BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Oracolul de gadgeturi

    Engadget.com a ajuns atat de cunoscut peste Ocean, incat provoaca o reactie curioasa producatorilor de electronice: daca apare o stire despre produsul nostru, inseamna ca va avea succes pe piata. Nu apare? Inseamna ca mai avem de lucrat.

     

    Ultimele tehnologii si cele mai noi echipamente digitale sunt prezentate zi de zi pe www.engadget.com, cel mai popular site de gadgeturi din lume. Site-ul, redactat in limba engleza, face parte din reteaua de jurnale personale online Weblogs Inc., care a fost cumparata anul trecut de America Online (AOL), divizia de Internet a Time Warner, pentru 25 de milioane de dolari. Engadget si-a castigat pozitia pe vremea cand nu existau foarte multe site-uri de gen si blog-urile (jurnale personale online) se puteau mandri cu independenta lor, neavand sponsori.

     

    Acum exista peste 26 de milioane de blog-uri, conform directorului Technorati.com, insa Engadget a ramas un brand puternic in industrie. Site-ul organizeaza informatiile in aproape 30 de categorii, iar dispunerea articolelor este specifica jurnalelor personale online: unul deasupra altuia, aparent fara o ordine prestabilita (alta decat cronologia). Poate tocmai de aceea pe Engadget nu o sa apara niciodata un articol care sa para neinteresant, pentru ca orice mesaj devine automat povestea principala atunci cand este postat pe site.

     

    Oarecum haotica este, in schimb, aranjarea reclamelor, care abunda in multe sensuri si pozitii, in special dupa achizitia companiei de catre AOL. Unii rivali au notat chiar ca Engadget ruleaza pe prima pagina 4-5 calupuri de reclame Google, incalcand regulamentele de folosire ale serviciului AdSense, care permit maximum trei aparitii pe o singura pagina. Se stie ca, inainte de preluarea de catre AOL, reteaua Weblogs Inc. castiga din reclame circa 45.000 de dolari pe luna.

     

    Oricum, Engadget este citit de peste 20 de milioane de internauti pe luna, fiind unul din cele mai populare site-uri din lume. Si-a adaugat editii in alte limbi, pentru moment in spaniola, in chineza si in japoneza.

    Site-ul a profitat rapid de aparitia noilor tehnologii populare: si-a adaugat jurnal audio (podcast), iar cu ocazia targului de electronice CES 2006 de la Las Vegas a avut un jurnal video, care poate fi vizionat si acum pe site.

     

    Evident, cea mai gustata rubrica de pe Engadget este cea de zvonuri din industrie. Unul din cele mai recente mesaje de aici spune ca Motorola va renunta la linia de telefoane Q, cu care isi propusese sa concureze gadgeturile cu Blackberry, avand tastatura completa si alte facilitati de comunicatii online.

     

    Anul trecut, site-ul a inceput sa organizeze evenimente proprii, in care premiaza cele mai interesante produse electronice ale anului. Pana la finalul acestei luni se va incheia a doua editie a premiilor Engadget si vom cunoaste „gadgetul anului 2005“, dar si „cel mai asteptat produs al anului 2006“.

  • Ce vrea sa faca Nokia din mobil?

    Nu trece zi fara sa apara macar o stire despre inca un telefon mobil care stie atat de multe lucruri, incat ar face de rusine si un computer. Functiile micilor aparate au ajuns la un nivel pe care multi oameni il gasesc ca fiind inutil de avansat. Si totusi, ni se spune ca acesta este doar inceputul.

    In industria telefoanelor mobile se intampla la fel ca in industria modei: cand liderii vorbesc despre tendinte, toti ceilalti jucatori fac urechile palnie. Este si cazul Nokia, numarul unu pe o piata care va insemna anul acesta aproape 750 de milioane de telefoane mobile vandute la nivel global, si care a prezentat recent la Amsterdam cea mai noua generatie de celulare. Botezata Nseries, are in centru un concept la moda, care in viitor va fi si mai la moda – multimedia. 

    „Prognoza meteo pentru astazi in Amsterdam anunta ploaie, dar iata ca este soare. Vreme insorita se anunta si pentru industria producatoare de telefoane mobile.“ Cu aceste cuvinte Jorma Ollila, presedinte si director executiv al Nokia, a deschis show-ul: prezentarea celor trei noi telefoane – N70, N90 si N91.

    „Telefoanele mobile sunt astazi mai mult decat simple telefoane“, a spus el, precizand ca vanzarile de modele smartphone (telefoane cu functii avansate, asemanatoare cu cele ale unui computer) ale companiei finlandeze vor atinge anul acesta 25 de milioane de unitati, adica mai mult decat dublu fata de anul trecut (12 milioane).

    Ceea ce in urma cu doi-trei ani era doar o vaga banuiala, astazi a devenit certitudine. Telefoanele inteligente au „omorat“ PDA-urile, scotand de pe piata micile computere de buzunar (fara functii de telefonie, insa) care se aratasera atat de promitatoare. Poate doar dispozitivele BlackBerry (tehnologie care permite accesul continuu la e-mail) mai prezinta un potential interesant, spun analistii. In prezent, piata PDA-urilor este de cinci ori mai mica decat cea a smartphone-urilor, iar acestea din urma „nu mai pot fi numite un sector de nisa“, sunt de parere oficialii Nokia.

