la numar, s-au retras si din cauza ca restructurarea personalului parea o nuca prea tare.

     

    Cu atat mai tare cu cat liderul sindicatului Petrom, Liviu Luca, este considerat unul din ce mai puternici oameni din Romania. Atat de puternic, incat a iesit victorios in urma cu patru ani si dintr-o disputa cu Fondul Monetar International (FMI). In 2001, cand FMI a solicitat disponibilizarea unei parti importante a personalului Petrom (atunci aproape 70.000 de oameni), sindicalistii condusi de Luca au gasit o solutie originala. Au infiintat o societate, Petrom Service, care are ca actionar majoritar sindicatul. Compania nou-nascuta a preluat 15.000 de salariati ai Petrom. Obiect de activitate: servicii de reparatie si intretinere, in special pentru… Petrom.

     

    FMI a protestat atunci impotriva „solutiei“, insa lucrurile au ramas neschimbate. Care este situatia acum? Surse din Ministerul Economiei, Petrom si chiar din interiorul sindicatului afirma ca OMV este hotarata sa treaca la restructurari masive de personal. Iar contractul de privatizare, care spune ca grupul poate mentine personalul „in limita planului de afaceri“, ii permite acest lucru.

     

    Cifra exacta a celor care vor pleca din Petrom nu este cunoscuta deocamdata, dar cifrele vehiculate variaza in intervalul 15.000 – 20.000. Chiar Liviu Luca estima, anul trecut, un numar de circa 15.000 de angajati la serviciile carora s-ar putea renunta. „Pozitia sindicatului a fost foarte corecta: este de acord cu concedierile, in masura in care cei care raman vor avea salarii corespunzatoare, care sa compenseze disponibilizarile“, au declarat pentru BUSINESS Magazin surse apropiate procesului de privatizare. In curs de negociere sunt in prezent doar modalitatile de „cosmetizare“ a procesului.

     

    Pe parcursul discutiilor purtate de Liviu Luca, presedintele sindicatului, cu oficialii OMV, dar si cu Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, au aparut mai multe variante posibile pentru petrolisti. O varianta ar fi ca OMV sa accepte acordarea unor contracte suplimentare de servicii societatii Petrom Service. In schimb, aceasta ar urma sa preia o parte importanta a personalului disponizibilizat, pe langa cei 15.000 de salariati pe care ii are acum. Demersurile in acest sens au fost facute chiar si de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei si comertului. El s-a intalnit, la un moment dat, cu Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele companiei austriece, pentru a discuta soarta Petrom Service. Surse apropiate discutiei spun ca seful OMV s-ar fi aratat de acord cu propunerea ca firmele externalizate din Petrom sa fie implicate in derularea unor contracte externe ale societatii.

     

    O alta modalitate de curatare a structurii de personal este chiar transformarea Arpechim, a campului petrolier Surplacu de Barcau si a unor benzinarii in companii separate de Petrom. Acestea ar urma sa fie controlate in prima faza tot de OMV. Daca insa austriecii vor alege sa vanda sau sa renunte la participatia majoritara in aceste companii, angajatii lor vor disparea de pe statele grupului.

     

    Reprezentantii Petrom nu au dorit sa precizeze pentru acest articol care este numarul de salariati cumulat al entitatilor mentionate. Pe langa metodele de amortizare a efectelor sociale, restructurarea se va face si prin metoda clasica. Adica disponibilizari directe cu plati compensatorii.

     

    Pentru ca si acest program mai dur sa fie indulcit, viitorii disponibilizati ar putea avea optiunea de a deveni si actionari ai Petrom (titlurile companiei se tranzactioneaza in prezent la preturi foarte mari pe Bursa).

    Aici, tot Liviu Luca are rolul determinant. El a avut o serie de intalniri cu Codrut Seres, noul ministru al economiei. Subiectul numarul unu a fost posibilitatea ca sindicatele din Petrom sa cumpere 8% din actiunile societatii, conform contractului de privatizare.

