BusinessMagazin

Category: Club bm

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • Club BM: Cine mai economiseste?

    Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

    Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
    Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
    Millennium Bank Romania
    Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
    Marius Popescu, director general, ING Pensii
    Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
    Bank
    Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
    Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
    division, Raiffeisen Bank Romania
    Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
    sanatate, Astra Asigurari
    Eugen Voicu, director general, Certinvest

    BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
    american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
    o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
    economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
    trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
    de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
    populatiei?
    ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
    tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
    merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
    inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
    mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
    sa economiseasca.

    BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
    depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
    in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
    importanta. Alte instrumente?
    ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
    avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
    septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
    de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
    penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
    sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
    zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
    prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
    dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
    lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
    merg acum pe economisirea in valuta.


    BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
    economii?
    RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
    eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
    oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
    este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
    economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
    economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
    pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
    noi mie mi-e greu sa vad.
    EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
    alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
    aceasta.
    DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
    recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
    industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
    luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
    este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
    Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
    si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
    ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
    care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
    cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
    nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
    de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
    Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
    diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
    indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
    vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
    4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
    regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
    cu alte segmente ale pietei financiare.
    Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
    bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
    grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
    deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
    fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
    reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
    acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
    intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
    euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.


    BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
    isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
    antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
    aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
    ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
    este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
    mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
    partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
    sprijinire a acestui segment.

    BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
    EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
    degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
    inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

  • Promotie cu moderatie

    BUSINESS MAGAZIN: Un studiu recent prezenta un lucru
    surprinzator. Ca cetateanul obisnuit a inceput sa vada in
    supermarket un aliat, un prieten. Politica marilor lanturi de
    magazine de a oferi tot soiul de promotii si discounturi a prins la
    public cum era si firesc intr-o perioada in care se prezinta mai
    putin. Credeti ca lanturile de retail, in momentul in care
    lucrurile se vor redresa in plan economic, vor putea sa iasa din
    aceasta “capcana” a ofertelor, pentru ca o promotie “strica”
    piata?


    MARIUS MELESTEU: Eu nu sunt sigur ca strica piata. Mult timp am
    crezut la fel, ca un brand serios, un brand mare, nu face promotii.
    Dar realitatea, mai ales in cadrul retelelor de comert modern, ne
    contrazice si ne arata ca ofertele promotionale sunt un driver de
    consum, la fel cum este si imaginea marcii, daca vreti. Si cred ca
    este poate naiv ca cineva sa-si imagineze ca fara oferte si fara
    promotii in comert poti rezista in ziua de azi. Este un driver pe
    care trebuie sa-l gestionezi in functie de resursele pe care le ai,
    iar consumatorii, dupa parerea mea, aleg nu numai in functie de
    brand, care desigur inseamna mult, dar si din promotii. Daca cineva
    nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii
    catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta.

    ROBERT REDELEANU: Din pacate insa in Romania ultimilor ani cred
    ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu:
    ofertele. Nu spun ca fac alegerea brandului dupa oferta, dar fac
    alegerea produsului pe care il cumpara din magazin in functie de
    oferte. E dificil pentru retaileri in aceste conditii sa se
    diferentieze. Cu totii am stat in fata partenerilor de discutii din
    cadrul retailerilor si am vazut ca ceea ce ii intereseaza in primul
    rand este bugetul de activitati promotionale. Sunt foarte putini
    clientii care merg in magazin dupa gama pe care o are acel magazin,
    dupa tipul de mercantizare si majoritatea aleg in baza unei oferte
    promotionale, comportament care pe termen mediu si lung poate sa
    fie foarte daunator, daca nu e gandita o strategie promotionala si
    o oferta este facuta la intamplare pentru a acoperi scaderea de
    volume pe final de luna sau an.

    MARIUS MELESTEU: Trebuie gestionata aceasta strategie.
    ROBERT REDELEANU: Da, trebuie facuta cu oarecare moderatie si cu
    intelegerea a ceea ce faci. Si acum nu sunt critic fata de nimeni
    pentru ca si noi il practicam oarecum dezordonat.

    BUSINESS MAGAZIN: Marile lanturi de magazine au o politica de
    preturi. Un producator cum se descurca in aceste vremuri?

