Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Cautarea video

    Aveti nevoie urgent de un scurt material video pentru urmatoarea dvs. prezentare de business? Sau vreti sa va distrati pur si simplu?

    „Scotocirea“ pe Internet face acum posibila si identificarea unor clipuri video – cea mai noua tendinta in industria motoarelor de cautare. Deja pe acest teren se duce o lupta intre Yahoo si Google. De data aceasta se pare ca va fi castigata de Yahoo. 

    La adresa www.google.com/video puteti gasi serviciul de cautare video oferit de Google, insa versiunea Beta (de incercare) nu se ridica la inaltimea asteptarilor pe care le avem de la liderul motoarelor de cautare. Comparat cu serviciile oferite de Google pana acum este inca imatur. Google News a putut fi utilizat in aceeasi zi in care a fost anuntat, desi mai este si acum etichetat Beta. Google Catalogs, Google Images si chiar Google Scholar au fost utilizabile la capacitati ridicate inca de la inceput, spre deosebire de acest Google Video, caruia ii lipsesc multe functii necesare si nu ofera linkuri catre clipuri video, rezultatele intoarse ducand indirect catre clipul sau show-ul cautat. Charlene Li de la Forrester Research a spus, de altfel: „Ultima inovatie Google probabil va dezamagi multi oameni“. 

    In schimb, serviciul de cautare Yahoo! pe care il regasim la adresa http://video. search.yahoo.com, aflat inca in faza de testare, ofera link-uri catre clipuri video, rezultatele fiind afisate asemanator celor returnate la cautarile de imagini, si in plus dispunem de sectiuni de safe search, rafinare a cautarii, preferinte si ajutor pentru cautarea video (ultimele doua optiuni le regasim si la serviciul de cautare video oferit de Google).

    Pe langa Yahoo, o intensa concurenta in materie de cautare video sunt companiile mici, care au tehnologii foarte bune, spre exemplu: BlinkX (creat special pentru utilizatorii de conexiuni broadband si care ofera cautari in continut video si intr-o retea de trusturi de presa precum BBC, CNN, Reuters sau NBC) care poate fi accesat la adresa http://emea-search.blinkx.com sau SingingFish (http://search.singingfish.com) care ofera o mare varietate de formate, sortare dupa marime sau durata. 

  • Afla ce spun clientii despre afacerea ta

    Intr-o lume in care tehnologia se schimba aproape de la zi la zi este esential sa fii bine informat despre un produs sau un serviciu atunci cand deschizi portofelul.

    De cealalta parte, responsabilii companiilor producatoare, ai distribuitorilor sau ai firmelor care ofera servicii trebuie sa stie in timp real ce parere au clientii lor. Cel putin asa se intampla in America.

    Pe aceasta idee functioneaza site-ul www.epinions.com, loc unde toata lumea poate sa isi spuna parerea despre echipamentul electronic pe care l-a folosit sau l-a cumparat, despre cartea pe care a citit-o sau filmul pe care l-a vizionat. De remarcat ca Epinions nu cenzureaza si nici nu modifica mesajele utilizatorilor. 

    Site-ul a fost format in perioada de glorie a Internetului, in 1999, de un grup de pasionati ai Internetului care detineau functii importante la companii majore precum Yahoo, Netscape si Excite. Pagina principala are motor de cautare pentru a descoperi rapid informatii despre produsul dorit, iar opiniile sunt impartite in categorii bine definite si usor de accesat. In total sunt afisate 12 categorii mari (de la auto pana la computere si de la electronice pana la carti), cu zeci de subcategorii fiecare, plus o sectiune suplimentara cu topicuri precum „Educatie“, „Finante“, „Sport“ sau „Restaurante“. 

    Fiecare subcategorie prezinta produsele, ordonate in functie de marca, pret, specificatii tehnice sau mod de utilizare (pentru afaceri, personale sau pentru familie). Fiecare produs primeste o nota generala, respectiv media notelor acordate de fiecare utilizator, pe o scara de la unu la cinci. 

    Epinions.com mai are o calitate: poti sa identifici rapid raportul calitate/pret a unor marfuri de larg consum. Chiar daca preturile din Occident nu au intotdeauna echivalent pe piata romaneasca, site-ul este util pentru stabilirea punctelor tari si slabe ale fiecarui produs si pentru a alege cel mai nimerit echipament din multimea de oferte care sufoca piata.  

  • In cautarea unui comandant

    Hewlett-Packard, gigantul IT din Palo Alto, a intrat in era post-Fiorina. Cine va fi noul sef? Acesta este cautat zi si noapte de „vanatorii de capete“ angajati de consiliul de administratie. Provocarile viitorului manager raman aceleasi. Cea mai importanta: cresterea profitului prin restructurarea companiei.

    Cu putin timp inainte ca „doamna de fier“ a Hewlett-Packard, Carly Fiorina (foto), sa fie inlaturata luna trecuta din functia de presedinte si CEO s-a petrecut un lucru care a trecut aproape neobservat: divizia de imprimante a HP (cea mai profitabila, de altfel) s-a unit cu divizia de computere personale.

