BusinessMagazin

Category: Cover story

  • DRUMUL LEULUI IN 2006

    APRECIERE: Pentru 2007, trendul pentru leu este clar de apreciere, crede Otilia Ciotau, senior economist la Piraeus Bank, bazandu-se pe experienta tarilor din valul de aderare 2004, care au avut de-a face cu o apreciere semnificativa a monedelor nationale. Leul are toate motivele sa urmeze aceeasi traiectorie, in cazul in care nu  se declanseaza o criza politica sau nu apare un factor major de instabilitate.

     

    SUSTENABILITATE: Data fiind dinamica deficitului de cont curent, o apreciere nominala puternica a cursului de schimb nu mai este posibila fara a avea un risc major de depreciere corectiva ulterioara, crede Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank Romania. In opinia sa, leul se poate aprecia sustenabil in termeni reali cu 3-4% pe an, ceea ce ar putea permite o apreciere nominala de maxim 1-2% pe an.

     

    ADERARE: Intrarea efectiva in UE nu va fi resimtita spectaculos pe piata valutara, crede presedintele CEC, Eugen Radulescu, tot asa cum, adauga el, nici liberalizarea contului de capital nu a avut un impact sesizabil. Tendinta va fi, totusi, de apreciere a leului, atat ca urmare a intrarilor de capital, cat si a castigurilor de productivitate a muncii.

  • IMPACTUL ADERARII DIN ANUL 2004

    Polonia

     

    Aderarea la UE a generat cea mai puternica apreciere a monedei nationale dintre cele trei state din regiunea central europeana integrate la aceeasi data.



    Cehia

     

    Finalul de an 2004 a adus pentru coroana ceheasca o intarire abrupta in fata euro, dupa ce tot anul miscarile au fost de mult mai mica amploare.



    Ungaria

     

    Pe piata valutara maghiara aderarea la Uniunea Europeana a generat o volatilitate accentuata, cu miscari ale cursului euro/forint „in dinti de fierastrau“.

  • FORTE OPUSE PE CURSUL DE SCHIMB

    Mentionand de la bun inceput ca un pronostic exact pe evolutia cursului a devenit, in conditiile actuale, un joc cu hazardul, bancherii puncteaza totusi cateva elemente ce pot duce la aprecierea sau caderea brusca a leului.

     

    INVESTITIILE STRAINE DIRECTE: Vor continua sa vina si in 2007 – este o certitudine in viziunea tuturor analistilor. In privinta volumului, parerile difera insa: unii asteapta un nivel record, in timp ce altii spun ca va fi sensibil mai mic decat in 2006.

     

    FLUXURILE DE CAPITAL: Randamentele ridicate pe piata monetara, cresterea economica solida si oportunitatile de investitii din Romania in conditiile liberalizarii complete a pietei monetare la sfarsitul lui 2006 vor mentine la un nivel ridicat volumul intrarilor de valuta – investitii directe si speculative, cred analistii.

     

    REMITERILE DIN STRAINATATE: Vor ramane la un nivel considerabil ridicat, estimat de Daniel Buzatu de la Banca Romaneasca – la circa 1,5-2 miliarde de euro in primele sase luni ale anului.

     

    DEFICITUL COMERCIAL: Va continua sa creasca, in principal pe baza cresterii importurilor. Vlad Curteanu de la Finansbank estimeaza, spre exemplu, ca deficitul comercial ar putea creste cu peste 40% in 2007. Dupa primele zece luni ale anului, deficitul de cont curent s-a apropiat de 7,75 mld. euro, conform datelor BNR, in conditiile in care dezechilibrul comercial in aceeasi perioada s-a ridicat la circa 8,3 miliarde de euro.

     

    DOBANZI: Continuarea tendintei usor ascendente pentru rata dobanzii de referinta a zonei euro, coroborata cu expectatia de reducere a dobanzilor pentru moneda nationala, poate genera deprecierea leului.

     

    INTERVENTII BNR: Posibila interventie a bancii centrale pentru a stopa aprecierea leului apare din ce in ce mai probabila, in opinia multora dintre bancheri.

     

    FACTORI PSIHOLOGICI: Deprecierea leului poate surveni si ca urmare a unor iesiri masive de capital speculativ, din cauza modificarii comportamentului investitorilor de portofoliu pe pietele emergente.

     

    SOCURI: Instabilitatea politica, modificarea politicii monetare si a regimului rezervelor minime obligatorii sunt de asemenea factori care pot provoca volatilitati ridicate ale cursului de schimb.

  • ANUL “DOT RO”

    Sfarsit de an, inceput de bilanturi. Dar pentru ca istoria o fac nu evenimentele, ci oamenii, am preferat sa facem, pe langa scurte descrieri ale evolutiilor economice pe domenii, si cel mai drept si folositor bilant, cel al oamenilor interesanti pe care i-am intalnit in 2006.  Din multele feluri in care poate fi caracterizat anul care se incheie, am ales sa-i spunem anul „dot ro“.

     

    Varianta romaneasca a „dot ro“ este insa opusul celei americane: daca boom-ul dot com nu trezeste la New York amintiri prea placute, la Bucuresti bilantul se face cu zambete de satisfactie. 2006 ar fi putut fi anul privatizarilor contestate sau anul dinaintea integrarii sau anul vizitelor la Parchet. Nici una din aceste variante nu tine cont insa de adevaratii castigatori ai acestui an: tinerii oameni ai IT-ului romanesc si victoriile pe acestia le-au marcat.

     

    Avem un numar important de companii tinere, din zona comunicatiilor si a tehnologiei informatiilor, care au fost preluate de companii occidentale, pe sume nu foarte mari, dar cu atat mai importante. La o privire grabita, in fata celor peste trei miliarde de euro platite pentru preluarea BCR, orice alta suma poate parea insignifianta. Credem insa ca sumele cu trei zerouri mai mici platite pentru companii de genul UMT Romania (cumparata de Microsoft), EasyCall (preluata de americanii de la Computer Generated Solutions) sau IP Devel, achizitionata de grupul elvetian Adecco, au intaietate. Aceasta pentru ca vorbim de afaceri lansate de oameni tineri, lipsiti de patimi politice si straini de orice grupuri de interese. Este anul inceputului victoriilor unui domeniu care pana acum a jucat in liga tinerelor sperante mult prea mult.

     

    Daca e sa privim anul 2006 in clasicul stil jurnalistic-serios, trebuie sa spunem ca a continuat cresterea economica, intr-un ritm nesperat de bun, poate si pentru ca a fost anul in care s-a simtit o separare a politicului de business. Afirmatia poate parea ciudata dupa 365 de zile in care am avut destui oameni de afaceri ce au vizitat Parchetul, in care expresia „grupuri de interese“ a devenit un laitmotiv al discursului public, in care a disparut creditul doar cu buletinul sau a aparut taxa pe viciu. Si totusi, influenta politicului s-a vazut mult mai putin in economia reala; de fapt nici nu mai putem vorbi de o influenta reala, ci de trecerea intr-o noua etapa, mai corecta. Businessul s-a adaptat la modul de lucru si la ritmul dezlanat de lucru al clasei politice si a invatat sa reactioneze potrivit propriilor interese. Dar pentru ca istoria o fac nu evenimentele, ci oamenii, am preferat sa facem, pe langa scurte bilanturi pe domenii, si cel mai drept si folositor bilant, cel al oamenilor interesanti ai anului 2006.

     

    Un grup reprezentativ este cel al IT-lionarilor, cum i-am denumit la un moment dat in revista, cei ce traseaza caracteristica acestui an – anul dot ro. Portretul-robot este simplu: un om, o idee, un produs sau un serviciu, curajul de a incepe, puterea de a continua, taria de a atrage atentia. De aici vine succesul si, odata cu succesul, apar doua optiuni: fie te afirmi si te bucuri de notorietate, fie esti preluat de o companie importanta din strainatate. Dar nu au fost numai IT-lionarii, ci si cei 100 de tineri manageri care au facut obiectul unui top special al revistei. Ei sunt exponentii noului val al afacerilor romanesti, schimbarea de sange, de viziune si de optica, necesara si inevitabila. O separare pe criterii de varsta a oamenilor de afaceri sau a managerilor poate parea nedreapta din anumite puncte de vedere, pentru ca exista conducatori de companii de o varsta respectabila care se dovedesc mai tineri si mai vioi spiritual decat multi tineri blazati. Este adevarat, dar varsta in sine este un criteriu care ar trebui sa depaseasca simpla categorie folosita in studii statistice sau sociologice: a fi tanar acum inseamna sansa de a lucra la maturitate intr-o Romanie integrata in Europa, cu un mediu de afaceri mult mai asezat si, poate, mai putin sensibil la politica.

     

    Pana atunci, putem remarca semnele schimbului de generatii. Primul semn este mobilitatea, depasirea granitei dintre „meserie de viitor sau la moda“ si „ceea ce mi se potriveste“. Asa ca exista medici deveniti bancheri, bancheri deveniti metalurgisti, chimisti deveniti brokeri sau constructori de avioane deveniti specialisti in marketing. Al doilea semn este importanta pe care o acorda tinerii manageri echipei, fapt care pare sa scape unei parti din zona conducatorilor mai in varsta, care prefera sa actioneze singuri.