    RAUL CIURTIN: Senzatia mea de o perioada de timp este ca intr-un
    fel sau altul producatorul, in functie de strategie, marime si
    portofoliu, sufera intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu stiu
    daca se poate spune ca aceasta strategie a retailerilor are vreo
    legatura cu producatorul – care daca are o strategie de a face o
    oferta in piata de multe ori se suprapune peste o alta oferta a
    altui producator, care poate fi mai buna. Si nu poate atinge tinta
    propusa, si astfel apare un moment un pic dureros al relatiei
    retailer-producator. Nu toate strategiile sunt comune. Iar focusul
    pe care eu il percep acum este ca ofertele, in primul si in primul
    rand, sa creasca traficul in magazin. Ofertele sunt bune, dar nu de
    fiecare data se impletesc.

  • Mugur Dogariu, CEO PayPoint: Cine nu se diferentiaza pierde (VIDEO)


    “Consumatorul nu va cumpara numai produse ieftine, sa fim foarte
    seriosi, exista mai multe dimensiuni de buget iar fiecare se va
    restrange acolo unde considera ca este necesar. Atunci cand bugetul
    de cheltuieli se restrange, cu atat mai mult te uiti la ce cumperi
    si astfel te vei uita cat de diferentiat este produsul pe care il
    cumperi si cat de mare este valoarea adaugata”, a declarat Mugur
    Dogariu cu ocazia evenimentului Meet the CEO, organizat de BUSINESS
    Magazin in parteneriat cu casa de avocatura PeliFilip.

  • Andrei Gosu, Ascendis: Supravietuirea nu inseamna performanta (VIDEO)

    “Preocuparea pentru calitate trebuie sa existe si va exista
    continuu”, spune consultantul, adaugand ca in general exista doua
    tipuri de strategie pentru o companie: folosirea calitatii ca un
    element diferentiator sau diferentierea prin pret.


    “Daca performanta este definita ca supravietuire, este ceva
    gresit in aceasta strategie. Noi la Ascendis am inregistrat o
    scadere a cifrei de afaceri dar am crescut cota de piata. Am scazut
    la valoarea proiectelor dar am crescut din punct de vedere al
    numarului lor. Noi definim performanta in termeni de crestere si
    sigur putem gasi oportunitati de crestere, chiar intr-o piata greu
    predictibila”, spune Andrei Gosu.

  • Previziuni despre al doilea val al crizei in Romania

    BUSINESS Magazin: Este criza in Romania din punct de vedere social? Cand am putea depasi aceasta situatie?

    Adrian Stanciu: Cred ca eram in criza si atunci cand nu eram in criza; nu cred ca am avut nevoie de o criza economica pentru a intra intr-o criza sociala. Sigur ca faptul ca acum este o criza economica nu ne ajuta, desi are si parti bune din punct de vedere social, in sensul ca pentru multi dintre noi a fost ca o trezire la realitate – spre exemplu, in piata muncii, anul 2008 a fost o criza comparabila. Acum, in 2009, trendul este invers: daca in 2008 era foarte greu sa gasesti personal calificat si sa-l faci sa ramana intr-o organizatie, acum in 2009 dilemele acestea au disparut. Una peste alta, cred ca orice situatie de criza are si un germen de oportunitate in ea. Ar fi bine pentru fiecare dintre noi sa incepem sa cautam oportunitatea. Criza a fost intampinata la noi cu o mare perplexitate, chiar si oamenii de rand asteapta ca criza sa dispara. Cred ca ar fi momentul sa ne punem intrebarea cum va arata lumea de dupa criza si ce loc vom avea in ea. Nu va arata precum cea dinainte.

    BUSINESS Magazin: Credeti ca, spre exemplu, consumul de bere nu va mai reveni la nivelul de anul trecut?

    Shachar Shaine: Consumul de bere in Romania este mare, in raport cu Europa, Romania este pe locul 5 in lume. Nu e un consum exagerat, cred ca este comparabil cu cel din Cehia sau Germania. A crescut foarte mult in ultimii zece ani, s-a dublat, si nu sunt multe piete unde consumul sa se fi dublat in ultimii zece ani. Acum cred ca lucrurile sunt mai asezate si se schimba si obiceiurile de consum. In afara de scaderea de consum, este si o schimbare in consum, in faptul ca se iese mai putin din casa; consumul acasa nu a scazut deloc, dar oamenii ies mai rar la restaurante, la cafenele.

    BUSINESS Magazin: Se vindeau prea multe masini inainte?