     

    „Nu cred ca vor cumpara 8% de prima data, ci pachete mai mici, problema principala fiind ca nu au (sindicatul – n.r.) fondurile necesare. Din partea mea nu exista absolut nici o problema sa le vindem cele opt procente rezervate“, a spus Seres, dupa discutia cu Luca. Sa nu aiba sindicalistii de la Petrom bani pentru actiuni? Poate deocamdata. Daca liderul de sindicat obtine, in negocierile cu OMV sau cu statul roman, pachete importante de plati compensatorii pentru viitorii disponibilizati, situatia s-ar putea schimba.

    Liviu Luca nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

     

    Daca restructurarile de personal sunt cu bataie ceva mai lunga, urmand sa se desfasoare in trepte, restructurarea organizationala a Petrom poate incepe foarte curand. Asta pentru ca sefii OMV-Petrom pot aplica masuri acceptate deja in programul de privatizare: formarea de societati separate din rafinaria Arpechim, combinatul chimic Doljchim, campul petrolifer Suplacu de Barcau si unele statii de distributie. Deocamdata nu s-a luat o decizie referitoare la viitorul acestor filiale. In functie de rezultatele lor financiare, se va stabili daca ele vor ramane in cadrul grupului sau vor fi vandute.

     

    „OMV vrea sa transforme Arpechim, Doljchim si unele statii in centre de profit“, au precizat surse din industria petroliera. Pana acum, unitatile in cauza erau sucursale ale Petrom, iar veniturile si cheltuielile lor erau asimilate in bilantul contabil al societatii-mama.

     

    „Prin crearea de societati separate, va exista o evidenta exacta a situatiilor financiare ale acestor unitati si ele nu vor mai fi subventionate din activitatea de explorare, spre exemplu“, au mai spus sursele citate. Apoi, OMV va decide daca societatile amintite merita pastrate in cadrul grupului, daca vor intra in parteneriat cu alte companii sau daca vor fi vandute. Procesul de vanzare va fi insa, si el, unul de durata. „Cam intr-un an se vor lamuri cat produc si cat pierd societatile formate“, au mai afirmat surse din industria petroliera.

     

    Si ministrul economiei, Codrut Seres, se asteapta la modificari substantiale de strategie o data cu preluarea conducerii de catre austrieci. „OMV abia a intrat la Petrom si va curata tot ceea ce inseamna contracte neperformante si va restructura anumite domenii. Sunt intr-un  proces de analiza in legatura cu viitorul diviziilor de petrochimie (Arpechim – n.r.). Din cate stiu eu, nu prea ii intereseaza petrochimia“, a precizat Seres.

     

    Cine ar putea prelua unitatile externalizate? Cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a petrolului s-au aratat, deja, interesati de unitati din cadrul Petrom. „Vrem sa cumparam benzinarii sau sa construim unele noi. Asteptam sa vedem care este decizia Petrom cu privire la eventuale vanzari“, a declarat Karoly Robak, directorul general pentru Romania al grupului petrolier ungar Mol. Compania nu este insa interesata de preluarea nici unei rafinarii.

     

    La acest capitol, eventualii parteneri de dialog sunt grupul rus Lukoil sau chiar Rompetrol. Daca OMV decide sa vanda rafinaria Arpechim, statul roman a lansat, din nou, varianta ca aceasta sa fie oferita „la pachet“ cu combinatul chimic Oltchim, acum in proprietatea Ministerului Economiei. Arpechim este singurul furnizor de etilena si propilena (principalele materii prime pentru PVC) al Oltchim.

     

    Rompetrol si-a aratat deja disponibilitatea sa se extinda in sectorul petrochimic. Ba chiar Dinu Patriciu, presedintele grupului, a sustinut ca societatea sa are nevoie de capacitati de rafinare noi. La randul lor, rusii de la Lukoil au cochetat cu ideea preluarii Oltchim. „Analizam proiecte din piata petrochimica si din Europa de Est, in special Oltchim. Cu parere de rau, exista in acest proiect probleme, intrebari legate de aprovizionare“, a spus, recent, Vagit Alekperov, presedintele Lukoil. Dar aceste probleme legate de materia prima ar putea disparea prin asocierea cu rafinaria Arpechim.