    Cu alte cuvinte, restructurarea gigantului IT – cu o cifra de afaceri de 80 mld. $ – a inceput inainte ca Fiorina sa spuna adio companiei din Palo Alto. Ce semnificatie are combinarea celor doua divizii, care reprezinta 60% din vanzarile totale ale HP? Dincolo de declaratiile oficiale, decizia tradeaza ingrijorarea consiliului de administratie vizavi de profiturile HP. Concret, logica noii divizii este sa transforme echipamentele de imprimare intr-un motor care sa traga in sus si business-ul cu computere. Pentru ca HP are o problema ramasa cronica chiar dupa megafuziunea cu Compaq: niciodata nu e sigura ca va ramane si urmatorul trimestru lider mondial la vanzarile de computere. Dell ii sufla tot timpul in ceafa. 

    Hewlett-Packard, o corporatie cu o activitate diversificata (poate prea diversificata, dupa unii analisti), are o componenta eterogena in ceea ce priveste performantele financiare. Inainte de decizia din ianuarie, cuprindea patru mari divizii: imagine si tipar digital; computere personale; servicii & consultanta si servere, dispozitive de stocare si software. Dintre acestea, doar divizia de imprimante este pe gustul actionarilor. Cu o marja a profitului de 16% si cu vanzari anuale de 24 de miliarde de dolari, poate fi considerata fara rezerve vedeta HP-ului. 

    Celelalte trei divizii nu arata insa la fel de prospere. Activitatea de computere personale aduce venituri considerabile, insa rata profitului este infima. Ca sa nu mai amintim ca software-ul aduce pierderi companiei, ceea ce reprezinta o ciudatenie, daca ne raportam la concurenti ca IBM care fac bani buni din soft.

    Ideea e ca Hewlett-Packard s-a extins in prea multe domenii si a ajuns sa nu mai faca nimic sau aproape nimic cu adevarat bine, spun cei mai acerbi critici. A doua zi dupa anuntul ca Fiorina a devenit istorie pentru HP, actiunile companiei s-au apreciat cu 7% tocmai in speranta ca noul sef al companiei va gandi o restructurare, cel mai probabil o separare a entitatilor profitabile de celelalte.

    In aceste conditii, pastrarea deciziei de unificare a celor doua divizii (imprimante si computere) este destul de surprinzatoare pentru analisti si pentru investitori. Intentia HP este de a „insanatosi“ business-ul cu computere personale, prin combinarea cu performanta divizie de imagine si tipar digital. Exista insa si un risc: partea mai putin performanta sa o contamineze pe cea sanatoasa. Surpriza este cu atat mai mare cu cat IBM – principalul concurent HP pe solutii pentru afaceri – si-a vandut recent divizia de computere personale catre producatorul chinez Lenovo. Oficialii HP sunt de parere ca scaderea drastica a marjelor pe piata PC-urilor nu este un motiv pentru care sa vinzi. Mai mult decat atat: probabil cred ca aceasta criza generalizata a industriei IT va lua sfarsit si marjele vor creste iar.

    Managerii HP resping din start scenariile pesimiste privind viitorul companiei. „In primul rand, marele avantaj al noii entitati va fi ca toate produsele noastre adresate utilizatorilor individuali si micilor afaceri vor fi promovate impreuna“, a explicat pentru BUSINESS Magazin Fritz Abraschek, vicepresedinte HP. „La originea acestei decizii nu a stat intentia de a face reduceri de costuri. Problema e de promovare. Practic, se vor crea niste linii de divertisment digital pe care clientul le va cumpara la un loc“, adauga Abraschek.  Unificarea s-a produs deja in Statele Unite, urmand ca modelul sa fie exportat atat in Asia, cat si in Europa. Dupa toate probabilitatile, lucrurile se vor intampla la fel si in Romania. Deocamdata HP Romania nu poate face declaratii oficiale, dar exista destule semne ca estul Europei nu va face nota discordanta. Herbert Kock, vicepresedinte al grupului de imagine si tipar digital, spune ca unificarea se va face si in zona din care face parte Romania. „Trebuie sa combinam cele doua grupuri“, a afirmat Kock.

    Indiferent de mijloacele folosite, entitatea nou creata va trebui sa fie profitabila, pentru ca altfel, reactia investitorilor nu va fi deloc eleganta. Rata profitului in industria IT are totusi niste limite. Viata inlocuitorului lui Fiorina, dupa care alearga acum „vanatorii de capete“ angajati de HP, nu va fi deloc usoara. Dupa interimatul directorului financiar Robert Wayman, va incepe o restructurare a intregului business. Chiar presupunand ca noua divizie va merge struna, viitorul CEO nu va fi lipsit de probleme. Va trebui sa analizeze cu atentie serviciile si produsele pe care HP le vinde corporatiilor. Atat pe partea de hardware, cat si pe cea de software, compania are concurenti extrem de agili care, pana acum, s-au descurcat pe alocuri mai bine decat gigantul din Palo Alto. Este vorba, in principal, de „Marele Albastru“, numele sub care mai este cunoscuta compania IBM.