     

    Al treilea este elasticitatea de care dau dovada tinerii manageri, care se dovedesc mult mai constienti de valoarea lor si care nu se feresc sa recunoasca ca sunt tentati de joburi mai provocatoare, mai bine platite sau care aduc ceva nou. Este un abandon al principiului „castiguri mai mici, dar sigure“, caruia societatea romaneasca ii este tributara in mare masura.

     

    And the winners are…

    Catalin Olteanu este cel ce a deschis seria softistilor romani de succes ai anului care se incheie: la 28 de ani a dezvoltat un soft care a trezit interesul Microsoft. Interes atat de puternic, incat compania lui Bill Gates a cumparat firma pentru care lucra Olteanu, UMT din New York, dar nu pentru faptul ca era americana, ci pentru filiala din Romania. Filiala care, sub coordonarea lui Olteanu, a dezvoltat un software foarte apreciat de companiile cu multi bani si cu prea multe idei de afaceri: software pentru managementul portofoliului de proiecte. Valoarea tranzactiei dintre UMT si Microsoft nu a fost facuta publica, dar este foarte probabil sa se ridice la o suma apreciabila – zeci de milioane de dolari. Comparand cu o afacere la o scara sensibil mai redusa, tranzactia prin care compania americana Ness Technologies a preluat anul trecut firma ieseana Radix s-a ridicat la aproape 10 milioane de dolari.

     

    La ce foloseste insa software-ul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul Microsoft? „Este indispensabil pentru orice afacere care are probleme cu prioritizarea proiectelor in care se gandeste sa investeasca“, explica Olteanu. „Daca ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Daca in schimb ai o lista cu 100 de idei, sa zicem ca e usor sa vezi care sunt cele mai bune 10 si cele mai proaste 10. Dar la mijloc iti raman 80 – poate ele costa 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispozitie. Pe care le alegi?“

     

    Software-ul produs la Bucuresti de echipa de 40 de programatori ai lui Olteanu era „ambalat“ la sediul central al firmei din New York cu servicii de consultanta si vandut clientilor care indeplineau o prima conditie de baza: cifra de afaceri de minimum un miliard de dolari pe an. In portofoliul de clienti cu care fondatorii UMT, doi americani si un israelian, s-au prezentat la primele negocieri cu Microsoft intra nume grele precum Bank of America, JP Morgan, Citigroup, Qwest Communications, Star Alliance. In prezent, Olteanu lucreaza la Microsoft, impreuna cu o buna parte din echipa sa. „Dupa 3-5 ani la Microsoft, daca ma intorc in Romania si arunc CV-ul pe geam, sunt sanse bune sa fiu sunat“, glumea la inceputul anului Olteanu.

     

    La un fel de aruncare a CV-ului pe geam a recurs si Mihai Pohontu, cel care  a trebuit sa treaca oceanul pentru a intra in industria jocurilor si care conduce in prezent studioul de productie de jocuri pentru telefoanele mobile din Bucuresti al gigantului american Electronic Arts. Americanii si-au deschis frontul european la Bucuresti, cumparand in februarie Jamdat, un alt producator american de jocuri pentru mobile, intr-o tranzactie de 680 de milioane de dolari. Jamdat decisese vara trecuta sa-si deschida aici primul birou din Europa de Est. Iar omul care l-a construit e Mihai Pohontu, intors in vara anului 2005 din cei opt ani de „exil american“. Avea atunci 26 de ani si o echipa formata din doi angajati. In circa 10 luni, Pohontu, care are pe mana un buget anual de peste doua milioane de dolari, a fost nevoit sa schimbe mai multe sedii, pentru ca organigrama i s-a marit continuu, trecand de 100 de angajati.

     

    Studioul romanesc al Jamdat a avut un rol semnificativ in achizitia facuta de Electronic Arts, cel mai mare distribuitor de jocuri video din lume. Cu toate ca n-avea decat cateva luni de istorie in spate, filiala locala iesea in evidenta in cadrul grupului Jamdat. Aici era singurul studio de productie din Europa (la cealalta filiala de pe batranul continent, din Londra, se fac doar marketingul si vanzarea efectiva a jocurilor), iar compania de la Bucuresti nu numai ca se distingea printr-o echipa „mult mai creativa decat ai gasi in India sau China“, dupa cum spune Pohontu, dar avea si un alt mare atu: potentialul de a se dezvolta rapid pentru a deveni un punct de vanzare in pietele virgine din Europa de Est, unde jocurile pe mobil sunt mai degraba un business ramas la stadiul de plan pe hartie.

     

    Si daca vanzarile nu sunt foarte convingatoare, productia de jocuri pentru mobil se afla pe cu totul alte coordonate la Bucuresti; aceasta pentru ca in Capitala activeaza, de o buna bucata de vreme, si rivalii americanilor, francezii de la Gameloft. Studioul din Bucuresti – care a avut in 2005 venituri de 46,8 mil. euro – este cel mai important al companiei, cu un sfert din cei circa 2.000 de angajati pe plan mondial si cea mai semnificativa capacitate de productie.

     

    „In anul 2000 aveam 16 angajati, iar in prezent in jur de 450“, spune Paul Friciu, studio manager al Gameloft. Paul Friciu a venit la Gameloft ca game designer, dupa ce a fost redactor la o publicatie specializata pe jocuri si dupa o scurta colaborare cu o editura bucuresteana care a cochetat la un moment dat cu ideea producerii unui joc pentru PC. Studioul din Romania al Gameloft a asigurat cel putin cate un joc pentru telefoanele mobile a 8-10 milioane de europeni, iar compania a inregistrat in ultimii trei ani „three digit growth“, adica sporirea cu peste 100% a veniturilor. 

     

    Software-ul si jocurile electronice sunt emblematice pentru tanara generatie. Si mai ce? Multitaskingul. Termenul este legat de lumea computerelor, de executia mai multor activitati in acelasi timp, de efortul pe care procesorul il face pentru a sustine rularea, in paralel, a mai multor aplicatii. Comportamentul uman s-a modelat dupa cel al procesorului, pentru ca activitatea tinerilor se invarte in jurul computerului si se adapteaza la posibilitatile acestuia. Si asa a aparut generatia multitasking, personajul colectiv care merita evidentiat pentru ca prefigureaza comportamentul dominant in societatea de maine.

     

    „De obicei, in timp ce imi fac temele, ascult muzica, vorbesc pe messenger si uneori joc Counter Strike“, afirma Alexandru Vladoi, elev in clasa a XI-a la Colegiul German Goethe din Bucuresti. La 17 ani e obisnuit sa faca toate aceste lucruri simultan – un fel de a doua natura. Si nu numai acasa, in fata computerului, face Alexandru atatea lucruri deodata. „Probabil cel mai des intalnit este mersul pe strada cu casti in urechi si dand mesaje! (a nu se face pe trecerea de pietoni, din experienta :D)“, scrie el. Accesul la tehnologie pe o astfel de scara sterge pe zi ce trece diferentele dintre adolescentii din Romania si cei din Statele Unite, una dintre cele mai tehnologizate tari, desi rata de penetrare a PC-urilor sau a Internetului e diferita. Dar tinerii, si nu numai ei, sunt modelati in mod asemanator de tehnologia din jurul lor, indiferent de cultura in care cresc.

     

    Din generatia multitasking s-a ivit si Bogdan Putinica, care n-a parasit-o, dar a trecut in liga milionarilor. La nici 30 de ani, Bogdan Putinica, actionarul majoritar la furnizorul software IP Devel, si-a vandut compania catre elvetienii de la Adecco, lider mondial in domeniul resurselor umane. IP Devel (Devel este o prescurtare de la „developer“, iar IP vine de la Internet Protocol, dar in folclorul companiei a fost interpretat fie ca un acronim de la „intelligent people“, fie de la „idiot programmers“) s-a specializat in productia de soft „embedded“, menit sa ruleze pe echipamente ce nu tin de domeniul computerelor, adica pe telefoane mobile, televizoare, frigidere, telecomenzi sau altele asemenea. Povestea tranzactiei in valoare de circa 7 milioane de dolari incepe cu un Bogdan ce si-a dobandit in liceu un renume de hacker, continua cu o licitatie pentru trei proiecte soft de peste 20.000 de dolari fiecare (pe care le-a castigat) si cu o firma care initial se intrunea, din cauza lipsei biroului, la un fast-food. „Faceam sedinte de productie la o masa din acelea de sase persoane, unde incapeam cu greu. Cand am ajuns sa fim sapte, ne-am facut firma“, spune el.

