BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Piata publica virtuala

    De la stadiul de mic capriciu al prietenilor sau partenerilor care voiau sa comunice mai eficient in grup, forumurile de Internet devin treptat fenomene sociale si chiar instrumente de lobby.

     

    Redactorii revistei Wired au avut ingenioasa idee ca, la un numar aniversar, sa-si imagineze cum ar fi aratat copertele revistei cu ocazia unor evenimente epocale din istoria tehnologica a omenirii. Primul numar imaginar, datat ianuarie 3500 i.Ch., poarta marele titlu Roata, cu subtitlul Pregatiti-va pentru moartea distantei.

     

    Desigur, nici roata, nici telefonul, radioul sau televiziunea n-au reusit sa anuleze distanta. Internetul este insa aproape. In marea Retea, localizarea geografica este irelevanta asa incat nu trebuie sa mergi neaparat la cafenea, in piata publica sau in Hyde Park pentru a-ti gasi parteneri de discutie cu care sa-ti confrunti ideile. Printre altele, Internetul este un imens spatiu public in care dezbaterile savante, discutiile aprinse si simpla trancaneala si-au gasit in mod firesc locul. Termenul generic care s-a consacrat pentru a desemna spatiul virtual destinat discutiilor in grup este forum.

     

    Tehnologic vorbind, exista diverse modalitati de implementare a unui forum virtual. Cea mai simpla este probabil lista de discutii prin e-mail (mailing list), care se bazeaza pe un program specializat care distribuie toate mesajele destinate listei catre toti abonatii listei. Cum aceasta varianta este oarecum intruziva, este de regula preferata cand numarul participantilor este mic iar tematica este clar precizata.

     

    O alta tehnologie o reprezinta grupurile de stiri (newsgroups). Un soi de avizier electronic distribuit global, printr-un mecanism care asigura sincronizarea permanenta a serverelor care gazduiesc serviciul. Accesul la mesaje se face prin programe specializate iar avantajul este ca mesajele se pot filtra on-line si pot fi descarcate local doar cele considerate relevante.

     

    In fine, forumurile pe web sunt cele mai noi, mai moderne si mai usor de utilizat. Este insa de remarcat ca tehnologiile tind sa se intrepatrunda, astfel incat adesea utilizatorii pot opta sa primeasca prin e-mail mesaje postate in grupuri de stiri si forumuri web, sau pot consulta pe web grupurile de stiri si arhivele listelor de e-mail.

     

    Istoric vorbind, grupurile de stiri au aparut primele (prin 1980) iar reteaua care le gazduia s-a numit Usenet. Rolul lor a fost de asigura un mecanism de informare global pentru utilizatorii Internetului timpuriu – in general universitari, cercetatori si studenti. S-a creat o ierarhie de domenii tematice, dominata initial de cele dedicate computerelor (comp) si apoi, pe masura ce accesul s-a extins, de ierarhia alternativa (alt).

     

    Succesul multor proiecte stiintifice sau tehnologice este legat de reteaua Usenet, cel mai celebru fiind fara indoiala Linux. Tot reteaua de newsgroup-uri este spatiul in care s-au dezvoltat primele „comunitati virtuale“ – unul dintre fenomenele sociologice importante pe care Internetul le-a generat.

     

    Insa dezvoltarea forumurilor virtuale se datoreaza in mare masura BBS-urilor – un soi de aviziere electronice gazduite de computere nepretentioase, accesibile pe linie telefonica – care au fost extrem de populare la sfarsitul anilor ‘80, cand accesul public la Internet inca nu luase avant. Un loc aparte in istoria forumurilor virtuale il ocupa sistemul The WELL, creat la San Francisco in aceeasi perioada.

     

    Pornit initial ca un imens BBS, The WELL era de fapt un forum diversificat in numeroase grupuri de discutii tematice, numite „conferinte“. Calitatea participantilor si, implicit, calitatea discutiilor purtate aici au impus un model care s-a perpetuat apoi. De fapt, aici s-a cristalizat o anumita cultura a dezbaterii in spatiul public virtual.

     

    Tematicile forumurilor sunt de o diversitate nelimitata. De la cele dedicate unor domenii stiintifice sau grupuri profesionale pana la barfe pe seama unei vedete de cinema, de la dezbateri despre probleme globale pana la cele mai diverse hobby-uri. Politica si sportul sunt bine reprezentate. Un rol aparte il au forumurile dedicate utilizatorilor anumitor tehnologii sau produse, deoarece adesea ele reprezinta o sursa inepuizabila de expertiza tehnica si chiar consultanta gratuita.

     

    Forumurile virtuale incep sa fie tot mai des utilizate de catre administratiile din diverse tari (in special Canada, Marea Britanie, Danemarca si Australia) ca instrument de relatii publice. Dialogul direct cu cetatenii poate aduce idei valoroase si expertiza pe domenii specializate, poate releva curente de opinie, poate creste transparenta proceselor decizionale si poate permite o implicare mai directa a cetatenilor in viata publica.

  • Pana la urma ce este MP3?

    Sa incepem cu o definitie seaca: MP3 – termen foarte la moda – este un format audio digital stereofonic pentru PC si dispozitive portabile care are doua calitati importante: ocupa putin spatiu pe suportul pe care se afla (memoria interna a aparatului sau disc) iar calitatea sunetului este buna.