    Alin Tapalaga: Scaderea vanzarilor de pana acum este de circa 57%, din punctul de vedere al inmatricularilor. Masinile si casele sunt primele lucruri la care se renunta. Noi suntem undeva la un nivel de 160.000 de masini in acest an, iar in 2007 era un nivel de 350.000 de masini. Estimam ca piata va scadea in acest an la nivelul din 2004, cu un nivel de costuri de trei ori mai mare ca atunci. Daca vrem sa revenim pe costuri similare, la nivel de personal, ar trebui sa reducem personalul cu 50%, ceea ce este imposibil, nu se poate face din punct de vedere social asa ceva. Domeniul auto a fost lovit din plin. Ramane sa vedem cand se va termina prima de casare din Germania, cum va mai vinde Dacia masinile pe care le produce.

    BUSINESS Magazin: Activitatea de service a fost si ea afectata?

    Alin Tapalaga: La nivelul grupului nostru, activitatea de service a crescut cu circa 10% fata de anul trecut. Acest fapt s-a produs in special datorita masinilor second-hand. Ramane de vazut ce se va intampla in a doua jumatate a anului, deoarece cifrele arata foarte clar ca si numarul de masini noi, cat si cel de masini vechi a scazut foarte mult, incat numarul de masini care intra in piata va fi din ce in ce mai mic si clientii mai putini.

    BUSINESS Magazin: Privind retroactiv, puteati sa vedeti efectele crizei in segmentul rezidential?

    Dan Ioan Popp: Piata rezidentiala la care faceti referire este foarte diferita. Am facut acum un calcul, la o piata de 20 de miliarde pe an, piata primara este sub 15%. Altfel spus, nevoia de locuire este neorganizata; este o piata gen talcioc. Preturile pe aceasta piata nu le fac directorii financiari, ci populatia. Studiati opiniile din ultimele 12 luni si veti vedea o diversitate de opinii privind pretul real si valoarea pe aceasta piata. Nu cred ca exista un alt sector cu o astfel de dispersie in ceea ce inseamna valoare. Daca lucrurile pe alte piete au generat un trend convergent, pe piata rezidentiala dispersia este mult mai mare si lucrul acesta este datorat in primul rand bancherilor, cei dintai chemati sa spuna valoarea. Ei se sprijina pe un evaluator – incercati sa aveti o discutie cu un evaluator, sa va spuna cum stabileste el valoarea. Evaluatorul va balbai foarte multe cifre, metode, si cand il veti intreba care este valoarea va zice "spuneti-mi care sunt ultimele tranzactii si am sa va spun care este valoarea". Piata rezidentiala, datorita acestor disproportii – 15% cu 85% – are un mic grad de predictibilitate. Cand statul intervine si spune ca pretul corect pe piata pentru doua camere este 60.000 de euro, unii vor zice ca e mult, altii ca e putin; atunci cand cineva isi asuma acest rol – si in esenta a facut-o statul – dintr-o data lucrurile par ca au o turnura sigura.
     

  • Cum repornim economia

    BUSINESS MAGAZIN: Privind acum retrospectiv, dincolo de faptul ca nu ati avut cum sa prevedeti amplitudinea crizei economice, ce anume va reprosati ca nu ati facut si ce decizii strategice ati fi putut lua inainte de inceperea crizei astfel incat situatia actuala sa fie alta?

    DRAGOS SIMION: Inainte sa incepem sa simtim propriu-zis criza pe pielea noastra, lucru care s-a intamplat timid in septembrie si mai pregnant din octombrie incoace, destule voci spuneau ca dificultatile economice exista doar la nivel psihologic, iar criza nu este o realitate. Intrebarea are deci doua intervale: pe de-o parte, ce puteau face managerii in urma cu un an, cand erau inca optimisti si nu anticipau ca vine criza, iar pe de alta parte ce puteau face din momentul cand au intrat in criza.

    MARIUS GHENEA: Din punctul acesta de vedere, cred ca am fi facut aceleasi greseli si nu am fi putut schimba prea multe. Mediul economic, dar mai ales sectorul privat, nu poate actiona anticiclic. Singurele institutii care pot face acest lucru sunt Guvernul, Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si alte institutii din aceeasi categorie, insa din pacate nu au facut-o.