    Pana la urma, care au fost principalele capete de acuzare pe care board-ul le-a pus in fata Carlei Fiorina in momentul in care a fost inlaturata? In primul rand, faptul ca HP a dezamagit, trimestre la rand, investitorii prin rezultate sub asteptari. In opt din cele 21 de trimestre cat a fost Fiorina la carma companiei, estimarile de profit nu s-au adeverit, ceea ce a dus, pe termen scurt, la scaderea titlurilor companiei.

    Strategia de imbunatatire a ratei profitului implica produse noi: daca pe zona de camere digitale HP va continua sa se adreseze amatorilor, in materie de camere foto se va axa si pe produse premium, pentru profesionisti, care se vand, de regula, in volume mai mici, dar cu marje superioare.

    In sine, nici vanzarea de echipamente de imprimare nu este foarte profitabila. Marjele cele mai bune se obtin la consumabile: hartie fotografica sau cartuse de cerneala. Un client care cumpara o imprimanta HP este practic nevoit sa foloseasca un cartus de aceeasi marca, intrucat cele produse de alti fabricanti pun probleme de compatibilitate. In urma cu trei ani, cand HP a preluat pentru 19 miliarde de dolari producatorul de computere personale Compaq, toata lumea vorbea de „un nou HP“. Nu este exclus ca, dupa venirea unui nou CEO, sa apara sintagma „noul-nou HP“.  

  • NOUA FRATIE HP

    Dupa demiterea lui Carly Fiorina, actiunile HP au crescut cu 7%, investitorii sperand in separarea diviziilor profitabile de cele cu rezultate slabe. Dar ce s-a intamplat, de fapt?

    RETRAGERE: In ianuarie, Duane Zitzner, directorul grupului de computere personale, in varsta de 57 de ani, s-a pensionat.

    CUMUL DE FUNCTII: Nou sef la divizia de computere personale a fost ales Vyomesh Joshi, directorul grupului de Imaging & Printing, un veteran cu o vechime de 24 de ani in cadrul HP, care in prezent cumuleaza doua functii.

    UNIFICAREA: In acest fel, prin desemnarea aceluiasi director pentru doua divizii – cea de imagine si tipar digital si cea de computere personale – s-a produs, in aparenta din „motive naturale“, unificarea. Observatorii spun ca divizia mai putin performanta ar putea s-o „contamineze“ pe cea profitabila.


  • Patru pentru 100 de miliarde de dolari

    O piata de peste 100 de miliarde de dolari pe an, cea a aplicatiilor soft pentru afaceri, va fi dominata peste cinci ani de doar patru mari jucatori: Microsoft, IBM, SAP si Oracle. Analistii cred ca au planuit ca jucatorii mici sa dispara sau sa le devina parteneri. Simplu, nu?

    Aplicatiile software pentru business transforma conducerea unei afaceri aproape intr-un joc video pentru calculator. La fel ca intr-un joc de strategie, directorul executiv primeste zilnic informari despre ceea ce se intampla in companie: cat s-a cheltuit si cati bani s-au incasat, care produse/servicii se vand cel mai bine si unde s-au luat decizii gresite. Si mai ales, de ce sunt aceste decizii eronate. Aplicatiile pentru afaceri au devenit un fac totum in economia moderna – tin contabilitatea, se ocupa de resurse umane, contorizeaza in timp real evidenta resurselor companiei, gestioneaza relatiile cu clientii sau urmaresc desfasurarea proiectelor. 

    Desigur, nimic nu merge de la sine. Pentru ca fiecare sistem de raportare, integrat sau nu, depinde de datele pe care le introduc subalternii, de viteza si usurinta cu care acestea ajung in sistem. Iar de complexitatea integrarii depinde calitatea rapoartelor pe care managerul le primeste, explica oficialii corporatiei germane SAP, cel mai mare producator de soft pentru afaceri din lume.

    Exista si firme – si probabil vor mai exista ceva vreme – ai caror manageri fac toate aceste statistici si analize cu creionul pe hartie sau in cel mai bun caz intr-o aplicatie de tip Word sau Excel. Dar ce te faci cand ai cateva mii sau zeci de mii de angajati? Sau zeci de puncte de lucru? Depozite uriase cu zeci de mii de produse? Atunci situatia se complica si numai un astfel de soft poate ajuta afacerea sa mearga mai departe.

    Anul trecut s-au cheltuit in lumea intreaga aproximativ 213 miliarde de dolari pentru aplicatii software. Sunt incluse aici sisteme de operare (Windows mai ales) – aplicatii antivirus si alte produse soft pentru companii si pentru utilizatorii casnici, pe langa aplicatiile strict pentru business, care – spun unii analisti – ar ocupa jumatate din aceasta piata. 

    Dintre aplicatiile pentru business, cea mai mare importanta o au cele pentru planificarea resurselor companiei (ERP – enterprise resource planning), cu incasari totale de 73 de miliarde de dolari in 2003. Aplicatiile care se ocupa de relatiile cu clientii (CRM – customer relationship management) au acumulat doar 11 miliarde de dolari anul trecut. Piata mondiala de software este si acum dominata de giganti. Microsoft, cel mai mare producator de soft, al carui Windows opereaza 95% din computerele lumii, este tot mai activa pe segmentul companiilor si si-a lansat propriile produse in acest domeniu.