     

    Daca pentru Arpechim ar exista potentiali cumparatori sau parteneri, deocamdata nu au aparut investitori care sa fi „curtat“ producatorul de ingrasaminte chimice Doljchim. De cand echipa OMV a „intrat in paine“, a inceput sa schimbe si partenerii de afaceri. O prima masura a fost aceea de alegere a unei alte firme care sa faca auditul financiar al Petrom pentru anii 2004 si 2005. Adunarea Generala a Actionarilor a decis, la mijlocul lui ianuarie, sa renunte la serviciile societatii Elite Consulting Bucuresti. Locul acesteia a fost luat de reprezentanta din Romania a firmei de consultanta Deloitte & Touche.  Alegerea a fost determinata de faptul ca intre OMV si Deloitte exista, deja, o relatie de parteneriat, firma efectuand auditul pentru compania austriaca.

     

    Dar OMV nu a renuntat numai la serviciile societatii de audit, ci si la multi dintre furnizorii de materii prime. Bursa Romana de Marfuri (BRM), prin care aveau loc o mare parte a achizitiilor importante, a primit deja o notificare prin care a fost anuntata ca urmeaza sa i se comunice daca Petrom va mai continua achizitiile prin intermediul bursei, au precizat surse din cadrul BRM.

     

    Cert este ca, de la inceputul anului, Petrom a mai incheiat contracte prin intermediul BRM doar pentru licitatiile amanate din 2004. Casele de comert si companiile de brokeraj care participau la licitatiile pentru Petrom au fost anuntate, deja, ca acestea se suspenda. „Am fost anuntati de BRM ca Petrom nu mai face actiuni pe bursa“, a declarat pentru Business Magazin Aurel Bacila, reprezentantul firmei de brokeraj Kronos Worldwide Ltd. „Se pare ca au luat decizia de a nu mai participa la licitatii. Probabil cumpara doar in functie de necesitati“, a mai spus Bacila.

     

    Decizia OMV de a renunta la achizitiile de titei pentru Petrom de la BRM poate afecta veniturile bursei. Compania petroliera era cel mai important ordonator al BRM. Numai in prima jumatate a anului trecut, societatea a cumparat titei in valoare de aproximativ 170 de milioane de dolari prin intermediul bursei de marfuri. Noua conducere a Petrom analizeaza de altfel in momentul de fata toate relatiile comerciale ale companiei, urmand sa decida daca va pastra sau nu reteaua de dealeri si de furnizori.

     

    Toate aceste modificari si restructurari au ca scop eficientizarea activitatii Petrom. Cand aceasta va fi realizata, compania petroliera romaneasca va fi integrata efectiv in OMV. Asa se explica de ce, deocamdata, statiile pe care OMV le are sub nume propriu in Romania vor avea o activitate independenta. „Benzinariile OMV se vor integra in noua societate peste 3-4 ani“, a precizat Rainer Schlang, directorul general al OMV Romania.

     

    Care vor fi insa efectele preluarii Petrom de catre OMV asupra pietei? Un prim rezultat este alinierea preturilor pentru carburanti la cotatiile internationale ale titeiului. Compania a anuntat, deja, ca va aplica „practicile europene“ pentru formarea preturilor. Mai clar, tarifele vor putea varia periodic, in functie de pretul titeiului. De altfel, aceasta miscare era asteptata de competitori.

     

    „Intram in normalitate. Preturile nu vor mai fi influentate politic, ci vor fi stabilite in piata“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier Rompetrol. El a estimat ca, in felul acesta, va creste marja dintre pretul titeiului brut si cel al produselor petroliere, iar companiile vor avea un fond disponibil mai mare pentru investitii.

     

    Veste buna pentru petrolisti, dar proasta pentru consumatori: pretul unui litru de benzina va fluctua insa intr-un interval aflat cu mult deasupra nivelului actual: 36.000 – 45.000 de lei. Dar nu numai preturile se vor schimba. „Cred ca in Romania vor ramane trei-patru rafinarii“, sustine Patriciu. Falimentul rafinariilor nerentabile va fi insa doar un detaliu al tabloului.

     

    Mentinerea Petrom in proprietatea statului atat de mult timp a fost de fapt o modalitate mascata de subventionare a pretului benzinei, de care au beneficiat toate companiile romanesti. Profitul Petrom a fost sacrificat pentru a diminua efectul social si economic al cresterii pretului benzinei.