    Avansul tehnologic seamana cu bulgarele care a pornit la vale: nu mai poate fi oprit. „Revolutia telefoanelor mobile va continua, dintr-un motiv foarte simplu: doar 2 din cele 7 miliarde de oameni folosesc astazi un telefon mobil“, spune Anssi Vanjoki, vicepresedinte executiv si director general al diviziei Nokia Multimedia. Numarul exact este de fapt 1,8 miliarde, insa pana la sfarsitul anului va fi depasita limita celor 2 miliarde, estimeaza oficialii finlandezi. „Vocea va fi in continuare locomotiva dezvoltarii, dar serviciile aditionale, precum datele, divertismentul, muzica, se vor cere din ce in ce mai mult“, prezice Vanjoki. Consumatorul de astazi a devenit foarte pretentios, iar o data cu cresterea cererii, oferta trebuie sa fie la inaltime. Filozofia consumatorului se poate rezuma simplu, spune el: „Vrem acces la orice, oriunde ne-am afla, in orice moment si ieftin, va rugam!“.

    E adevarat ca vocea va sta la baza dezvoltarii viitoare a telefoniei mobile, in conditiile in care multi oameni din tarile in dezvoltare duc lipsa de cel mai elementar acces la tehnologie. In zone din India si China oamenii vor avea sansa sa sara peste etapele intermediare si vor trece de la nivelul zero in comunicatii direct la un telefon mobil, anticipeaza Vanjoki. Probabil ca n-am gresi prea mult daca am adauga pe aceeasi lista de tari si Romania.

    Cu toate acestea, serviciile de voce vor face un usor pas in spate, aducand in lumina reflectoarelor si celelalte aplicatii aditionale – date, Internet, muzica, filme, fotografii. „Telefonia va pierde statutul de platforma de baza, pe care ruleaza tot restul serviciilor, si va deveni o aplicatie ca toate celelalte“, estimeaza oficialul Nokia.

    Nu e nevoie sa fie crezut pe cuvant, pentru ca cifrele vorbesc de la sine. Setea nestavilita de aplicatii multimedia a consumatorilor schimba peisajele de business si intoarce invers ierarhii. Anul acesta, Nokia va vinde aproape 100 de milioane de telefoane cu camera digitala. In lume, la finalul anului vor fi in uz jumatate de miliard de astfel de telefoane. Cunoscuta drept principalul producator de telefoane mobile, compania finlandeza a ajuns sa fie si fabricantul numarul unu de camere digitale al lumii, observa Vanjoki: „Cine-ar fi crezut?“.

    Probabil ca nu prea multi. In anul 2000 abia aparusera primele „soapte“ despre posibilitatea de a fabrica un telefon care sa includa si o camera digitala. Se intampla in Japonia. Astazi, telefonul cu camera este gadgetul cu cea mai rapida rata de acceptare in randul consumatorilor din istorie, spune Juha Putkiranta, senior vicepresident al diviziei Nokia Imaging. „La nivel global, una din trei fotografii este facuta de un telefon dotat cu camera digitala“.

    Poate pentru ca e mai usor sa ajungi lider decat sa te mentii, Nokia a apelat si la ajutor din partea specialistilor cu traditie. La Amsterdam, oficialii finlandezi au anuntat un parteneriat cu multinationala Carl Zeiss, producatoare de echipamente si tehnologie de varf in domeniul optic. Noile telefoane N90, varful de lance al gamei Nseries, vor fi dotate cu lentile Zeiss, incorporand tehnologie care echipeaza si telescoapele spatiale. „Atunci cand Neil Armstrong a pasit pentru prima data pe Luna, si-ar fi dorit ca cei de acasa sa poata vedea cu claritate toate detaliile din jurul sau“, spune Vanjoki. La sfarsitul anilor ‘60, cu toate ca Armstrong a fost filmat cu lentile produse tot de Carl Zeiss, tehnologia nu permitea acest lucru. „Acum, telefonul N90 dispune de o camera digitala dotata cu cele mai performante lentile existente in lume“, a apreciat Vanjoki.

    Zeiss si Nokia intentioneaza sa colaboreze pe termen lung, insa parteneriatul este exclusiv numai pe domeniul telefoanelor mobile, a atras atentia Dieter Kurz, directorul executiv al companiei producatoare de echipamente optice. Kurz a mentionat ca in domeniul camerelor digitale Zeiss are drept partener compania japoneza Sony. „E un alt domeniu“, spune el. 

    Ramane insa de vazut daca domeniile traditional diferite vor putea ramane separate si in continuare. Cu atatea extinderi ale domeniilor de activitate, n-ar fi deloc exclus ca producatorii sa inceapa sa se calce pe picioare, sunt de parere specialistii. „Aveti tot mai putine motive sa luati cu dumneavoastra si camera digitala cand plecati de acasa, pentru ca veti putea folosi unul din telefoanele Nseries“, spun oficialii Nokia. E un semnal de alarma destul de clar pentru producatorii de camere digitale dedicate: razboiul sta sa inceapa, desi multi ar spune ca a inceput deja. Este posibil ca Nokia, Sony si alti jucatori de marca din domeniul divertismentului si al comunicatiilor sa ajunga adversari de moarte pe piete precum fotografie sau muzica digitala.