     

    O melodie MP3 are avantajul unor rate de compresie de 1:10 pana la 1:12, comparativ cu CD-ul clasic pe care il cumparam din magazine. Altfel spus, pe un CD incap de 10-12 ori mai multe melodii in format MP3 decat daca le-am inregistra in alte formate. Acest avantaj este evident valabil si daca melodiile MP3  sunt gazduite de memoria interna a playerelor portabile  sau a PC-urilor.

     

    MP3 nu ocupa mult spatiu pentru ca elimina informatia redundanta (spre exemplu, informatia care se dubleaza in cazul celor doua piste din sunetul stereo) si reduce gama de frecvente reproduse, eliminandu-le pe cele care nu sunt percepute de aparatul auditiv uman. Pe langa CD playere cu functii MP3 extinse devenite standard si in sistemele audio stationare hi-fi pentru acasa, marii castigatori sunt playerele portabile care inlocuiesc vechiul Walkman cu caseta de la Sony.

     

    Faptul ca fisierele MP3  sunt reduse ca marime a dus la miniaturizarea incredibila a acestor  playere si la explozia vanzarilor de astfel de aparate, cel mai cunoscut – din pacate nu si in Romania – fiind iPod-ul produs de Apple.  Melodiile MP3 sunt stocate in aceste playere  fie in memorii  flash de capacitati mici (64-256MB), fie pe  hard disk-uri care ajung la  zeci de GB. Mai nou telefoanele mobile GSM au integrat cu succes playere MP3 .

     

    Si acum putina istorie. Devenit popular in ultima perioada a anilor ‘90, o data cu raspandirea computerelor personale dar mai cu seama a Internetului, standardul MP3 are radacini germane: a fost dezvoltat in anul 1987 in laboratoarele Fraunhofer Institute for Integrated Circuits, organizatie infiintata in anii ‘50 cu scopul declarat de a sprijini cer-cetarea in industrie.

     

    Merita amintit si ca anul trecut a aparut versiunea MP3 Surround capabila sa redea sunetul in formatului 5.1 (sase boxe) in sisteme home cinema cu DVD Player. Dezvoltarea MP3 este explicata prin cererea tot mai mare de sunet multidimensional, atat pentru continutul multimedia redat de PC dar si in aparatura electronica pentru acasa. Alte utilizari ale noului standard vor fi jocurile, posturi radio pe Internet, servicii de descarcare de muzica prin Internet.

  • Intra in Europa via Internet

    Companiile care cauta parteneri de afaceri in Europa – clienti, furnizori sau, de ce nu, concurenti cu care vor da piept dupa extinderea UE – pot afla direct de pe www.europages.net care este situatia pe segmentul de industrie pe care activeaza.

     

    Site-ul este impartit in doua zone principale: directorul cu informatii despre companii si zona stricta de afaceri, unde sunt afisate diverse oferte ale firmelor deja inregistrate. Portalul companiilor europene contine peste 550.000 de firme, mici si medii, din peste 30 de tari europene. Aceasta pagina atrage lunar peste 1,1 milioane de vizitatori din 160 de tari ale lumii, al caror interes este sa-si dezvolte afacerile. Cam 850.000 de oameni cauta in fiecare luna oportunitati de afaceri in baza de date Europages, iar 250.000 plaseaza oferte in sectiunea de business. Toti acesti vizitatori efectueaza in pagina de net cam doua milioane de cautari in fiecare luna.

     

    E de la sine inteles ca, pe langa o vizibilitate buna in Europa, prezenta in catalog ofera un plus de credibilitate pentru companiile est-europene care vor sa fie jucatori pe piata batranului continent. Pentru cei care ofera servicii de outsourcing, site-ul ar putea sa fie solutia pentru a prinde contracte de nivel european. Conform statisticilor, companiile care s-au listat in acest director au castigat in medie cu 115 mai multe contracte pe an, 75% dintre acestea fiind realizate direct cu ajutorul Internetului.

     

    Directorul cuprinde cam 80% dintre companiile mici si mijlocii ce activeaza in spatiul european, inclusiv zona estica. Informatiile de pe site sunt disponibile si pe CD-Rom sau in varianta tiparita, in 25 de limbi, inclusiv romana (www.europages.net/ro/). Online, informatiile sunt impartite pe categorii, in peste 100 de rubrici, iar site-ul are si un puternic motor de cautare dupa cuvinte-cheie (sunt acoperite 94.000 de produse si servicii). De asemenea, se pot da cautari dupa numele companiei, dupa regiunea de origine a companiei sau dupa profilul firmei.

     

    Prezenta in acest director nu este gratuita. Tarifele le gasiti pe portal. Site-ul ofera companiilor mici posibilitatea sa prezinte si gratuit o serie de oferte in zona de afaceri, unde anunturile sunt afisate gratis timp de o luna, cu posibilitatea de prelungire contra cost, daca solutia s-a dovedit viabila. Pentru acest serviciu este necesara inregistrarea pe site, gratuita, prin completarea unui formular online. Utilizatorii mai pot alege sa primeasca alerte prin e-mail pentru a afla cele mai noi oferte sau pot instala gratuit o aplicatie care faciliteaza cautarea firmelor in baza de date a Europages.

  • Locul in care se naste viitorul

    In Palo Alto Research Center – California (PARC) s-au nascut concepte precum computerul personal, imprimanta laser, biroul digital, interfata grafica a computerului (din care s-a dezvoltat Windows), tehnologia invizibila (incorporata in mobila etc.) si  lista ar putea continua. Dupa 35 de ani de inventii care au schimbat lumea, PARC lucreaza in continuare la inovatiile din biroul viitorului.

