BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Care este cel mai nou pariu al primului român care a cucerit Silicon Valley şi a contribuit chiar şi la inventarea DVD-ului

    Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley şi le-a şi vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicaţie destinată domeniului medical care integrează inteligenţa artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potenţialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povesteşte chiar el.

     

    „Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligenţa artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o ameninţare o să se bage sub pământ ca şobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriaţi oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Şi chiar numele «inteligenţă artificială» e greşit şi înşelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii ştiinţe şi cunoştinţe umane pe care le citeşte, le procesează, la care ne dă acces supersimplu şi foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuşi că răspunsurile oferite de AI sunt condiţionate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligenţă augmentată sau accesibilă. „Şi dacă ne uităm la ea ca atare, numai este aşa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboţii şi chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbeşte animat, gesticulează rezervat, îşi presară discursul cu glume, pilde şi amintiri din diverse perioade ale vieţii. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferinţe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), şi spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani şi 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley şi locuieşte lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.

    „De fapt oamenii sunt artiştii care au creat această minune de AI şi ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoştinţele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfăşura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informaţia? Am ajuns în Rai, unde nu este diferenţă de acces între cei bogaţi care pot să-şi permită să-şi trimită copiii la cele mai bune universităţi din lume şi un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeaşi informaţie.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluţiei omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depăşită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar ştiinţa a devenit accesibilă, pentru cei care îşi permiteau să cumpere o carte şi care aveau şi educaţia să ştie să citească şi eventual să scrie. Alt pas important a fost apariţia internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicaţii majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbuşit.”

    Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – şi s-a îmbogăţit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariţia motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informaţii. „Şi aşa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populaţia şi de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri – Facebook, Google şi alte companii.” Haber spune că vorbeşte despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informaţie pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înţeleasă şi adusă în faţa lumii”.

    Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăţie de informaţii, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluţie tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendinţe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranţă îmbunătăţiţi. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobişnuit. O să ne obişnuim şi se va crea un echilibru.”

    O altă sursă de frică este schimbarea, în general, punctează omul de afaceri. Iar lumea se schimbă, cu o viteză absolut neconceput. „Accesul la informaţie creează acelaşi impact cu ce s-a întâmplat la momentul Gutenberg. Orice copil genial cu acces la AI poate să obţină aceleaşi rezultate pe care le are un profesor de la Harvard. Ce va însemna asta în viitor? Nu numai că nu ştiu, dar cred că nimeni nu ştie. S-ar putea să fie revoluţii ca în 1848. Sper că nu. Dar chiar dacă se întâmplă, o să se aşeze praful şi se vor calma lucrurile, o să fie bine. Eu căutam o nişă în care schimbarea adusă de AI să producă beneficii imediate pentru populaţie. Dacă vă uitaţi la bugetul Americii, aproape 20% din ce recunosc ei din buget se duce pentru sănătate.”

    Tot el povesteşte, mai în glumă, mai în serios, că a formulat trei legi, legile lui Haber. Prima datează de prin ’80, când a spus că „dacă se poate face un software, se va face”. Aşa a clădit prima companie, care a plecat de la compresia pentru filme şi a implementat-o pe calculatoare. Compania CompCore Multimedia s-a dezvoltat şi a fost vândută pentru 186 de milioane de dolari, care astăzi înseamnă cel puţin de zece ori mai mult, evaluează acum Haber. „Cel puţin în putere de cumpărare. A fost un succes enorm. Eu ca om mă uit şi la ce am câştigat şi ce am pierdut. A fost şi cel mai mare eşec din viaţa mea. Fiindcă dacă nu vindeam compania puteam să devin Amazon Prime, Netflix sau orice companie platformă de distribuţie a conţinutului către utilizator. Noi am vândut-o ca tehnologie, pentru ca cei care fac platforme de distribuţie să poată să le construiasă.” A mai construit şi vândut şi alte afaceri de-a lungul timpului iar la un moment dat BUSINESS Magazin l-a prezentat într-un material de copertă drept cel mai bogat român din SUA, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. George Haber evită însă să ofere orice fel de reper în privinţa avuţiei sale, punctând că a trecut printr-un divorţ, iar de-a lungul timpului a făcut tot felul de investiţii, unele inspirate, altele mai puţin. În relaţie directă, şi câştigurile sau pierderile. Acum are o companie de investiţii, CrestaFund, şi investeşte doar în lucruri în care se implică personal. „Este o lecţie învăţată în urma zecilor de milioane despre care s-au dus în aer, pe care le-am investit în companii despre care mi s-a povestit o poveste frumoasă. Suna bine, dar execuţia a fost diferită sau s-a schimbat piaţa. Zeci de investiţii, unele au produs mai mult, altele mai puţin.”