    Apropo de muzica, Nokia nu vrea sa stea deoparte nici aici. Lansarea in cadrul gamei Nseries a modelului N91 este un semnal clar pentru analisti ca gigantul finlandez vrea sa-si mute greutatea de pe un picior pe altul. Avansul clar de pe piata telefoanelor mobile, unde are o cota de peste 30%, trebuie sa fie facut sa conteze si cand vine vorba de muzica digitala, unde Apple isi cam face de cap. Compania americana vinde playere digitale iPod atat de bine, incat in siaj au intrat si vanzarile de computere Mac, care urca neasteptat. La fel, Nokia spera ca telefonul N91 sa ii asigure o parte din piata muzicii digitale, care in 2009 va valora peste 60 de miliarde de dolari, conform IDC.

    Pe ce se bazeaza finlandezii? N91 este primul model optimizat pentru fanii muzicii digitale. Este primul telefon al companiei caruia i s-a incorporat un hard disk, iar daca dimensiunile sale fizice sunt miniaturale, nu acelasi lucru se poate spune despre capacitate.  Ar trebui sa fiti cu adevarat indragostiti de muzica pentru a gasi 3.000 de melodii preferate, pentru ca toate ar incapea in acelasi timp pe hard disk-ul de 4 GB al telefonului N91. Pentru a face experienta cat mai apropiata de cea a utilizatorilor de playere muzicale dedicate, producatorul va oferi spre vanzare boxe audio, precum si casti produse de firma germana Sennheiser.

    Anuntandu-si intentia de a concura in viitor si pe segmentul magazinelor virtuale de muzica, oficialii Nokia au invitat-o pe scena pe celebra cantareata americana Alicia Keys.  „N-ar fi grozav ca, dupa ce am ascultat aceste cateva melodii, sa putem scoate telefonul mobil din buzunar si sa descarcam in intregime ultimul ei album?“, a intrebat un reprezentant al Nokia. 

    Vreo 15-20 dintre jurnalisti ar fi raspuns cu siguranta afirmativ daca ar mai fi auzit intrebarea, ceea ce nu s-a intamplat pentru ca intre timp o zbughisera in spatele scenei ca sa profite de ocazia de a sta de vorba doua-trei minute cu Alicia Keys.

    Libertatea tot mai mare a accesului la muzica ridica insa probleme la care artistii si casele de discuri nu s-au asteptat. „Am auzit voci in urma cu cativa ani care spuneau ca Internetul nu va dura prea mult si oricum n-o sa afecteze industria muzicala. S-au inselat“, a spus Neil Portnow, presedinte al Recording Academy, organizatia internationala care se ocupa si de acordarea premiilor Grammy. „Tehnologia face ca muzica sa se poata descarca rapid si pe gratis. Si de ce nu? Tinerii nu stiu ce inseamna copyright, iar noi platim acum pretul pentru ca am fost prinsi nepregatiti.“ Nici chiar in randul artistilor nu exista unanimitate de pareri, a avertizat Portnow. „Cei mai putin cunoscuti tind sa aprecieze libertatea de pe Internet, pe care o folosesc ca sa se promoveze. Dar, de obicei nici lor nu le convine mai tarziu sa piarda tot controlul asupra muncii lor.“

    Este clar ca viitorul depinde de tehnologie si de infrastructura care permite tot mai multa mobilitate in toate domeniile, a mai spus Portnow. „Fanii muzicii sunt probabil cei mai pasionati, creeaza cele mai mari audiente din istorie. Insa calitatea, rapiditatea si comoditatea de a consuma muzica cu ajutorul tehnologiei are un pret. Muzica nu se face pe gratis“, a conchis el. 

    Iar modelul Nokia N91 este inca un exemplu ca muzica nu vine pe gratis. „Un hard disk de 4 GB nu apare in telefon pur si simplu. N91 este un model multimedia dedicat, iar pretul este pe masura“, a spus John Jackson, analist la Yankee Group, citat de publicatia electronica NewsFactor.com, referindu-se la faptul ca telefonul se va vinde cu un pret nesubventionat de 650-700 de euro. Este greu de spus daca utilizatorii vor prefera in viitor playerele digitale dedicate sau pe cele hibrid, care mai includ si alte functii. Producatorii de telefoane mobile s-ar putea lovi de probleme cum sunt costul, reteaua de distributie si gasirea celui mai eficient model de business, a spus Jackson. In schimb, alti analisti sunt de parere ca utilizatorii vor aprecia faptul ca un gadget hibrid ii scapa de bataile de cap cu tot felul de cabluri, casti si incarcatoare diferite. 

    Ceea ce este sigur e faptul ca producatorii de mobile vor continua sa caute modalitati de a exploata inteligenta smartphone-urilor, care ruleaza sisteme de operare ca si computerele. „Ma astept la o tendinta in aceasta directie“, a apreciat Jackson, „pentru ca avantajul de a avea un sistem de operare performant este ca atrage dezvoltatorii si le da ocazia producatorilor sa-si diferentieze modelele.“

    E greu de prezis ce se va mai intampla in industrie peste cativa ani, spune Anssi Vanjoki, vicepresedinte executiv al Nokia. „In 1990, am spus ca pana la finalul secolului 20 penetrarea telefoniei mobile va ajunge la 25% in tarile dezvoltate.“ In acel moment, in tara cea mai avansata din acest punct de vedere, Suedia, gradul de penetrare era de 3%. „Insa totul s-a intamplat mult mai rapid si astazi avem si tari mai putin avansate din punct de vedere economic unde penetrarea a depasit 50%“, observa el.

    „Cum va arata lumea peste 10 ani?“ Oficialul Nokia are aerul ca i s-a pus o intrebare imposibila. Insa de un lucru este convins: „Aparatele din buzunarele noastre nu vor mai fi telefoane. Vor face si telefonie, dar si multe alte lucruri“.