    Tehnologiile care se dezvolta astazi in Palo Alto sunt atat de avansate incat pana si numele lor raman secrete si rareori se discuta cu voce tare despre ele. Cercetatorii sunt insa incantati sa vorbeasca despre tendintele din domeniul tehnologiei digitale si in special despre industria printarii, spre care s-a orientat de la inceput laboratorul pus la punct de Xerox in 1970.

    „Dintre toate inventiile care ni se atribuie, doar povestea mouse-ului este o legenda. Nu l-am inventat noi“, a spus Herve Gallaire, presedinte al Xerox Innovation Group si manager pentru tehnologie (CTO) al companiei americane. PARC a fost creat tocmai pentru a ajuta la inventarea si transpunerea in realitate a ceea ce Xerox numea atunci „biroul viitorului“. Si tot cu tehnologiile din biroul virtual se ocupa si acum.

    „Practic, electronicele viitorului vor fi din ce in ce mai mici, tehnologia mecanica va disparea in favoarea proceselor digitale, iar senzorii si aplicatiile software vor face ca totul sa fie optimizat la maximum“, este de parere Gallaire. Calitatea imaginilor printate va creste, atat in privinta culorilor, cat si ca rezistenta in timp, crede oficialul Xerox. „Vrem ca imprimanta sa dea aceleasi culori chiar daca lucrezi cu ea non-stop, si nu ca dupa cateva ore sa inceapa sa aiba tonuri pale“, a mai adaugat el.

    Mai mult, tehnologia trebuie sa fie invizibila – incorporata in elementele vietii cotidiene, fara a iesi in evidenta, pentru ca utilizatorul sa fie mai multumit, sa se obisnuiasca cu ea mai repede si sa o considere de asemenea un element vital fara de care nu poate trai. Acest concept, botezat „ubiquitous computing“, s-a nascut tot in laboratoarele PARC. Centrul de cercetari a avut perioada sa de glorie, la finalul anilor ‘80, inceputul lui ‘90, cand numarul cercetatorilor era de 270. Astazi mai lucreaza aici 160 de oameni. PARC a devenit in 2002 companie independenta si astazi nu mai lucreaza doar pentru Xerox, ci si pentru alte companii mari, dar cu nevoi din arii similare. Din cele 900 de milioane de dolari finantare primite de PARC anul trecut, numai 450 de milioane au venit de la Xerox. „Practic, cheltuim aproximativ cat primim ca sponsorizari. Insa vom deveni profitabili cat de curand, cand tehnologiile dezvoltate ne vor aduce incasari din taxele de licenta“, a spus Mark Bernstein, presedintele centrului de cercetare.

    Centrul se orienteaza nu numai spre fondurile din domeniul privat, ci si spre sponsorizarile pe proiecte guvernamentale. „Avem specialisti care produc idei, echipe care selecteaza ideile viabile, cei care le transpun in practica si apoi cei care le vand“, a explicat Bernstein. PARC a nascut pana acum 40 de companii cu diverse tehnologii, care acum se descurca singure. Numai anul trecut, companiile desprinse au adus „incasari de opt cifre“, a precizat seful PARC. Cel mai recent exemplu? Hartia digitala, subiect de discutii intense in ultimii ani. Din PARC s-a desprins Gyricon, companie specializata in productia de astfel de ecrane din plastic, flexibile si care pot prezenta continut text si grafic cu ajutorul unei „cerneli“ speciale. La fel, specialistii in managementul drepturilor de autor, ContentGuard, au luat nastere in laboratorul de cercetari din Palo Alto, in urma unei colaborari punctuale intre Xerox si Microsoft.

    PARC este interesat si de alte domenii. In urma unui proiect derulat cu Scripps Research Institute, specialistii din Palo Alto au dezvoltat un scaner care poate detecta celulele canceroase in faza de inceput a bolii. „Ni s-a pus intrebarea daca ar fi sa identificati un lucru care maine ar schimba lumea, care ar fi primele zece idei care v-ar veni?“… asa am ajuns la ideea acestui scaner, a precizat Gallaire.

    Una din temele principale ale cercetatorilor ramane gestiunea documentelor in format electronic. Aplicatiile sunt in lucru la PARC. 

    „Sa presupunem ca avem un document de 400 de pagini, important pentru business. Poate un contract de vanzare-cumparare. Cum faci sa afli rapid care parte din continut este relevanta de fapt pentru tine?“, a explicat situatia Hadar Shemtov, manager al laboratoarelor Technology Ad-vancement Group. 

    Noile tehnologii digitale vor permite scanarea rapida a documentului, identificarea elementelor constitutive ale lui – titlu, header, capitole, informatii concrete, date, dispozitii legale etc. – cu rezultatul alcatuirii un index electronic, care ordoneaza toate informatiile relevante. Mai mult, tehnologia va transpune documentul electronic astfel incat sa arate aproape identic cu cel de pe hartie, numai ca va avea meniu de navigare simplificata (o bara cu butoane, de unde poti sari la orice pagina vrei, la capitolul care te intereseaza sau la precizarea legala care vizeaza domeniul tau). 