    „Proiectul are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie să câştigăm şi bani. Eu cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari.” – George Haber, antreprenor

    Focus pe domeniul medical. De la ce a plecat ideea acestei aplicaţii? În urmă cu mai bine de doi ani, când participa la o conferinţă despre viitorul în sistemul de sănătate, la Oradea, Haber îşi expunea ideile despre cum ar putea fi folosită inteligenţa artificială şi tuturor li se părea amuzant, aşa că s-a ambiţionat. „Construcţia, arhitectura, a durat cam doi ani, pentru că am plecat de la o idee care a suferit modificări în urma discuţiilor cu experţii. Am vorbit cu experţi în domeniul de tehnologie, din companii imense din lume, cu doctori care sunt geniali şi nebuni ca şi mine, cu viziune de schimba lumea.” Şi-a dat seama pe parcurs că ideea iniţială cu care a plecat a drum are nevoie de modificări, pentru că unele lucruri nu funcţionează, iar altele au nevoie de altă abordare. Astfel încât schimbări au fost făcute până în urmă cu câteva săptămâni.

    În sistemul de sănătate a văzut Haber cea mai mare posibilitate de a face o schimbare cu ajutorul IA. „Ce este sistemul de sănătate astăzi? E un dezastru, e un haos nebun în care nimeni nu este mulţumit – nici pacientul, nici spitalul, nici guvernul, nici companiile.” Astfel că s-a gândit că AI ar putea să medieze necesităţile şi ceea ce se poate face. „Dacă vezi, înţelegi şi vrei, poţi să rezolvi.” În urmă cu câteva luni, a făcut o prezentare în cadrul unui eveniment legat de sănătate şi a spus că lucrurile pot fi făcute de zece ori mai eficient şi de 100 de ori mai plăcut. „Au râs. Şi în ultimele trei luni am făcut-o, am rezolvat-o, funcţionează, prin simplul mod de a ne uita la principiile de bază. Sunt trei actori în acest sistem. Primul este pacientul. Interesul lui primordial este să vorbească cu cineva care poate să îl ajute ca să-şi rezolve problemele, fie ele reale sau fictive.”

    Cel de-al doilea actor important în sistemul de sănătate este medicul căruia îi trebuie resurse, medicamente ş.a.m.d. Ce vrea? Medicul vrea să fie informat, să nu fie bătut la cap, să nu fie întrerupt cu birocraţie, să scrie, să citească. Astfel încât ZenAIos are un modul pentru medic în care el nu mai trebuie să scrie, nu mai trebuie să facă raportări. „Tot ce se întâmplă în timp ce profesează este capturat şi prezentat de program în birocraţie. Mai important, medicul trebuie să aibă un backup. De exemplu, un caz care e mai ciudat. Trebuie să înţeleagă cum poate de fapt să-şi dea seama dacă boala e cauzată de A, B, C sau D, bazat pe vârstă, localitate. Sunt statistici totale pe care ZenAIos le pune la dispoziţie. Dacă leşină un copil înseamnă altceva decât dacă leşină o persoană la 60 de ani sau o doamnă însărcinată. Cauzele pot să fie foarte diferite. Orice doctor, oricât de bun ar fi, la un moment dat are nevoie să se consulte cu altcineva. ZenAIos oferă acest acces la consultare instantaneu”, povesteşte Haber. Al treilea actor implicat, continuă antreprenorul explicaţiile, este facilitatorul – spitalul, sistemele de sănătate care plătesc pentru aparatură, clădiri, elicoptere, să colaboreze. „Este un dans în trei, simplificat, secretizat, eficientizat.”

