Category: Cover story

  • PREGATIT PENTRU LUPTA

    La 37 de ani, Ioan Ciolan are o afacere care rivalizeaza cu lanturile multinationale de bricolaj si este una dintre cele mai ravnite de pe piata romaneasca. Cum a ajuns un roman sa se lupte de la egal la egal cu nume consacrate pe plan international?

     

    M-am gandit din start ce trebuie sa fac ca sa nu intru in competitie cu magazinele de tip do-it-yourself“, spune sibianul Ioan Ciolan, omul de afaceri care detine Ambient, o retea care numara acum 11 centre comerciale si 35 de magazine in 14 judete. Scurt si la obiect, acest principiu pe care Ambient si-a construit intreaga structura a presupus cateva concepte proprii de business, intre care cele mai importante tin de modul de servire si de alegerea produselor din oferta.

     

    Transpusa in practica, o asemenea filozofie de business a impins vanzarile companiei, anul trecut, peste 120 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul anterior (92 de milioane de euro). Pentru anul acesta, compania previzioneaza o cifra de afaceri mai mare cu 45-50% fata de 2006, cresterea fiind insa legata si de evolutia pietei de profil. Fata de competitorii sai, Ambient se plaseaza, ca vanzari raportate in 2005, pe picior de egalitate fata de principalele doua companii de profil de pe piata – nemtii de la Praktiker, care au avut o cifra de afaceri de aproape 105 milioane de euro, si francezii de la Bricostore, care au vandut de 84 de milioane de euro. Altfel spus, Ambient nu numai ca ocupa un loc fruntas in topul companiilor de profil din Romania, dar si-a adjudecat o felie consistenta dintr-o piata estimata, conform calculelor BUSINESS Magazin, la 700 de milioane de euro in 2006, cu circa 40% mai mult decat in anul anterior. Pentru 2006, compania nu a facut publice, pana in acest moment, date referitoare la profitul net, dar datele de la Ministerul Finantelor arata ca in 2005, compania a inregistrat un profit net de de 2,2 mil. euro, adica 2,4% din vanzari. Valoarea companiei, daca ar fi de luat in calcul cea mai des intalnita formula – jumatate din vanzarile anuale – ar fi de 60 mil. euro.

     

    Este o explicatie pentru care la poarta Ambient bat petitori despre care Ioan Ciolan, omul care nu a lucrat nicio zi pentru altcineva, spune ca si-a facut un obicei din a le refuza ofertele de preluare sau de parteneriate strategice. Nu trece niciun an fara trei-patru astfel de oferte, venite atât din strainatate, cât si din tara, de la investitori strategici sau fonduri de investitii. Toti petitorii au fost refuzati pentru ca, sustine Ciolan, „nu ne potriveam. Nu completau conceptul nostru, in asa fel incât sa-l faca mai solid. Cumparau doar cota de piata si, probabil, nici nu erau interesate de altceva“, considera Ciolan.

     

    Cum a ajuns sibianul, dintr-un student care voia sa castige bani de buzunar – pentru ca acesta este motivul care l-a determinat sa-si faca propria afacere -, sa aiba acum una dintre cele mai ravnite companii din piata romaneasca de bricolaj?

     

    De felul sau, Ioan Ciolan este un tip retras, nu-i place sa iasa in evidenta; spune ca-i place sa nu fie recunoscut pe strada si nici chiar in propriile magazine si se considera un simplu angajat a companiei lui. Se declara un adept al „politicii faptelor“, pornit sa-si puna in practica ideile fara sa dea sfara in tara. A acceptat totusi sa discute cu BUSINESS Magazin despre ceea ce spune el ca au fost motoarele de crestere a companiei. Jumatatea de ora stabilita initial pentru discutii s-a prelungit pana la trei ore si in locul unui om inchis, care sa raspunda scurt la cateva intrebari, Ciolan s-a dovedit a fi un patron entuziast, care vorbeste incantat de afacerea sa.

     

    Biroul unde isi petrece 10-12 ore pe zi seamana mai degraba cu un turn de control, nu doar pentru ca se afla deasupra birourilor managerilor, ci si pentru ca din patru pereti, trei sunt din sticla. De aici se poate vedea tot sediul logistic al companiei, cu depozitele si zecile de TIR-uri care transporta marfa catre magazine. Centrul logistic, de unde pleaca marfa catre magazine, ocupa o suprafata de peste 120.000 de metri patrati, are 500 de angajati, un parc auto de 615 autovehicule, doua rampe de cale ferata, plus flota de echipamente de ridicat si stivuit. De la aceleasi geamuri se vede cladirea cu opt etaje, acum in constructie, unde se vor muta anul acesta birourile conducerii si cele administrative. Tot in constructie se afla si alte cladiri unde vor functiona noi spatii de depozitare.

     

    Omul de afaceri spune ca anul trecut a investit 40 de milioane de euro in extinderea retelei, ceea ce i-a permis sa deschida in ultimele luni patru noi centre comerciale, in Târgu Mures, Deva, Baia Mare si Gheorghieni, cu o suprafata de peste 22.000 mp fiecare. Reteaua lui Ciolan a ajuns sa acopere acum 14 judete, cu 11 centre comerciale si 35 de magazine de dimensiuni mai mici, gandite ca spatii comerciale de proximitate, sub acelasi nume. Planurile pentru 2007 vizeaza inca doua centre comerciale mari si patru medii si mici, adica pâna in 15.000 de metri patrati. Cea mai mare parte a investitiilor realizate de companie pana in prezent, adica 65%, a provenit din fonduri proprii, conform reprezentantilor companiei.

    Valoarea medie a investitiei pe centru comercial este de 5 milioane de euro, in timp ce pentru un magazin sunt necesari 800.000 de euro (pentru comparatie, investitia medie intr-un Bricostore este de aproximativ 15 milioane de euro).

     

    Prin ce difera insa aceste magazine de cele ale retelelor de bricolaj, romanesti si internationale, care concureaza pentru aceiasi clienti? Afacerea Ambient n-a mizat pe preturi mici la raft, pentru ca, asa cum si-a dat repede seama intreprinzatorul sibian, retelele internationale pot pune presiune pe furnizori si la vanzari mari de marfa pot afisa pe etichete preturi mult mai mici decat ale lui. Dupa o analiza a ceea ce inseamna in Romania conceptul de do-it-yourself (DIY), Ciolan a gasit un mod de diferentiere a magazinelor sale fata de cele deschise de multinationale: „Punctul slab al acestora este modul de servire, pentru ca nu ofera consultanta. Asistentii de vânzari sunt considerati un fel de manipulanti de marfuri si cam atât“. Pasul urmator a fost, explica Ioan Ciolan, sa se puna in locul clientului si sa-si dea seama cum vrea acesta sa fie tratat cand intra intr-un magazin.

     

    De pe urma acestei idei a profitat afacerea nascuta la Sibiu: a angajat oameni specializati in domeniul constructiilor si al amenajarilor, adica oameni care pot da un sfat avizat cumparatorilor. Un astfel de vanzator-consilier are in fisa postului sarcina de a cunoaste cat mai amanuntit gusturile clientului, dar si situatia casei acestuia. Poate parea indiscret atunci cand ii spune unui client ca vrea sa-i faca o vizita ca sa vada cum ii arata locuinta, dar, argumenteaza Ciolan, este „perfect justificat“, pentru ca avand aceste informatii, consilierul poate face o recomandare avizata. Fiecare client are o fisa unde sunt mentionate lucrarile pe care le-a mai facut la casa, cand si ce tip de cumparaturi a mai facut de la Ambient si angajatul companiei care l-a consiliat. „Clientul nu vine pur si simplu la magazin, ci vine la Vasilica de la magazin, cu care stie ca a mai vorbit si care il va intreba, cel mai probabil, la inceput, ce-i mai fac nevasta si copiii.“

     

    Pe baza unei astfel de relatii client-angajat, sustine Ciolan, se poate face o recomandare potrivita si personalizata pentru amenajarea camerei copiilor, spre exemplu. Un client este sfatuit nu cum sa-si faca toata lucrarea cu o suma data, ci doar ce anume poate face cu aceasta suma, daca este sau nu suficienta pentru a acoperi integral cumparaturile dorite si la nivelul de calitate pe care clientul si-l permite. Existenta unui astfel de mecanism il face pe Ciolan sa se arate convins ca orice client care intra in magazinele sale n-are motiv sa mearga la concurenta, chiar daca la Ambient nu se gasesc cele mai ieftine produse. In plus, sustine Ioan Ciolan, exista diferente intre cei ce calca pragul Ambient si cei ce merg in marile retele de bricolaj: acestea din urma, spune el, „vizeaza clientul care este chirias, nu proprietar, in timp ce prioritatea noastra este proprietarul si consumatorul contractual, de tip constructor si prestator de servicii“.