    Mai nou, tehnologia digitala este capabila sa citeasca si sa interpreteze notitele de mana facute pe marginea documentului de altcineva, care – sa presupunem – a avut timp doar sa vada in fuga anumite sectiuni si a subliniat ce era mai important sau care ar fi ideile de urmarit. Softul dezvoltat in PARC poate de asemenea sa analizeze semantic documentul, subliniind in culori diferite elemente, care la inceput nu sar in ochi, precum numele celor implicati, faptele concrete de luat in calcul, datele limita, declaratii ale persoanelor implicate. „Va fi o unealta tocmai buna pentru avocati“, a apreciat Shemtov.  Divizia care se ocupa de gestiunea documentelor vizeaza mai nou si segmentul cautarii pe Internet. „Atunci cand cauti ceva pe Internet, motorul de cautare nu iti returneaza documentul precis, ci o lista de pagini care au in indexul lor cuvintele-cheie respective. Ce faci cand ai 100.000 de rezultate? Dar cateva miliarde?“ – se intreaba Hadar Shemtov. Motorul de cautare nu stie in care dintre paginile selectate se afla informatia solicitata sau macar daca ea exista acolo intr-o forma acceptabila. 

    In schimb, softul de cautare specifica tocmai asta face. Doar ca nu se ocupa inca de pagini web, ci de documente de mare amploare pe hartie, care sunt transpuse rapid in format digital. 

    „Ar putea lucra cu un flux continuu de informatii in timp real“, isi imagineaza Shemtov. Xerox nu a uitat nici industria copierii, care nu mai este in prim-plan, dar ramane o parte importanta a strategiei de cercetare. „Intrebarea care s-a pus a fost cum pot sa scanez si sa transmit mai departe un articol de pe prima pagina din ziar, care are continuarea in pagina 10. Astfel am creat o tehnologie care permite analiza continutului documentelor dupa criterii pur umane: analiza perceptiilor, criterii psihologice, descompunerea lui in elementele constitutive, a explicat Eric Saund, membru al Information Sciences Technology Laboratory. 

    Astfel s-a creat un soft care transpune documentele in format electronic astfel incat fiecare element poate fi modificat doar utilizand mouse-ul. Se pot utiliza desene, schite, elemente de text si toate pot fi mutate si reasamblate ca un puzzle, fara nici o greutate. Viitorul apartine aplicatiilor care ne vor da libertatea sa folosim continutul documentelor nu integral, ci doar fragmentele dorite. „Dupa o zi de munca aduni o tona de hartie si vrei sa transpui tot in format electronic, fie ca sunt notite de mana sau alte documente. Dar apoi vrei sa extragi de acolo doar ce te intereseaza“, a explicat Saund. 

    Cercetatorii mai cauta si un sistem care sa scoata dintr-o serie de documente scanate numai anumite elemente care sa fie introduse intr-o baza de date.  De exemplu, buletinul de vot sa fie scanat pentru centralizarea rapida optiunilor electorale – scanerul sa retina numai numele candidatului votat, nu toata informatia tiparita – zeci de partide si numele candidatilor lor. Desi se feresc sa vorbeasca despre asta deschis, probabil cercetatorii din PARC au deja aceste sisteme in faza de testare. 

    Una din devizele celor din PARC? „Trebuie sa ne reinventam permanent aparatele si tehnologiile pentru a ramane competitivi“, spune Herve Gallaire.

    Competitia este intr-adevar acerba. Industria mondiala a printarii a trecut de mult de bariera de 100 de miliarde de dolari. Aproape 60 de miliarde vin din vanzarile catre companii, 17 miliarde de dolari din serviciile asigurate companiilor si alte 17 miliarde de la tipografiile specializate. Xerox incaseaza de la companii aproape 7,5 miliarde de dolari pe an si din servicii alte 3,5 miliarde de dolari pe an.

  • Istoria PARC in date

    La 1 iulie 1970 compania Xerox aduna in Palo Alto cei mai importanti cercetatori din domeniul IT, cu un scop precis: „crearea unei arhitecturi noi pentru tehnologia informatiei“.