     

    Cum de acum incolo menirea Petrom va fi sa faca profit pentru actionarul sau, nu sa protejeze alte companii, mediul de business romanesc va suferi inca un soc, alaturi de intarirea leului sau cresterea pretului energiei electrice si gazului. Si in afara de cele cateva rafinarii, vor trece probabil pe tusa alte mii de firme care nu vor face fata jocului eficientei.

  • INCA 10%, DUPA NEVOI

    Impresionat si el de explozia actiunilor Petrom la bursa, noul guvern a hotarat sa faca rost de bani vanzand in piata un pachet de 10% din actiuni. Cum se va face vanzarea? Treptat, in functie de necesitati.

     

    „E cam scumpa la 500 de lei. Cumpar cand ajunge la 200 de lei.“ Acesta era in 2001 pozitia brokerilor fata de actiunile Petrom, proaspat listate la bursa. Acum, aceiasi brokeri nu mai au nici o problema in a cumpara actiunile la 4.500 de lei si sunt analisti care opineaza chiar ca titlurile valoreaza si 5.000 de lei. 

     

    Ce s-a schimbat intre timp? A avut loc privatizarea, insa numai aceasta nu are cum sa influenteze atat de mult actiunile. Mai ales ca in activitatea Petrom nu s-au schimbat multe lucruri deocamdata. Adevaratul motiv este ca, pe fundalul revirimentului economic, actiunile Petrom sunt printre putinele care pot oferi investitorilor straini suficienta lichiditate.

     

    Astfel, presiunea la cumparare este mare iar pretul creste artificial. In urma ascensiunii pretului, Petrom a ajuns la o capitalizare bursiera de peste 5 milioane de euro, mai mare decat cea a OMV. Nimeni nu are de pierdut insa, cel putin deocamdata, din acest lucru. Din contra, sindicalistii Petrom, de exemplu, se pot lauda ca au facut poate cea mai buna afacere a lor, cumparand circa 0,3-0,5% din actiunile companiei la un pret de 400 – 500 de lei. Aceasta inseamna ca sindicatul si-a inmultit de aproape zece ori banii in numai trei ani.

     

    Din cresterea titlurilor la bursa are de castigat insa si statul, care mai este inca „fericitul posesor“ al unui pachet de 40,74% din actiuni. De acest lucru si-a dat seama si noul guvern, care se gandeste sa vanda un pachet de 10% pe bursa, treptat, in functie de necesitatile Ministerului Finantelor. 

     

    „Se pare ca vanzarea se va face. E o chestiune de decizie politica. Daca avem sau nu avem nevoie de bani. Asta poate sa o spuna Ministerul Finantelor“, a declarat pentru Business Magazin Codrut Seres, ministrul economiei. „Aici e o decizie: daca banii pe care ii ai imobilizati in actiuni ti-i recuperezi anul acesta sau ii tii pentru mai departe.“

     

    El a explicat ca listarea se va face „in conditiile de pret de pe piata“. MEC a obtinut, deja, acordul OMV pentru scoaterea pachetului de 10% pe bursa. Singura problema identificata de ministrul economiei a fost aceea ca, in pretul actiunilor, exista, in momentul de fata o „cota foarte ridicata de influenta emotionala si ceea ce inseamna randament si perfomanta economica ar putea sa vina din urma intr-o perioada mai lunga de timp“, a precizat Seres.

  • BERT VAN DER VELDE, METRO CASH & CARRY

    OCTOMBRIE, 2001

    Cand astepta sa se intoarca acasa, dupa un mandat in Republica Ceha, Bert van der Velde este anuntat de compania pentru care lucra – Metro Cash & Carry – ca va indeplini functia de director financiar (CFO) pentru Metro Romania.

    CE SPERA: Sa aiba parte de actiune.

    CE STIE: Ca va petrece trei ani in Romania.

    CE NU STIE: Ca va petrece cel putin opt ani in Romania, ajungand CEO pentru Metro Cash & Carry Romania si Republica Moldova.

     

    Decizia companiei Metro de a avea o conducere internationala in fiecare tara l-a intors pe olandezul Bert van der Velde din drumul sau spre casa in 2001, dupa un mandat in Cehia, trimitandu-l in Romania. Acum e unul dintre cei noua expati ai Metro Romania.