     

    Ciolan adauga ca magazinele lui se disting prin faptul ca sunt organizate ca niste showroom-uri cu materiale de constructii, mobila, parchet. „Daca intrati intr-un centru comercial, n-o sa vedeti marfa in rafturi. Avem o amenajare si oferim solutii. Nu suntem un simplu magazin.“

     

    Un alt element prin care afacerea sibiana se diferentiaza de concurenta sunt serviciile cu valoare adaugata. Spre exemplu, pentru firmele cliente, compania asigura un consultant care supravegheaza desfasurarea lucrarilor – atat din punct de vedere calitativ, cat si ca termene de predare. Pentru completarea portofoliului, Ambient a investit din 2002 si in sectoare complementare, organizate ca firme de sine statatoare, prin care furnizeaza betoane si agregate, mobilier personalizat, automatizari sau confectii metalice. „Pe viitor vom continua ce am inceput – dezvoltarea altor centre de vânzare – si vom cauta sa ne imbogatim portofoliul de furnizori“, completeaza managerul Ambient.

     

    Odata cu cresterea numarului de magazine, Ambient a inceput sa se confrunte insa cu lipsa personalului calificat. Solutia la care va recurge compania va fi un centru propriu de perfectionare – Club Ambient, ce va urma sa functioneze din acest an atat pentru angajati, cat si pentru parteneri. Centrul va deveni un loc de intalnire pentru profesionisti cu tangente cu domeniul bricolajului, de la producatori, arhitecti, furnizori, proiectanti si pana la constructori. Club Ambient, care presupune o investitie de 3,5 milioane de euro, are 80 de membri fondatori – furnizori de materiale si constructori – si va fi deschis la Cisnadie, langa Sibiu. Un astfel de centru ar trebui sa rezolve problema fortei de munca, spune Ioan Ciolan.

     

    Specializat in inginerie, sibianul a invatat din mers sa faca afaceri, iar cariera i-a fost marcata de oameni de la care spune ca a avut „enorm de mult de invatat“, ca atitudine in afaceri si ca abilitati de comunicare. „Modelul lor si experienta câstigata m-au ajutat sa-mi cladesc câteva principii solide: fair-play si consecventa, respect fata de oameni si fata de promisiunile facute“, sustine intreprinzatorul. Primul contact cu afacerile l-a avut in studentie, cand era in anul al III-lea, la Facultatea de Automatizari-Calculatoare din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Atunci a deschis prima firma, numita Respect, o afacere mica, de familie, in parteneriat cu sotii celor doua surori ale sale. Era o societate specializata in service pentru electronice, iar apoi cei trei parteneri au deschis si un magazin in care vindeau televizoare, costume si covoare produse la Sibiu.

     

    Profitul a inceput sa „curga“, continua Ciolan, iar doi ani mai târziu, in 1992, au deschis la Cluj inca o firma – Vitrina Advertising, care a fost la inceputuri un ziar de publicitate. Insa in ‘93, cand a hotarât sa se intoarca la Sibiu, a renuntat la partea lui din afacerile dezvoltate la Cluj. „Provin dintr-o familie modesta, unde traditia este respectata cu sfintenie. Pe vremea aceea, gândirea era ca baiatul trebuie sa se intoarca acasa, sa aiba grija de parinti“, povesteste omul de afaceri, care a parasit afacerea Respect pe cand „firma avea deja 20 si ceva de oameni, plus trei sau patru camioane“.

     

    Revenit in Sibiul natal, Ciolan a pornit din nou de la zero. Initial s-a gandit la o cofetarie – „Voiam  sa am o terasa, Boema, dupa modelul Boemei din Cluj, locul unde mi-am petrecut studentia. Pâna la urma am inregistrat doua firme“, isi aminteste Ioan Ciolan, referindu-se la acelasi an 1993.

    Cea de-a doua firma a fost chiar Ambient, dedicata comertului cu instalatii si finisaje pentru locuinte. Aceasta a ajuns in doi ani la o retea de sapte magazine proprii sub numele Sanex, toate in Sibiu. In paralel, Ciolan a inceput si o afacere de comert cu materiale de constructii, ceea ce a devenit ulterior, in grupul lui, divizia Ambient Structuri.

     

    In 1998, reteaua de magazine Sanex a fost rebotezata, noul nume fiind cel cunoscut pana in prezent – Universal Ambient, iar gama de produse vândute in magazine a fost completata cu materiale de constructii. Peste alti doi ani, cand reteaua de magazine Sanex prinsese deja contur, Ciolan a renuntat la Boema, pentru ca venise momentul sa se gandeasca la dezvoltarea retelei de magazine in afara judetului Sibiu. Tot 2000 este anul in care a aparut conceptul Casa Ambient, centrul comercial pentru constructii si amenajari; primul spatiu de acest fel a fost inaugurat un an mai tarziu, in Sibiu. Odata cu deschiderea centrului, echipa condusa de Ioan Ciolan lanseaza si sloganul companiei: „Casa casei tale“. Ideea era clara: clientul ar trebui sa gaseasca sub un singur acoperis tot ce are nevoie pentru construirea, utilarea, finisarea, decorarea si intretinerea unei locuinte.

     

    Ioan Ciolan este amuzat de asemanarea facuta de clienti intre Ambient si Ambulanta. „Foarte multa lume confunda masinile noastre, pe care scrie AMB – de la Ambient – cu cele de la Ambulanta“. Si Ambient este un fel de ambulanta, zice in gluma omul de afaceri sibian, doar ca „unii se ocupa de sanatatea fizica a unei persoane, altii au in grija locuintele“. Si continua comparatia: din moment ce magazinul Ambient este un magazin de cartier, de unde se procura produse pentru intretinerea casei, iar centrul comercial Ambient e pentru constructia si amenajarea casei, „centrul comercial este un fel de spital al orasului, iar magazinele sunt dispensarele. Cu probleme de raceala te duci la magazine; daca nu rezolvi nimic, mergi la spital – la centrele comerciale“.

     

    Mai departe, Ciolan s-a gandit ca afacerile in afara granitelor judetului au nevoie de un alt atu. „Am constientizat ca, daca vreau sa ies in afara curtii, trebuie sa am scoala, sa ma prezint.“ Asa a aparut conceptul Client Total, care inseamna ca un client ar trebui sa aiba la dispozitie toate produsele si serviciile, de la materiale de constructie, finisare si intretinere a locuintei si pana la servicii ante si post-vânzare, cu consilieri de vânzari, consilieri tehnici si consilieri de design. Daca, de exemplu, clientul isi utileaza baia, designerul ii face planurile, tinând cont de stilul de viata si de necesitati, consilierul tehnic il sfatuieste in privinta aparaturii, iar cel de vânzare ii prezinta produsele adecvate bugetului sau.

     

    Omul de afaceri sibian considera ca daca nu gândea un concept care sa-i ofere o serie de avantaje fata de alte companii din domeniu si ramânea doar proprietar de magazine, adica „un fel de proprietar de vitrine“, Ambient nu ar fi reusit sa se dezvolte. „Nu ne-am trezit peste noapte cu gândul ca Ambient trebuie sa iasa din Sibiu. Am vazut dezvoltarea afacerii ca pe un element de siguranta pentru angajatii nostri“, sustine Ioan Ciolan.

