Category: Cover story

  • Seful CEC catre tinerii manageri: Luptati sa va atingeti obiectivul in orice conditii

    CEC, singura institutie bancara de top detinuta de stat, ocupa
    locul al cincilea in sistemul bancar dupa valoarea activelor la
    sfarsitul anului trecut, cu o cota de piata de 6,3%, dupa BCR, BRD,
    Volksbank si Alpha Bank.

    Seful CEC: “Sa aveti mereu in minte scopul pe care
    trebuie sa-l atingeti” (VIDEO)

    —————————————————-

    Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
    eveniment din seria MEET THE CEO, organizat lunar de BUSINESS
    Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
    (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
    Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
    (Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor viitoare si pentru
    detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati sectiunea
    Evenimente sau
    apelati numarul de telefon 0318.256.293.

  • Ghetea, ARB: Orice credit poate ajunge la un moment dat neperformant



    Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
    eveniment din seria MEET THE CEO, organizat lunar de BUSINESS
    Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
    (Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
    Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
    (Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor viitoare si pentru
    detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati sectiunea Evenimente sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • Visul creditelor ieftine: bancherii vs. restul lumii (VIDEO)

    “D-nule Ghetea.. noi, clientii.. consideram ca aceasta Ordonanta reprezinta cel putin decenta!! Desi nu credeam, acest Guvern s-a gandit macar o data si la oamenii pe care ei ii conduc si nu au mai tinut cont de interesele celor mari si puternici… La nivel national s-au strans mii de clienti nemultumiti ai diferitelor banci: BCR, VB, BancPost, BT, OTP… insufletiti de aceasta ordonanta… care si-au spus: STOP!! ajunge cat m-ati prostit… acum e timpul sa iau atitudine”, scrie Vestemeanu, un comentator de pe site-ul BUSINESS Magazin.

    In cateva cuvinte, mesajul lui Vestemeanu catre Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a rezumat exact toate elementele conflictului care agita de cateva saptamani comunitatea celor cu credite la banci.Dupa scurtul interval de euforie in care banca era doar o sursa de bani pentru ziua de azi (locuinta, masina, aparatura electronica) si mai putin o sursa de ingrijorare pentru ziua de maine sau poimaine (plata creditului), criza si scaderea veniturilor i-au adus pe multi debitori la banci in postura de a-si plati tot mai greu datoria.

    Datele BNR arata ca volumul creditelor neperformante in valuta a crescut cu 300% din decembrie 2008 pana in iunie 2010, iar numarul celor cu intarzieri la plata de peste 90 de zile a crescut cu 80%, asa incat unul din zece debitori este restantier, acumuland in medie 1,4 credite restante.

    In ultimul Raport privind stabilitatea financiara, BNR si-a declarat “preocuparea” fata de riscurile de stabilitate financiara a tarii determinate de situatia populatiei, luand in calcul ca veniturile oamenilor stagneaza sau scad, iar serviciul datoriei nu poate scadea “semnificativ” din trei motive, de toate trei fiind responsabila politica de creditare a bancilor: cele mai multe imprumuturi sunt pe termen mediu si lung, cu decenii intregi de indatorare care stau in fata clientilor, o parte din imprumuturi sunt in valuta cu rate variabile ale dobanzii, deci vulnerabile la viitoarele cresteri de dobanzi pe pietele externe, iar multe credite au avut la inceput conditii promotionale a caror perioada de gratie a expirat sau va expira.

    Acestea au fost si temeiurile autoritatilor atunci cand au adaptat la conditiile din Romania faimoasa Directiva 48/2008 a CE privind creditele de consum, extinzandu-i aplicarea de la creditele noi la toate cele existente (circa 8 milioane) si de la creditele de consum la toate imprumuturile luate in anii anteriori, inclusiv cele imobiliare. “Ordonanta a fost adoptata in ultimul moment, pentru ca expira termenul acordat tarilor membre UE prin Directiva 48 si practic bancile a trebuit sa implementeze totul aproape peste noapte”, afirma Radu Topliceanu, director executiv Aria Credite Persoane Fizice la Raiffeisen Bank Romania.