     

    Vladimir Sterescu, directorul call-center-ului EasyCall, preluat pentru cateva milioane de dolari de compania americana Computer Generated Solutions, nu a avut renume de hacker, dar a facut parte din grupul celor ce pot sa se faca remarcati chiar daca lucreaza intr-un mediu aproape complet anonim si, mai mult, si-a vandut compania in urma unui apel telefonic primit din greseala. Mediul anonim era serviciul pentru clienti al unui important operator de telefonie mobila: „Un standard de baza intr-un call-center ar fi acela ca daca o persoana suna de 100 de ori cu aceeasi intrebare, teoretic ar trebui sa primeasca 100 de raspunsuri identice. In practica, aproximativ 90 de raspunsuri sunt identice, restul de zece fiind fie raspunsuri gresite, fie deviatii pe langa raspuns, pentru care trebuie asumata o anumita raspundere“, spune el. „Eu am fost unul dintre cei zece.“

     

    Atunci cand l-a sunat pentru prima oara pe Sterescu, Phil Friedman, presedintele Computer Generated Solutions, l-a anuntat ca vine la Budapesta si ca ar vrea sa viziteze si EasyCall. Era intr-un weekend al lunii iunie, iar Sterescu nu stia nici cine este Computer Generated Solutions si nici cine este Friedman. Politicos, l-a informat pe american de diferenta dintre Budapest si Bucharest, dar a inceput sa-i explice sefului CGS si cine este si ce face EasyCall. Friedman a parut oarecum dezamagit, dar i-a dat totusi romanului adresa de mail pentru a primi o prezentare completa a EasyCall. Sase luni mai tarziu, EasyCall trecea la CGS.

     

    Bobby Voicu castiga cateva mii de dolari pe luna, fara sa aiba o companie si fara sa lucreze zi-lumina: este unul din oamenii care traiesc din bloguri, adica din banii veniti din publicitate online. A scris despre Campionatul Mondial de Fotbal, fara a fi un mare fan al fotbalului, despre SUV-uri sau despre ciocolata, foloseste numai limba engleza si si-a adaptat, se pare, chiar si programul la timing-ul american, pentru ca nu se trezeste mai devreme de ora doua dupa-amiaza.

     

    Caracteristice perioadei dot ro sunt si retelele de cartier, „singurul fenomen economic spontan din Romania“, dupa cum le-a numit un cunoscator. Retelele de cartier au intrat intr-o noua faza, dupa cea initiala, de haiducie. Un semn e intrarea multora in legalitate, adica obtinerea unui certificat din partea ANRC; un altul este ca haiducii de odinioara prefera acum sa se asocieze pentru a putea discuta sau negocia de la egal la egal cu concurenta sau cu autoritatile, iar un al treilea semn este ca au inceput sa se vanda. Unele tranzactii se fac „cu strada“, dar multe au fost preluate, pentru sume deloc de neglijat, de furnizori de Internet cu greutate, cum sunt grupul RCS&RDS sau Astral. Dar nici asocierile si nici preluarile nu stirbesc farmecul afacerilor izvorate din pasiuni precum jocul de strategie Starcraft (cazul lui Nicolae Duicu de la OborNet) si unde patronii de genul lui Cristian Copcea de la roaming Networks au in memoria telefonului mobil 7.000 de numere, cele ale clientilor, pe care ii mai cunosc si personal. 

     

    Cel mai bun final al acestui articol este inceputul lui. Asadar, 2006 ar fi putut fi anul privatizarilor contestate sau anul dinaintea integrarii sau anul vizitelor la Parchet. Nici una din aceste variante nu tine cont insa de adevaratii castigatori ai acestui an: tinerii oameni ai IT-ului romanesc si victoriile pe acestia le-au marcat.

     

    Victoria asupra inflatiei

    InflaTia, marea durere de cap a Bancii Centrale, ce parea mai pe la inceputul anului ca nu se va incadra de niciun fel in tinta stabilita de 5% plus sau minus un procent, pare a termina anul la 4,7%, potrivit celui mai recent raport asupra inflatiei. Tot la capitolul plusuri in 2006, ritmul puternic de crestere economica este estimat pentru tot anul la 7,3-8,3% (potrivit oficialilor INS), cu mult peste evolutia slaba de anul trecut, cand PIB a crescut cu doar 4,1%. Caracteristica generala a ultimilor 3-4 ani, cresterea economica s-a bazat in mare masura pe consum, datorat cererii populatiei: vanzarile din comertul cu amanuntul aveau, dupa primele noua luni, o crestere de aproape 25%.

     

    2006 a adus o intarire a leului in raport cu principalele valute, moneda nationala castigand, de la finele lui 2005 si pana in ultima zi din noiembrie a.c., mai bine de sase procente in fata euro si, beneficiind si de caderea abrupta a dolarului pe pietele internationale, peste 18 procente in fata monedei americane.

    Adancirea continua a deficitului comercial ramane marea problema a economiei romanesti, in conditiile in care dupa primele noua luni acesta atinsese 11,24 miliarde de euro, in crestere cu 45% fata de primele zece luni ale anului trecut.

     

    Monede exotice

    Cel mai vizibil si mediatizat eveniment a fost finalizarea preluarii BCR de catre austriecii de la Erste Bank. La capitolul neimpliniri figureaza amanarile succesive ale privatizarii CEC pe tot parcursul anului, din cauza indeciziei autoritatilor.

     

    fuziuni. HVB Bank Romania si Banca Tiriac au finalizat procesul de fuziune la inceputul lunii septembrie, noua entitate (HVB Tiriac Bank) incepand deja  operatiunile de integrare cu cea de-a treia „surata“, UniCredit Romania.

     

    achiziTII. Romexterra Bank a fost preluata in octombrie de divizia din Ungaria a nemtilor de la BayernLB, MindBank de catre grecii de la Agricultural Bank of Greece (ATEbank), in timp ce Daewoo Bank a fost achizitionata de C.R. Firenze. 2006 a lasat si o banca fara licenta, BNR retragand autorizatia Nova Bank.

     

    strategii. Conditiile monetare restrictive, dar si influenta miscarilor de dobanda pe plan international au generat o crestere (urmata de o scadere usoara) a dobanzilor la credite. Creditul neguvernamental a continuat sa creasca in pas saltat, ritmul de majorare depasind cu mult procentul sperat (si dorit) de BNR la inceputul anului, de 30%. La finele lui octombrie soldul creditului neguvernamental a depasit 89 de miliarde de lei (25,3 mld. euro).

     

    slalom. Anul acesta a lansat pe piata romaneasca o adevarata moda a creditelor in „monede exotice“ (franci elvetieni, forinti) ce permit promovarea unei dobanzi mai scazute. Banca Nationala a decis sa renunte din 2007 la plafonul impus pentru finantarile in valuta pe care o banca le poate acorda – o restrictie pe care, de altfel, bancherii gasisera deja modalitati de o ocoli.

     

    Crestere sub estimari

    Pentru al doilea an consecutiv, Bursa a trecut printr-o perioada extrem de agitata, care a oferit speculatorilor posibilitatea unor castiguri mari. Cu toate acestea, pe ansamblul anului, cresterile de la Bursa au fost sub cele de anul trecut si totodata sub estimarile brokerilor care vedeau in medie un plus de 30%.

     

    Mai bine ca la banca. De la inceputul anului, indicele de referinta BET a castigat circa 23%, in timp ce SIF-urile, cele mai lichide actiuni de pe piata, au inregistrat in medie o crestere de 21%, 2006 fiind primul an din ultimii sase in care indicele BET-FI a avut o performanta sub cea a BET. Totusi, castigurile aduse de Bursa au fost de circa trei ori mai mari decat cele aduse de un depozit bancar pe 12 luni constituit la inceputul anului. 

     

    Alternative. Anul curent poate fi considerat anul actiunilor apartinand unor companii de talie medie sau mica de la Bursa, in conditiile in care titlurile blue-chips au avut performante relativ modeste.

     

    Insanatosirea vanzarilor

    Piata farmaceutica a fost in acest an mult mai linistita din punct de vedere legislativ. Iar ameliorarea finantarii sistemului public de sanatate a influentat benefic vanzarile de medicamente.

     

    VANZARI RECORD: Pentru acest an, specialistii estimeaza o crestere de 20% a vanzarilor de produse farmaceutice, ceea ce ar duce piata totala la peste 1,5 miliarde de euro.

     

    TRANZACTII: Cateva mari tranzactii au confirmat, daca mai era cazul, interesul ridicat al companiilor straine pentru piata de medicamente din Romania. Compania indiana Ranbaxy a cumparat 96,7% din actiunile Terapia pentru 324 de milioane de dolari. Producatorul islandez Actavis a preluat Sindan pentru 177 de milioane de dolari. Compania germana de distributie ANZAG a preluat 60% din Farmexpert, unul dintre cei mai mari distribuitori din Romania.

     

    ULTIMUL TREN: Privatizarea fabricii Antibiotice Iasi, indelung amanata, a atras totusi nu mai putin de 22 de scrisori de interes din partea potentialilor cumparatori. AVAS, proprietarul pachetului majoritar, a anuntat insa o schimbare a strategiei de privatizare.