    DRAGOS SIMION    : De acord, dar anumite efecte pot fi atenuate din timp daca exista disciplina si strategie coerenta. Personal, mi-as reprosa o anumita euforie cu care am continuat afacerile, desi semnale in piata erau destule. In momentul cand iti propui un buget anual si constati inca din trimestrul al doilea o diferenta intre veniturile estimate si cele realizate, ca manager ai doua solutii: fie refaci respectivul buget si continui activitatea in acelasi mod, fie incepi sa fii mai disciplinat si sa iei masuri mai stricte. Aici sta diferenta la nivelul deciziilor pe care le puteau lua managerii in urma cu un an, in afara de faptul ca au reactionat cu sase luni mai tarziu.

    MARIAN PARVU: Depinde de domeniu. In ce priveste constructiile, anul trecut pe vremea aceasta, prioritatea noastra era sa livram contractele existente, proces care a durat pana in octombrie-noiembrie. Cat timp am avut contracte care se desfasurau pana la incheierea sezonului constructiilor, nu ne-am gandit prea mult la proiecte noi. Analizand acum deciziile luate, nu cred ca as fi facut nimic altfel, dar imi reprosez ca am intarziat sa aplic planurile de restructurare si reorganizare, in conditiile in care in noiembrie criza era o certitudine. Am preferat sa asteptam urmatorul sezon de constructii, dar daca as fi actionat la momentul potrivit, poate compania ar fi fost mai bine pregatita sa faca fata crizei.

    RAZVAN PASOL: Pe piata de capital, problemele au inceput sa apara inca de la sfarsitul lui 2007. Noi am avut deci mai mult timp sa ne gandim, dar atunci cand piata creste, te gandesti la venituri sau cota de piata si mai putin la costuri, care ajung in primplan in recesiune.

    MARIUS GHENEA: Pe de alta parte insa, daca majoritatea managerilor ar fi facut rapid o restructurare masiva a costurilor, corespunzatoare cu perspectivele, cred ca din punct de vedere macroeconomic situatia ar fi fost si mai grava decat acum, intrucat numarul locurilor de munca pierdute ar fi fost mult mai mare, iar consumul ar fi luat-o mult mai repede la vale.

    BUSINESS MAGAZIN: Prin urmare, se poate spune ca a fost mai bine ca piata a reactionat ceva mai greoi la criza?

    DRAGOS SIMION: Pentru sectorul public a fost mai bine, dar pentru cel privat, evident, a fost mai rau.

    ANCA BIDIAN    : Oricum, cel mai afectat este domeniul financiar-bancar. Aici nu e criza, ci industria in sine se cheama criza si nu cred ca afacerile puteau fi facute altfel. Companiile de intermediere de credite, spre exemplu, au crescut prin investitiile in dezvoltare si implicit in recrutare de personal, fara de care ar fi avut de pierdut, iar costurile cu forta de munca nu aveau cum sa fie ajustate. Trecand in revista perioada din septembrie si pana acum, cred ca as fi reactionat la fel. Lipsa de actiune a contribuit insa la magnitudinea situatiei, pentru ca altfel cred ca am fi ajuns in acest moment ceva mai putin sifonati.

    MIHAI SFINTESCU: Problema cred ca a fost si faptul ca in multe industrii am avut exces de oferta si nu am intuit unde va fi cerere intr-o perioada economica mai dificila. Ajustarea se face in functie de oferta pe termen lung, dar acum trebuie facuta in functie de cererea pe care inca nu o stim. Iar in sectoarele ciclice situatia e mult mai dramatica, pentru ca in conditiile in care PIB-ul scade cu 6,4%, aceste sectoare scad cu o rata mult mai mare, de 20- 30% – numai in primul trimestru. Probabil, cel mai bine pentru o companie ar fi sa-si schimbe modelul de business, schimbare care pana la urma implica un pariu foarte mare.

    ALINA DUMITRESCU: In ultimele trei luni am realizat un studiu in randul a 300 de manageri din cele mai mari companii din Romania, majoritatea fiind de parere ca situatia actuala este un moment foarte bun pentru a-si face curat in companie, din punctul de vedere al costurilor, al productivitat ii sau al managementului de risc.

  • Semne bune criza are

     

    BUSINESS MAGAZIN: Feed-back-ul pe care l-am primit de la companii a fost ca, pana acum, in Romania nu s-a prea simtit criza. Domeniul resurselor umane a traversat insa o alta criza in ultimii ani – o criza de personal. Credeti, din acest punct de vedere, ca potentiala criza care se prefigureaza ar putea reprezenta o solutie pentru piata muncii, in sensul intoarcerii romanilor acasa, ca sa suplineasca lipsa de forta de munca?
     