    Directiva, care in esenta ar fi impus doar desfiintarea sau limitarea unor comisioane, intre care cel de rambursare anticipata, si transparenta calculului de dobanda, a devenit, in forma Ordonantei de Urgenta 50, intrata in vigoare la 21 iunie, un instrument de corectie pentru supraindatorarea din ultimii ani a celor circa 4,5 milioane de oameni care au luat credite de la banci. A devenit asa pe de o parte pentru ca transparenta calculului, dupa cum se stie, inseamna pierderi substantiale de venituri pentru majoritatea bancilor, care inainte determinau costul creditului prin marje aplicate la dobanzile interne de referinta si nu la indicatorii independenti – EURIBOR (la credite in euro), LIBOR (la credite in dolari sau alte valute), ROBOR (la credite in lei).

    Pe de alta parte insa, a devenit un instrument de corectie si pentru ca Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor, initiatoarea ordonantei, a intervenit in ecuatie, starnind spiritele: a comunicat Asociatiei Romane a Bancilor, la 29 iulie, ca bancile pot sa mentina vechiul nivel de dobanda, majorand marja fixa pentru creditele cu dobanzi variabile in momentul cand adopta noua formula de calcul ceruta de ordonanta, dar in acelasi timp a comunicat ca bancile nu pot majora marja fixa decat cu acordul clientului.

  • Sapte mituri despre romani si Romania

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
    conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
    anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
    gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
    mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
    despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
    seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
    dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
    pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
    s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
    directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
    “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
    mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
    dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
    nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
    vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
    vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
    greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
    romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
    Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
    si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
    mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
    fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
    valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
    Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
    poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
    atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
    Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
    “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
    croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
    proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
    perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
    acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
    general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
    ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
    mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
    seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
    romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
    spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
    care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
    viata sociala”.


  • Cum se fac bani din gunoi (VIDEO)

    Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani”, marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim. La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: “Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie”.


    Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. “Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum”, isi aminteste ea cu nostalgie.In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.

    “Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau”, precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.

     

    Buzaul” despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor ’90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.


    “Cineva tot trebuie sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor”, isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.

    Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. “Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile”, explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.

    Strategia a dat roade si daca in 2003 Greentech colecta anual circa 150 de tone si avea o singura instalatie de reciclat, in prezent cantitatea colectata este de 200 de ori mai mare, iar grupul detine patru instalatii de reciclare, doua la Buzau si doua la Iasi, unde din 2006, grupul a trecut la nivelul urmator de integrare si a infiintat o firma care transforma fulgii de PET-uri reciclate in fibre poliesterice, folosite, de exemplu, pentru covorasele masinilor sau umplerea pernelor.

  • Cum se fac bani din gunoi (VIDEO)

    Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani”, marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim. La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: “Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie”.


    Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. “Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum”, isi aminteste ea cu nostalgie.In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.

    “Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau”, precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.

     

    Buzaul” despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor ’90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.


    “Cineva tot trebuie sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor”, isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.

    Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. “Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile”, explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.

    Strategia a dat roade si daca in 2003 Greentech colecta anual circa 150 de tone si avea o singura instalatie de reciclat, in prezent cantitatea colectata este de 200 de ori mai mare, iar grupul detine patru instalatii de reciclare, doua la Buzau si doua la Iasi, unde din 2006, grupul a trecut la nivelul urmator de integrare si a infiintat o firma care transforma fulgii de PET-uri reciclate in fibre poliesterice, folosite, de exemplu, pentru covorasele masinilor sau umplerea pernelor.

  • Dati drumul la angajari!

    V-ati gandit vreodata ca un nou loc de munca in industria
    farmaceutica costa intre 10.000 si 12.000 de euro? Vi se pare mult
    sau putin? |nainte de a raspunde, luati insa in calcul si alt fapt:
    de fiecare job din industria farmaceutica se leaga alte 10-12
    slujbe din cele mai variate domenii.