    Un mare plus oferit de aplicaţie este pentru aparţinătorii pacientului, care pot afla informaţii oricât de detaliate despre subiectul care îi interesează. „Poate nu poţi să eviţi realitatea, dar cel puţin o înţelegi.” În modulul de manager al aplicaţiei, există o imagine de ansamblu – ce a cerut pacientul, ce a făcut doctorul, care au fost şi cum evoluează costurile, să ajute, să vadă unde se complică lucrurile. Aplicaţia promite o vizibilitate completă a fiecărui şi oricărui caz. Ceea ce antreprenorul descrie drept „starea de zen la puterea AI” este de fapt un program de operare. Primul pas este aplicaţia pentru medicină, dar reţeta se poate translata pentru management de oraşe, pentru coordonarea circulaţiei, „cu AI este ca şi cum ai fi omniprezent. Într-un fel, AI-ul ne ne dă putere de zeitate, fiindcă vedem tot, înţelegem tot”.

    În acest moment în proiect este implicată „o trupă enormă” (râde Haber) de vreo zece oameni, dintre care doi medici. Dar fără AI ar fi fost nevoie de 1.000 de oameni. „Asta înseamnă să foloseşti inteligenţa pentru a face lucruri inteligente.”

    Planurile pentru ZenAIos se referă la implementarea sa în două spitale în viitorul imediat, după care în toată ţara, următorii paşi fiind Europa şi apoi America. Este o aplicaţie web based, care poată fi accesată de pe telefon, poate fi instalată în spital, de exemplu, pot să folosească modulul de pacient pentru rezervări pe website-ul lor, sau în aplicaţie. Haber dă detalii că acest sistem de operare poate fi aplicat în orice arie a unui spital, poate fi folosit de pe orice terminal cu acces la internet, fiind necesar doar accesul la date conforme GDPR. ZenAIos poate face cam orice în această sferă, de la înregistrarea unei programări până la rezervarea unei săli de operaţii pentru o urgenţă.

    Medicii care doresc să folosească ZenAIos trebuie să pornească aplicaţia, la intrarea în spital, cu autentificare. Mai departe, tehnologia se ocupă de partea birocratică, se poate ocupa de programări, poate oferi recomandări. Pe o tabletă poate interveni şi ilustraţia, în cazul în care este solicitată. „În viitor o să arătăm cum o să opereze dacă cumva medicul nu este de specialitate, dar vrea să salveze o viaţă. ZenAIos îi poate arăta care sunt paşii.”

    Antreprenorul vede România ca pe un pionier în acest domeniu, pentru că poate să atragă faimă mondială implementând acest sistem, care poate fi folosit şi la o clinică particulară cu un singur medic care vrea să-şi automatizeze accesul, rezervările şi partea birocratică. Întrebat despre rolul asistentei, Haber spune că acesta nu dispare, dar ea se poate ocupa de alte lucruri – să stea de vorbă cu pacientul, de pildă. „Asistenta poate să fie mai creativă, să pună întrebări, să ajute când vine pacientul, să ştie dacă acestuia îi place ceaiul sau cafeaua. Revoluţiile industriale nu au eliminat oamenii, au schimbat jobul pe care îl făceau aceştia. În agricultură când a apărut tractorul unii oameni a trebuit să se recalifice.”

    Care sunt costurile? „Trebuie să fim o companie profitabilă. Costurile, cred eu, sunt o zecime din cele pe care le are acum orice spital, cu diferite software-uri care ar putea să ajungă în zece ani să facă ceva similar. Marele câştig imediat ar fi salvarea de timp şi de consum, ca atât pacienţii cât şi doctorii să fie mulţumiţi. Există un cost pentru a ne integra în sistemul spitalul, avem un cost pentru a ţine datele local, nu vreau să intru prea mult în detalii, că sunt sunt anumite informaţii care nu pot să iasă din spital sau din ţară. Acestea trebuie stocate, cu toate regulile.” Proiectul, care va fi marketat ca un SaS, are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie luat în considerare şi câştigul. „Cum stabilim rata noastră de profit? E foarte simplu. Dacă o facem prea scumpă, invităm competiţia, ne facem duşmani. Dar dacă o facem prea ieftină, murim de foame. O să găsim echilibrul. Din discuţiile cu diferite spitale, acestea ar face economii, reducând costurile cu 90%”, adaugă Haber.