     

    O alta ancora de siguranta pentru companie este si parteneriatul cu o companie austriaca din domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel, cu care a realizat in 2005 un joint-venture. In urma acestui parteneriat a fost construit un depozit (Metal Center), in Sibiu, cu o investitie de trei milioane de euro. Hala se intinde pe o suprafata de 4.500 de metri patrati si are o capacitate de depozitare de 6.000 de tone, iar sediul administrativ ocupa 500 de metri patrati. Cei doi parteneri, Voestalpine Austria si Ambient, detin 51%, respectiv 49% din capitalul social al societatii nou infiintate. Tinta principala a Voestalpine Ambient este reprezentata de firmele mici si mijlocii din zona.

     

    Ciolan traieste totusi cu convingerea ca nu ar fi reusit sa-si construiasca afacerea pana la proportiile de acum daca numele internationale de pe piata bricolajului s-ar fi grabit sa vina in Romania asa cum s-a intamplat in alte domenii. Primele retele internationale care au ajuns pe piata romaneasca, Praktiker si Bricostore, si-au facut intrarea abia in 2002 si au in prezent 13, respectiv sase magazine. Abia 2006 s-a dovedit un an in care Romania si-a definit clar profilul in planurile de expansiune a lanturilor straine de DIY. Praktiker si Bricostore sunt doar primii ce si-au declarat intentia de a acoperi un teritoriu cat mai larg in cel mai scurt timp posibil.

     

    Anul 2007 va fi interesant insa si pentru ceea ce vor face doi nou-veniti pe piata: bauMax (care a deschis trei magazine) si Mr. Bricolage (care si-a inaugurat primul spatiu in cartierul bucurestean Vitan). O a treia companie care si-a declarat interesul si intentiile de intrare pe piata – Hornbach – este mai in urma cu planurile, neavand deschis niciun magazin pana acum. O alta companie germana, Obi, parte a grupului Tengelmann, si-a inregistrat numele la Registrul Comertului, chiar daca declaratiile oficiale sustin ca nu este interesata, cel putin deocamdata, de piata romaneasca.

     

    In tabara jucatorilor autohtoni, alaturi de Ambient s-au dezvoltat si alte companii puternice, cel putin la nivel regional: Dedeman in Moldova, Stelcati in zona de sud-est a tarii, Tiger Amira in zona de nord-vest. Modelul pietei romanesti de bricolaj, alaturi de cea a retelelor de electronice si electrocasnice, reprezinta insa exceptii in piata romaneasca de retail, pentru ca in alte zone – cash & carry, hiper si supermarketuri – venirea companiilor internationale nu numai ca n-a oferit un ragaz investitorilor romani pentru a se dezvolta, dar a ajuns chiar sa mature concurenta autohtona. Cazul retelei de supermarketuri Univers’all, dezvoltata tot pas cu pas de un investitor roman, la fel ca in cazul Ambient, dar care a ajuns sa se vanda acum la bucata, este un exemplu evident in acest sens. Prin urmare, cel mai mare avantaj al romanilor care si-au construit afaceri pe piata de bricolaj ramane, asa cum spune Ioan Ciolan, „indiferenta Europei“.

  • CINE SE LUPTA CU STRAINII

    Cea mai mare companie romaneasca de pe piata de bricolaj s-a nascut in inima tarii, la Sibiu.

    • Anul infiintarii: 1993
    • Capital: integral romanesc
    • Primii pasi: in 1995 sunt deschise la Sibiu primele sapte magazine sub sigla „Sanex“, nume ce a fost schimbat in 1998 in „Universal Ambient“
    • Angajati: 2.660
    • Furnizori contractuali: 1.600
    • Oferta: 45.000 de produse
    • Magazine: 35
    • Centre comerciale: 11
    • Suprafata acoperita: 14 judete
    • Servicii: credit & rate, design ceramica, design mobilier, transport gratuit, colorare vopsea, Ambient Total
    • Grup: alaturi de retelele de magazine si centre comerciale, grupul Ambient mai reuneste Voestalpine Ambient, care comercializeaza produse metalurgice, dar si Ambient Structuri, care activeaza in domeniul betoanelor

  • O PIATA DE 700 DE MILIOANE DE EURO

    Piata bricolajului a intrat in vizorul retelelor internationale mai ales dupa evolutiile din ultimii doi ani, care au marcat cresteri de 40-50%. In prezent, piata este disputata de noua companii, dintre care patru (inclusiv Ambient) sunt romanesti.

     

    PRAKTIKER. Compania germana, parte a grupului Metro, a intrat pe piata in 2002 si are acum 13 magazine. In 2005, cifra de afaceri a fost de 104,8 milioane de euro, cu un profit net de 4,2 milioane de euro.

     

    BRICOSTORE. Compania franceza a inaugurat primul magazin in 2002, iar reteaua a ajuns acum la sase spatii comerciale. Cifra de afaceri din 2005 a fost de 84,1 milioane de euro, cu un profit net de 9,9 milioane de euro.

     

    BAUMAX. Compania austriaca a intrat pe piata in toamna anului trecut si a deschis deja trei magazine.

     

    MR. BRICOLAGE. Compania franceza a deschis primul magazin in luna decembrie 2006, iar planurile pe termen lung vizeaza o retea de 33 de magazine.

     

    HORNBACH. Compania germana are in constructie primul magazin, iar planurile de dezvoltare vizeaza o retea de 10-15 magazine.

     

    DEDEMAN. Axata pe zona de nord-est, compania a fost infiintata in 1992 si are acum sase centre comerciale si patru depozite. In 2005, compania a realizat o cifra de afaceri de 72 de milioane de euro, cu 30% mai mare decat in 2004.

     

    TIGER AMIRA. Ocupand zona de nord a tarii, compania cu sediul in Bihor a avut in 2005 vanzari de 27 de milioane de euro.

     

    STELCATI. Compania, fondata in 1994, domina zona de sud-est a tarii si are doua magazine in Constanta si trei depozite in Tulcea, Galati si Constanta.

  • BRAND DE BUSINESS

    Dupa cum spune directorul Roland Berger Romania, Codrut Pascu, sunt cateva conditii esentiale care construiesc imaginea si atractivitatea unui oras, iar adunarea acestora sub o umbrela comuna numita brand de oras poate fi „vanduta“ bine investitorilor.  Iasiul indeplineste doar cateva dintre conditiile care fac un oras atractiv pentru investitii. Mai precis, are putine atuuri pe care sa le puna laolalta pentru a-si crea un brand bun de business.

    Conditie

    Iasi

    1. Forta de munca. Cea mai importanta conditie pentru investitori este ca orasul/regiunea spre care merg sa aiba densitate mare a populatiei si oameni bine pregatiti.

    ^ La capitolul resurse umane, Iasiul are cel mai mare avantaj: centru universitar cu aproape 70.000 de studenti, o treime din populatie cu varsta intre 20 si 40 de ani si salariu mediu sub salariul mediu national.

    2. Facilitati/stimulente acordate investitorilor.

    – Fara facilitati fiscale.

    3. Terenuri si spatii de birouri.

    ± Terenuri de cumparat la preturi avantajoase (medie de 20 euro/mp) se gasesc mai mult in afara orasului, in asa-numita zona metropolitana. Spatii de birouri clasa A sunt doar cele din World Trade Plaza, iar cele din clasa B si C costa in medie 8 euro/mp (estimare agentii imobiliare).

    4. Proximitate business (cati dintre colaboratorii de business – clienti, consumatori, furnizori etc. – se afla in localitate sau in vecinatate), infrastructura.

    – Daca industrii precum softul nu au nevoie decat de un birou si de forta de munca, alte industrii considera distanta la care se afla Iasiul (400 km de Bucuresti, 600 km de Timisoara) si aeroportul mic reale impedimente. Drumuri bune pentru transport rutier spre sudul tarii.

    5. Leisure (cu ce isi pot ocupa angajatii timpul liber: teatre, concerte, cafenele, restaurante, shopping, sport) si scoli (atat generale, licee si universitati, dar si gradinite si scoli particulare)

    ^ Dimensiunea de oras cultural pe care o are Iasiul asigura persoanelor care se muta acolo posibilitati de petrecere a timpului liber variate, iar din punct de vedere educational se poate spune chiar ca oferta este mai mare decat cererea.

     

     

  • RESURSA UMANA

    Poate cel mai valoros capital al Iasiului, oamenii au atat de multa importanta din doua motive: numarul pensionarilor este inca mult mai mic decat numarul celor care muncesc si numarul studentilor este cel mai mare din tara raportat la numarul de locuitori.