    • 1971: Este pusa la punct tehnologia laser care permitea copierea imaginii de pe o pagina oarecare si imprimarea ei pe o coala alba. Incepe sa fie folosit termenul de „xerografiere“; de aici apare corespondenta permanenta dintre copiator si Xerox.
    • 1972: Continua dezvoltarea tehnologiei de printare laser, dar si a solutiilor de scanare a documentelor. De asemenea, este pus la punct SmallTalk, aplicatie care permite comunicarea „prietenoasa“ cu un computer – interfata grafica, ferestre de acces, documente, plus celebra functie „copy – paste“.
    • 1973: Este deschis un nou centru de cercetare tot in Palo Alto. Este lansata prima imprimanta-scaner laser, EARS, care printa cu viteza de o pagina pe secunda, la o rezolutie insa destul de mica (384 de puncte per inci). Tot in acest an este folosit pentru prima data termenul „Ethernet“ in legatura cu sistemele de comunicatii in retea. PARC realizeaza si primul concept de computer personal, cu ecran propriu, tastatura, mouse, interfata grafica, care nu avea insa hard disk si stoca informatiile in retea. Mai mult, este inventata solutia de lucru client-server, care implica computere de mica putere si servere extrem de mari, care sa suporte toate activitatile simultan.
    • 1975: Este prezentata publicului noua versiune de interfata grafica pentru calculator, care va influenta dezvoltarea Windows si a sistemului de operare al Apple.
    • 1978: In centrul de cercetare de la Palo Alto este dezvoltat primul „vierme“ (virus informatic) – care isi cauta singur victimele in reteaua de computere, se autocopia acolo si putea cauza probleme intregii retele. Tot in acest an, cercetatorii Xerox pun la punct NoteTaker, primul computer portabil, care era la fel de mare ca o valiza.
    • 1979: Cercetatorii PARC pun la punct primul sistem de corectare a textului in editoarele de texte (spell check). 
    • 1982: Apare primul cablu de retea pe baza de fibra optica. Aceasta tehnologie va duce la formarea unei companii noi, care va fi mai tarziu vanduta. 
    • 1985: Xerox lanseaza noul Professional Computer System 6085, capabil sa ruleze programe de PC si sa editeze texte si documente complexe. 
    • 1986: Afacerea de copiere si printare laser aduce incasari de un miliard de dolari pe an. 
    • 1988: Cercetatorii PARC incep sa lucreze la echipamentele inteligente de buzunar, primele proiecte fiind PARCTab si PARCPad. Apare ideea ca tehnologia ar trebui sa fie incorporata in mediile de lucru si in care traim (asa-numitul „pervasive computing“).
    • 1989: Cercetatorii Xerox pun la punct un sistem de codare a transmisiilor digitale, pentru ca informatia sa circule in siguranta intre echipamentele de birou. 
    • 1992: Apare primul laptop in forma pe care o stim si astazi, iar laboratoarele Xerox creeaza primul echipament de buzunar cat un pager (ParcTab). Toate echipamentele comunicau fara fir, prin infrarosii.
    • 1997: Xerox devine prima companie care utilizeaza laserul albastru, devenit acum cunoscut datorita noii generatii de DVD-uri. 
    • 1998: Laboratorul care produce echipamente de buzunar devine companie independenta, Uppercase Inc. Compania comercializa pe atunci un echipament care permitea citirea si editarea de documente in timpul unei calatorii. Microsoft va cumpara compania mai tarziu.
    • 2000: Mai multe grupuri de cercetare de la Palo Alto Research Center devin companii independente. Printre ele Gyricon Media – specializata in hartia electronica – ecranele flexibile pe care pot fi prezentate informatii, ContentGuard – specializata in gestiunea fisierelor multimedia protejate de legile drepturilor de autor si GroupFire –  specializata in cautarea in documente si pe Internet.
    • 2002: PARC devine la randul sau companie independenta. Continua sa lucreze impreuna cu Xerox pentru realizarea „biroului viitorului“.

  • Inventatorii PC-ului

    Cercetatorii de la Palo Alto Research Center (PARC) spun ca au gandit primul computer personal din istorie. 

    DEMOCRATIZAREA COMPUTERULUI: In 1973, cercetatorii din Palo Alto anuntau ca au pus la punct un sistem care permite oricarei persoane sa opereze un computer, care pana atunci erau prezente doar in universitati, centre de cercetare, institutii etc. 

    PREMIERE: Alto Personal Computer a fost primul calculator dotat cu editor de texte, interfata grafica pentru a fi operat cat mai usor, mouse pentru comenzile manuale, meniuri si iconite pentru foldere, sistem de stocare a datelor pe un server. 

    EFECTUL PARC: „Viziunea celor din Palo Alto a schimbat nu doar industria mondiala a computerelor, ci si modul de viata al oamenilor de astazi“, a apreciat un analist.

  • Socializare in retea

    Internetul devine mai mult decat un instrument de comunicare. Mai mult chiar decat o resursa de informare sau o platforma de procesare. Devine un mediu de socializare.

    O gluma veche spune ca un englez si o englezoaica au stat singuri ani de zile pe insula pustie unde naufragiasera, fara sa-si vorbeasca niciodata. Pentru ca nu era nimeni care sa faca prezentarile. Insa exista o doza de adevar in anecdota. Nu vi se intampla niciodata sa fiti invitati la o reuniune unde faceti cunostinta cu vreo douazeci de persoane, dar va petreceti seara discutand doar cu cele cateva vechi cunostinte care se intampla sa fie de fata? 

    Nu vi se pare uneori ca discutiile cu colegii de serviciu sau vechii prieteni se infunda mereu in aceleasi subiecte? S-ar putea ca subiectul sa para frivol la prima vedere, dar existenta unei crize a relatiei sociale a individului se manifesta de multi ani in Occident. Pentru multi, serviciul reprezinta de fapt singura sfera a socializarii. Nevoia de a cunoaste oameni cu un background diferit sau provenind din medii diferite a existat mereu, iar Internetul a deschis posibilitati nesperate.

    E greu de stabilit cand au aparut primele asa-zise „retele sociale“ din Internet. Intr-un fel, grupurile de stiri (newsgroups) din Usenet au deschis calea. Insa modelul care stabilit un fel de standard este Friendster, un serviciu bazat pe principiul „cercurilor de prieteni“ lansat in 2003 si urmat apoi de numeroase altele.

    Ideea care sta la baza popularitatii serviciului Friendster este simpla: prietenii prietenilor mei sunt potentialii mei prieteni. Posibilitatea de a adauga oricand un alt utilizator in cercul propriilor prieteni deschide calea spre cercul acestuia de prieteni si genereaza un fel de „efect viral“ – deoarece expansiunea relatiilor este similara cu o epidemie. Farmecul este ca un „prieten“ pentru care nutresti o anumita simpatie sau afinitate garanteaza intr-un fel calitatea prietenilor sai, astfel incat dezvoltarea relatiilor noi este ghidata in mod firesc si evita hazardul. Se spune ca in astfel de retele functioneaza „sisteme de reputatii“. 