    Rezultatele se pot vedea în câteva zile sau săptămâni. Povesteşte că a prezentat aplicaţia la unul din spitalele mari din Transilvania. „La început au fost rezervaţi, apoi într-o sală de conferinţe au fost prezenţi toţi doctorii, şefii de secţii, mai tineri, mai în vârstă, şi nu le-a venit să creadă. Aceasta este doar o nişă, folosind ceea ce noi numim de fapt un agent inteligent. Nu e GPT care face treaba aici. GPT e doar o mică parte din acest agent inteligent, care foloseşte inteligenţa la care are acces, plus învăţarea locală (ca să nu trebuiască să te duci tot timpul la unchiul Chat ca să-l întrebi), plus regulile locale (practicate în toate spitalele). Dar la orice lucru în viaţă, dacă fundaţia e bine gândită şi solidă, e uşor să faci modificări. Noi acolo am stat, la construirea acestei fundaţii, mai mult decât la implementare.”

    Formula pe care o crede câştigătoare în ce priveşte implicarea oamenilor în proiectul său, în care investiţia până acum a fost de câteva sute de mii de dolari, este de implicare cu pachet de acţiuni. „Lecţia mea de viaţă este că trebuie să le dai incentive tuturor oamenilor care participă la proiect. Toţi oamenii cheie au acţiuni în companie, care eu sper să valoreze miliarde de dolari. Acum sunt zece oameni cheie. Salariul este o chestie cu care te obişnuieşti foarte repede. S-a dublat salariul, ai luat o casă un pic mai mare, mai iei o maşină, te duci într-o vacanţă, iar nivelul de satisfacţie ajunge repede la acelaşi nivel. Când o companie este cumpărată sau este listată la bursă şi ai acţiuni, viaţa se schimbă radical. Filosofia mea a fost că retribuţia unei persoane este direct proporţională cu ce face persoana în companie.”

    Încă din perioada liceului a căutat să facă altfel lucrurile; povesteşte că a avut prima discotecă din Oradea, unde veneau colegii de clasă. „Iau decizii foarte necalculate, intuitiv şi impulsiv. Dar această investiţie în ZenAIos o simţeam deja de câţiva ani. Cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari,” conchide George Haber.   

    BIO

    ►— Născut la Oradea, în 1954, George Haber a experimentat încă din vremea liceului antreprenoriatul, încropind prima discotecă din oraş, la care veneau colegi de-ai săi. Când era în clasa a XI-a, cânta într-o trupă rock, alături de actorul Adrian Pintea.

    —► După terminarea liceului a emigrat în Israel, unde a absolvit Facultatea de Electronică în cadrul Universităţii Techion din Haifa şi a plecat în Silicon Valley, unde a lucrat vreme de câţiva ani în companii americane.

    —► A început prima sa afacere CompCore Multimedia, care la sfârşitul anilor ’90 a fost cumpărată de Zoran, un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 186 milioane de dolari.

    —► A doua afacere înfiinţată a fost GigaPixel, pe care a început-o cu 6 milioane de dolari obţinuţi de partenerii de la Silicon Graphics (SGI). Şi această companie a vândut-o, pentru 180 milioane dolari, companiei 3DFx, preluată apoi de Nvidia.

    —► Şi următorul start-up, Mobilygen, l-a vândut, după numai cinci ani de activitate, în octombrie 2008, pentru 33 milioane dolari. În aprilie 2009 era implicat în CrestaTech, care a lansat în 2008 CrestaTV Universal Broadband Receiver – un tuner radio şi tv pentru laptopuri.