  • COMUNICAREA DE AMINTIRI

    O alta idee pe care Nokia o promoveaza ca facand parte din viitorul multimedia este „lifeblog“-ul. Sau „comunicarea de amintiri“. 

    CE ESTE? Un software care organizeaza nu numai imagini, ci si text, filme sau clipuri audio sub forma unei axe a timpului. „Principiul de baza: timpul este orizontal. Astfel, oamenii pot ajunge sa isi inregistreze propria viata“, spune Christian Lindholm, director al diviziei Nokia Multimedia Applications. 

    CUM SE FOLOSESTE? Aplicatia poate fi folosita de pe telefonul mobil sau direct pe Internet. Lifeblog a intrat in productia comerciala in luna septembrie si poate fi folosita si pe cele trei noi modele din gama Nseries. 

    CAT COSTA? Aplicatia este gratuita, insa daca inregistrati mai mult de 500 de „o- biecte“ (adica imagini, text, mesaje multimedia, clipuri video etc.), va trebui sa platiti o taxa unica de 30 de euro pentru a putea continua sa o folositi.

  • NOKIA IN CIFRE

    25 mil. Numarul de telefoane inteligente (smartphones) pe care le va vinde Nokia in acest an (crestere de 100%).

    40 mil. Vanzarile din 2005 ale Nokia de telefoane cu player MP3 incorporat (in crestere cu 300% fata de 2004).  100 mil. Numarul de telefoane cu camera pe care Nokia le va vinde in acest an.

    500 mil. Numarul de telefoane cu camera existent la nivel mondial la finalul lui 2005. 

    740 mil. Vanzarile globale de telefoane mobile (in unitati) anul acesta, in crestere cu 15% fata de anul trecut. 

    1,8 mld. Numarul utilizatorilor de telefoane mobile. Vor fi 2 mld. la finalul anului.


  • UN ROMAN LA NOKIA

    In marea de jurnalisti de toate natiile prezenti la Amsterdam, poate fi destul de surprinzator sa fii apelat direct in romaneste cu „Buna ziua!“. Cristian Alexandru lucreaza de 6 ani in Olanda pentru Nokia.

    DE UNDE VINE? A lucrat la Connex ca specialist in retele de telecomunicatii. In Olanda are mai multi colegi din Romania, care au lucrat atat la Connex, cat si la Orange.

    VIATA IN OLANDA Traieste la Haga, si-a adus si familia. Acum este specialist in marketing, dar domeniul este acelasi – retele. Munceste cinci zile pe saptamana, opt ore pe zi. S-a acomodat bine si nu se gandeste sa revina prea curand in Romania. Vine la Amsterdam rar, de obicei in zilele libere, cand ii place sa manance la restaurant cu familia.

    SALARIU „Olanda nu este o tara foarte ieftina. Castig suficient cat sa imi asigure un trai decent aici.“

  • NOKIA NSERIES

    Toate cele trei telefoane din gama sunt dotate cu camera digitala de 2 megapixeli, au capabilitati de comunicatie 3G, ecrane color si browsere HTML pentru navigarea pe Internet.

    N90: Este varful de lance, singurul telefon din gama a carui camera digitala contine lentile Carl Zeiss. Este optimizat pentru fotografiere si filmare. Va fi disponibil in trimestrul al doilea al anului, la un pret nesubventionat de 650-700 de euro.

    N91: Telefonul dedicat fanilor de muzica digitala. Are hard disk de 4 GB si o serie de taste dedicate (play, pauza, derulare inainte si inapoi etc.) care raspund la comenzi instantaneu, indiferent unde v-ati afla in meniul telefonului. Va costa tot 650-700 de euro si va putea fi cumparat catre finalul anului, in trimestrul patru.

    N70: Este denumit de Nokia „cel mai mic telefon pe platforma Series 60 din lume“. Este compatibil cu intreaga gama de functii multimedia a producatorului – conectivitate e-mail, navigare pe Internet, player muzical si radio stereo. Va costa aproximativ 500 de euro si va fi disponibil in trimestrul trei al anului.

  • Batalia browserelor

    Inceput in urma cu zece ani, razboiul browserelor a condus la o zdrobitoare victorie a lui Microsoft asupra rivalului Netscape. Insa disputa nu s-a incheiat nici astazi. 

    Bataliile comerciale sunt la ordinea zilei intr-o economie din ce in ce mai interconectata si mai competitiva. Insa nici un domeniu nu poate rivaliza cu tehnologia informatiei in privinta incrancenarii, ferocitatii si vitezei cu care se desfasoara aceste batalii, care capata uneori nuantele unor veritabile „razboaie religioase“. 

    In plus, ratiunile acestor inclestari sunt adesea obscure si vizeaza obiective situate dincolo de orizontul imediat al pietei. Si, pentru ca tabloul sa fie si mai sumbru, sa ne amintim ca acesta este teritoriul unde actioneaza una dintre cele mai agresive companii din istoria recenta: Microsoft. Marile conflagratii nu se situeaza insa in industria de echipamente, care pastreaza in mare masura caracteristicile – si manierele – epocii industriale. Razboaiele cele mai spectaculoase sunt cele plasate in domeniul software iar miza majora este Internetul. 

    Iar aici nici un razboi nu poate fi vreodata considerat incheiat. Nici chiar cel al sistemelor de operare sau al aplicatiilor de birou, in care Microsoft domina copios, dar amenintarile nu lipsesc.