    IBM Software tinteste companiile de ani de zile cu produse destinate afacerilor, iar faptul ca gigantul american a devenit cel mai mare consultant din lume pe probleme de afaceri si IT&C il pune in pozitia excelenta de a recomanda propriile solutii marilor companii.  Oracle a cheltuit recent 13 miliarde de dolari pentru a cumpara principalul sau rival, compania PeopleSoft, care in urma cu doi ani a inghitit la randul sau unul din marii producatori de soft pentru afaceri din America, J.D. Edwards. Seful Oracle, Larry Ellison, un miliardar excentric, a declarat ca declanseaza „razboiul tehnologic“ contra SAP, liderul pietei, pentru a cuceri prima pozitie la nivel mondial.

    SAP afirma ca nu are deocamdata de ce sa se teama. „Noi ne vom continua treaba si de rest nu ne intereseaza“, a declarat pentru BUSINESS Magazin seful SAP, Henning Kagerman, la sediul central al companiei, la Walldorf, in Germania. Datele neauditate pe care le invoca producatorul german: SAP are o cota de piata pe segmentul aplicatiilor de afaceri de 22% la nivel mondial, in timp ce Oracle, chiar dupa achizitie, nu are mai mult de 11 procente. „De fapt, cifrele arata ca dupa achizitia PeopleSoft, Oracle a pierdut patru puncte din cota de piata, in timp ce noi am castigat mai bine de sase. Deci diferenta a crescut la peste 10%“, sustine Leo Apo-theker, presedintele diviziei de operatiuni globale a companiei si membru in boardul executiv al SAP.

    Mai ramane de spus ca Microsoft are acum o cota de 2% pe aceasta piata, iar producatorul american Siebel Systems ocupa circa 3%, restul de 61% fiind fragmentat intre producatori locali sau regionali, care nu detin, luati in parte, o cota de piata demna de luat in seama la nivel mondial.

    Dar acest model se va schimba in urmatorii ani, sustin oficialii SAP.

    In urmatorii cinci ani, gigantii industriei soft vor arunca in joc o strategie noua, considerata singura solutie pentru sporirea cotei lor de piata. „Creatia de aplicatii pentru afaceri se va muta pe platforme standard, elaborate de mai-marii industriei“, sustin oficialii companiei germane. Altfel spus, „coloana vertebrala“ a software-ului de afaceri va fi creata de gigantii industriei. Cei mici isi vor dezvolta aplicatiile pe baza a ceea ce primesc de la cei mari. Astfel, se vor elimina de pe piata solutiile dezvoltate pe sisteme proprii de companiile mici, care fie se vor adapta la piata, fie vor disparea. Unele cu siguranta vor fi cumparate de marii jucatori, in special cele care au dezvoltat tehnologii inovatoare, insa oficialii SAP nu mai vad posibila o mega-achizitie in urmatorii ani.

    SAP a urcat de-a lungul anilor in topul celor mai mari companii ale lumii, iar fondatorii sai au devenit si ei miliardari. Valoarea de piata a producatorului german de software este estimata la 34,9 miliarde de dolari de Forbes. Despre Hasso Plattner, unul dintre fondatorii SAP, se spune ca este fiul unor sasi din Transilvania, de pe langa Sibiu, care au ajuns in Germania probabil in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Bineinteles, oficial, nu se discuta despre asta. Cert este ca el s-a nascut la Berlin, in 1944 si nu a facut niciodata lumina asupra originii sale. De altfel, parintii sai au divortat pe cand avea 15 ani, iar el a fost trimis la un camin pentru copii din Bavaria. Acolo s-a lovit pentru prima oara de greutatile vietii, invatand cum sa se apere de colegii mai mari. „M-am luptat pentru supravietuire si am invatat sa lupt“, spunea Plattner.

    In primavara lui 2003, Plattner a parasit conducerea executiva a producatorului de software. El nu s-a retras din activitate, ci din contra a preluat conducerea comitetului care supervizeaza activitatea companiei, functie parasita de un al fondator SAP, Dietmar Hopp. Pasionat de vasele cu panze, Plattner a participat la mai multe competitii de gen. A castigat de asemenea numeroase concursuri, reusind odata chiar sa isi repare barca defecta si sa castige cursa cu un timp record. Ba chiar a concurat de mai multe ori cu rivalul sau din domeniul software, Larry Ellison, seful Oracle. Cand a pierdut in fata acestuia una din cursele din Sardinia, Plattner nu a uitat sa ii reaminteasca ca il intrece pe partea de aplicatii pentru afaceri. „Practic de asemenea surfingul, ma dau cu snowboardul si uneori joc golf“, a marturisit el.

    Averea lui a oscilat de-a lungul timpului, insa Plattner a fost prezent in topul celor mai bogati oameni din lume realizat de Forbes inca din 1996. Pe atunci avea 1,8 miliarde de dolari, iar punctul maxim l-a atins in 2001: 5,4 miliarde de dolari, suma la care a ajuns din nou anul acesta (dupa 2,9 miliarde $ pe 2003). 