     

    ZenAIos este un produs IT destinat pacienţilor, medicilor şi managerilor de spitale; este disponibil de pe orice terminal conectat la internet şi foloseste inteligenţa artificială pentru a răspunde la întrebări legate de diagnostic, simptome, recomandări etc. Are trei module – pentru pacient (poate face şi programări la un medic), pentru medic şi pentru managerul de spital. Accesul pacienţilor este gratuit

  • Cum pot deveni Bucureştiul şi Ilfovul un hub pentru regiune în industria centrelor de date

    Industria centrelor de date este în plină expansiune în acest moment în România, o piaţă care are un potenţial uriaş de dezvoltare, precum şi un amestec de resurse foarte bun – energie verde, forţă de muncă bună şi ieftină, terenuri şi energie electrică disponibilă la preţuri accesibile – şi care poate creşte de la sub 100 MW de infrastructură de data centere la 1.000 MW în următorul deceniu, prin investiţii de miliarde de euro, au spus reprezentanţii Tema Energy, în cadrul ediţiei speciale ZF Live Data Center Forum 2024.

     

    Atunci când te uiţi la industria centrelor de date, primul gând care apare este: avem teren şi curent pentru a dezvolta o astfel de industrie în România?. O gândire simplă, logică şi foarte pertinentă, la care specialiştii din această industrie, aflată în plină expansiune în România, vin cu un răspuns la fel de simplu: „Da, avem” – şi teren, şi curent, dar şi forţă de muncă ieftină şi bună. Dar ce este un centru de date? Fiind o industrie care abia se dezvoltă în România, termenul de centru de date poate fi uşor neclar pentru aceia care nu au apucat să se documenteze încă suficient. Un centru de date este o clădire sau un ansamblu de clădiri ce constituie un spaţiu dedicat pentru a găzdui sisteme informatice, cum ar fi sistemele de telecomunicaţii şi de stocare. Aşadar, pilonii dezvoltării acestei industrii sunt energia, terenurile şi specialiştii IT. Bucureştiul şi Ilfovul pot să devină un hub pentru regiune în industria centrelor de date, iar România poate ajunge la capacităţi importante. „Bucureştiul şi Ilfovul pot să devină un hub pentru regiune în industria centrelor de date. Există discuţii cu reprezentanţi ai fondurilor de investiţii din UK şi SUA interesate să vină aici. Sunt pieţe standard care atrag investiţii mari, cum ar fi oraşe din Spania, Polonia sau Italia, iar Bucureştiul este una dintre viitoarele pieţe. Puterea în România este sub 100 MW de infrastructură de data center, însă putem să ajungem la 1.000 MW în următorul deceniu cu investiţii de miliarde de euro”, a spus Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, în cadrul ediţiei speciale ZF Live Data Center Forum 2024. România este bine poziţionată din perspectivă geografică şi beneficiază de o conectivitate foarte bună, precum şi de o infrastructură importantă de telecomunicaţii. Creşterea industriei de data centere în România este o modalitate prin care pe plan local pot fi atraşi mari jucători din tehnologie care vor vrea să îşi ridice aici propriile centre de date, aşa cum se întâmplă deja în alte ţări. „Cred că vor veni mari jucători precum Microsoft, Google, Facebook pentru a îşi face data centere în România. Polonia şi Grecia au deja astfel de investiţii. Cred că România ar putea fi următorul pas”, a mai punctat acesta. Ca orice domeniu în expansiune, industria centrelor de date are potenţial uriaş şi mult loc de creştere în România, având toate avantajele necesare.

    „Pieţele din Balcani şi, în special, România sunt pieţe emergente. Piaţa din regiune este în curs de dezvoltare pentru că vine de la o bază relativ scăzută, dar are foarte mult potenţial de creştere. Oportunităţile pentru operatorii centrelor de date şi investitorii globali sunt mari pe această piaţă. Oamenii trebuie să realizeze cât de critic este un centru de date pentru viaţa noastră de zi cu zi. Fără un centru de date nu putem accesa internetul. România este o locaţie de investiţii foarte solidă pentru industria centrelor de date”, a spus Stephen Beard, şeful global al centrelor de date Knight Frank, în timpul aceluiaşi eveniment. Unul dintre pionierii industriei de data center din România se află nu foarte departe de Craiova. Compania Cluster Power, înfiinţată în 2019 de Cosmin Georgescu, Vladimir Ester şi Carmen Ursa Georgescu, a pariat timpuriu pe această industrie. Astăzi, ea are primul centru de date de tip hyperscale din regiune, în localitatea Mischii, judeţul Dolj, după o investiţie de 60 mil. euro. Compania deţine aproximativ şapte hectare  în campusul de lângă Craiova şi conexiune electrică de circa 500 MW.