    ALINA RUSU: La o prima vedere, ar putea fi niste efecte pozitive, in sensul reintoarcerii unei forte de munca existente pe alte piete, in special in Europa de Vest, insa, uitandu-ma la companiile din care facem parte, nu cred ca este un impact imediat, pentru ca in general cei care se intorc nu fac parte exact din profilul pe care il cautam noi atunci cand angajam. In majoritate, sunt oameni cu nivel de pregatire mai scazut, care au lucrat in domeniul constructiilor sau persoane cu liceu ori cu mai putin de atat. Singurul grup care cred ca ar putea sa ajute intr-un fel compania mea sunt specialistii.
     
    ANCA IANCU: Eu as imparti asa: intr-adevar, la nivel de , pentru ca cei mai multi sunt din aceasta categorie, s-ar putea sa se intoarca. S-ar putea. Nu stim. In industria financiara, pe care o reprezint prin businessul de asigurari de viata si fond de pensii, tot asa: nici noi nu prea avem posturi care intra in categoria . Cei din categoria care au plecat in afara au plecat stiind foarte clar ce vor de la viata lor profesionala. Or, sansa ca ei sa se intoarca nu tine neaparat de faptul ca ei s-au speriat de criza de acolo, ci de niste programe pe care ar trebui sa le conceapa guvernul Romaniei impreuna cu angajatorii.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Dar pentru cei ce pur si simplu nu mai sunt siguri de locurile de munca pe care le au in strainatate ati avea locuri? Ati putea sa-i strecurati in organigrama?
     
    ANCA IANCU: Haideti sa va zic povestea unui prieten care a lucrat in telefonie mobila, pe partea tehnica, si care a spus asa: cei din partea tehnica, care dezvolta baza, cand pleaca dintr-o companie de telefonie mobila din Romania aleg strainatatea pentru ca nu au unde sa plece in Romania – nu exista companii care sa le ofere proiectele, expertiza, deschiderea de care au nevoie din punct de vedere profesional. Noi avem un departament de actuariat, iar colegii care pleaca din departamentul de actuariat se duc in Marea Britanie, care este patria actuariatului. Dumneavoastra intrebati daca se intorc. Se intorc doar daca gasesc o companie care sa le ofere cel putin minimul de dezvoltare sau acelasi nivel de la care pleaca din strainatate. Daca se intorc, atunci cu siguranta ca si tu, ca angajator, esti bucuros sa ai un om care a avut parte de expunere internationala.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Sunt acesti din strainatate prea scumpi pentru companiile din Romania?
     
    RAZVAN SOARE: Sunt prea scumpi, dar problema nu este daca sunt sau nu scumpi, ci daca se pot adapta la un alt gen de mentalitate. Sa va dau un exemplu al unor prieteni de-ai mei care au lucrat pe Wall Street sau in Londra. Acolo intalnesc mentalitatea de a sta cate 60-70 de ore pe saptamana, cel putin, si sa te retragi din business bogat, cu doua milioane de dolari, la 29 de ani. Daca vin in Romania insa nu vor avea aceeasi motivare. Si pentru multi este doar o criza temporara; chiar daca efectele sunt mai de lunga durata, ei nu vad acest lucru sau prefera sa nu-l vada, asa incat sentimentul meu este ca oamenii cu adevarat importanti nu vor veni, iar cei care vor veni vor avea pe elemente punctuale anumite zone de parteneriat cu angajatorii. Eu cred ca aceia care vor vedea in Romania oportunitati vor veni, dar cei ce au plecat din Romania vazand in Londra sau in Wall Street adevaratul investment banking nu vor veni, pentru ca in Romania, chiar daca exista acest tip de business, nu este la nivelul de acolo si acesta este marele impediment mental.
     
    LOREDANA VLADAREANU: Pentru ca suntem in consultanta, si noi am observat ca am inceput sa avem aplicatii de la persoane care lucreaza in afara Romaniei. Nu sunt foarte multe, intr-adevar, dar majoritatea sunt pe pozitii de top si in special in zona de banking, de servicii financiare.
     
    BUSINESS MAGAZIN: Este vorba de romani sau de straini?