  • CEI PATRU URIASI

    Intentia esuata a Microsoft de a cumpara SAP demonstreaza interesul pentru piata de soft pentru afaceri. Gates a intervenit de asemenea pentru ca Microsoft sa „ajute“ PeopleSoft sa ramana independenta fata de Oracle. A esuat in ambele cazuri. 

    SAP* 
    INCASARI: 10 miliarde de dolari
    PROFIT NET: 1,7 miliarde de dolari
    INVESTITII IN CERCETARE/DEZVOLTARE: 1,3 miliarde de dolari 


    Microsoft**
    INCASARI TOTALE: 34,27 miliarde de dolari
    PROFIT: 8,8 miliarde de dolari
    INCASARI DIN SOFT PENTRU AFACERI: 750 de milioane de dolari
    INVESTITII IN CERCETARE/DEZVOLTARE: 7 miliarde de dolari 


    IBM
    INCASARI TOTALE: 96,5 miliarde de dolari
    PROFIT: 12 miliarde de dolari
    INCASARI DIN SOFT: 15,1 miliarde de dolari
    INVESTITII IN CERCETARE/DEZVOLTARE: 5,7 miliarde de dolari 


    Oracle & PeopleSoft
    INCASARI TOTALE: 10,1 miliarde de dolari
    PROFIT: 3,8 miliarde de dolari
    INVESTITII IN CERCETARE/DEZVOLTARE: 1,3 miliarde de dolari

    *In 2004; **rezultate pe anul fiscal 2004  (Incheiat la 30 iunie 2004)

  • Internetul si lumea in 2014

    Nu este atat de important ce anume facem in Internet, ci faptul ca acel comportament pe care-l avem online poate servi ca un model pentru schimbari comportamentale in viata reala.

    In urma cu vreo zece ani, Larry Ellison – presedintele companiei Oracle – prevedea moartea PC-ului. In viziunea sa, computerul personal urma sa fie in scurt timp inlocuit de „terminale usoare“ pentru acces la retea iar procesarea va migra spre servere de mare putere. Desi extrem de atractiva si bine argumentata, proorocirea sefului marelui Oracol s-a dovedit falsa. Au trecut zece ani si in loc sa devina mai suple, computerele de pe birourile noastre au devenit de zece ori mai grele.

    Alaturi de profetiile lui Ellison, multe altele au fost brutal infirmate de realitate. Insa tentatia de a cunoaste sau macar de a intrezari viitorul este prea adanc ancorata in firea omeneasca pentru a putea fi descurajata de esecuri. Prezicerea a fost rebotezata prognoza iar iluminarea a fost inlocuita de statistica. Un studiu realizat de Elon University si Pew Internet & American Life Project si-a propus sa prevada evolutia Internetului in urmatorii zece ani centralizand raspunsurile la un chestionar pe care l-a adresat unui numar de aproape 1.300 de specialisti si experti cu mare greutate in lumea IT.

    Alaturi de raspunsurile seci, studiul – al carui rezumat se intinde pe 60 de pagini – consemneaza si o selectie dintre argumentatiile oferite de respondenti. Rezultatele sunt cel putin interesante, avand in vedere ca majoritatea expertilor considera ca evolutia Internetului va avea o influenta determinanta asupra intregii societati. Un prim rezultat interesant se refera la impactul Internetului asupra sistemului institutional, iar domeniul in care se asteapta cele mai radicale schimbari este cel editorial, cu precadere in zona diseminarii stirilor. Pe de-o parte, expertii considera ca informarea va avea un caracter mult mai personal, atat din partea receptorului cat si din partea emitatorului, ceea ce va eroda bazele difuzarii in masa prin evitarea intermediarilor si folosirea mijloacelor de agregare personalizate. Expansiunea weblog-urilor este considerata simptomatica in aceasta directie, iar noii titani ai domeniului vor semana mai degraba cu Google si Starbooks decat cu cei de azi.

    Al doilea domeniu in privinta impactului este considerat cel al educatiei, unde se prevede ca invatamantul la distanta va conduce la personalizare si la diversificare la nivel pre-universitar, in vreme ce adultii vor avea la dispozitie un sistem continuu si dinamic de specializari. Si la locul de munca se prevad schimbari importante, prin continuarea descentralizarii organizationale si printr-o accentuare a dinamicii organizarii pe orizontala combinata cu scaderea pana la disparitie a conditionarilor legate de spatiu si timp. Modul de organizare a proiectelor open source pare sa devina mainstream peste zece ani. Importante sunt considerate si mutatiile care vor surveni in domeniul asistentei medicale, a politicii si administratiei, a artelor si divertismentului… Ceva mai rezistente la schimbare par zonele mai personale ale societatii, cum ar fi familia, comunitatile locale si, mai ales, religia.

    Insa, in ansamblu, optimismul este destul de temperat. Doua treimi dintre experti considera ca cel putin un atac devastator va surveni asupra infrastructurii retelei informationale sau energetice iar unii atrag atentia ca pe masura ce dependenta de Internet a intregii societati va creste, acesta va deveni o tinta tot mai atractiva pentru organizatii radicale sau teroriste. Chiar daca nu agreeaza scenariile catastrofice, mai multi respondenti considera ca securitatea deficitara a Internetului, invazia de spam, pornografie, virusi si viermi va descuraja adoptarea sa in multe domenii si ca impactul va fi mult mai mic decat se estimeaza. Pe de alta parte, chiar cantitatea imensa de informatie vehiculata prin retea poate constitui un dezavantaj, deoarece cu cat circula mai multe date – adesea contradictorii – cu atat este mai greu de extras informatia semnificativa. Dar, cred altii, acest neajuns poate fi combatut prin integritate si discernamant, mai intai la nivel institutional si apoi la nivel personal.