     

    IN CAMPUL MUNCII. Numarul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 20 si 54 de ani este de 150.000 de persoane (estimare 2006), in timp ce numarul persoanelor peste 55 de ani este de 30.000. La 1 iulie 2006, in Iasi erau angajate 166.000 persoane, rata somajului fiind de 6,7%.


    IN PREGATIRE
    . La categoria de varsta 15-19 ani, sunt „in pregatire“ pentru piata muncii aproape 25.000 de tineri. De asemenea, natalitatea din ultimii patru ani (14.500 de copii au varsta cuprinsa intre 0 si 4 ani, 12.000 au intre 5 si 9 ani) a contrabalansat scaderea natalitatii din anii ‘90.


    STUDENTI
    . Raportul dintre numarul studentilor si populatie face din Iasi orasul cu cei mai multi studenti. Daca in Bucuresti, la o populatie de 2,5 milioane sunt 200.000 de studenti (8%), in Iasi, la o populatie de 350.000 de persoane, sunt 70.000 studenti (20%). In Timisoara, numarul studentilor este de 30.000, ceea ce inseamna 8% din populatia de 330.000 de persoane a orasului.

  • INVESTITIILE LA CONTROL

    In 2007, principalele directii de investire vor fi imobiliarele (predominant pe segmentul rezidential) si retailul.

     

    PRIMUL CARREFOUR. Compania franceza Soconac, filiala a grupului Vinci Construction Grands Projects, in parteneriat cu reteaua de hipermarketuri Carrefour, a inceput in a doua saptamana a lunii februarie lucrarile la centrul comercial Felicia din Iasi, care va avea o suprafata inchiriabila de aproximativ 26.500 de metri patrati si o parcare de 900 de locuri. Centrul va include un hipermarket Carrefour de 15.500 metri patrati, un magazin Media Galaxy, un spatiu pentru articole sportive si o galerie comerciala cu 90 de magazine.

     

    LIFESTYLE. Cel mai mare proiect imobiliar care se pregateste la Iasi se va numi Palas si are o valoare estimata de initiator la 150 de milioane de euro. Complexul se va construi in spatele Palatului Culturii si acum este in stadiul de PUD (Plan Urbanistic de Detaliu). Constructia va incepe in aceasta primavara si in trei ani proiectul, care cuprinde un mix de spatii de birouri, rezidentiale, hoteluri, parc si galerii comerciale, ar trebui sa fie gata.

     

    IMOBILIARE. Deficitul de peste 30.000 de locuinte de la Iasi a atras mai multe investitii in domeniu. Investitorii au anuntat 4.500 de noi locuinte, dar deocamdata a inceput constructia pentru mai putin de 1.000.

  • IASI LA MARGINE DE UE

    Cel mai mare oras de la granita de est a UE a prins aderarea cu un capital important de forta de munca, pe care investitiile in industria locala ar putea s-o impiedice sa mai migreze spre orase mai dezvoltate. Vor fi insa destule investitii incat sa se intample asta?

     

    Cand germanii de la Metro au deschis cu sase ani in urma primul magazin la Iasi, orice drum la cumparaturi era considerat de localnici ca un fel de excursie: din centru, trebuia parcurs intai un cartier lung si gri, apoi o comuna suburbana, apoi un drum de doi kilometri prin camp deschis. Acum, drumul pana la Metro trece printr-un cartier dezvoltat, unde se pregateste deschiderea a doua hipermarketuri, se trece pe langa un cartier nou in constructie, pe langa alte zeci de case, ridicate pe fostul camp devenit intre timp o afacere imobiliara profitabila, si se ajunge la Metro.

     

    Oamenii de afaceri, consultantii si autoritatile cred ca vor fi suficienti inca cinci ani de-acum incolo pentru ca o serie de investitii importante sa transforme Iasiul dintr-un oras de la periferia UE intr-un oras realmente european. Cei mai optimisti sunt intreprinzatorii locali, care isi stiu afacerile mergand pe profit si trag sperante sa se extinda. Mai pesimisti sunt insa analistii, fiindca au studiat raportul dintre punctele tari si punctele slabe ale Iasiului, din punctul de vedere al unui potential investitor, si au vazut ca acestea din urma sunt mai multe.

     

    Iulian Dascalu, unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Iasi, proprietarul si directorul general al Iulius Mall, crede ca pozitia privilegiata pe care o are acum Iasiul pe granita de est a Uniunii Europene, precum si atuul unuia dintre cele mai bune centre universitare din tara vor atrage in urmatorii cinci ani un val de investitii. Un alt om important de afaceri din oras, Bogdan Pitigoi, directorul Casa Auto, considera ca in urmatorii cinci ani nu vor fi doar investitii razlete in oras, ci va fi un cumul de proiecte care va dezvolta orasul. „Iasiul este un oras cu clasa si dezvoltarea lui pe viitor va tine cont de asta, lucru care se si vede deja“, spune Bogdan Pitigoi, referindu-se la modul in care, mai ales in ultimii ani, cele mai mari investitii in Iasi s-au concentrat pe restaurante si cafenele, centre comerciale, iar anul acesta vor aparea primele proiecte rezidentiale, atat in zona medie, cat si in cea de lux.

     

    Primarul orasului, Gheorghe Nichita, estimeaza ca un interval de cinci ani este chiar generos: investitiile programate doar pentru acest an „vor schimba deja fata orasului“. Mai departe insa de 2007 – cand in orasul celor sapte coline ar trebui sa se construiasca simultan sase hipermarketuri si un cash&carry si vor incepe constructiile pentru o serie de proiecte imobiliare – Gheorghe Nichita este doar sigur ca investitiile vor veni: „Nu stiu deocamdata exact in ce se va investi, dar se va investi“.

     

    Privind lucrurile de pe Lapusneanu (echivalentul Lipscaniului bucurestean, doar la o scara redusa), investitiile nu ar avea de ce sa nu vina la Iasi: locul este plin de studenti, oamenii nu sunt nervosi, terenurile nu au inca preturi prohibitive, iar serviciile infloresc. Privind insa dinspre Europa de Vest sau dinspre Bucuresti, Iasiul pare o oaza de verdeata intr-un desert destul de intins, fiind cel mai mare si mai dezvoltat oras din cea mai saraca zona din UE. In aceste conditii, se pune intrebarea daca „dulcele targ“ e intr-adevar o optiune buna pentru investitori. „Desigur ca Iasiul este un loc bun pentru investitii, dar nu vad amplasata aici o capacitate de productie, pentru ca este departe si infrastructura e proasta spre vest, iar aeroportul e mic“, spune Codrut Pascu, directorul Roland Berger Romania.

     

    Pascu face imediat comparatia cu Timisoara, orasul cu cea mai buna evolutie economica din provincie: de la Timisoara, pe o raza de 150 de kilometri atingi cele mai importante puncte ale Europei de Est si putin din Europa de Vest, pe cand de la Iasi, pe o raza de 150 de kilometri, nici nu iesi din regiunea Moldovei, ci poti doar sa iesi din UE daca o iei spre est. La aceasta concluzie a ajuns si familia Apostol, care detine lantul de productie si comercializare a carnii Kosarom si care a renuntat la distributia pe Ardeal din cauza infrastructurii proaste, preferand sa se concentreze pe Moldova.

     

    Semnele de intrebare nu se refera neaparat la vreo temere a investitorilor fata de ce ar putea gasi la Iasi, ci mai degraba fata de ceea ce nu ar putea gasi. „Investitiile mai functioneaza (si asta foarte des) dupa modelul gravitational“, spune Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata. In primul rand, afacerile se atrag una pe alta („y, x si z au investit acolo, asadar e ok si pot sa merg si eu“) si in al doilea rand sunt o functie de distanta geografica (raportat fie la sediul lor central, fie la capitala tarii, fie la un alt punct pe care il mai au deschis in tara respectiva), explica Voinea.