    Unul dintre cele mai interesante episoade a fost „batalia browserelor“, care s-a desfasurat la mijlocul anilor ‘90, o data cu cresterea rapida a popularitatii web-ului. Netscape Navigator era liderul pietei si standardul de facto in tot ce insemna navigare in web. Microsoft a reactionat cu intarziere, dar in forta: a licentiat de la NCSA browserul Mosaic – a carui dezvoltare a fost condusa multa vreme tocmai de catre Marc Andreessen, liderul firmei Netscape. Microsoft a lansat Internet Explorer (IE) in august 1995, versiunile succedandu-se cu repeziciune. Apoi Microsoft a semnat intelegeri cu marii producatori de PC pentru ca acestia sa pre-instaleze IE pe computerele noi, iar apoi a integrat browserul in sistemul de operare Windows. 

    Pe de alta parte, Microsoft a mobilizat resurse importante pentru a imbunatati IE si, in cele din urma, a reusit sa depaseasca Netscape Navigator.  La prima vedere pare greu de inteles miza acestei batalii (purtata adesea cu mijloace deloc ortodoxe), avand in vedere ca ambele produse erau gratuite. De fapt lucrurile importante se petreceau in zona serverelor, unde Netscape domina si de unde-si culegea veniturile. Standardele web-ului inca nu erau stabile iar browserul dominant avea sansa sa dicteze in privinta tehnologiei servereler. Cert este ca o data ce a pierdut dominatia browserului propriu, Netscape si-a vazut compromise produsele server, asa ca a fost cumparata de AOL in 1998. Microsoft IE a atins cativa ani mai tarziu o cota de piata de 96%, ceea ce i-a permis sa se relaxeze si sa adopte cu mai multa bunavointa standardele W3C. Totodata, a devenit tinta predilecta a atacurilor iar utilizatorii au inceput sa reproseze Microsoft-ului ca neglijeaza aspectele legate de securitate.

    Chiar si sub aripa AOL, Netscape a inteles ca nu poate lupta cu Microsoft folosind „arme conventionale“, asa ca s-a inspirat din succesul Linux-ului si a lansat in 1998 un proiect open-source numit Mozilla, care a beneficiat de aportul substantial al unei comunitati de voluntari. 

    Mozilla – distribuit si sub brandul Netscape – suferea insa de pacatul multor produse open-source din acea vreme: era prea complex. Deci greu de utilizat, lent si mare consumator de resurse.

    Insa lucrurile au capatat o noua turnura in 2002, cand Blake Ross – un tanar de 19 ani care contribuia deja de cinci ani la Mozilla – s-a hotarat sa dezvolte o varianta simplificata si mult mai flexibila. Ideea i-a atras pe multi voluntari iar rezultatul nu s-a lasat asteptat. In ziua lansarii – 9 noiembrie 2004 – noul browser Mozilla Firefox a fost descarcat de peste un milion de utilizatori. Mic, rapid, usor de folosit si mult mai putin vulnerabil decat IE, Firefox a capatat instantaneu statutul de vedeta a Internetului. O comunitate entuziasta dezvolta o multime de extensii ingenioase care-i sporesc atractivitatea.

    In sase luni a ajuns la peste 50 de milioane de utilizatori iar statisticile siturilor web destinate specialistilor – de pilda Slashdot sau BoingBoing – releva ca circa 50% dintre vizitatori folosesc Firefox. Desigur, Microsoft IE nu este inca in pericol… Insa lucrurile devin complicate, deoarece Google a realizat deja propriul browser bazat pe Firefox si intentia de a integra tehnologia serviciilor sale web cu browserul de la Mozilla aprinde inca si mai mult un alt razboi in plina desfasurare: cel al motoarelor de cautare.

  • De ce avem nevoiede milioane de culori

    Auzim ca un ecran de telefon are cateva zeci de mii de culori si ca un monitor cu cristale lichide, milioane. Pana la urma de ce ne bombardeaza producatorii cu aceste informatii?

    Zilnic ne lovim de prezenta tehnologiilor de afisare: de la telefoane pana la televizoare, de la terminalele caselor de marcat la ecranele cu plasma din aeroport, de la calculatoare desktop la portabile notebook, de la ecranele bancomatelor la reclamele luminoase din locurile publice.

    Dar de cate culori avem nevoie pentru afisarea sumelor totale de plata la casele de marcat? In majoritatea cazurilor, una, cel mult doua culori sunt de ajuns. 

    Primele aplicatii pentru PC se descurcau excelent cu 16 pana la 256 de culori iar de multe ori, asa cum se intampla in primele aplicatii de gestiune ce rulau sub sistemul de operare DOS, se multumeau si cu mai putin.

    Primele generatii de telefoane mobile aveau ecrane monocrom si era suficient. Dar in acel moment tot ce trecea prin retelele de comunicatii erau vocea si, poate, mesajele text. In acest moment, prezenta camerelor foto la telefoane a impins exigentele in cazul ecranelor la minim 65.000 de culori. 

    Pe masura ce tehnologiile din camerele foto vor avansa in megapixeli (numarul de puncte dintr-o imagine), si numarul de culori se va mari. Mesajele multimedia si tehnologia 3G vor fi motoare in aceasta directie. 