    „În momentul de faţă, cererile pe care le avem depăşesc capacitatea instalată şi acesta este motivul pentru care ne extindem. Începem un alt campus în altă locaţie şi creştem campusul existent cu noi clădiri. În şase luni vom pune pe masă 100 mil. euro pentru a mări capacitatea. Avem experienţa proiectelor mari de cloud şi AI. Acest know- how te ajută să înţelegi ce vrea clientul”, a spus Cosmin Georgescu, CEO, Cluster Power, primul centru de date hyperscale din România. Circa 99% dintre clienţii Cluster Power, menţionează el, sunt din afara României, piaţa principală fiind SUA, şi cei mai mulţi dintre ei au nevoie de un serviciu la cheie prin care să poată să îşi aducă noul tip de AI la stadiul matur.  Un element foarte important în dezvoltarea de data centere, mai spune CEO-ul Cluster Power, este finanţarea, întrucât sunt puţine băncile care înţeleg cu adevărat ce înseamnă tehnologia şi care finanţează acest domeniu. În dezvoltarea centrului de date din localitatea Mischii, finanţarea a presupus ajutor de stat, fonduri bancare şi equity. Un centru de date de 20 MW înseamnă un fit-out de 200 mil. euro. Construcţia în sine înseamnă investiţie între 25 şi 35 mil. euro. Fiecare centru de date poate însemna o investiţie totală de 250 mil. euro. Provocările în industria centrelor de date, spune Martin Ford, CEO al M247 International, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de hosting, conectivitate şi administrare date din România, sunt locale şi multe dintre ele se referă la reglementări precum legi sau permisiuni de care ai nevoie pentru a construi un centru de date şi a-l extinde. M247 International are două centre de date în România şi pe cel de-al treilea îl construieşte aproape de Pipera, acesta având la bază o investiţie de ordinul milioanelor de euro. „Cred că, din punctul de vedere al dezvoltării centrelor de date, România este un tărâm al oportunităţilor şi va fi un val de centre de date în România. (…) România poate fi un hub al centrelor de date pentru regiunea balcanică. Nu aş fi surprins, nu există niciun motiv pentru care să nu fie.

    Avem abilităţi tehnice şi o infrastructură care poate fi construită şi dezvoltată cu uşurinţă”, a punctat Martin Ford. Dezvoltarea industriei de centre de date nu înseamnă doar performanţă pe partea de IT în România şi noi locuri de muncă pentru sutele de mii de IT-işti din ţară, ci şi un motiv care va atrage investitori. Astfel, după birouri, retail şi industrial, centrele de date pot reprezenta următoarea sursă de creştere în real estate. „Dacă pe pieţe mature precum Germania sau Irlanda deja este foarte greu să mai găseşti loc şi să tragi energie, în Bucureşti încă există putere disponibilă. Celelalte oraşe din ţară, care au fost centre industriale, au o putere electrică foarte mare, iar investitorii se uită la foste fabrici pentru a construi data centere. Este ideal să existe aeroport şi infrastructură rutieră în zona data centerelor”, a mai adăugat Mihai Manole, managing partner al Tema Energy.     ■

     

    „Bucureştiul şi Ilfovul pot să devină un hub pentru regiune în industria centrelor de date. Există discuţii cu reprezentanţi ai fondurilor de investiţii din UK şi SUA interesate să vină aici. Sunt pieţe standard care atrag investiţii mari, cum ar fi oraşe din Spania, Polonia sau Italia, iar Bucureştiul se înscrie şi el între viitoarele pieţe. Puterea în România este sub 100 MW de infrastructură de data center, însă putem să ajungem la 1.000 MW în următorul deceniu cu investiţii de miliarde de euro. (…)  În România, piaţa cred că poate să crească de cel puţin şapte-opt ori în următorii trei-patru ani.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

     

    „Pieţele din Balcani şi, în special, România sunt pieţe emergente. Piaţa din regiune este în curs de dezvoltare pentru că vine de la o bază relativ scăzută, dar are foarte mult potenţial de creştere. Oportunităţile pentru operatorii centrelor de date şi investitorii globali sunt mari pe această piaţă. Oamenii trebuie să realizeze cât de critic este un centru de date pentru viaţa noastră de zi cu zi. Fără un centru de date nu putem accesa internetul. România este o locaţie de investiţii foarte solidă pentru industria centrelor de date.”