     

    Asemenea conditionari fiind esentiale cand vine vorba de amplasarea unei investitii, Iasiului ii raman doua variante: investitorii care se relocheaza des, cat mai spre est si cat mai ieftin (astfel Iasiul devenind ultima frontiera in spatiul UE unde se poate gasi forta de munca calificata mai ieftina) sau afaceri care doar valorifica oamenii, fara a fi nevoie de altceva: afacerile propice sunt, in opinia consultantilor, dezvoltarea de productie IT, call-centere (desi se vorbeste cu un usor accent) si infiintarea, la granita UE, a unor centre zonale (incluzand Republica Moldova si Ucraina) pentru retail, distributie, banci.

     

    Daca firme IT au venit deja destul de multe (anul trecut,  281 de firme de IT erau prezente la Iasi, valorificand insa putin peste 2.000 de informaticieni, in conditiile in care facultatile de profil livreaza anual aproape 1.000 de specialisti), operatorii de call-centere doar s-au anuntat, dar nu au venit inca. Una din posibilitatile la care spera iesenii este deschiderea unui call-center Genpact. Oficialii companiei specializate in servicii nu au decis inca in care dintre orasele analizate acum („trei mari centre universitare“) vor amplasa Centrul de Servicii Suport, unde ar trebui sa lucreze 500 de angajati.

     

    CU HARTA IN MANA. Toata lumea enumera printre avantajele Iasiului dupa integrare pozitia lui „privilegiata“ pe granita UE. Ce avantaje atrage efectiv aceasta pozitionare? Sau ce dezavantaje?

     

    Primarul orasului spera ca va vedea langa Iasi o baza militara NATO, Consiliul Judetean spera ca va incasa taxe substantiale de la frontiera, filialele bancare sau de distributie pentru retail din Iasi spera ca mai-marii lor vor aseza aici baze zonale care sa se dezvolte spre Republica Moldova sau Ucraina, dezvoltatorii imobiliari si nu numai ei se gandesc sa atraga forta de munca mai ieftina din aceste tari, politia se asteapta ca asezarea aproape de granita sa creasca numarul infractiunilor si frecventa micului trafic (cu tigari, droguri sau persoane), iar micii comercianti asteapta cu interes orice posibilitate de a specula intrarea Romaniei in UE – mai precis de a castiga din cumpararea de produse mai ieftine dintr-o parte sau alta a granitei si vanzarea lor la preturi mult mai bune dincolo. Jacobo Caller Celestino, directorul Carrefour Romania, care pregateste deschiderea a doua hipermarketuri la Iasi in acest an, crede ca acest fenomen va avea loc inclusiv in comertul cu electrocasnice: „Credem ca vor veni basarabeni la noi sa cumpere si sa revanda la ei mai scump, dat fiind ca vom avea preturile destul de jos, mai ales la electronice si electrocasnice“.

     

    Ce a avut de castigat estul Ungariei dupa integrarea in UE? Mai ales tinand cont de faptul ca si in Ungaria orasele de pe granita estica (precum zona Debrecen) erau preponderent agricole si cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din tara. „Estul Ungariei a crescut mai repede fata de cum va creste estul Romaniei, din doua motive: distanta fata de capitala tarii este mult mai mica decat in cazul Romaniei, iar acum acea zona se afla pe drumul spre o tara membra a UE, Romania“, spune Codrut Pascu.

     

    Dat fiind ca deocamdata exemplele de companii care sa isi fixeze cartierul general la Iasi pentru a se extinde apoi spre est nu au aparut, Iasiul ramane o baza de coordonare a afacerilor pe care oamenii de afaceri ieseni le-au dezvoltat in toata tara sau macar in regiunea Moldovei.

     

    Dupa ce a dezvoltat Iulius Mall la Iasi, apoi Iulius Mall la Timisoara si pregateste acum mall-urile din Cluj si Suceava, Iulian Dascalu a simtit nevoia sa infiinteze o companie interna de management, Iulius Management Group, care sa coordoneze de la Iasi toate afacerile grupului din tara, dar si pe cei 600 de angajati. Desi recunoaste ca s-ar putea ca dupa ce termina de investit in tara sa inceapa sa se uite mai spre est, Iulian Dascalu spune ca deocamdata mai are mult de investit in Romania. Nu numai in Iasi insa, precizeaza omul de afaceri: „Aici am dezvoltat un mall de care sunt foarte multumit, ca si de cel de la Timisoara, dar scopul meu este sa fac o retea de mall-uri – nu sa ma impart intre multe businessuri. Va fi in curand gata mall-ul de la Cluj, iar la Suceava voi investi 100 de milioane de euro (50 de milioane de euro in prima etapa, iar restul in functie de evolutie), urmand ca apoi sa ma uit la celelalte orase, cu minim 150.000 de locuitori, unde sa pot aseza un Iulius Mall“. 

     

    Desi capitala unei zone care e considerata saraca, neatractiva pentru investitii, cu putere mica de cumparare, cu o rata a angajatilor in companii de stat/bugetari mult prea mare (si lista ar putea continua), Iasiul a fost primul oras din provincie in care s-a construit un mall. Cand intaietatea orasului in acest domeniu a fost egalata de constructia cate unui mall in alte orase, la Iasi s-a facut al doilea mall (Moldova Mall), Iulius Mall a fost marit si a mai aparut si unul mai mic (Hala Centrala), iar altele sunt in constructie sau in proiect.

     

    Iulian Dascalu spune ca afacerea Iulius Mall nu a fost afectata negativ de amplasarea in Iasi: „Este intr-adevar un oras cu venituri medii si mici – dar totusi este un oras de 400.000 de locuitori si toate magazinele de aici au mers si merg foarte bine“, spune Dascalu. Iulius Mall din Iasi a fost deschis in aprilie 2000 si anul trecut a avut un trafic de 5 milioane de cumparatori, care au cheltuit acolo 60 de milioane de euro.

     

    Tot de la Iasi isi coordoneaza afacerea si Bogdan Pitigoi, managerul Casa Auto (societate mixta a omului de afaceri iesean cu miliardarul Ion Tiriac), doar ca planurile acestuia vizeaza deocamdata regiunea Moldovei. Dupa ce a dat lovitura in 2004 si 2005, cand a prins ca lider de piata boom-ul vanzarilor de masini la Iasi (vanzarile de masini au crescut cu 70-80% de la un an la altul in acea perioada, ajungand pana la 7.000 masini pe an in 2006), Bogdan Pitigoi a trecut la nivelul urmator: in acest an a investit patru milioane de euro intr-un showroom Daimler-Chrysler de 1.000 de metri patrati, de anul trecut are doua complexuri Casa Auto integrate, acum lucreaza la al treilea, iar in anii urmatori vrea sa aiba 15 astfel de complexuri in toata regiunea Moldovei.

     

    Tot de la Iasi prefera sa isi coordoneze afacerea si Gabriel Mardarasevici, actualul manager al Ness Romania, companie catre care si-a vandut cu doi ani in urma afacerea dezvoltata la Iasi, Radix, pentru 10 milioane de dolari. „M-as putea muta oricand la Bucuresti, avem si acolo activitate, dar de ce sa fac asa ceva? O casa cum am eu la Iasi (in Copou, cea mai ravnita si mai scumpa zona din oras – n.red.) nu as gasi nicicum la Bucuresti, asa ca de ce m-as muta, cand aici e atat de frumos si copiii mei cresc in siguranta?“, intreaba retoric omul de afaceri, care petrece totusi primele trei zile ale saptamanii in Capitala.

    Danut Prisecariu, proprietarul hotelurilor Traian, Astoria si Studis, precum si al retelei de spatii comerciale Alimentara SA, are deocamdata ca tinta de expansiune in tara orasul Botosani: „Am cumparat acolo un spatiu in care voi dezvolta un mall de 20.000 mp si am preluat si hotelul Rapsodia, pe care il voi renova ca un centru hotelier cu 160 de camere – trei si patru stele, sali conferinte, parcare subterana“, spune Danut Prisecariu.

     

    In Iasi, omul de afaceri se uita deocamdata spre o piata mai „de placere“, cafenelele: a investit in urma cu doi ani 235.000 de euro intr-o cafenea la parterul unuia din hotelurile sale si acum intentioneaza sa mai deschida si altele. „S-au tot deschis cafenele in oras in ultimul an, deocamdata e o piata cam de 5 milioane de euro pe an si voi mai deschide si eu“, spune omul de afaceri.