     

    Batalia pentru un loc pe piata

    bunurile de larg consum, o piata intrata deja in maturitate, au inregistrat cresteri atat in valoare cat si in volum. Domeniul nealimentar (detergenti, produse de igiena s.a.) este foarte bine structurat, producatorii din topul international fiind prezenti deja de peste un deceniu in Romania, timp in care au si ocupat o pozitie stabila in piata. Cea mai mare efervescenta s-a produs pe piata tutunului, prin lansari si relansari de branduri, cresteri de preturi si zeci de promotii, 2006 fiind ultimul an in care producatorii au putut sa-si promoveze produsele. In domeniul alimentar, companiile au facut eforturi sustinute (prin branding, lansari de produse si extensii de game, promovari, investitii in retehnologizare sau distributie) pentru a se pozitiona cat mai bine in piata – pregatindu-se sa infrunte invazia de produse straine, odata cu disparitia din 2007 a taxelor vamale la importuri.

     

    Noul an aduce si spectrul falimentelor pentru aproape jumatate dintre producatorii din industria alimentara (fie paine, procesarea laptelui sau a carnii), pentru ca standardele europene de productie impun investitii inaccesibile pentru mare parte din companiile romanesti din sector.

     

    Expansiune cu orice pret

    comerTul este, fara nicio indoiala, unul din domeniile cu cea mai evidenta evolutie. In timp ce 2005 a fost anul discounterilor, pentru ca trei retele si-au facut intrarea pe piata (Kaufland, Penny si Plus), 2006 este anul hipermarketurilor. Daca pana la inceputul acestui an, pe acest segment, in randul numelor internationale, se duelau doar Carrefour, Cora si Kaufland, bilantul finalului de an va fi mai „greu“ fata de 2005 cu trei nume noi: Auchan, real si Spar. In afara de bilantul numelor, valorile de investitii se refera la sute de milioane de euro cheltuiti pe zeci de noi magazine, intrucat, in afara de Metro, veteranul pietei (10 ani de prezenta in Romania), toate celelalte retele sunt in plin elan de expansiune.

     

    2006 marcheaza o premiera pe piata romaneasca de retail prin faptul ca finalul de an a adus si primul esec din acest domeniu: Univers’all, cea mai mare companie romaneasca din domeniu, este lichidata.

     

    In 2007 va continua frenezia extinderii retelelor si devine tot mai probabila strategia de consolidare a companiilor prin achizitia altor retele. Modelele din pietele dezvoltate arata ca, la maturitate, diferite segmente de retail sunt disputate intre trei si cinci companii.

     

    Trecerea pe laptop

    Piata IT&C s-a dezvoltat intr-un ritm alert, fiind estimata la 4,7 miliarde de euro.

     

    Outsourcing. Cel mai efervescent domeniu de anul acesta a fost outsourcing-ul. Cu toate ca au fost mai multe achizitii, deschideri de birouri locale (Genpact) si extinderi ale echipelor locale (HP, Oracle, IBM, Microsoft), piata romaneasca este departe de a concura cu India, America de Sud sau, in viitor, China.

    pc: Vanzarile de PC-uri au scazut pe segmentul desktop, dar au crescut pe cel al calculatoarelor portabile, conform companiei de cercetare IDC.

     

    Software. Antivirusul BitDefender produs de Softwin a depasit bariera cotei de piata de 1%, ca valoare in bani din vanzarile totale de produse antivirus pe plan mondial. 

    rebranding. Companiile de telecomunicatii au avut unul dintre cei mai dinamici ani, principalii jucatori ocupand pozitii in perspectiva aderarii. Operatorul de telefonie mobila Connex a trecut printr-un proces de rebranding, devenind Vodafone. In acelasi timp, Cosmote a renuntat la culoarea galben din logo, pe care a adaugat-o verdelui extrem de similar cu cel al Connex.

     

    Mutari. Anul 2006 a consemnat migrarea unora dintre operatorii de telefonie mobila catre telefonia fixa. In plus, RCS&RDS si Zapp au castigat ultimele doua licente 3G acordate pentru piata din Romania, generand un scandal in piata, intrucat Cosmote, singura companie cu experienta in domeniu care a participat la licitatie, a pierdut. O alta tendinta inregistrata pe piata este expansiunea pe segmentul de televiziune digitala. Jucatorilor traditionali – RCS&RDS, UPC Astral, Boom TV, Focus Sat si Max TV – li s-a alaturat si Romtelecom, cu  serviciul Dolce, iar Zapp  a anuntat de asemenea planuri concrete de a intra pe aceasta piata incepand cu anul viitor.

     

    Bursa de energie, teorie si practica

    Vanzarea Electrica Muntenia Sud si schimbarea mediului de tranzactionare a energiei electrice, pe fondul cresterii cererii, au dominat in acest an piata de profil.

     

    EMS. Sucursala de distributie a curentului electric in Bucuresti, Giurgiu si Ilfov a fost vanduta cu 820 de milioane de euro, fiind un record pentru intreaga piata est-europeana.

     

    OPCOM. Un ordin al Ministerului Economiei a hotarat infiintarea, din luna iunie a acestui an, a Bursei de energie. Cum mai bine de jumatate din energia produsa ieftin (aproximativ 25 de euro MWh) este deocamdata blocata in contracte pe termen lung, dintre care o parte va mai expira anul viitor, piata asteapta ca ordinul sa intre in vigoare efectiv din primavara anului viitor.

     

    Prag dupa prag

    PiaTa auto a bifat inca un an de crestere in ciuda estimarilor mai degraba pesimiste pe care dealerii auto le faceau la inceputul anului. Chiar si fara o parte dintre factorii benefici de anul trecut – efectul psihologic al plusului de venituri generate de cota unica de impozitare -,  piata auto a gasit resurse de crestere si in acest an, care ar putea marca pentru prima data atingerea pragului de 300.000 de autovehicule noi vandute. Daca la acestea adaugam si alte 100.000 de masini second-hand care vor fi importate in acest an, atunci parcul auto – estimat la aproximativ 4 milioane de unitati – ar putea creste in acest an cu aproximativ 10%.

     

    Crestere exponentiala

    Interesul investitorilor straini pentru Romania a crescut exponential, iar acest interes s-a transpus atat in numarul ridicat de noi proiecte anuntate, cat si in valoarea achizitiilor de proiecte.

     

    In scAdere. Randamentele investitiilor in real estate au scazut accentuat, ajungand la niveluri similare celor de pe piete mult mai dezvoltate, precum Polonia sau Ungaria – 7%. Preturile au continuat sa creasca puternic, in special la terenuri, dar si la noile constructii rezidentiale.

     

    Acoperire mai mare. Provincia recupereaza decalajul fata de Capitala. Apar tot mai multe proiecte, atat rezidentiale, cat si comerciale. Practic, toate orasele cu mai mult de 100.000 de locuitori au intrat pe radarul investitorilor imobiliari.

     

    PreferinTe. Centrele comerciale sunt in prezent cele mai solicitate investitii. Marii dezvoltatori locali, cat si cei straini, cele mai mari fonduri de investitii, toti s-au implicat pe acest segment. Practic, anul 2006 poate fi consideral, din punctul de vedere al pietei imobiliare, anul mall-urilor.

     

    In asteptarea lui 2007

    Fondurile deja prezente au realizat in acest an cateva afaceri foarte interesante, desi nu au fost noi intrari pe piata. Vanzarea companiilor din industria medicamentelor si cea a serviciilor financiare au adus profituri importante.

     

    Astfel, Advent International a incasat prin vanzarea Terapia catre Ranbaxy 270 de milioane de euro, de zece ori mai mult decat a investit in urma cu trei ani la preluarea companiei.

     

    O alta afacere profitabila a fost vanzarea de catre Fondul Romano-American de Investitii (RAEF) a trei societati financiare catre General Electric pentru 145 de milioane de euro. Gigantul american, prin divizia GE Money, a preluat dintr-o lovitura Motoractive, cea mai mare companie de leasing independenta de pe piata, firma de consumer finance Ralfi si societatea de credit ipotecar Domenia Credit.

     

    Si domeniul materialelor de constructii a suscitat un interes foarte mare pentru fondurile de investitii. Dupa ce, in 2005, Advent cumparase producatorul de vopseluri Düfa, in acest an Oresa Ventures a preluat jumatate din afacerea Guzuchim (redenumita Fabryo), intr-o tranzactie de noua milioane de euro. Enterprise Investors a cumparat, la randul sau, Macon Deva, intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro.

  • ZOO(N) POLITIKON

    Pentru cine a avut timp si nervi sa-l urmareasca, anul politic 2006 a fost unul nu mai galagios decat cei care au trecut si nici mai linistit decat cei care urmeaza.

     

    De fapt, linistea este o notiune care va fi din ce in ce mai straina mediului politic pe termen mediu: calendarul politic pentru perioada 2007-2009 anunta cel putin o campanie electorala in fiecare an. In 2007 vom avea sigur alegeri pentru Parlamentul European, pe 13 mai, si, probabil, anticipate; in 2008 vor fi sigur alegeri locale si, posibil, alegerile parlamentare daca se rateaza anticipatele in 2007. In fine, in 2009 vor fi sigur si alegeri prezidentiale si, de data asta in intreaga Uniune Europeana, alegeri pentru ocuparea fotoliilor de europarlamentari.