    Stephen Beard, şeful global al centrelor de date Knight Frank

     

    „În momentul de faţă, cererile pe care le avem depăşesc capacitatea instalată şi acesta este motivul pentru care ne extindem. Începem un alt campus în altă locaţie şi creştem campusul existent cu noi clădiri. În şase luni vom pune pe masă 100 mil. euro pentru a mări capacitatea. Avem experienţa proiectelor mari de cloud şi AI. Acest know-how te ajută să înţelegi ce vrea clientul.”

    Cosmin Georgescu, CEO, Cluster Power, primul centru de date hyperscale din România, situat în localitatea Mischii, judeţul Dolj

     

    „Cred că, din punctul de vedere al dezvoltării centrelor de date, România este un tărâm al oportunităţilor şi va fi un val de centre de date în România. (…) România poate fi un hub al centrelor de date pentru regiunea balcanică. Nu aş fi surprins, nu există niciun motiv pentru care să nu fie. Avem abilităţi tehnice şi o infrastructură care poate fi construită şi dezvoltată cu uşurinţă.”

    Martin Ford, CEO al M247 International, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de hosting, conectivitate şi administrare de date din România

     

    Raportul Knight Frank pentru cel de-al doilea trimestru din 2023 se concentrează pe regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) cu o analiză de piaţă axată pe pieţele emergente de centre de date din Bucureşti, Cairo, Casablanca, Istanbul, Johannesburg, Manchester, München, Nairobi, Viena, Varşovia şi Zürich. Capacitatea totală pe aceste pieţe a ajuns la puţin peste 1.577 MW, după o creştere de 137,2 MW în T2. Pe primele locuri se află Zürich, Johannesburg şi Varşovia, cu capacităţi de data center instalate de 141,79 MW, 138,9 MW şi, respectiv, 137,16 MW, potrivit raportului Knight Frank pentru T2 2023. Bucureştiul este a treia cea mai mică piaţă deocamdată, după cum se arată în raport, însă perspectivele de creştere sunt optimiste, iar în viitorul apropiat urmează investiţii importante în această industrie pe plan local. „Sunt 200 MW autorizaţi pentru Cluster Power la Craiova şi 10-15 MW autorizaţi pe data centere din Bucureşti Nord-Aviaţiei-Pipera.
    Se pot dezvolta mii de megawaţi în data centere din România şi la nivel naţional este nevoie de astfel de consumatori. În România, piaţa cred că poate să crească de cel puţin şapte-opt ori în următorii trei-patru ani, cu condiţia ca măcar o parte dintre investiţiile anunţate să se materializeze”, a mai adăugat Mihai Manole. Un angajat pe poziţia de tehnician data center câştigă între 1.000 şi 1.400 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online bestjobs. Acesta are în atribuţii gestionarea, întreţinerea şi monitorizarea infrastructurii unui centru de date, precum şi asigurarea funcţionării continue a echipamentelor, inclusiv servere, routere şi sisteme de răcire, pentru a menţine disponibilitatea serviciilor.

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • O „hartă” a milioanelor de interacţiuni ale medicamentelor

    Piaţa de medicamente este extrem de dezvoltată în prezent şi nu este dificil doar pentru pacienţi să ştie ce medicamente nu pot combina, ci şi pentru farmacişti în sine pentru că există milioane de interacţiuni ale medicamentelor pe care este foarte greu să le ştii pe de rost. Un start-up din Iaşi însă, numit Apollo AI Technologies, s-a gândit însă să vină în ajutorul farmaciştilor şi a creat o soluţie software care „mapează” în prezent 1,7 milioane de interacţiuni între medicamente. Soluţia este deja folosită în reţelele locale de farmacii, iar start-up-ul se află în discuţii şi a primit o finanţare care să sprijine expansiunea pe plan internaţional.