     

    MINA DE AUR. „Iasiul este Sorbona Romaniei“, spune Petru Dusa, profesor de robotica in cadrul Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi si consultant SAP. Desi spusa usor poetic, abordarea lui Petru Dusa este corecta: in cel mai mare oras din Moldova ies anual de pe bancile facultatilor (de stat si private) aproape 10.000 de absolventi, pe care ani la rand orasul nu i-a putut asimila, nefiind destule investitii: fabricile existente in vremea comunismului s-au inchis in mare parte, altele si-au restrans activitatea, astfel ca absolventii au ca optiuni angajarea in una din afacerile vechi sau noi (facute in proportie de peste 90% de oameni de afaceri locali) sau sa plece din oras.

     

    Conform Institutului National de Statistica, in intervalul 2000-2005, din Iasi au plecat anual, in medie, 3.500 de persoane active (statistic vorbind, aceasta inseamna ca au disparut din evidentele inspectoratului de munca si ale politiei, adica si-au stabilit domiciliul si locul de munca in alta parte). Dintre persoanele plecate, multi au ales munca necalificata din strainatate, dar e vorba si de multi specialisti, mai ales din IT si din industria farmaceutica.

     

    Motivele migratiei sunt lesne de inteles: „In primul rand s-a plecat masiv pentru ca Iasiul nu s-a dezvoltat la fel de repede ca alte zone (si aici cred ca este vina managementului local), iar in al doilea rand, ca o consecinta, oamenii au migrat spre zone cu salarii mai atractive“, spune Adrian Munteanu, consultantul KTB InfoNet la Iasi. Specialist in IT, Munteanu crede ca in ultimii ani, cel putin jumatate din cei aproximativ 1.000 de absolventi cu diverse specializari in IT au plecat din oras. Unde? „Au plecat peste tot in lumea asta, dar in special in Bucuresti si Timisoara, la Oracle Romania, la Microsoft (mai ales la sediul central din Redmond, Virginia), SAP Germania, Cisco Londra, Canada si Cipru“, enumera in doar cateva secunde Adrian Munteanu.

     

    Cei mai multi au ajuns insa in randul dezvoltatorilor de soft din Bucuresti. Mihai Moghior, directorul agentiei de recrutare IT Brainspotting, spune ca aproximativ 9% dintre oamenii pe care i-a recrutat in cei cinci ani de cand activeaza compania au fost absolventi din Iasi, aproape toti ceilalti fiind absolventi din Bucuresti. „Consideram Bucurestiul si Iasiul cele mai bune centre universitare in acest domeniu.“

     

    In tot acest timp, Mihai Moghior a observat o serie de trasaturi caracteristice ale iesenilor: „Cea mai importanta este seriozitatea: iesenii se comporta cu multa responsabilitate, respecta munca pe care o fac si nu au aceleasi pretentii salariale (asta functionand insa doar pana acum cam un an, cand au inceput sa isi dea seama ca se castiga mai bine pe aceasta piata si au inceput sa ceara din ce in ce mai mult)“.

     

    Atat consultantii locali ca Petru Dusa sau Adrian Munteanu, cat si specialistii in recrutare IT la nivel national, precum Mihai Moghior, sunt de parere ca acest fenomen al plecarilor masive se va estompa. Cu alte cuvinte, investitiile in domeniu vor crea locuri de munca suficiente pe plan local pentru cei mai multi dintre ei, dar piata nu va mai fi la fel de ieftina ca in urma cu cativa ani.

     

    Cei 160 de salariati ai Siemens de la Iasi au salarii egale cu cei de la Timisoara, spun oficialii companiei germane, care au deschis anul trecut al doilea centru de dezvoltare si cercetare la Iasi. Unul dintre cele mai importante motive pentru deschiderea centrului de la Iasi a fost ca multi dintre angajatii Siemens Timisoara fusesera adusi din Iasi, iar pastrarea lor in companie era destul de dificila (familiile si prietenii ramasi la Iasi ii faceau foarte receptivi la orice oferta de munca venita din Iasi).

     

    Acum, in Iasi sunt 281 de dezvoltatori (firme) de soft (conform Asociatiei Nationale a Industriei Software – ANIS), iar anunturile de intrare pe piata ieseana se inmultesc. Din nefericire, si aici au aparut problemele: „este o mare lipsa de seniori, de oameni care pot prelua proiecte si pot coordona oameni“, spune Petru Dusa. „Paradoxul este ca acum, cand firmele se orienteaza si catre aceasta zona a tarii, este mai dificil sa recruteze oameni cu experienta, deoarece acestia sunt foarte putini, cei mai multi au plecat“, spune Adrian Munteanu, care adauga totusi ca, „daca oferi pretul corect unui om de care ai nevoie, acel om va lucra pentru tine“. 

     

    Problemele nu apar numai la capitolul seniori, ci la intregul capitol de functii de management. George Butunoiu, directorul firmei de consultanta care-i poarta numele, spune ca Iasiul nu este un loc potrivit pentru a creste un manager. „Este o alta lume, parca o alta tara, standardele sunt diferite“, spune George Butunoiu, care isi aminteste ca a avut mai multe incercari de a recruta persoane pentru pozitii de management din Iasi si nu a gasit ce cauta. „Am terminat prin a face un oarecare compromis si am angajat in pozitiile respective persoane care indeplineau doar o parte dintre criterii“, spune Butunoiu.

     

    CELE MAI MARI INTRARI. De la sfarsitul acestui an, iesenii vor putea sa uite de cardurile Metro de care facusera rost pe sub mana in 2001 ca sa aiba de unde se aproviziona la preturi mai avantajoase. Asta pentru ca in 2007 ar trebui sa se deschida la Iasi doua hipermarketuri Carrefour, trei Kaufland, un cash&carry Selgros si un real (in cazul real exista un litigiu in legatura cu terenul pe care il urmareau dezvoltatorii germani).

     

    Jacobo Caller Celestino, directorul Carrefour Romania, crede ca intrarea cu doua hipermarketuri simultan la Iasi nu este o strategie periculoasa. „Dimpotriva“, spune Celestino, „veniturile populatiei de acolo vor creste accelerat, iar cei mai saraci oameni de acum vor avea venituri suficiente pentru a-si face cumparaturile la noi. Din locurile in care vom fi amplasati (doua puncte strategice – sudul si vestul orasului, din doua cartiere in plina dezvoltare) vom putea acoperi cererea din tot orasul“.

     

    Directorul Carrefour spune ca intrarea in Iasi era esentiala: „Toti retailerii vor fi in 2007 la Iasi si este foarte important sa deschidem magazinele asa cum am stabilit, la inceputul toamnei“. Hipermarketurile Carrefour de la Iasi vor fi construite de Vinci Constructions, iar investitia pentru deschiderea lor este de 80 de milioane de euro (20 de milioane de euro pentru fiecare hipermarket si 20 de milioane de euro pentru fiecare galerie comerciala – o constructie avand 85.000 de metri patrati, iar hipermarketul 15.000 mp).

     

    Managerul Carrefour Romania spune ca ii place la Iasi – atat orasul in sine, dar si ceea ce poate el oferi: in primul rand, „fata de alte orase unde trebuie sa relocam specialisti, la Iasi am facut un parteneriat cu Institutul de Stiinte Economice si am luat in training mai multe persoane, astfel ca, atunci cand vom deschide punctele de lucru, 100% dintre angajati sa fie romani si 99% sa fie din Iasi“.

     

    Celestino spune ca strategia de extindere a grupului prevede intai acoperirea oraselor cu 300.000 de locuitori si ca a studiat toate orasele din zona inainte de a decide deschiderea la Iasi. Urmatoarele tinte ale Carrefour Romania sunt tot pe granita de est, la Galati si la Braila, unde vor fi deschise in urmatoarele luni doua hipermarketuri.

     

    In 2008, Carrefour va intra pe piata din Suceava, iar apoi va trece la orasele cu 150.000 locuitori. „Mai avem mult de investit in Romania, deoarece deocamdata doar 20% din potentialul pietei hipermarketurilor este acoperit“, mai spune Celestino. 