    Sistemul de reputatii este extrem de important si in LinkedIn, o retea asemanatoare, care este insa specializata pe relatii de business. Functioneaza deopotriva si ca un sistem de „head hunting“, apropiind pe aceeasi cale – prin cunostinte intermediare – ofertanti si cautatori de joburi. Este evident ca „apropierea“ (numarul mic de intermediari) sporeste increderea intre potentiali parteneri, prin acelasi fenomen de reflectare a reputatiei. Un alt exemplu de retea cu pronuntat caracter social este LiveJournal, care imbina sistemul cercurilor de prieteni cu comunitati de interese si jurnale web (blog-uri), ceea ce asigura o fascinanta dinamica si posibilitati extrem de diverse de relationare. Este interesant ca, spre deosebire de lumea reala, „prieteniile“ din LJ nu sunt simetrice – pot sa trec un utilizator in lista mea de prieteni fara ca aceasta sa implice reciprocitate – ceea ce genereaza o retea mult mai densa de conexiuni.

    Ideea de a pune in relatie oameni cu interese similare si-a gasit insa si alte modalitati de aplicare. De exemplu del.icio.us (chiar aceasta este si adresa web a serviciului) este un sistem de „semne de carte“ (bookmarks) memorate in Internet. In prima instanta, un astfel de serviciu este util pentru persoane care lucreaza pe mai multe calculatoare (de pilda la birou si acasa). Insa curand se dezvaluie caracterul „social“ al serviciului: pentru fiecare adresa memorata, serviciul furnizeaza automat o lista a tuturor utilizatorilor care au memorat aceeasi adresa. Pe aceasta cale pot sa vad listele de semne de carte ale altor utilizatori, pot sa ma „abonez“ la listele care-mi par relevante si chiar sa iau legatura cu utilizatorii respectivi. Subiectele de interes comun se releva foarte repede. 

    Exista insa si cai mai directe. Situl „43 Things“ isi invita vizitatorii sa-si formuleze obiectivele cele mai importante sau arzatoare (cel mult 43) dupa care nu face altceva decat sa-i puna in legatura cu altii utilizatori care au aceleasi obiective si ii invita ca, eventual, sa relateze progresele realizate sau esecurile suferite in incercarea de a atinge unul sau altul dintre obiective. Se poate naviga prin intreaga retea, se pot da sau primi sfaturi si asa mai departe.

    Nu este surprinzator ca aceste retele sociale din Internet atrag un numar urias de membri si au inceput sa genereze venituri substantiale. Pe de alta parte, se dovedesc a fi o adevarata mana cereasca pentru sociologi, care au pentru prima oara sansa sa studieze „pe viu“ interactiunile in grupuri mari de oameni. 

  • De ce avem nevoie de ERP?

    Se vorbeste tot mai mult in ultima vreme si pe piata romaneasca despre ERP (Enterprise Resource Planning). Pe scurt, acest acronim defineste aplicatii software utilizate  pentru a usura managementul resurselor companiei.

    Un ERP este asadar o solutie integrata de afaceri, un program informatic cu mai multe componente care au fost gandite sa functioneze ca un tot unitar. O solutie ERP te ajuta sa conduci intreprinderea atat din punct de vedere financiar-contabil, cat si managerial (sa-ti cunosti intreg business-ul) sau logistic (sa tii evidenta stocurilor, distributiei). Iar acestea sunt doar cateva din categoriile de informatii la care ai acces multumita unei ERP. Din punct de vedere al modului de organizare, ERP este structurat pe principalele functii ale intreprinderii: contabilitate-financiar, vanzari si creante, cumparari si datorii, stocuri, management depozit, service, resurse, resurse umane, fabricatie, marketing si vanzari alaturi de alte functii utile. Fiecare arie functionala este la randul ei structurata in mai multe subfunctiuni specifice. Lista de functionalitati enumerata mai sus se regaseste in forma unor module integrate din care companiile pot alege numai ceea ce au nevoie. O astfel de abordare flexibila asigura o adaptare cat mai buna a aplicatiei la cerintele specifice fiecarei companii.

    Un ERP permite accesul instantaneu la orice informatie gestionata in cadrul sistemului. Una din cele mai importante functionalitati ale unui ERP o constituie posibilitatea de a avea in orice moment rapoarte corecte relativ la fiecare arie a business-ului. Si un alt avantaj: ERP permite utilizarea unei singure aplicatii pentru managementul intregii afaceri, eliminandu-se astfel inconsistenta ce poate aparea in urma folosirii mai multor sisteme diferite pentru fiecare zona a afacerii. Cu o singura solutie integrata informatiile vor fi intotdeauna corecte, reducandu-se timpul pierdut cu reorganizarea cifrelor, care inainte erau extrase din sisteme diferite. Se elimina astfel si administrarea mai multor baze de date. Utilizatorii au acces la informatiile inmagazinate intr-o baza de date unica, gestionata de un server. Accesul utilizatorilor la baza de date este controlat de server, atat din punctul de vedere al autentificarii, cat si al numarului de utilizatori prevazut in licenta de utilizare.