    Desi printre specialistii care au luat parte la ancheta se afla nume legendare precum Bob Metcalfe sau Vinton Cerf, am selectat ca incheiere o observatie a profesorului Douglas Rushkoff: „Ca intotdeauna cand apare un mediu nou, cele mai mari schimbari vor fi metaforice. Nu este atat de important ce anume facem in Internet, ci faptul ca acel comportament pe care-l avem on-line poate servi ca un model pentru schimbari comportamentale in viata reala“.

  • De ce avem nevoie de browser?

    Internetul a devenit in ultimii ani un stil de viata. Milioane de oameni folosesc reteaua mondiala pentru a comunica sau pentru a se informa.

    Sa intri pe Internet este extrem de simplu, tot ce iti trebuie e un calculator, un modem si o conexiune – dial-up, cablu, fibra optica sau una wireless, prin unde radio, caz in care cablurile devin inutile. Insa pentru a accesa informatiile de pe Internet, organizate sub forma de pagini web si pentru a naviga in voie, e nevoie de o aplicatie speciala numita in engleza browser – navigator. Multi, cand aud de browser, se blocheaza si isi inchipuie ca e ceva extrem de complicat. Lucrurile sunt insa simple. Aceste programe fac transferul de informatii de la serverul unde se afla gazduite paginile si transmit datele la cel ce acceseaza Internetul, sub forma de texte, poze, animatii sau clipuri video. Browser-ele afiseaza informatia pe ecranul calculatorului clientului, transformand experienta intr-una similara cu urmarirea programelor TV sau lecturarea unei carti. Pe mai bine de 95% din computerele lumii, respectiv cele operate de Windows, browserul este preinstalat, respectiv binecunoscutul Internet Explorer. Exista acum si browsere alternative la Internet Explorer, precum Firefox de la Mozilla sau Opera, insa sunt cu mult mai putin cunoscute.

    O pagina de web seamana cu pagina obisnuita de carte, cu o fila de album sau de catalog, numai ca spre deosebire de acestea poate fi animata. Mai multe pagini de web adunate intr-un sistem tematic – care au un anumit element in comun – poarta numele de site web. O pagina de web poate contine orice, de la text simplu pana la filme. Elementele unei pagini web care fac trimitere spre alte pagini web poarta numele de „links“ – legaturi. De fiecare data cand doriti sa navigati pe Internet trebuie sa accesati aceasta aplicatie: browserul. Odata lansat programul, puteti naviga oriunde.

    Din punct de vedere istoric, browserul nu este o aplicatie atat de veche pe cat s-ar putea crede. Desi Internetul exista din anii ‘60, o data cu popularizarea acestuia se foloseau diverse alte aplicatii. Aparitia primului site si a ideii de browser a dus de fapt la explozia Internetului. 

    Prima aplicatie a fost realizata de inventatorul World Wide Web, Timp Berners-Lee, in 1990, iar lansarea lui nu a avut loc in SUA, cum probabil cred 99% dintre americani. Browserul si reteaua mondiala si-au facut debutul la CERN (Consiliul european pentru cercetari nucleare), in 1991.

    Pentru amatorii de istorie, mai merita amintit ca Mosaic a fost primul browser disponibil publicului larg (1993), insa a disparut in 1997 de pe piata.

  • Psihologia, sufletul comertului

    Oare cam ce-i trece prin cap lui Bill Gates exact in acest moment? Sau lui Donald Trump?

    Ce bine-ar fi sa existe un site pe Internet care sa publice zilnic macar doua-trei din ideile secrete ale celor mai bogati oameni din lume, poate asa vom avea si noi, ceilalti, mai multe sanse sa devenim niste oameni de afaceri de succes. 

    Insa pana cand psihologia (sau telepatia?) va ajunge la un nivel atat de performant, ne putea multumi cu un alt site – www.psychotactics.com – care isi propune sa dezvaluie doritorilor, pe gratis, cateva din misterele creierului de om de afaceri.

    Ideea apartine unui specialist cu experienta in industria de publicitate – Sean D’Souza, fost angajat al agentiei Leo Burnett. „Nu sunt psiholog“, spune el, „dar inteleg destul de multe despre cum gandesc consumatorii“. D’Souza spune ca, cu un minim efort, mecanismele gandirii oamenilor pot fi dezvaluite si „exploatate“ in folosul unei afaceri. Site-ul atrage prin tonul amuzant. Una din pagini prezinta o imagine generica a clientului – un desen cu un barbat plictisit, obosit, care striga dupa un taxi. „Acesta este clientul tau“, suna explicatia desenului. „Nu il intereseaza nimic altceva decat problemele lui. Intr-o milisecunda tu trebuie sa il faci sa nu se mai gandeasca la acel taxi, ci la o pizza.