    Dupa aceste exemple, legatura dintre definitia unei imagini reproduse si numarul de culori apare mai clara: cu cat o imagine are o definitie mai buna (numarul de puncte din care este alcatuita imaginea), cu atat numarul nuantelor de culoare (si ajungem astfel la termenul „culori“) ce pot fi reproduse este de dorit a fi mai mare. Cele mai pretentioase sunt zonele de grafica unde trebuie sa avem o paleta de culori cat mai mare, astfel incat efectele vizuale sa fie dintre cele mai impresionante. 

    Acelasi lucru se intampla in unele din jocuri in care avem nevoie de un numar de nuante de pana la 16 milioane de culori. Pentru un gamer, un numar redus de culori echivaleaza cu a distinge sau nu un obiect in timpul jocului.

    Pe langa numarul efectiv de culori reproduse de un dispozitiv de afisare, la fel de importanta in confortul utilizatorului sunt si alte caracteristici precum rezolutia maxima, stralucirea, contrastul, unghiul de vizibilitate, timpii de constructie sau reproducere a imaginii,  dimensiunea maxima de afisare. De pilda, ca sa intelegem notiunea de timpi de reproducere a imaginii putem face un experiment: puneti doua monitoare LCD cu timpi de 8 ms (calitate excelenta) si de 25 ms (caracteristici mediocre) si veti vedea cu ochiul liber distanta in timp intre afisarea imaginilor. 

    Cel mai edificator este un film de calitate DVD in care tranzitiile sunt foarte rapide. Circula si o gluma:  pe unul vedeti cum personajul deschide o usa (25 ms), iar in al doilea monitor (8 ms) subiectul este deja la birou in fata calculatorului.

  • Cand doi se cearta, Yagoohoogle castiga

    Gigantii cautarii online, Yahoo si Google, se lupta pentru a-i convinge pe „internauti“ de calitatea serviciilor si a le castiga fidelitatea. Insa de ce sa te chinui, cand poti sa folosesti amandoua variantele deodata?

    Asa s-a intrebat si norvegianul Asgeir Nilsen si n-a gasit un raspuns mai bun decat sa creeze site-ul http://yagoohoogle.com/. Site-ul functioneaza foarte simplu. Introduceti termenul cautat si, dupa ce apasati Enter, ecranul se imparte in doua ferestre verticale: in stanga aveti rezultatele cautarii pe Yahoo, iar in dreapta pe cele ale Google. Astfel, spune autorul, puteti chiar sa comparati ierarhizarile facute de cele doua motoare de cautare si sa alegeti rezultatele care va convin cel mai mult. De exemplu, Yahoo castiga la mustata competitia pentru site-ul care gaseste cele mai multe pagini ce contin cuvantul „Romania“: 43,8 milioane la 42,3 milioane. Probabil ca cei care au vrut initial sa testeze cum functioneaza site-ul au fost multumiti, pentru ca numarul total al cautorilor in luna aprilie a fost de aproximativ 2,8 milioane. Dintre acestea, vreo 30.000 au fost generate de catre utilizatori din Romania. Se pare insa ca Google si Yahoo n-au fost prea incantate de aceste cautari primite pe gratis si l-au amenintat pe Nilsen ca-l vor da in judecata pentru ca le foloseste numele si logo-urile. „Era inevitabil, se pare“, scrie el pe site. 

    Asa ca norvegianul cere sfatul utilizatorilor cu privire la ce ar trebui sa faca in continuare si are si trei variante: sa incerce sa ajunga la un acord, sa ramana „pe baricade“ sau sa se mute cu arme si bagaje pe un alt site, jaguhugel.com, unde sa faca exact acelasi lucru, insa fara sa mai combine numele si logo-urile originale ale celor doua motoare de cautare. 

    Daca credeti ca aveti raspunsul corect, puteti sa-l ajutati pe Nilsen cu un sfat. Iar daca nu, oricum, el va invita sa-i faceti cunostinta cu ceva avocati buni, pentru ca s-ar putea sa aiba nevoie.  

  • Viitorul IT: fara bani, dar cu idei

    Afacerile devin tot mai complexe, presiunea competitiei creste de la zi la zi, iar costurile o iau razna. Companiile sunt mai dependente ca oricand de tehnologie pentru a se pastra in top, insa cum sa ramai competitiv atunci cand bugetele pentru IT scad vazand cu ochii?

     

    Cine presupune ca managerii departamentelor IT au o meserie usoara ar face bine sa se gandeasca de doua ori. Ei trebuie sa imparta si capra si varza – sa investeasca in cele mai noi tehnologii care sa mentina compania in crestere, dar in acelasi timp sa pastreze un ochi atent asupra buzunarului, pentru ca bugetele destinate IT-ului nu se vor simti prea bine in urmatorii ani. Studiile arata ca firmele din intreaga lume vor avea nevoie de servicii IT tot mai complexe, ceea ce ii pune pe provideri in fata unei performante dureroase: trebuie sa se dea peste cap ca sa-si imbunatateasca oferta, in ciuda faptului ca firmele isi vor dramui mult mai atent banii pe care sunt dispuse sa-i plateasca.

     

    Bugetele pentru IT ale firmelor se vor mentine constante sau chiar vor scadea pana in 2008, conform unui raport prezentat de compania de cercetare a pietei Gartner in cadrul evenimentului anual ENSA@Work, organizat recent de Hewlett-Packard.  Evenimentul, aflat la a opta editie, a reunit 3.000 de participanti din peste 60 de tari, printre care s-au numarat Intel, Microsoft, Oracle sau SAP.