    Un alt avantaj al utilizarii  ERP este accesul online, managerul avand acces la informatiile de business de oriunde s-ar afla. Scade de asemenea timpul necesar introducerii si procesarii documentelor.  

  • Spune-mi cum iti mai merge afacerea

    N-ar fi frumos ca atunci cand vreti sa aflati mai multe informatii despre o anumita companie, presedintele sau directorul executiv sa-si rapeasca zece minute din timpul sau pretios ca sa stea de vorba intre patru ochi cu dumneavoastra?

    Cei de la Cantos.com s-au gandit ca un asemenea scenariu nu e chiar utopie, asa ca au pus la punct un site unde directorii de companii pot inregistra diverse mesaje, care sunt apoi difuzate sub forma de filmulete pe Internet oricui doreste sa le asculte. Mesajele pot fi legate de stiri de ultima ora – achizitii, valoarea stocului de actiuni etc. – sau pur si simplu pot contine mici prezentari ale companiei.

    Astfel, oricine poate afla chiar din gura celor avizati – presedinti de companii sau directori financiari – situatia economica, evolutiile pietelor, factorii pozitivi sau negativi, mici informatii tip „inside“ care fac lumea afacerilor atat de savuroasa. Accesul este gratuit, e nevoie doar de o scurta inregistrare in baza de date a site-ului. Cantos dispune de un serviciu de cautare pentru identificarea informatiilor despre compania dorita, precum si categorii separate pentru marile companii, mici intreprinderi sau institutii financiare, banci de investitii si altele.  De asemenea, are o sectiune dedicata exclusiv companiilor europene. Printre clientii site-ului se numara in prezent companii precum British Telecom (BT), Rolls Royce, Shell, casa de discuri EMI sau Warner Brothers. 

    Cantos ofera nu numai informatii ce pot fi gasite si pe agentiile de stiri, ci a devenit un loc unde managerii isi pot transmite direct mesajul clientilor sau rivalilor din domeniu. Fiecare interventie dureaza aproximativ 10 minute, se concentreaza asupra evenimentelor la zi din piata sau din viata companiei si nu contine nici un comentariu din partea Cantos. Avantajul? Mesajul ajunge direct la cei interesati, in orice colt al lumii.

  • De trei ori „G“

    Avem imagini si televiziune pe mobil. Avem Internet, transfer rapid de fisiere si convorbiri video printr-o retea de telefonie mobila. 3G a venit in Romania. Ted Lattimore, cel care a adus-o, n-a fost de fata.

    Cu o luna mai devreme decat anuntase si cu jumatate de an mai repede decat primele estimari oficiale, MobiFon a lansat serviciile Connex 3G. De la eveniment a lipsit cea mai asteptata persoana. Nu ministrul comunicatiilor, nici presedintele Basescu, care a fost prezent prin videotelefon. E vorba de Ted Lattimore, artizanul pasului pe care Connex l-a facut in epoca 3G.

    Lansarea a avut loc pe 15 aprilie, la exact opt ani de la debutul GSM in Romania, pe care tot Connex l-a facut. Iar serviciile vor fi disponibile comercial de saptamana viitoare. Si? Cu ce o sa ne schimbe viata a treia generatie de telefonie mobila? Vor fi cateva schimbari importante. In primul rand, accesul imediat la convorbiri video, in toata raza de acoperire a retelei 3G: adica in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Constanta, Ploiesti, Craiova, Iasi si pe DN1, de la Bucuresti la Brasov. 

    MobiFon este obligat, potrivit licentei, ca in timp de un an de la data lansarii sa extinda serviciul in zece mari orase si pe drumurile de legatura dintre acestea. „Connex intentioneaza sa extinda acoperirea retelei 3G si in alte orase, in functie de cerintele pietei“, spune Ken Campbell, directorul de marketing al Connex. In al doilea rand, e vorba despre accesul la Internet in banda larga pe care noul serviciu il permite. Deocamdata, viteza disponibila este de maxim 384 kb/s – putin mai mare decat ceea ce ofera Orange, principalul competitor al Connex, prin EDGE, o tehnologie pe care operatorul a ales sa o implementeze peste reteaua sa GSM pana la lansarea de anul viitor a propriilor servicii de generatia a treia. Viteza cu care se pot descarca paginile de Internet in reteaua Connex 3G este insa de circa opt ori mai mica decat Internetul mobil oferit de cel de-al treilea operator de pe piata, Zapp. „In urmatoarele luni, viteza de acces va creste pina la 4 Mbps, respectiv 384 kbps pentru upload (de la telefon catre retea – n.r.)“, afirma Gabriela Matei, director in cadrul departamentului de marketing al MobiFon.

    Nu in ultimul rand, serviciile 3G permit tarife mai mici la convorbirile telefonice obisnuite, printr-o utilizare mai eficienta a frecventelor radio prin care se transmite semnalul in retea, ceea ce inseamna costuri mai mici de operare.

    Dar cat de mici vor fi tarifele? Cat de ieftin se poate vorbi intr-o retea de generatia a treia? Depinde foarte mult de numarul de utilizatori care vor folosi serviciul. Cu cat mai multi vor fi utilizatorii de noi servicii, cu atat mai ieftine vor fi acestea, pentru ca permit economii de scala. In mod similar s-a intamplat si cu serviciile GSM. La data lansarii, tarifele GSM puteau fi considerate prohibitive – acum, cand numarul utilizatorilor se apropie de 10 milioane, exista optiuni de abonament pentru care convorbirile sunt gratuite. 