     

    Revenind, anticipatele – obsesia politica a lui 2006, dar nu numai – vor fi in 2007. Sau nu vor fi deloc. Adica daca partizanii lor nu reusesc sa le provoace anul viitor, nu au decat sa astepte curgerea timpului, pentru ca oricum scrutinul parlamentar, cel la termen, vine in 2008.

     

    „Partizanii lor“ se stie cine sunt: PD, presedintele Traian Basescu si mai nou anuntatul PLD, alter ego-ul Platformei Liberale initiate de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan. „Adversarii“ sunt, pe fata sau in ascuns, cam tot restul scenei politice care a ramas nenumit mai sus. In anul care se incheie in cateva zile, aceste echipe au continuat, in culise si pe teren, meciul – inceput din 2005 – pentru influenta asupra butonului care trimite Romania in campanie electorala. Comentatorii spun ca nu se anunta rasturnari spectaculoase de scor care sa intoarca rezultatul, asa ca jocurile par a fi facute pentru intoarcerea la urne.

     

    Anticipatele si lupta pentru a ajunge la ele nu fac decat sa consolideze postul presedintelui-jucator Traian Basescu, singurul politician care nu-si face – pentru anul care vine – probleme in privinta scaunului pe care-l ocupa. De altfel, predictibilitatea pe termen mediu pe care i-o asigura mandatul de la Cotroceni se pare ca i-a stimulat presedintelui apetitul pentru aranjarea scenei politice astfel incat rolul lui sa fie cap de afis si dupa ce isi incheie primii cinci ani de mandat.

     

    In calitate de presedinte, Basescu a reluat in 2006 cateva teme preferate de dezbatere publica: anticoruptia, functionarea institutiilor statului (cu codicilul „iesirea din mediocritate“). Lor le-a adaugat insa una atat de importanta – securitatea energetica a Uniunii Europene si, prin urmare, si a Romaniei -, incat, data fiind evidenta lipsa de competente in domeniu, e greu de ghicit in spatele ei altceva in afara de dorinta de a ocupa o nisa discursiva inaintea altora.

     

    In calitate de actor neoficial in lupta politica, Basescu a fost vazut ca mana din umbra care a mai descusut cateva fire din cordonul care-i tinea laolalta pe democrati si liberali in Alianta Dreptate si Adevar.

     

    Cine a avut urechi de auzit si ochi de vazut a trecut dincolo de efuziunea cu care democratii propuneau liberalilor fuziunea la inceputul anului si nu a fost deloc surprins de episoadele ciclice de criza care au alimentat relatiile din Alianta. Fie ca a fost vorba de sustinerea pentru legile sigurantei nationale, sefii principalelor servicii de informatii sau, recent, ocuparea pozitiilor din Guvern lasate libere de PC a fost din ce in ce mai evident ca Alianta era privita ca o mezalianta de fiecare dintre parteneri si, prin urmare, ea le devenise ambilor caduca.

     

    Schiopatarile din Alianta s-au repercutat si asupra coalitiei care s-a si destramat de facto la sfarsitul anului, si nu doar prin iesirea de la guvernare a conservatorilor: UDMR-ul, care a acumulat la randul sau frustrari majore ca urmare a disfunctionalitatilor din coalitie, a intrat inca de pe la mijlocul anului in logica de campanie electorala pe cont propriu, marsand pe discursul agresiv etnic care i-a garantat intrarea in Parlament la scrutinurile legislative precedente.

     

    Tragand linie sub cele de mai sus, principala victima poate fi considerata lupta anticoruptie, care a urmat trendul descendent al atentiei pe care i-a acordat-o clasa politica: dupa un start fantastic la inceputul anului, verva procurorilor s-a domolit dupa raportul de tara din 16 mai, a tresaltat alene in preajma celui din 25 octombrie si a revenit in amortire in ultimele saptamani ale anului. A ramas nostalgia editiilor speciale despre convocarile la Parchet ale lui Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Dinu Patriciu, Ovidiu Tender etc. si evaluarile favorabile dar retinute ale oficialilor europeni.

     

    Si nu degeaba 80% dintre aceste nume sunt ale unor personaje asociate cu PSD: social-democratii au fost singurii care – de voie de nevoie – au schimbat garda in acest an si au retras din prim-plan multe dintre numele care s-au identificat cu suspiciunile permanente de coruptie la nivel inalt. Daca schimbarile s-au facut la timpul potrivit, se va vedea la urne. Poate chiar in 2007!

  • UPGRADE DE VIATA

    De la franzela la painea feliata sau de la automobilul neechipat la unul caruia nu-i lipsesc aerul conditionat si airbag-ul e un pas. Pe care, incurajati de veniturile mai mari si de accesul la credite, multi romani l-au facut aproape fara sa simta. De simtit simt insa companiile.

     

    Dupa ce s-au pacalit cu hainele turcesti si mai apoi au incercat sa insele aparentele purtand falsuri cu titlu de haine de marca, romanii au ajuns sa invete pe propria piele dictonul „suntem prea saraci sa cumparam ieftin“, explica sociologul Mircea Kivu tendinta pe care, uitandu-se in studii de piata costisitoare sau doar pe rafturile magazinelor pe care isi expun marfa, o vad si oamenii de afaceri.

     

    Indiferent de domeniul de activitate, reprezentantii marilor companii semnaleaza cu totii o schimbare de atitudine, din ce in ce mai evidenta de la o simpla privire aruncata in cosul de cumparaturi din supermarketul de la colt. Locul produselor ieftine si nu prea pretentioase e luat incet, dar sigur de altele mai sofisticate, pentru care tot mai multi accepta sa plateasca in plus. Clasica franzela e inlocuita de mai pretentioasa (si usor de uns cu unt dimineata) paine feliata, iar locul tacamurilor de pui e luat de semipreparatele gata de pus pe masa dupa doar 10 minute de gatit. Combinele frigorifice care se dezgheata singure iau locul celor ce solicitau fiecarei gospodine cateva ore bune pentru curatare, televizorul cu tub este inlocuit in tot mai multe sufragerii de prezentabila plasma. Un pas mai departe, in parcarea din fata casei, automobilului personal nu-i mai lipsesc aparatul de aer conditionat sau sistemul de franare asistata.

     

    La fel de adevarat, pana la „luxul de masa“ mai e mult, spun comerciantii, care isi schimba acum planurile de afaceri pentru a tine pasul cu un consumator roman inca foarte atent la pret, dar pentru care si calitatea atarna tot mai greu in balanta deciziei de cumparare. Un consumator care, cu mai multi bani in buzunar decat acum unul-doi ani si cu posibilitatea de a intra oricand in banca (si nu doar) pentru a lua ceva bani cu imprumut, isi rafineaza consumul si cerintele. „Migratia catre segmente superioare calitativ s-a petrecut mai intai in cazul produselor de folosinta indelungata“, este de parere Mircea Kivu, dand ca exemplu produsele electronice si electrocasnice, „si apoi pentru produse din viata de zi cu zi“. De acum, conchide sociologul, romanii s-au asezat, chiar fara a constientiza neaparat acest lucru, pe treapta de consum care corespunde cu veniturile lor. Venituri care, arata si statisticile oficiale, cresc incet, dar sigur. Astfel ca, daca in urma cu trei ani, castigul salarial mediu net pe economie era, conform informatiilor publicate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP), de circa 480 de lei, in 2006 a ajuns la aproape 850 de lei (aproximativ 240 de euro). Pe de alta parte, oficial, doar 16.500 de oameni castiga peste 1.200 de euro pe luna, conform unei analize a Institutului National de Statistica (realizat pe baza unor informatii aferente anului 2005).

     

    Cifrele oficiale sunt insa rupte intr-o buna masura de realitatea unei economii in care mii de romani isi incaseaza salariile prin microintreprinderi si alte metode asemanatoare. In opinia avocatului Gabriel Biris, specializat in fiscalitate, numarul acestor microintreprinderi folosite pentru optimizare fiscala urca „spre 200.000“. Ceea ce, tragand linie si adunand, inseamna de fapt mai multi romani care isi permit sa traiasca pe o treapta de venituri cu mult peste ceea ce lasa statisticile oficiale sa se intrevada. Veniturilor in crestere li se adauga, pe de alta parte, finantarile masive acordate de banci, de institutiile financiare nebancare sau de companiile de leasing. Doar statisticile bancherilor aratau, dupa primele zece luni ale anului, imprumuturi acordate de aproape 90 de miliarde de lei (25,3 miliarde de euro), cu 47,8% peste nivelul din aceeasi perioada a lui 2005.

     

    Cresterea veniturilor este, fara doar si poate, principalul motor ce sta la baza schimbarii pretentiilor clientilor, considera directorul de marketing de la Carrefour Romania, Andreea Mihai. Alaturi de veniturile mai consistente, reprezentanta celui mai mare lant de hipermarketuri din Romania pune pe lista motivelor ce au determinat migrarea dinspre produse low sau no name spre cele medium sau high si dezvoltarea comertului modern sau identificarea clientilor cu valorile promovate de anumite branduri.