    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator
    de medicamente generice din Romania, le socoteste pe rand: in
    amonte se afla furnizorii de materii prime, utilitati, dar si
    departamentele de cercetare-dezvoltare a noilor produse, iar in
    aval “se creeaza zeci de mii de joburi in sectoare ample precum
    distributia si farmaciile, dar si departamentele de marketing,
    promovare si relatii publice”. |n plus, spune Damian, spre
    deosebire de alte ramuri ale economiei unde o slujba atrage dupa
    sine multe altele, merita mentionat ca in industria farmaceutica,
    slujbele create sunt in mare parte specializate: “Mai bine de 50%
    dintre angajati au studii superioare, iar veniturile pe care
    acestia le primesc sunt mai ridicate fata de alte sectoare”.


    Ce domenii anume creeaza insa cele mai multe slujbe, direct si
    indirect, conform specialistilor in recrutare? Ioana Tot, senior
    consultant la ConsulTeam Romania, e de parere ca “in mod
    traditional, sectoarele in care coeficientul de multiplicare este
    cel mai mare sunt cele de productie, constructii si retail”. Ea
    mentioneaza insa ca din pricina crizei si a reculului din aceste
    sectoare, forta de multiplicare a locurilor de munca a scazut si
    ea.


    Florin Gogianu, sales representative la Lugera & Makler,
    spune ca “strict empiric si in lipsa unor informatii mai detaliate,
    tind sa presupun ca lanturile comerciale complexe sunt cele cu un
    factor de multiplicare mai mare”. El da ca exemplu industria de
    solutii de IT, care are un impact dublu atat in hardware, cat si in
    software si unde exista procese de productie complexe. |n industria
    bunurilor de consum, adauga Gogianu, volumele imense de marfa
    implicate presupun o intreaga retea de furnizori in amonte (de
    materii prime, utilaje, servicii) si in aval (distributie,
    comert).


    “|nsa sunt si cazuri mai complexe”, specifice economiilor
    sofisticate, adauga reprezentantul Lugera & Makler: de pilda,
    un produs precum iPhone presupune dezvoltarea unor servicii de
    telecomunicatii (prin intermediul operatorilor de telefonie si
    internet), a unor solutii comerciale si de suport (call-center,
    business process outsourcing etc) care vor genera locuri de munca
    in piata ce reprezinta destinatia principala (SUA). Tot iPhone
    insa, in acelasi timp, angreneaza in Asia un numar imens de
    furnizori de componente pentru fabrica producatoare (Foxconn, in
    acest caz).

    Pastrandu-se in planul teoriei, Dragos Gheban, business
    development manager, Catalyst Recruitment Solutions, spune ca
    “ramurile cu cel mai inalt factor de multiplicare sunt acelea care
    au si cea mai mare contributie la PIB al unei tari”. Din acest
    punct de vedere, adauga tot el, companiile din auto primeaza in top
    si creeaza cele mai multe slujbe colaterale.

  • Ce planuri de viitor are Romtelecom (VIDEO)


    “Alte servicii pe care le-am dezvoltat sunt in crestere. Acum
    oferim asistenta pentru 20.000 de PC-uri ale clientilor nostri plus
    8.000 in propria companie (…) Astfel, incercam sa schimbam compania
    din toate punctele de vedere”, a declarat Yorgos Ioannidis, CEO al
    Romtelecom, in cadrul evenimentului Meet the CEO, organizat de
    catre BUSINESS Magazin.

    ——

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Seful Romtelecom: Sunt singurul angajat din familia mea (VIDEO)


    “In 1972 m-am mutat in Grecia si in 1975 am obtinut si
    cetatenia. |ntre timp, fiindca studiasem telecomunicatiile, am
    considerat ca singura companie potrivita pentru mine era OTE”,
    povesteste Yoannidis cum a ajuns sa lucreze in actualul proprietar
    al Romtelecom.

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

BusinessMagazin