     

  • Consumati, consumati, consumati




    BUSINESS Magazin: In ultimii ani, consumul a crescut pe toate domeniile, iar aceasta crestere s-a suprapus peste cea economica. Este un lucru bun faptul ca o buna parte a cresterii economice de pana acum s-a datorat consumului?








     

    DRAGOS SIMION: Cum as putea spune ca nu e buna, in conditiile in care eu reprezint o companie care din asta traieste? Evident ca este bun consumul, pentru ca, pana la urma, acesta este specificul, omului – sa consume. Pentru asta muncim, pana la urma: ca sa ne putem permite ulterior sa consumam mai mult. Lucrurile trebuie puse corect in perspectiva si daca aceasta corectitudine se transforma, macroeconomic, in niste ecuatii, ajungem la concluzia ca nu consumul in sine este o problema, oricat de mare ar fi rata de consum, ci ritmul de crestere a consumului, prin comparatie cu ritmul de crestere a celorlalte zone care ne intereseaza (zona investitiilor, in primul rand).

     

    BUSINESS Magazin: Cum ati clasifica, in schimb, raportand la consum, momentul actual al gradului de indatorare a romanilor?

     

    BOGDAN DOBRE: In ceea ce priveste potentialul romanilor de indatorare, este in continuare foarte mare si trebuie sa ne gandim, istoric, de unde venim si incotro vrem sa ajungem. Vrem sa fim exact cum sunt tarile din Occident in momentul de fata, desi venim din anii ‘90, cand Romania se afla pe ultimele locuri in ceea ce priveste orice bun din gospodarie: numar de televizoare la mia de locuitori, numar de frigidere la mia de locuitori, numar de masini de spalat la mia de locuitori, numar de autoturisme la mia de locuitori. In momentul in care a aparut acea diversificare, oamenii si-au dorit mai mult, au inceput sa aspire. Probabil ca pana prin anii ’96-’97, nevoia oamenilor de a achizitiona nu a fost saturata absolut deloc. Achizitia de bunuri pana in acel moment se facea pe baza economiilor populatiei, iar partea de creditare era cvasiinexistenta din cauza faptului ca bancile erau axate mai ales pe zona de corporate, iar dobanzile erau foarte mari. In ‘96-’97, anumite retele de magazine proaspat infiintate au inceput sa practice un sistem de leasing, dar care a ramas la un nivel foarte scazut. Practic, din punctul meu de vedere, piata creditelor de consum si deschiderea spre consum au in­ceput sa creasca prin anul 2003, deci foarte recent. Tot in aceeasi perioada, dobanzile au permis oamenilor sa-si ia credite de nevoi personale din banci. Deci au aparut instrumentele. Cu toate acestea, cred ca ne aflam inca departe de a ne stabiliza in zona consumului, departe de a ajunge in zona normala. Inca mai avem potential
    foarte mare.

     

    BUSINESS Magazin: Care este zona normala?

     

    DRAGOS SIMION: Zona normala este zona in care sunt tarile din vestul Europei.

     

    BOGDAN DOBRE: In momentul cand vom ajunge sa avem un frigider sau o masina de spalat rufe pe gospodarie, cum am ajuns sa avem un telefon pe cap de locuitor, o sa fim mai aproape de normalitate. Atunci cand o sa avem aceste nevoi primare satisfacute, consumul va intra intr-un ritm normal, bazat doar pe ideea de a schimba obiectul dupa un anumit ciclu de viata, ciclu care, pe de alta parte, scade din ce in ce mai mult.

     

    BUSINESS Magazin: Dar la bere cum stam la capitolul consum?

     

    MARIAN OLTEANU: Suntem intre primii 20 din lume la consumul de bere pe cap de locuitor. Noi am pornit de la o baza mica la orice. Noi nu aveam nici biscuiti in bucatarie, daramite bere si televizoare. Asa ca era normal sa ne umplem mai intai camarile si abia acum incepem sa ne luam produse mai scumpe. Cel putin pentru categoria bunurilor de larg consum, e vremea cand poti sa vinzi produse scumpe. Se cauta produsele de brand, produsele premium, se cauta status. Acum romanii nu mai cauta doar ce e ieftin. Si cand merg in strainatate, ii gasesti in magazinele scumpe din Roma, din Milano sau Paris. E normal, pentru ca noi nu am avut toate aceste lucruri foarte mult timp.