     

    Pentru ca daca in urma cu zece ani romanii nu cunosteau nici una din formele moderne de comert – cash & carry, super si hipermarket, discount sau bricolaj – in 2007 acestea vor ajunge sa vanda nu mai putin de 40% din bunurile de larg consum, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB.

     

    Aducand ca argument studiile retailerului francez pe diferite categorii de produse, Mihai adauga ca, fata de acum 2-4 ani, se observa cresterea interesului „catre produsele de calitate si catre branduri“ atat pe segmentul medium, cat si pe segmentul high. Si totusi, daca migrarea unui numar important de clienti dinspre produsele low catre cele medium „este evidenta pentru aproape toate produsele“, adauga ea, „pe segmentul high cresterea nu este la fel de evidenta“. Frana in acest caz sunt veniturile inca mici pentru cumparaturi costisitoare. Ce apare acum mai des decat in urma cu un an-doi in cosul cumparatorilor din magazinele Carrefour? Paleta este larga: ca este vorba despre paine feliata sau cu seminte, de branza feta sau alte specialitati, de cascavaluri fine, lapte la cutie sau hartie igienica din categoria premium, „inregistram cresteri pentru toate“, constata Andreea Mihai.

     

    Pe plus, si inca unul consistent, se afla insa si o alta categorie de produse, mai degraba de nisa pana acum o vreme: produsele dietetice isi fac tot mai mult loc „in cosul celor ce se gandesc la principiile sanatoase de viata“. Ca multi dintre consumatorii romani au in vedere o viata mai sanatoasa (si sunt dispusi sa plateasca in plus pentru ea) o arata pe de o parte studiile companiilor de cercetare de piata, dar si experienta oamenilor de afaceri din alte domenii.

     

    Conform unui studiu de piata realizat de Mercury Research la inceputul anului, majoritatea persoanelor cu varste cuprinse intre 18 si 55 de ani din mediul urban declarau ca vor sa cumpere produse alimentare cat mai naturale. Printre factorii cei mai importanti ce atarna in balanta atunci cand cumpara un produs alimentar, 86% dintre cei intervievati in cadrul studiului au declarat ca este foarte important ca acesta sa fie natural, sa nu contina coloranti artificiali (69%), conservanti (64%), indulcitori artificiali (59%) sau aditivi (59%).

     

    Tot ca efect al atentiei mai mari pe care o acorda stilului de viata, Andreea Ionescu, marketing manager al lantului de farmacii Sensiblu, semnaleaza „explozia de centre de fitness“, care vine sa se adauge unei cresteri importante a vanzarilor de suplimente nutritive sau de  alimente dietetice. Tot ea apreciaza insa ca acest „upgrade“ al stilului de viata vine mai degraba „pe un fond de stres“, in conditiile in care, crede Ionescu, „romanii muncesc foarte mult, conform ultimelor evaluari ale institutiilor de cercetare“. Pe de alta parte, statisticile Sensiblu arata si ca au inceput sa fie recunoscute (si cumparate) produse ce dau rezultate mai bune in diferite tratamente. Chiar daca pretul lor este „destul de ridicat“, dupa cum admite reprezentanta companiei, produsele dermatocosmetice au inregistrat cresteri in farmaciile Sensiblu pe parcursul ultimului an, in aceeasi categorie intrand insa si suplimentele nutritive.

     

    Fara doar si poate, unul dintre factorii ce au atras atentia catre nevoia (lasata multi ani pe ultimul loc in topul necesitatilor) de a lua vitamine sau a apela la diverse suplimente nutritive tine de aparitia pe piata romaneasca a marcilor de profil. Publicitatea agresiva, dar si aparitia acestor produse pe rafturile tot mai multor farmacii (dar nu numai ale farmaciilor) au crescut interesul pentru astfel de produse, considerate mai degraba un moft nu cu multi ani in urma. Asa se face ca, dupa cum semnaleaza Horia Vilcu, directorul general al Walmark Romania, „in ultimii ani intreaga piata de suplimente nutritive a evoluat“. Consumatorii romani, sustine el, incep sa aprecieze tot mai mult aceste produse, devenind din ce in ce mai interesati de alternativele naturale in prevenirea bolilor si asigurarea unui echilibru al organismului. Chiar si asa insa, consumul de suplimente nutritive ramane redus prin comparatie cu cel de pe plan international si, datorita nivelului scazut al veniturilor pe ansamblul societatii, produsele ieftine se afla inca pe primul loc in vanzari. Cu toate acestea, Vilcu e de parere ca „romanii incep sa aprecieze tot mai mult produsele pozitionate pe segmentele medium & high“.

     

    Cu o pondere in cifra totala de afaceri a comertului cu amanuntul de aproape 46% in 2005 si de peste 46% estimata de CNP pentru anul in curs, comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun se bucura din plin de schimbarea comportamentului de consum. Si aici, ca de altfel pe toate palierele de consum, exista „o translatare clara a cererii dinspre produsele simple catre cele mai sofisticate, cu valoare adaugata“, sustine presedintele Agricola International, cel mai mare producator de carne de pui din Romania, Gheorghe Antochi. In cazul companiei pe care o conduce, gama de produse preparate Sav’Or este varful de lance, insa vanzarile cresc pentru toate produsele mai bune calitativ, in dauna celor din segmentul low.

     

    La polul opus, Antochi da exemplul tacamurilor de pui – un produs low ce cuprinde resturile ramase la transare. „In urma cu cativa ani era bataie pe ele; acum acest produs a ramas de nisa si se mai vinde foarte putin.“ In locul lor, tot mai multi romani pun in cosul de cumparaturi pachete cu piept de pui, pentru care vanzarile „cresc simtitor“. In opinia presedintelui de la Agricola, trei sunt motivele (in plus fata de timpul liber tot mai restrans) ce schimba preferintele de cumparaturi. In primul rand, informarea tot mai buna a consumatorilor in raport cu ceea ce cumpara creste interesul pentru calitate. In al doilea rand, un rol important l-a jucat extinderea comertului prin magazinele mari si, nu in ultimul rand, cresterea castigurilor si simultan a pretentiilor. „Pentru ca saracia este cea mai importanta cauza pentru existenta produselor ieftine“, puncteaza Antochi evidenta.

     

    O masa mai rafinata merge bine cu un pahar de vin sau de bere alaturi, iar vanzarile companiilor din aceste domenii au crescut si ele de la an la an. Piata vinului a ajuns in 2005 la o valoare de circa 350 de milioane de euro si are un ritm de crestere estimat pentru anul in curs de 10%. Mai mult insa decat cresterea in volum, ultimii ani au adus si aici o „migratie a clientilor intre segmente“, sustine Catalin Paduraru, partener si proprietar Vinexpert, adaugand ca sesizeaza o trecere „masiva“ a clientilor din segmentul low spre cel medium. La fel de semnificativa este insa si trecerea de la medium spre high. Paduraru adauga pe lista motivelor ce au determinat rafinarea clientilor, in afara acumularii financiare si a schimbarii de statut social, si cresterea discernamantului in alegere (mai multa informatie disponibila). Cat de mult conteaza pretul in alegerea unui vin? Mult, crede el, produsele „la oferta“ fiind atractive mai ales in segmentul inferior. Pe piata berii, pe de alta parte, se manifesta deja doua tendinte, ce vor ramane de actualitate si pentru anii viitori. Este vorba, in primul rand, de preferinta tot mai mare manifestata de consumatori pentru segmentele premium si super premium – „o consecinta a cresterii puterii de cumparare“, confirma Catalin Ignat, vicepresedintele de marketing al URBB, compania ce fabrica berea Tuborg. Pe de alta parte, este la fel de vizibila si migrarea unor consumatori spre segmentul mainstream, pe fondul cresterii consumului de bere la PET. Consumatorul roman de bere este inca un consumator sensibil la pret, in viziunea lui Ignat. In ultimii ani insa, preferinta tot mai mare pentru segmentul berilor premium „ne demonstreaza ca un criteriu tot mai important in alegerea produsului este calitatea acestuia, caracteristicile lui“. Pe viitor, odata cu pretentiile va creste insa si consumul, astfel ca – dupa cum estimeaza reprezentantul URBB – acesta va urca in anii urmatori de la 70 l/cap de locuitor, cat este in prezent, pana la 80 l/cap de locuitor, cat reprezinta media la nivel european.

     

    Cresterea consumului este insa, in continuare, o carte pe care mizeaza mai toate domeniile. Pentru ca, asa cum spune si Ruxandra Roman, marketing & communications manager la Alka, „este cert ca segmentul mid-up creste, dar acest lucru nu se intampla in mod necesar afectand categoria medie sau cea de baza“. In cazul Alka, companie producatoare de napolitane, biscuiti, cafea, seminte si prajituri, cresteri s-au remarcat pe aproape toate segmentele, insa alaturi de migratia de la o categorie inferioara la una superioara, un rol important au jucat si alti factori. Intre acestia se numara, dupa Roman, varietatea ofertelor de la producatorii interni sau externi a aromelor, gramajelor sau a ambalajelor.