    Pentru asta trebuie sa apelezi la instrumente psihologice, ca sa ii atragi atentia, sa o mentii si la sfarsit sa il faci sa cumpere“. „Psihologia cifrei 3“, „Cum sa faci o prezentare PowerPoint la fel de eficienta ca o reclama TV“, „Puterea intrebarii de ce?’“, sunt doar cateva dintre articolele cu idei de marketing publicate pe www.psychotactics.com. Iar daca totusi obositi si aveti nevoie de o pauza, nu-i nevoie sa parasiti site-ul. Rubrica „Fun Stuff“ contine cateva caricaturi cu tematica de business si imagini amuzante cu exemple de slujbe care va vor face sa renuntati la a va mai plange de serviciul dumneavoastra. Daca ati prins gustul, tot aici gasiti si alte linkuri spre site-uri mai specializate pe „glume de business“.

  • CeBIT 2006 sau IT&C-ul viitorului

    Sloganul comun al celor 6.200 de expozanti prezenti la editia de anul acesta a CeBIT, cel mai mare targ de IT&C din lume, pare sa fie „lasati vizitatorii sa vina la noi. Pentru ca nu o vor face oricum, ci cu gura cascata“. De altfel, targul sta sub semnul uimirii: in tehnologie, nu exista limite.

     

    An de an, noutatile pe care marii producatori de electronice si IT ai lumii tin sa le etaleze la targul de primavara din orasul german Hanovra sunt subiect de discutie cel putin pentru o saptamana – atat cat tine CeBIT – pentru oamenii de afaceri, pasionatii de tehnologie sau simplii vizitatori. Iar la editia de anul acesta, un cuvant s-a aflat pe buzele tuturor: primul/ prima. La CeBIT a fost prezentat primul telefon dotat cu o camera video de 10 megapixeli – ati citit bine, nu e nici o greseala de tipar -, primul calculator cu un procesor cu o viteza de 5,6 GHz, primul televizor LCD cu diagonala de 80 de inci in varianta comerciala, primul computer ultramobil, iar lista e doar la primul lot de „nominalizari“.

     

    Si tot la CeBIT s-au trasat cateva dintre „trendurile“ urmatoarei perioade: imbunatatirea tehnologiei Blu-Ray, succesorul DVD-ului, marirea vitezei de navigare pe dispozitivele mobile, transformarea VoIP in tehnologie fara fir (wireless) sau dezvoltarea de PC-uri care sa devina centrul universului digital. Blu-Ray si HD-DVD „promit“ capacitati de stocare de 40 si 50 GB, adica de zece ori mai mari decat ale DVD-urilor actuale. Ca sa nu mai vorbim ca, in 2008, noile discuri vor putea depozita 200 GB de informatie digitala, adica de aproape de trei ori mai mult decat memoria unui desktop bun din zilele noastre. Pentru inceput insa, pretul unei unitati de scriere si al unui disc vor fi  prohibitive pentru publicul larg: 800 de euro, respectiv 20 de euro. O alta prioritate a industriei va fi aducerea programelor de televiziune pe telefonul mobil, iar Campionatul Mondial de fotbal din vara ar putea reprezenta „agatatoarea“ ideala pentru promovarea acestui gen de servicii.

     

    Tot in materie de tendinte, principiul „all in one“, cu aplicabilitate mai ales in cazul echipamentelor de birou pentru printare, va „migra“ si el inspre zona divertismentului digital: PC-ul va fi si combina audio, si DVD player, si punct de acces la Internet. Tendinta a fost sesizata inca de anul trecut si de catre distribuitorul de electronice si electrocasnice Altex, care a lansat pe piata Davio Media Center, un „all in one“ in materie de IT.

     

    Unul din punctele de atractie ale CeBIT a fost si minicomputerul cunoscut pana inainte de lansare sub numele de cod Origami. Proiectul poarta semnatura celei mai mari companii software din lume, Microsoft, care a colaborat la realizarea acestuia cu trei producatori de hardware cu traditie: ASUS, Founder si Samsung. Noul Ultra Mobile PC va avea greutatea de sub un kilogram si va fi o varianta intermediara intre laptop si palmtop. Costul estimat al noului gadget este cuprins intre 500 si 1.000 de euro.

     

    Dincolo de sonoritatea performantelor tehnice, care este in fond utilitatea acestor gadget-uri ultraperformante care vor ridica la cote greu de imaginat acum cativa ani pretentiile consumatorilor din intreaga lume? Sunt cei zece megapixeli ai camerei foto instalate pe noul telefon Samsung cu adevarat necesari? Asta in conditiile in care restul telefoanelor cu camera au performante „foto“ de 3-5 ori mai mici, iar aparatele digitale pentru amatori se apropie cu greu de nivelul noului Samsung SCH-B600. In opinia lui Simon Rhee, director Samsung Electronics Austria GmbH, in subordinea caruia intra zece state, inclusiv Romania, este incorect sa pui pro-blema in termeni de genul „de ce avem nevoie de atatea performante?“.