     

    Daca cei de la Carrefour vor deschide la toamna, Kaufland s-a grabit: va inaugura primul magazin in aceasta primavara, iar celelalte doua pana la sfarsitul acestui an. Daca grupul francez a preferat zone de la marginea orasului, Kaufland a tintit exact in mijlocul micilor afaceri din cartiere: primul magazin se va deschide in spatele uneia dintre cele mai mari piete agroalimentare din Iasi, iar celelalte doua se vor aseza de asemenea in apropierea unor centre de aprovizionare – e drept, precar organizate. Alaturi de dezvoltarea hipermarketurilor, o alta premiera pentru acest an este dezvoltarea segmentului de investitii rezidentiale. „Pana acum, in Iasi s-au anuntat mai multe proiecte, dar abia in acest an vor fi scoase pe piata locuinte“, spune primarul Iasiului, Gheorghe Nichita. Conform investitorilor, deficitul de locuinte din Iasi este momentan de 30.000, iar proiectele anuntate depasesc 4.500 de locuinte.

     

    Segmentul de tineri (mai) bine platiti, in special cei care lucreaza in IT si servicii, este principala tinta a dezvoltatorilor imobiliari. Pentru ei, Dascalu a gandit in cadrul proiectului Palas (pe care il va dezvolta in centrul orasului in urmatorii trei ani) apartamente special modulate pentru it-isti (dupa un model francez) si spatii de birouri la parterul blocurilor, pentru ca angajatii sa fie cat mai aproape de casa.

     

    Tot acesti tineri sunt si tintele bancilor, in activitatea carora creditarea ocupa primul loc si la Iasi. „Iasiul nu face nota discordanta cu alte orase mari din Romania si tot produsele de creditare sunt cele mai solicitate – in ordine, creditele acordate persoanelor fizice, cardurile de credit, creditele IMM, dar si depozitele“, spune Bogdan Merfea, director executiv de vanzari si distributie al Raiffeisen Bank (care are la Iasi sapte unitati si va mai deschide „cel putin trei“ in acest an). Conform acestuia, 58% dintre clientii din Iasi sunt persoane fizice si 42% clienti corporatisti, inclusiv IMM. Clientii persoane fizice sunt mai des intalniti (65% din cerere) si in filiala de la Iasi a Alpha Bank, care urmeaza sa mai deschida la Iasi doua unitati pana in 2008.

     

    Cele mai mari proiecte sunt ale omului de afaceri Bogdan Cihodaru si ale grupului americano-israelian ENG. Bogdan Cihodaru are un proiect intins pe 43 de hectare de teren, pe dealul Copou. In prima etapa, omul de afaceri intentioneaza sa construiasca 40 de vile cu un etaj si 26 de blocuri (800 de apartamente), cu o investitie estimata la 16 milioane de euro.

     

    Grupul israelian ENG, care are zece proiecte imobiliare in Iasi si doua in afara orasului (Cluj si Pascani), a facut deja achizitii de terenuri in valoare de 100 de milioane de euro. Cel mai scump dintre ele este un teren, destul de mic (1.000 mp), dar foarte pretios, situat in inima orasului (cunoscut localnicilor drept fosta piata Dimitrov). „Am reusit sa cumparam acest teren cu 650.000 de euro si este singurul nostru bun care nu are pret“, spune directorul executiv al grupului ENG, Moshe Rachmut. Pe acel teren, grupul ENG planuieste constructia unui mall si a unui turn de 22 de etaje, cu 4 niveluri de parcare in subteran. Pentru a decide ce va construi acolo, Moshe Rachmut a facut un concurs de arhitectura, pe care l-a castigat o echipa tanara de arhitecti din Iasi, proiectul (Golden Gate) costand 10.000 de euro, iar dezvoltarea acestuia – 60 de milioane de euro.

     

    Din cele opt proiecte pe care ENG le are in lucru in Iasi (doua fiind inca pe hartie), cel mai avansat este Dream Village, cartier amplasat la iesirea spre nord-vest din oras si a carui dezvoltare va costa 50 de milioane de euro. Cartierul va cuprinde 14 blocuri si vizeaza clasa medie din oras, apartamentele avand preturi cuprinse intre 45.000 si 90.000 de euro. Alegerea Iasiului de catre grupul ENG drept principala tinta de dezvoltare in Romania a avut doua componente: una a unei oportunitati de moment si a doua „de viziune“. „Am ales sa investim la Iasi, deoarece cumparasem fabrica de zahar de la Pascani (oras din judetul Iasi – n.red.) si am crezut ca vom dezvolta afacerea cu zahar acolo“, spune Rachmut. Planurile cu fabrica de zahar insa nu au mers („mafie prea mare in domeniu“ – justifica Rachmut), asa ca grupul a decis sa foloseasca terenul de acolo pentru a dezvolta o afacere imobiliara: Sugar Village Project. Acesta este insa unul dintre proiectele pe termen mediu, grupul concentrandu-se momentan pe afacerile din oras.

     

    „Ne consideram vizionari: grupul nostru a intrat cu investitii imobiliare masive in anii ‘80 in SUA, in zone cum ar fi Harlem sau Bronx (New York) si toata lumea ne-a considerat nebuni; timpul a dovedit ca n-am fost“, sustine Moshe Rachmut, explicand astfel decizia strategica de a investi la Iasi. „Orasul acesta va exploda in anii urmatori, se vede de pe acum o crestere si avem toata increderea“, afirma Rachmut, precizand ca grupul pe care il conduce se afla acum intr-o continua cautare. „Daca gasim teren de cumparat, cumparam, iar cand vom termina aici vom merge si in Republica Moldova

     

    Locuintele care se pregatesc la Iasi nu vizeaza doar clasa medie, ci vor aparea si locuinte de lux, primele care sunt deja in constructie apartinand dezvoltatorului israelian Future Group. Green Park este un alt proiect a carui constructie a inceput deja pe drumul spre aeroport, langa complexul de agrement Ciric (unde sunt doua lacuri si padure) si care va cuprinde 16 blocuri. 

     

    BRANDURI DE LA IESI. Cotnari, Iulius Mall, Polirom si Kosarom sunt printre cele mai cunoscute nume din Iasi care au depasit granitele orasului. Cel mai cunoscut brand din zona Iasiului s-a dezvoltat la 60 de kilometri nord-vest, in comuna Cotnari.

     

    De pe strada care leaga Iasiul de Botosani intra cel putin o data pe saptamana in curtea combinatului de vin de la Cotnari cate un grup de oameni care nu-s din partea locului. „Unii dintre ei sunt investitori care vin in Iasi si doresc sa vina la o degustare la noi, dar cei mai multi sunt doar turisti“, spune Laurentiu Anghel, directorul de marketing al Cotnari SA.

     

    Desi 2006 a fost un an bun, peste medie (10 milioane de kilograme de struguri au intrat in productie, ceea ce inseamna 6,5 milioane de litri de vin), Laurentiu Anghel nu se asteapta la cresteri ale cifrei de afaceri in acest an, estimand vanzari de 22,5 milioane de euro, cam la fel ca in 2006. Cauza ar fi cresterea concurentei, in speta patrunderea pe piata a vinurilor de import si preturile mai mici ale acestora. Totusi, cei de la Cotnari nu sunt ingrijorati, deoarece majoritatea vinurilor de import sunt vinuri seci, pe cand la Cotnari se produce vin dulce (cel mai cunoscut si cel mai vandut vin al producatorului fiind Grasa de Cotnari, iar cel mai apreciat an pentru acest soi a fost 2000, cand strugurii au fost culesi in noiembrie, pe zapada).

     

    Intrarea vinurilor de import pe piata este unul dintre motivele pentru care producatorul de vinuri nu a programat cresteri de preturi pentru acest an, dorind sa isi pastreze cota de piata in Romania (19,5%).

     

    Din acest an, cei de la Cotnari se pregatesc de experimente: testeaza productia de vin rosu (neavand un astfel de produs in portofoliu) si vor sa deschida o „scoala de vita de vie“ – pentru a pregati vita tanara si a mari in viitor capacitatea de productie. „Plantarea unui hectar cu vita costa cam 20-30.000 de euro. Noi o sa plantam cateva hectare“, spune Laurentiu Anghel.