     

    Tot oferta extinsa a dat ghes romanilor sa apeleze la solutii variate pentru a cumpara lucrurile dorite, creditul fiind cea mai la indemana. Daca se poate spune fara nici o teama de a gresi despre o piata ca a crescut pe credit – atat din punctul de vedere al volumului, cat si din cel al calitatii -, e vorba despre piata produselor electronice si electrocasnice. Creditul doar cu buletinul sau alte forme de credit de consum direct la locul vanzarii au permis clientilor ca, in multe cazuri, sa se intinda mai mult decat i-ar fi tinut doar plapuma salariilor. Pretentiile au crescut si ele in consecinta. Astfel ca, pe o piata a carei caracteristica principala ramane sensibilitatea la pret, „remarcam tendinta consumatorilor de a se orienta catre produse multifunctionale“, spune Han Khyu, presedinte al LG Electronics Romania. In opinia sa, atribute precum designul, spre exemplu, au ajuns sa cantareasca tot mai mult in luarea deciziilor finale de achizitie a unui produs din aceasta categorie. Cu titlu de exemplu pentru o piata pe care se simte, la nivel general, tendinta de migrare catre produsele mai performante, Khyu se refera la vanzarile de televizoare. In 2005, cotele detinute de cele trei categorii de produse – LCD TV, plasma si flat TV – in volumul vanzarilor LG Electronics erau de 10% pentru LCD, 25% pentru plasme TV si 65% pentru flat TV. Pentru 2006, reprezentantul companiei estimeaza o crestere in volumul de vanzari pentru primele doua categorii si o scadere pentru gama flat TV.

     

    Migratia consumatorilor romani catre produse high-end se poate observa insa si in gama de electrocasnice. In cazul frigiderelor, exemplifica Han Khyu, interesul pentru cumpararea aparatelor frigorifice de clasa A, care dispun de tehnologie „no frost“, si a combinelor frigorifice este din ce in ce mai mare.

     

    In aceasta piata mai este semnalat insa si un alt fenomen pe seama caruia poate fi pusa rafinarea cerintelor de consum. Este vorba despre saturarea pe anumite segmente, cum ar fi cel al frigiderelor sau al masinilor de gatit clasice, insotita de tendinta de inlocuire a aparaturii electrocasnice independente cu cea incorporata.

     

    De aici, explica Rodica Stere, marketing manager la Indesit Company, a aparut o crestere a nivelului achizitiilor pe aceste segmente, de la produse low la cele medium. „Putem vorbi, mai curand, despre o evolutie fireasca decat despre o migratie“, spune ea, anticipand pentru viitor si dezvoltarea apetitului pentru produse mai sofisticate, considerate pana acum de lux, asa cum sunt, spre exemplu, masinile de spalat vase si uscatoarele de rufe.

     

    Pretul este inca principalul argument de vanzare pentru multe dintre gamele de produse electrocasnice, crede Stere, atata vreme cat consumatorul constientizeaza aici importanta calitatii mai lent decat in cazul produselor de IT&C. Sorin Stoica, CEO al Grup Dasimpex, crede ca pe aceasta piata este vizibila, de la an la an, o crestere a exigentei cumparatorilor, indiferent daca acest lucru inseamna o cheltuiala mai mare. Pentru Dasimpex, peste 50% din cifra de afaceri se datoreaza vanzarii de telefoane cu pretul peste medie, in conditiile in care „romanii cumpara ca sa fie la moda“. Astfel, argumenteaza Stoica, peste 60% din cumparatori isi doresc telefoane cu anumite optiuni (acces la Internet, camera video, aparat foto, MP3 player etc.), „criteriul nemaifiind cel al pretului“, sustine Stoica.

     

    La polul opus se afla insa cumpararea unei locuinte, pentru ca pasul intre un produs pentru care bugetul e bine batut in cuie de la bun inceput si unul mai mare pentru un bun ceva mai sofisticat nu se face chiar cu usurinta. Pe piata imobiliara, deciziile se iau intre doua mari repere: pe de o parte, oferta insuficienta, pe de alta parte pretul caselor, ce practic a explodat in ultimii ani, alimentat si de creditele acordate cu larghete de bancheri si institutiile specializate. Astfel, venitul lunar necesar cuiva care doreste sa ia credit pentru achizitia unui apartament de 50 mp in Bucuresti echivaleaza cu sase salarii medii, fata de 4,8 salarii in 2003, declara Sergiu Oprescu, vicepresedintele Alpha Bank.

     

    Chiar si asa insa, mai ales de cand a aparut creditul ipotecar, „exista o crestere a numarului de clienti care doresc proprietati in proiecte imobiliare noi“, sustine Pompiliu Simion, real estate broker in departamentul de vanzari rezidentiale de la Regatta. Pe lista prioritatilor se plaseaza din ce in ce mai mult in primul rand calitatea si abia apoi pretul, sustine Ilinca Paun, residential operations manager la Colliers International. La fel de adevarat, exista inca o diferenta mare intre clientii de talie medie si cei ce isi pot permite o locuinta intr-un ansamblu rezidential nou. Insa, completeaza Paun, ultimii doi ani au fost martorii unui boom in ceea ce priveste constructia de ansambluri de apartamente adresate clasei medii (prin prisma amplasarii si a densitatii de locuinte), dar cu finisaje si facilitati de la medium pana la high.

     

    Un pas mai jos in logica achizitiilor, in domeniul materialelor de constructie, lucrurile stau ceva mai echilibrat, sustine  Adrian Mircioiu, director general al producatorului si distribuitorului de materiale de constructii Andami. Daca pana de curand consumatorul inca mai cumpara diverse materiale contrafacute ori facute de firme mai mult sau mai putin cunoscute sau acreditate, in ultimii doi ani a inceput sa prefere produse de calitate, chiar daca dau pe ele ceva mai multi bani decat inainte. „Se pare ca am inceput si noi, romanii, sa punem pret pe calitate si sa nu ne mai zgarcim“, spune Mircioiu.

     

    Disponibilitatea de a cheltui s-a largit foarte mult si in ce priveste produsele cosmetice. „Acest fenomen este foarte clar“, declara Andreea Cremenescu, director de marketing la Elmi Prodfarm, producatorul Elmiplant. In piata produselor de ingrijire a tenului, in 2005 „au patruns in top 10 companii ce comercializeaza produse foarte scumpe“, fapt care sustine ideea ca migratia cea mai vizibila este aceea din segmentul medium catre high, apreciaza Cremenescu. Fenomenul este sustinut si de vanzarile realizate dupa relansarea gamei Elmiplant pentru ingrijirea tenului, noile formule ale produselor fiind cu aproape 50% mai scumpe. Cremenescu estimeaza ca firma a pierdut o parte din vechii consumatori, pentru care noile produse sunt prea scumpe, „insa am castigat consumatori noi, care nu considerau inaccesibile noile preturi“. Cumparatorii tind sa pretuiasca o imagine tot mai pretentioasa, reflectata prin vestimentatie in pas cu moda si haine de marca. Consumatorul „incepe sa creasca in optiunile sale vestimentare de la nivelul low, favorit pana acum doi ani, catre nivelul medium si chiar high“, sustine Fadi Nasr, presedinte al  Ziggo House, companie specializata in retailul de imbracaminte feminina si masculina. Concret, este vorba de faptul ca tot mai multi cumparatori manifesta un interes tot mai redus pentru articole de tip „uniforma“, cautand in schimb ceva tot mai aproape de ideea de produs unicat. Jumatate din clientii firmei nu iau in calcul banii atunci cand isi cumpara un obiect vestimentar, argumenteaza Nasr, decizia de cumparare fiind influentata doar de calitatea si designul produselor.

     

    Cand vine vorba de imagine, nimic nu poate egala forta impresiei pe care o produce masina la volanul caruia sta proprietarul. Motiv pentru care tocmai automobilele au dat tonul in afisarea statutului social de peste zece ani incoace. Drept urmare, pe piata auto, ce tinde in acest an spre 3 miliarde de euro ca valoare a vanzarilor, dotarile minime cerute de clienti se complica in permanenta. Chiar daca, proportional, si costul urca, romanii au invatat ca o masina care se respecta trebuie neaparat sa dispuna, cel putin, de un aparat de aer conditionat, ABS, dublu airbag, inchidere centralizata, geamuri electrice si radio CD. Configuratia de mai sus este „dotarea standard minima pentru care opteaza majoritatea clientilor“, spune Cristian Oltean, manager de marketing si relatii publice la General Motors Romania.