    Dar chiar in aceste conditii, politica de tarifare a Connex pentru 3G poate fi considerata agresiva. Abonamentul costa 33 de dolari pe luna si include 4 ore si 33 de minute de videotelefonie. De fapt, 3 ore si 33 de minute plus o ora bonus permanent pe luna. Asa suna oferta, pentru a nu „strica“ politica de marketing, conform careia la Connex totul sta acum sub semnul „3!“. 

    Pentru transmiterea de fotografii sau clipuri, operatorul a inclus gratuit in abonament un numar de 33 de mesaje multimedia. Actualii clienti au posibilitatea ca in schimbul a 3 dolari suplimentar pe luna sa beneficieze de acelasi pachet descris mai sus, cu exceptia convorbirilor vocale. Desigur, abonamentul promotional este valabil doar 33 de zile. Cu o oferta de circa 20 de centi pe minut la depasirea minutelor incluse in abonament, Connex ataca indraznet piata serviciilor de generatia a treia. „Nu exista un alt operator care sa ofere un pret de lista atat de scazut ca al nostru“, spune Gabriela Matei. 

    Profitand de faptul ca timp de aproape un an va fi singurul operator 3G de pe piata, Connex vrea sa isi atraga o masa cat mai mare de clienti in timpul ramas pana la debutul serviciilor 3G ale Orange. 

    Tactica se aseamana intrucatva cu cea adoptata in cazul lansarii serviciilor GSM. Atunci, Connex a avut doar trei luni in care a fost singurul operator GSM de pe piata – suficient insa pentru a intra in forta pe pietele din Bucuresti si Constanta, pe care le domina si astazi cu cote de peste 60%, dupa estimarile pietei.

    Ramane sa asteptam replica 3G a celor de la Orange, care ar putea sa mai reduca din tarife, in special la serviciile de transmisie de date. Foarte probabil, Orange va fi nevoit sa adopte un plan tarifar asemanator cu cel al Connex la momentul lansarii propriilor servicii 3G, undeva in prima parte a anului viitor. Oficialii Orange Romania nu au facut, pana la inchiderea editiei, nici un comentariu privind viitoarea politica de tarife.

    Sa revenim insa la intrebarea daca 3G ne va schimba cu ceva viata sau e doar un nou camp de bataie in competitia tot mai ascutita de pe piata mondiala a telecomunicatiilor, unde tehnologia GSM „si-a facut veacul“ si nu mai are resurse pentru a aduce ceva nou. Va mai aduceti aminte ce a insemnat GSM-ul la lansarea sa in Romania, in 1997? Nimic mai mult decat niste aparate pentru comunicare intre oamenii cu suficienti bani pentru a-si permite un telefon mobil – care era, intr-o masura mare, un instrument de afisare a statutului social. 

    Ei bine, imaginati-va cum ne-am descurca azi fara telefonul mobil. Cate contacte, intalniri importante sau schimburi de informatie nu ar mai avea loc? Strangeti la un loc toate avantajele de care beneficiem de pe urma telefonului mobil si inmultiti-le cu o cifra egala cu numarul de utilizari zilnice ale telefonului mobil. Nu e o formula stiintifica, dar rezultatul s-ar putea dovedi egal cu beneficiile pe care ni le-ar putea aduce a treia generatie de telefonie mobila, care va folosi tot mai mult Internetul ca suport. Iar vitezele pe care le promite 3G de anul viitor la noi vor face comunicarea aproape instantanee, oferind atat acces la resursele Internetului, cat si la retelele companiilor sau la servicii de stiri si divertisment. „Asemenea evenimente arata ca Romania devine mai performanta daca asigura conditii pentru dezvoltarea firmelor private“, a spus presedintele Traian Basescu in prima declaratie facuta ziaristilor prin intermediul unei retele 3G.

    Noua generatie de telefonie mobila „mai are de tras“ pana sa ajunga la cele aproximativ doua miliarde de utilizatori pe care ii are GSM azi. Dar se misca repede. „Astazi avem 31 de tari in care standardul 3G este prezent prin 66 de operatori cu 16 milioane de utilizatori“, spune Ken Campell. „Iar numarul acestora continua sa creasca foarte repede“. 

    La lansare a fost prezent si Alexander Tolstoy, primul presedinte al companiei, omul sub bagheta caruia s-a „plantat“ primul stalp de retea GSM in Romania. „Nu pot sa spun pe cati clienti poate miza Connex pentru serviciile 3G, dar imi aduc aminte ca in primul nostru an de activitate am mizat pe circa 1.000 de clienti si am incheiat cu aproximativ 100.000“, si-a amintit el.

    De la eveniment a lipsit doar Ted Lattimore, actualul presedinte si directorul de operatiuni al companiei, artizanul evolutiei Connex din ultimii cinci ani, plecat la nunta fiicei sale, in Hawaii. Rolul sau in istoria telecomunicatiilor din Romania s-a incheiat. Este probabil ca Lattimore sa paraseasca Romania in toamna, predand stafeta noului presedinte si director general numit de proaspatul proprietar al Connex, operatorul britanic Vodafone.  Lattimore ar fi putut sa amane pana in toamna lansarea 3G, asa cum fusese ea planificata initial. Dar a ales o iesire frumosa din scena. A trecut compania peste pragul unei noi ere, exact la opt ani de la debutul ei comercial in Romania. Dupa care si-a luat o vacanta.