     

    In 2004, cand i-a expirat primul mandat, ar fi putut opta pentru alte tari. Dar a preferat sa ramana aici. „In nici un alt oras strain nu am petrecut atat timp ca in Bucuresti“, spune van der Velde, fost expatriat in Anglia, Thailanda si Republica Ceha. Exista un pericol in a schimba foarte des tara, crede olandezul, motiv pentru care, atunci cand gasesti o tara sa-ti placa, e bine sa incerci sa petreci acolo o bucata mai lunga de timp.

     

    „In primul an de sedere intr-o tara afli tot felul de lucruri“, explica managerul Metro. „In al doilea, intri in sfarsit in paine. In al treilea an, ai rezultate si te simti ca acasa. Daca dupa trei ani pleci iar, o iei de la capat.“ Bert van der Velde spune ca aici oamenii au acea „joie de vivre“ (bucurie de a trai – n.r.) a latinilor, care altora le lipseste. „Si Cehia este o tara frumoasa, cu o infrastructura mai buna, dar climatul personal oferit de oamenii din jur este complet diferit“, spune van der Velde. „Ca expat, te simti mai integrat in Romania, si acest lucru conteaza.“

     

    Unul dintre copiii olandezului s-a nascut aici, iar celalalt a venit in Romania la varsta de un an. Totusi, Bert van der Velde crede ca va parasi Romania in 2008, cand ii va expira cel de-al doilea mandat. Un mandat prea lung intr-o tara este nesanatos pentru companie, care are nevoie de „sange si idei noi“, explica Bert van der Velde, la fel cum tot nesanatos e sa schimbi tara tot la trei ani.

  • DIWAKER SINGH, DELTA RESORT

    28 OCTOMBRIE 1998

    Diwaker Singh vine in Romania ca presedinte si director executiv al companiei Telemobil, investit in aceasta functie de principalul investitor, JP Morgan.

    CE SPERA: Sa incheie cu bine mandatul de doi ani si sa se intoarca in Anglia.

    CE STIE: Ca Romania este o tara in tranzitie.

    CE NU STIE: Ca nu va mai parasi Romania decat pentru cinci luni.

     

    Diwaker Singh – cunoscut astazi ca „fostul presedinte al Zapp“ – a sosit in Romania de ziua lui. Initial a crezut ca vine pentru doi ani, atat cat prevedea contractul cu Telemobil. Dupa doi ani insa, cand compania a fost cumparata de Qualcomm si a primit numele de Zapp, contractul i s-a prelungit cu doi ani.„Cand au trecut si cei doi ani, am crezut ca voi parasi in sfarsit Romania“, isi aminteste indianul. „Am impachetat totul si m-am intors la Londra, dar am aflat ca peste cinci luni urma sa ma intorc“ – drept consultant al GeCAD in negocierile cu Microsoft.

     

    Desi se simte foarte bine in Romania – „acasa“ si „siguranta“ fiind cuvintele pe care le rosteste des -, lipsa investitiilor in infrastructura il dezamageste in continuare. Dar l-a si retinut in tara, dupa ce contractul de consultanta pentru GeCAD a luat sfarsit. Inca din 2000, cand a fost invitat la pescuit in Delta Dunarii, a „pus ochii“ pe oportunitatea de a construi un complex hotelier de lux in acel loc populat doar cu hoteluri cu aer comunist.

     

    Asa s-a nascut in luna mai a anului trecut complexul hotelier de cinci stele Delta Resort, o investitie de 7,5 milioane de euro la care au contribuit investitorii britanici Ben Goldsmith si Michael Radomir. Impreuna cu ei, Singh va inaugura la jumatatea acestui an o fabrica de produse lactate din lapte de bivolita.

     

    In plus, indianul a cumparat un complex hotelier format din patru cladiri in Borsec si urmeaza sa parieze pe turism si in Sfantu Gheorghe, in Maramures si in zona Suceava. Hotelurile pe care le va construi vor intra sub umbrela brandului Heritage Hotels & Resorts. „Personal am investit in Romania 3 milioane de euro. Si nu ma opresc aici“, promite Singh.