     

    Un alt brand „made in Iasi“, Kosarom, are centrele de productie la Pascani. Spre deosebire de Cotnari, care are si productia si conducerea firmei in acelasi loc, directorii Kosarom isi privesc afacerea din dealul Copoului. Si o vad bine odata cu integrarea in UE, din mai multe motive, dupa cum spune directorul grupului, Lucian Apostol. Primul este ca dezvoltarea lanturilor de retail din Iasi le va mari vizibilitatea, dat fiind ca au incheiat deja contracte cu toate lanturile care vor deschide magazine in Iasi. In al doilea rand, cei de la Kosarom spera ca vor putea accesa si mai multe fonduri europene (o parte importanta din investitiile de 30 de milioane de euro pe care grupul Kosarom le pregateste in urmatorii ani provin din programele SAPARD si Fermierul).

     

    Un alt avantaj pe care oficialii Kosarom il vad decurgand din pozitionarea lor in Iasi este recrutarea fortei de munca din Republica Moldova: „Este prea devreme ca sa spun ca asta va insemna relocarea fortei de munca, dar va avea loc o reorientare dictata de piata“. Fondatorul grupului, Neculai Apostol (acum senator independent), spune ca exista deja contacte la nivel regional intre Regiunea de Dezvoltare Nord-Est si autoritatile din Republica Moldova si Ucraina. „Vom incerca sa facem si noi cum au facut si cei din Vest cu noi: sa implementam proiecte care sa ridice nivelul de viata al regiunilor respective“, spune Apostol. Grupul Kosarom tinteste spre afaceri de 100 de milioane de euro in 2010, iar pentru 2007 estimeaza o cifra de afaceri de 52 de milioane de euro.

     

    Grupul Kosarom vinde deocamdata predominant in zona Moldovei, dar si pe „drumul“ dinspre Iasi spre Bucuresti. „Avem si la Bucuresti produse, dar mai mult pentru reprezentativitate“, spune Lucian Apostol.

     

    Daca Kosarom pare increzator in marea miza financiara a urmatorilor ani, fondurile europene, municipalitatea orasului nu a reusit pana acum sa atraga finantari substantiale din banii comunitari: in 2006, Primaria a obtinut doar 350.000 de euro pentru trei proiecte, in timp ce doua comune limitrofe, Barnova si Miroslava, au luat cate un milion de euro fiecare pentru proiectele proprii. Mai mult, Iasiul a reusit si sa piarda la sfarsitul anului trecut un proiect de 8 milioane de euro, dintre care 5 milioane – fonduri europene, pentru un centru expozitional, deoarece rezultatele licitatiei au aparut in presa inainte de a fi anuntate oficial (proiectul nu este inca pierdut definitiv, Consiliul Judetean avand la dispozitie alta componenta de finantare).

     

    Daca vor face centrul expozitional, autoritatile s-ar putea gandi, eventual, sa reia traditia care a dat Iasiului apelativul de „dulcele targ“: in secolul XIX, orasul era renumit pentru targurile de dulceturi si zaharicale care atrageau atat localnicii, cat si turistii. Deocamdata, Iasiul secolului XXI, la cei 3.000 de kilometri care il despart de Bruxelles, se intrece cu Varna pentru rolul de cel mai mare oras de pe granita estica a UE. Si, desi mai mare ca Varna, Iasiul risca sa piarda cursa cu orasul bulgar, care are cel putin doua atuuri in plus – vadul comercial asigurat de port si afluxul turistic. Va trebui insa ca Iasiul sa arate ca poate sa se descurce cu ceea ce are.

  • LOCALNICII

    BUSINESS Magazin a pus una si aceeasi intrebare mai multor oameni de afaceri cu activitate locala: Va considerati dezavantajat pentru ca sunteti din Iasi si ati inceput prin a investi aici?

     

    Iulian Dascalu, Iulius Mall: „Nu, as putea spune ca dimpotriva, aici nu am avut concurenta si am dezvoltat afacerea lejer“.

     

    Neculai Apostol, Kosarom: „Fiind companie producatoare, pozitionarea in Iasi ne-a dezavantajat pentru ca nu am avut acces – din cauza infrastructurii –  la piata de desfacere din Ardeal, dar acum suntem avantajati, pentru ca putem sa ne orientam usor spre o piata cu forta de munca mai ieftina: Republica Moldova“.

     

    Stefan Liute, Grapefruit: „Da, au existat dezavantaje, legate in principal de contactele directe mai rare cu clientii români (concentrati in Bucuresti, in mare parte) si de un networking mai redus“.

     

    Lucian Grecu, Hotel Unirea: „Ma intreb uneori ce grad de ocupare as avea la hotel daca ar fi in Bucuresti, dar in rest sunt multumit de piata“.

     

    Bogdan Pitigoi, Casa Auto: „In Iasi piata de profil s-a dezvoltat in acelasi ritm (raportat la numarul de locuitori) cu toata tara, asa ca nu ma simt dezavantajat“.

  • REGIONAL VORBIND

    Regiunea Nord-Est, din care face parte si Iasiul, este pe primul loc in cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei dupa numarul de locuitori, insa este considerata cea mai saraca din intreaga Uniune Europeana. Iasiul, la randul sau, desi ocupa un loc fruntas intre cele sase judete ale regiunii, s-a vazut in ultimii ani depasit constant de performantele Bacaului, propulsat (cel putin pana in 2004) de puternicele grupuri de influenta politico-economica originare de aici.

     

    Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca PIB aferent judetului Iasi va avea in 2007 cea mai mare crestere din intreaga regiune (7%), PIB pe cap de locuitor va fi de 3.730 de euro, in crestere cu 464 de euro fata de anul precedent si cu fix 464 de euro mai putin decat se va inregistra in 2008. Prin urmare, Iasiul nu va reusi sa reduca diferenta fata de Bacau, in continuare conducatorul plutonului, chiar pozitia sa secunda fiind in pericol ca urmare a cresterii, in curs de accelerare, a performantelor Neamtului.

    Indicatori

    Total regiune

    Bacau

    Iasi

    Neamt

    Vaslui

    2005

     

     

     

     

     

    Cresterea reala a PIB (%)

    2,2

    5,7

    -1,4

    4,7

    4,2

    PIB/locuitor (euro)

    2.517

    3.145

    2.801

    2.521

    1.938

    Rata somajului (%)

    6,8

    6,3

    7,2

    5,6

    10,1

    2006

     

     

     

     

     

    Cresterea reala a PIB

    5,6

    5,4

    4,5

    7,4

    5,4

    PIB/locuitor (euro)

    2.998

    3.754

    3.266

    3.074

    2.328

    Rata somajului

    5,9

    5,5

    6,8

    4,2

    9,5

    2007

     

     

     

     

     

    Cresterea reala a PIB

    6,6

    6,7

    7,0

    6,5

    5,6

    PIB/locuitor (euro)

    3.407

    4.275

    3.730

    3.493

    2.623

    Rata somajului

    5,8

    5,4

    6,7

    4,1

    9,4

    2008

     

     

     

     

     

    Cresterea reala a PIB

    6,4

    6,1

    6,4

    7,0

    5,7

    PIB/locuitor (euro)

    3.826

    4.791

    4.194

    3.950

    2.930

    Rata somajului

    5,7

    5,3

    6,6

    4,0

    9,3


  • IN CIFRE

    Iasiul este pus in situatia de a-si gasi noi resurse de crestere, dupa ce productia industriala a scazut de la an la an, odata cu iesirea din functiune a colosilor din perioada comunista.

     

    PRODUCTIE INDUSTRIALA. In perioada ianuarie-octombrie 2006, productia industriala realizata in judetul Iasi a fost de 820 de milioane de lei (234 mil. euro), cu 7,7% mai putin fata de aceeasi perioada din 2005.

     

    SALARIU MEDIU. In octombrie 2006, salariul mediu brut la Iasi era de 1.085 de lei (820 de lei net), in crestere cu 205 lei (respectiv 145 de lei) fata de octombrie 2005. Fata de media pe tara, câstigurile salariale din Iasi sunt cu 6,1% mai mici.

     

    POPULATIE. La 1 ianuarie 2007, populatia orasului Iasi era de 400.000 de persoane, dupa estimarea Primariei Iasi.