     

    „Important este sa produci o tehnologie ultraperformanta la un cost rezonabil pentru a putea fi acceptata de piata“, spune Rhee. Abia ulterior, cand noul produs revolutionar va fi vandut unei mase critice de clienti, el va deveni standard. Aceeasi lege se aplica, de fapt, tuturor gadget-urilor cu performante tehnice iesite din comun.

     

    Practic, CeBIT este un bun prilej pentru gigantii industriei sa faca spectacol, insa dincolo de placerea de a fi in „luminile rampei“ targul german are si o dimensiune pragmatica, deloc neglijabila. Din cate spun organizatorii, din cei aproape jumatate de milion de vizitatori care vin in fiecare an la Hanovra, circa 80% sunt oameni de afaceri sau profesionisti care folosesc tehnologia ca instrument de lucru. Astfel, CeBIT este si un mare eveniment B2B, la care se semneaza contracte, se descopera noi furnizori sau se regandeste intreaga filosofie de lucru a unei companii, prin folosirea unor instrumente de lucru digitale. Acesta este si motivul pentru care o parte din companiile romanesti prezente la editia din 2006 a expozitiei nici nu si-au inchiriat stand, preferand o formula mai putin vizibila: au inchiriat un birou in incinta targului, unde reprezentanti ai companiei poarta discutii cu potentiali parteneri.

     

    Exemplul distribuitorului roman de IT&C Flamingo International. La standul Romaniei din CeBIT, s-au prezentat anul acesta aproximativ 40 de companii, in special din industria software, printre acestea aflandu-se de acum „clasicii“ GeCAD si Softwin. Compania lui Radu Georgescu a promovat divizia sa de callcenter Cvanatage, iar Softwin, producatorul antivirusului BitDefender, a fost reprezentat de ramura sa din Germania.

     

    In afara de cele doua firme de soft, la standul Romaniei au mai fost prezenti Intouch – cu o solutie de info-chioscuri – si Condiment – producator de web-site-uri. CeBIT-ul de anul acesta s-a intins pe o suprafata de peste 310.000 de metri patrati – dimensiune aproximativ egala cu cea de anul trecut – pavilionul Romaniei reprezentand 0,09% din intreg spatiul expozitional. Chiar daca firmele romanesti au expus si in afara standului de tara (cazul companiei de software AROBS), este clar ca nu ele au fost vedetele targului, titlu adjudecat de producatorii traditionali de telefoane mobile, tehnica de calcul si software, dar si de furnizorii de servicii telecom si de Internet.

     

    Nici despre producatorii de electronice nu s-ar putea spune ca au nimerit intr-un con de umbra, standul Panasonic fiind unul dintre „magnetii“ care au atras valuri de vizitatori. Pe langa monstrii sacri IBM, Nokia, Samsung, SAP, Microsoft, T-Mobile, la editia de anul acesta a targului au luat parte si multi producatori cvasinecunoscuti, insa cu o oferta larga de electronice si produse IT; este vorba indeosebi de companii din state asiatice, precum Taiwan, Thailanda sau Hong Kong.

     

    Daca sofisticarea dusa la extrem a fost „litera de lege“ pentru majoritatea participantilor, au existat si cateva „exceptii“ care au preferat simplitatea si utilitatea. Chiar langa standul Samsung – compania ale carei cele mai noi modele de telefoane mobile concureaza de la egal la egal cu aparatele profesioniste de filmat si fotografiat –  un producator cu un nume fara nici un soi de rezonanta printre romani promova telefoane mobile pentru persoane cu varste de peste 50 de ani. Pe scurt, este vorba despre un telefon cu functii extrem de simple, cu taste mari si cu ecran monocrom, „adaptat“ acestei categorii de „consumatori“. In acest caz, revolutia tehnologica este sinonima cu „slefuirea“ variantelor primitive.

     

    Cat de repede vor ajunge ultimele aparitii de la CeBIT si pe piata romaneasca? – a fost una dintre cele mai frecvente intrebari ale jurnalistilor romani prezenti la Hanovra. O parte dintre ele, chiar din cursul acestui an. De exemplul, telefonul cu camera de 10 megapixeli va fi disponibil pe piata locala din luna septembrie, potrivit lui Jae Cheon Park, director pentru Romania al Samsung Electronics. Despre pret nu se stie insa nimic. Pe piata asiatica telefonul-minune costa aproximativ 900 de dolari si este disponibil doar in retelele CDMA.

     

    Multe noutati, multe produse revolutionare. Cate  vor trece insa testul pietei? Cate vor fi acceptate de consumatori si cate se vor dovedi fiabile la o utilizare de uzura? Autorii unui studiu despre tendintele de anul acesta, publicat pe site-ul oficial al targului – www.cebit.com – mai tempereaza din entuziasmul pasionatilor de tehnologie, facand urmatoarea observatie: „in fiecare an, producatorii de computere isi autoproclama pionieratul in dezvoltarea mai multor tehnologii, insa multi dintre ei dau rateuri“. Chiar si in cazul unui esec, pentru cei mai pasionati dintre pasionati, simpla idee ca un producator a reusit sa creeze un prototip care arunca in aer standardele actuale ramane un motiv suficient de satisfactie. Iar in esenta, exact acesta este spiritul CeBIT.