     

    Astfel, cheltuielile totale pentru IT la nivel mondial (hardware, software, servicii) vor atinge in acest an 2.600 de miliarde de dolari, din care aproape o treime (700 mld. $) vor reprezenta aportul pietelor mature din Europa de Vest. Aceasta regiune va inregistra in 2005 o crestere aproape invizibila a bugetelor (3,6% fata de anul trecut). Iar cand sumele sunt transformate in moneda europeana, obtinem 570 mld. euro care aduce, de fapt, o scadere de peste 8% fata de anul 2004. Evolutia este destul de ingrijoratoare pentru furnizorii de IT, mai ales ca pentru anul urmator se anunta inca o scadere, de 1,7% in euro, spune Nicole France, analist principal al Gartner pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA).

     

    „Evolutia lumii IT poate fi cuprinsa intr-un singur cuvant: «industrializare». Companiile au din ce in ce mai multe optiuni pentru a-si realiza proiectele IT, insa costurile tind sa fie eficientizate“, a spus ea. Gartner nu a detaliat studiul si pentru Europa Centrala si de Est, insa analistul companiei de cercetare a spus ca, desi franarea investitiilor nu va fi la fel de accentuata ca in Vest, tendinta va fi aceeasi: de incetinire a cresterilor. Europa de Vest, o piata luata adesea ca exemplu in tarile in curs de dezvoltare cum este si Romania, ofera de data aceasta un model plin de scepticism: cresterea bugetelor IT pana in 2008 va fi de doar 2,6% pe an, de la 461 mld. dolari in 2004 la 510 miliarde de dolari in 2008.

     

    In pozitia privilegiata a celor care vor investi cel mai mult in IT sunt tarile din Scandinavia si Benelux (insa cu o crestere nu mai mare de 3%). Printre tarile care inregistreaza totusi crestere, chiar daca foarte mica, se mai numara Marea Britanie si Spania (aproximativ 1%). Daca in Franta investitiile in IT vor ramane identice cu cele de anul trecut, in Italia si Germania ele vor scadea cu 0,5%, respectiv 1%.

     

    „In aceste conditii, principala grija pentru responsabilii cu IT-ul din companii va fi nu doar reducerea costurilor, ci si identificarea celor mai bune strategii pentru cresterea business-ului“, a spus Nicole France de la Gartner. Cresterea afacerii a fost votata pe primul loc in topul prioritatilor de managerii chestionati de Gartner intr-un sondaj realizat in ianuarie, dupa ce in ultimii trei ani in top s-a situat grija reducerii costurilor. „Cu alte cuvinte, tehnologiei i se aplica «reglaje de finete» si este incet-incet indreptata catre alte directii.

     

    “Aceasta va fi o tendinta careia Hewlett-Packard incearca sa ii raspunda cat mai bine, a declarat pentru BUSINESS Magazin Anton Knolmar, director de marketing al diviziei de software a companiei americane pentru zona EMEA. Compania va urmari dezvoltarea conceptului propriu denumit „Adaptive Enterprise“, adica solutii care ii ajuta pe clienti sa ia decizii mai rapide, sa-si automatizeze procesele de business si sa se conformeze mai usor reglementarilor si legislatiei in vigoare.

     

    HP a inceput procesul de trecere de la statutul de companie care ofera doar tehnologie la cel de provider de solutii IT avansate, care necesita intelegerea in amanunt a afacerii clientului. „De exemplu, companii precum Amazon sau eBay au nevoie de o conexiune permanenta la Internet, pentru ca orice intrerupere aduce pierderi uriase. In astfel de cazuri, oferta de tehnologie trebuie completata de oferta de solutii IT personalizate pentru nevoile clientului“, a explicat el.

     

    Momentan, nu foarte multe companii inteleg ca nevoile lor sunt de fapt mai complexe decat simpla instalare a unei retele de computere care sa functioneze, sustin oficialii HP. Aproximativ 25% dintre companii au facut trecerea catre achizitionarea de aplicatii de management al serviciilor IT si doar foarte putine au cumparat pana in prezent aplicatiile cu cel mai inalt grad de complexitate, adica cele de management al intregului business, a mai spus Knolmar. Platforma software prin care HP isi propune sa trateze afacerea clientului in intregul sau a fost denumit „Open View“ si a generat venituri de 280 de milioane de dolari in ultimul trimestru.

     

    „Noi nu facem aplicatii sau baze de date precum SAP sau Oracle, ci mai degraba ne ingrijim ca acestea sa functioneze corect si la parametri maximi“, a explicat Knolmar. Principalul competitor al HP pe acest sector este IBM, cu platforma sa Tivoli. Conform oficialilor HP, cele doua companii au in prezent o cota de piata aproximativ egala. Pentru HP, este vorba de un sector cu o crestere foarte rapida, a spus Knolmar. In ultimul trimestru, afacerea „Open View“ a crescut cu 36% fata de perioada similara de anul trecut, in timp ce piata a evoluat cu doar 9-10% in acest timp.

     

    „Discutiile nu se mai rezuma doar la costuri, ci si la gasirea celor mai bune strategii pentru a face ca afacerea sa devina mai «agila»“, a mai spus oficialul HP. In ceea ce priveste Europa de Est, cresterea este si mai rapida. Fara sa precizeze exact viteza de dezvoltare a regiunii, Knolmar a spus ca „este o crestere din doua cifre, iar regiunea este una dintre cele cu cea mai rapida crestere din intreaga lume“. Poate si pentru ca firmele de aici se afla deocamdata in faza initiala a dezvoltarii, aceea in care incep sa inteleaga ca a venit timpul sa evolueze de la simplele investitii in infrastructura la cele in serviciile de management al afacerii. „Pentru HP, pietele din Polonia, Cehia, Romania si Ungaria sunt la fel de importante“, a spus Knolmar.