     

    Atunci cand isi cumpara o masina clientii sunt in general foarte atenti in privinta optiunilor sau a variantei de echipare. Totusi, comparativ cu perioada anterioara, numarul celor ce prefera un numar cat mai mare de dotari a crescut destul de mult. Un factor important a fost accesul mai facil al unui numar mai mare de clienti la diversele forme de finantare (credit sau leasing). Spre deosebire de alte segmente de piata, cel al vanzarilor de autoturisme a crescut, ani la rand (si inca o mai face) pe baza produselor de leasing – preferate intr-o mare masura creditelor bancare. Cat de atenti sunt clientii la pret atunci cand merg sa-si cumpere un autoturism? „Foarte atenti“, spune Oltean, adaugand ca pe langa caracteristicile produsului, in decizia de cumparare intervin si imaginea produsului si a marcii. Ca si in cazul altor categorii de produse (poate cel mai reprezentativ fiind aici cel al telefoanelor mobile), atunci cand isi alege un autoturism, „clientul este dispus sa plateasca, pe langa caracteristici si dotari, si pentru imagine“, incheie reprezentantul General Motors.

     

    Lista exemplelor care sustin ideea unui „upgrade“ de stil de viata al consumatorului roman poate continua, practic, cu orice produs de pe raftul magazinelor, din show-room-uri, din piata imobiliara sau orice catalog de vacante. Fara a dispune de statistici prea exacte (exceptandu-le pe cele ale companiilor), un lucru e clar: pretentiile cresc si pe masura lor creste disponibilitatea de a cheltui. Si unde acesta nu ajunge, banca e gata sa dea o mana de ajutor.

  • VENITURILE MARI AU ALT GUST

    In preferintele de cheltuiala, produsele banale sunt inlocuite de altele mai sofisticate.

     

    PAINE: Consumul migreaza dinspre clasica franzela spre painea feliata, cu seminte, neagra.

     

    LAPTE: De la sticla in care cumparatorul isi lua ratia de lapte cu un deceniu si jumatate in urma, ambalajele au evoluat spre pungi si, mai nou, Tetra Pak, iar produsul in sine este pasteurizat sau ultrapasteurizat (UHT).

     

    LOCUINTE: Clientii sunt din ce in ce mai pretentiosi, cautand in primul rand calitate, dupa care urmeaza o comparatie de preturi. Amplasarea a devenit esentiala in alegerea unui proiect.

     

    AUTOMOBILE: Autoturismul de acum din fata casei are o serie de dotari noi fata de clasica Dacie – aer conditionat, ABS, dublu airbag, inchidere centralizata, geamuri electrice si radio CD.

    Clientul e dispus sa plateasca si pentru imagine.

     

    TURISM: Circa 30% din clientii ce se incadrau pana de curand pe sejururi de 2 stele migreaza acum catre 3 si cam 20-30% dintre cei de la 3 stele merg spre 4. Dintre clientii ce intra in agentie, cam 70-80% vor sejururi in strainatate, plecand (cel putin partial) de la principiul ca „Romania o pot vedea oricand“, remarca Roxana Balcescu, directorul agentiei CMB Travel.

     

    TELEFOANE MOBILE: Romanii cumpara ca sa fie la moda, chiar daca acest lucru inseamna sa scoata ceva mai multi bani din buzunar, aceste dispozitive fiind privite mai mult ca gadget-uri decât ca simple telefoane mobile.

     

    IT&C: Consumatorul are nevoie „sa-si imbunatateasca imaginea personala si sa fie in pas cu ultimele trenduri in tehnologie“, spune Gabriela Mandrea, marketing manager la Domo.

     

    HAINE: A inceput sa creasca numarul celor care prefera sa dea bani mai multi pe un produs de firma decat se intampla in urma cu doi ani sau chiar si in urma cu un an.

     

    SUCURI: Segmentul cel mai dinamic din punct de vedere al cresterii este cel al bauturilor necarbonatate, in 2006, cele mai mari cresteri din totalul pietei de bauturi racoritoare fiind inregistrate, conform Canadean, „de categoriile ice tea (57% fata de 2005) si  nectar & juice (27%)“, spune Sorin Petrica, Market Manager al Coca-Cola Romania.

  • SALT PE DATORIE

    Un factor important ce sta de doi-trei ani incoace la baza cerintelor tot mai ridicate pe care le au romanii la cumparaturi este fara doar si poate accesul mai facil la diverse forme de finantare.

     

    CREDIT DE CONSUM: Motor de crestere pentru toate segmentele de piata, in conditiile in care sumele maxime acordate au sarit si peste 100.000 de euro (cu ipoteca pe un imobil), nu exista cerinta pentru avans, iar destinatia banilor nu trebuie justificata. In octombrie a.c., soldul creditului de consum depasise 29 mld. lei (peste 8,2 mil. euro).

     

    CARD DE CREDIT: Alaturi de banci, ce emit carduri de credit de ani buni, societatile de credit de consum au inceput mai nou sa intre pe aceasta nisa. Motor de crestere pe zona de retail, creditul de pe card poate fi folosit, practic, pentru orice fel de achizitie, fara a fi necesar un avans sau justificarea destinatiei pentru bani.

     

    CREDIT IPOTECAR: Cu o pondere de numai un sfert in totalul creditelor acordate populatiei, creditul pentru achizitia unei locuinte a ajuns in octombrie la un sold de peste 7,5 mld. lei (in jur de 2 mil. euro). Volumul relativ mic se datoreaza si inlocuirii lui cu creditele de consum cu ipoteca, ce ajung la valori similare dar, spre deosebire de acestea, nu necesita  avans.

     

    CREDIT PUNTE: Destinat clientilor ce doresc sa realizeze o investitie imobiliara si au deja un imobil. Prin acest tip de credit, banca finanteaza pana la 75% din valoarea investitiei imobiliare (sau avansul necesar pentru un credit imobiliar).

     

    LEASING: Motor de crestere a pietei auto multa vreme, leasingul a fost in genere preferat creditului bancar. Dupa primele noua luni ale anului, firmele membre ale Asociatiei Societatilor de Leasing din România (ASLR) aveau contracte de finantare incheiate de 1,17 mld. euro.  ASLR detine, conform propriilor estimari, circa jumatate din totalul pietei de leasing.

  • PENTRU CE SE PLATESTE IN PLUS

    Chiar si atunci cand pleaca la cumparaturi cu lista intocmita de acasa, multi dintre cei care intra in marile magazine ajung sa-si depaseasca bugetul. Ce-i atrage?

     

    BRAND: Pentru a cumpara produse cu nume (re)cunoscute, consumatorii romani sunt cu mult mai dispusi, comparativ cu acum doi-trei ani, sa plateasca in plus.

     

    PRET: In multe cazuri, pretul este confundat cu o caracteristica a produsului. „Mai scump inseamna mai bun in viziunea multora“, atrage atentia Catalin Paduraru, proprietarul comerciantului de vinuri Vinexpert – desi acest lucru se dovedeste uneori fals.

     

    DOTARI SUPLIMENTARE: Fie ca este vorba despre achizitia unui automobil sau de o locuinta, reprezentantii companiilor de profil spun ca romanii sunt din ce in ce mai dispusi sa plateasca suplimentar pentru a avea dotari in plus fata de cele de baza. 

     

    BENEFICII: Desi romanii sunt foarte atenti la pretul produsului, exista de cele mai multe ori o raportare clara si la beneficiile aduse in urma folosirii respectivului produs, spune Andreea Cremenescu, director de marketing la producatorul de cosmetice Elmi Prodfarm.

     

    SANATATE: Din ce in ce mai multi romani au in vedere (si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru) un stil sanatos de viata. „Con-sumatorii romani au devenit mult mai selectivi cand aleg un produs pentru mentinerea sanatatii organismului“, sustine Horia Vilcu, director general al Walmark România

     

    DESIGN: Cel putin in domeniul produselor electronice si electrocasnice, vanzatorii remarca tendinta de orientare catre produse multifunctionale. Atribute precum designul au ajuns sa cântareasca din ce in ce mai mult in luarea deciziilor finale de achizitie.

     

    CALITATE: In ultimii ani, consumatorii pun din ce in ce mai mult pret pe calitatea produsului, „vor sa cunoasca cat mai multe din caracteristicile lui – firma producatoare, garantia, rezistenta, materialul din care este facut“, remarca Sorin Stoica, CEO al Dasimpex.

  • LEGIUNEA STRAINA

    BILLA: A intrat pe piata in 1999 si detine 20* de supermarketuri. Valoarea investitiei pentru un magazin ajunge pana la aproximativ 5 milioane de euro.

     

    MEGA IMAGE: A deschis primul supermarket in 1994 si in prezent are 18 magazine, dintre care 14 in Bucuresti.

     

    ARTIMA: Reteaua preluata anul trecut de Polish Enterprise Fund V a ajuns la 16* supermarketuri, plasate in Transilvania si Banat.

     

    INTERMARCHE: Are opt supermarketuri sub sigla Interex. A preluat magazinul Univers’all din Sibiu.

     

    LA FOURMI: Este o retea de 11* unitati de tip convenience (de vecinatate).

     

    G’market: Reteaua operata de turcii de la Anchor Grup are patru* supermarketuri.

     

    SPAR: Intrat pe piata la inceputul anului, are in prezent patru magazine.