     

    BOGDAN DOBRE: Si avem o inclinare catre branduri si catre a ne arata statutul social. Daca ne uitam la autoturismele de pe strada si le comparam cu cele din Budapesta sau chiar Paris, in timp ce ei au masini mici, de oras, la noi sunt numai autoturisme opulente. De asemenea, televizoarele LCD sunt la mare moda, iar aici intervine din nou importanta creditarii, pentru ca oamenii nu isi vor cumpara aceste bunuri din economii. Asadar, atat timp cat va exista creditarea, consumul va creste. Majoritatea masinilor si a bunurilor electrocasnice se cumpara in rate, nu cu banii jos. Aici, intervine BNR pentru a tempera aceasta explozie. Sigur, omul isi doreste foarte multe si uita sa ia unele lucruri in calcul atunci cand se indatoreaza la o banca.

     

  • O piata la apogeu

    BUSINESS MAGAZIN: Ce producatori vor mai veni in Romania in urmatorii doi ani, in afara de Dacia-Renault si Ford?

    CONSTANTIN STROE: Garantat va veni cel putin un producator de automobile cu o facilitate de productie. Eu cred ca vor fi mai multi, dar nu pot da niciun nume.

    BUSINESS MAGAZIN: In aceste conditii, la ce valoare ar putea ajunge piata auto din Romania intr-un orizont de timp mediu?

    CONSTANTIN STROE: Pe baza informatiilor existente, in 2011 piata romaneasca de automobile va ajunge la 1,1 milioane de automobile. Cand spun aceasta cifra, iau in calcul cele 400.000 de masini care vor fi fabricate la Pitesti numai in 2009, la care se adauga 300.000 anuntate de Ford si 400.000 de automobile echivalente, prin transformarea colectiilor CKD care se exporta de la fabrica Dacia in Rusia, Columbia, Iran sau India.

    BUSINESS MAGAZIN: Dintre aceste automobile previzionate pentru urmatorii trei ani, cate vor fi destinate pietei locale?

    CONSTANTIN STROE: Nu mai mult de 250.000-300.000 de automobile. Piata romaneasca este identica cu orice piata din Europa, in sensul ca este libera, iar accesul este facil. Astfel, pentru producatorii existenti deja in piata si pentru cei care vor veni in urmatoarea perioada, principalul obiectiv este sa produca in mare parte pentru export.

    BUSINESS MAGAZIN: Dar Romania ofera forta de munca suficienta pentru productie?

    CONSTANTIN STROE: De ce vorbim de Romania si nu ne uitam si la tarile din jur? Credeti ca pe alte piete forta de munca este suficienta? Sa va dau un exemplu. Am organizat doua forumuri de recrutare anul acesta, unul la Bucuresti, iar celalalt la Paris. La Bucuresti s-au prezentat 180 de tineri, dintre care 35 au parasit sala in timpul prezentarilor pentru ca nu se potriveau cerintelor. Cel de la Paris este insa mult mai important, pentru ca au venit 88 de participanti, 64 dintre ei fiind romani plecati de mai multa vreme din Romania, care in majoritate au fost angajati.

    BUSINESS MAGAZIN: Si cati dintre romanii angajati au ales sa se intoarca in tara?

    CONSTANTIN STROE: S-au intors multi.

    VIOREL NICULESCU: Exista vreo discriminare in cadrul Dacia-Renault cand vine vorba de recrutare?

    CONSTANTIN STROE: Putina fata de un francez si superioara fata de un roman.

    VIOREL NICULESCU: Domnule Stroe, dumneavoastra cunoasteti cel mai bine asa-numita industrie orizontala, care concura fabricarii de automobile Dacia. Sunt curios cum au evoluat producatorii de componente, piese de schimb si accesorii din fosta retea locala, cati au rezistat pe piata si in ce masura au castigat cota de piata din acest business extrem de lucrativ mai ales pentru Dacia?

    CONSTANTIN STROE: In 1999, cand s-a instalat Renault in Romania, aveam 321 de furnizori directi pentru Dacia, dintre care, pana la finalul lui 2003, au ramas doar 18 ca furnizori de prim rang (furnizori directi – n. red.). Schimbarea nu a pornit de la acesti producatori, iar asta a insemnat de la bun inceput ca nu au avut nicio sansa. In plus, marii furnizori europeni de componente si de piese de schimb si-au facut deja intrarea pe piata din Romania.