     

    O alta tendinta promovata de HP in lumea IT este asa-numitul concept „utility computing“. Compania sustine ca accesul la Internet si la resursele IT poate fi „democratizat“ si ca oricine va putea avea acces la aceste resurse, la costuri moderate. Modelul de business, in viziunea oficialilor HP, nu e cu nimic diferit fata de felul in care ne platim facturile la curent electric sau intretinere. Astfel, puterea de procesare a computerelor trebuie privita nici mai mult nici mai putin decat ca o alta „utilitate“. Cu alte cuvinte, clientii ar trebui sa aiba ocazia sa isi faca abonament sau sa inchirieze pentru un timp limitat un numar de calculatoare pe care sa le puna la treaba pentru proiectele lor.

     

    Acest model este recomandat tot mai mult in ziua de astazi, avand in vedere ca firmele descopera ca au probleme cu tehnologia la care in urma cu cativa ani nici nu se gandeau, a spus Martin Sadler, director in cadrul diviziei de cercetare si inovare HP Labs. In primul rand este vorba de infractiunile cibernetice – fie ca este vorba de hackeri, de hoti care incearca sa fure date personale sau de copii care vor sa se distreze, companiile au mari batai de cap pentru a-si proteja datele confidentiale. Apoi mai este vorba de cresterea exponentiala a complexitatii felului in care afacerea este administrata, precum si de cresterea greu de tinut sub control a costurilor, a adaugat oficialul HP.

     

    HP are deja un model de „utility computing“ functional, a spus Sadler. Este vorba de un departament care produce tehnologie de animatie 3D, aceasta fiind inchiriata de catre studiourile de film pentru productia de filme digitale de desene animate. Chiar are nevoie industria cinematografica de asa ceva? Se pare ca da, avand in vedere ca filmele de animatie computerizata se realizeaza de obicei la o calitate foarte buna (25 de cadre pe secunda), iar fiecare cadru necesita un timp de procesare (sau randare, in limbaj de specialitate) ce variaza intre 40 de minute si 12 ore, a spus Sadler.

     

    „Ca sa nu mai vorbim ca fiecare cadru este randat de cateva ori la rand pentru ca totul sa iasa foarte bine.“ Celebra lege a lui Moore (puterea de procesare a computerelor se dubleaza la fiecare an) a fost parafrazata de Jeffrey Katzenberg, boss-ul studiourilor DreamWorks, pentru a sintetiza „foamea“ de tehnologie a industriei cinematografice: „We always want more than Moore“ (noi vrem intotdeauna mai mult decat Moore).

     

    Studiourile DreamWorks au realizat anul trecut filmul de desene animate „Shrek 2“ folosind tehnologie HP. Pentru acest film, computerele au prelucrat nu mai putin de 500.000 de cadre. Daca este mult sau putin, se poate judeca din faptul ca un singur computer ar fi avut nevoie de mai mult de 100 de ani pentru a procesa exact aceeasi cantitate de informatie. Se pare ca modelul a avut succes, pentru ca HP si DreamWorks au continuat colaborarea si pentru filmul „Madagascar“, care va ajunge si in Romania la sfarsitul lunii iulie.

     

    „Acesta este viitorul industriei IT, asa va functiona modelul de business“, a spus Martin Sadler de la HP. „Vor exista provideri diferiti, care vor oferi o gama completa de servicii, iar clientii vor putea migra usor de la unul la altul.“ Deocamdata, felul in care se vor aseza „apele“ nu este foarte clar, in sensul ca jucatorii inca nu s-au decis exact ce rol vor sa joace in lantul de productie al serviciilor IT, a apreciat Sadler.

     

    Insa ceea ce este sigur este ca zone de productie pana acum foarte diverse se vor amesteca. Cu alte cuvinte, producatorii de cipuri, cei de sisteme de operare, cei de procesoare si asa mai departe vor intra in competitie directa unii cu altii atunci cand modelul „utility computing“ isi va intra in rol, pentru ca fiecare dintre ei va trebui sa vina cu o oferta completa, care sa-l faca pe client sa nu mai aiba nevoie si de o alta companie ca sa-si duca proiectele la bun sfarsit din punct de vedere al tehnologiei.

     

    Un alt punct care ramane deocamdata de stabilit este modul in care vor fi taxati clientii serviciilor de utility computing. Un exemplu este facturarea in functie de numarul de procesoare folosite si timpul pe care acestea il petrec lucrand la proiectul clientului. Astfel, a spus Sadler, pretul ar putea fi de 50 de centi sau un dolar pe procesor, pe ora de functionare. „Insa pretul va varia in functie de complexitatea proiectului“, a precizat el.

     

    Daca detaliile exacte ale lumii IT a viitorului nu sunt inca foarte bine conturate, analistii cad de acord ca unele directii sunt totusi destul de sigure. Serviciile IT vor ocupa un rol tot mai important in competitia pe viata si pe moarte dintre companii, iar cursa de reducere a costurilor le va aduce pe acestea in situatia de a adauga la lista facturilor de achitat inca una: cea pentru bitii, RAM-ul si pixelii consumati in slujba proiectelor lor de business.