    După ce am lansat Diabeta, un chatbot medical adresat medicilor diabetologi din România, văzând că majoritatea întrebărilor primite în cadrul chatbotului erau pentru medicamentele din această patologie, ne-am gândit, având deja reţeta tehnologică, să procesăm toate informaţiile despre medicamentele avizate în România, şi aşa a luat naştere Pharmachat, al doilea nostru produs care procesează toate RCP-urile (rezumatul caracteristicilor produsului – un prospect extins al medicamentelor – n. red.) avizate de către Agenţia Naţională a Medicamentelor în România.

    Printre informaţiile pe care le-am procesat se numărau şi cele referitoare la interacţiunile medicamentoase, adică dacă un medicament interacţionează cu un altul, astfel că am dezvoltat mai departe un nou modul pentru Pharmachat, pentru că ne-a fost solicitat, cel de interacţiuni dintre medicamente. Suntem prima companie din România care a «mapat» tot ce înseamnă o bază de date ce însumează 1,7 milioane de interacţiuni între medicamente şi în acest moment orice profesionist din domenul sănătăţii poate să caute dacă există sau nu interacţiuni între medicamente. Şi pentru că am dorit să fim şi mai aproape de utilizatori şi să le fie şi la îndemână tot ceea ce facem noi, am început un parteneriat chiar săptămâna aceasta cu o companie care dezvoltă soft de gestiune pentru farmacii.

    Este vorba de platforma de gestiune icMED, dezvoltată de Syonic, o companie cu peste 17 ani de experienţă în crearea de soluţii software pentru domeniul sănătăţii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihaela Onofrei, CEO şi cofondatoare a Apollo AI.  Ea a explicat că în cadrul PharmaChat se procesează toate informaţiile despre documentele de tip RCP. „Şi exact cum se întâmplă în ChatGPT, putem răspunde întrebărilor specifice pe baza informaţiilor din RCP-uri. Putem răspunde fie întrebărilor adresate în scris, fie vocal, pentru că am integrat şi o componentă de transcriere a vocii şi de redare vocală a unui text, în cadrul produsului nostru.”

    Soluţia dezvoltată de Apollo AI Technologies, start-up fondat în 2022 în Iaşi, îi ajută practic pe specialişti să le ofere rapid pacienţilor date despre eventuale probleme care pot apărea dacă sunt administrate simultan sau la intervale apropiate unele medicamente. „Şi acum, în momentul în care un pacient merge cu o reţetă la farmacist, se scanează respectiva reţetă şi aceste interacţiuni, dacă este cazul, le apar automat farmaciştilor. Adică ei pot să le ofere consultanţă pacientului pentru că interacţiunile acestea au mai multe grade: nu întotdeauna două medicamente nu pot fi luate împreună, poate fi vorba de faptul că trebuie să respecţi nişte condiţii ca să le iei împreună, de exemplu, la un anumit interval de timp. Sau trebuie să fii conştient că luând împreună nişte medicamente apar nişte reacţii adverse. Şi atunci e foarte important ca farmacistului, pentru că aşa cum spuneam sunt 1,7 milioane de interacţiuni, pe care e foarte greu să le reţii, îi apare automat această notificare, şi îi este foarte simplu să îl consilieze pe pacient şi să-i ofere suportul de care are nevoie”, a punctat Mihaela Onofrei.

    Modelul de business al Apollo AI este B2B, start-up-ul având parteneriate cu companii producătoare de medicamente care au susţinut echipa pentru dezvoltarea de chatboţi pe diverse arii terapeutice, precum şi cu dezvoltatorii de soft de gestiune pentru farmacii. Iar pentru medici, soluţiile sunt gratuite. „Ne-am integrat cu o primă companie şi suntem în discuţii cu alte trei companii astfel încât veniturile noastre să fie din această zonă şi nu să mergem către un model B2C în care medicul sau farmacistul să plătească. Ne dorim ca doar companiile să plătească pentru ceea ce dezvoltăm noi”, a precizat ea.

    Până acum proiectul a atras investiţii de aproape un milion de euro. „Până acum am investit 750.000 de euro în proiect. Deja ne asigurăm din ceea ce încasăm 72% din cheltuieli şi sperăm ca până la finele anului să ajungem undeva la 95% astfel încât să ajungem spre break-evenul pe care ni-l dorim anul acesta. Suntem în discurţii cu un fond de investiţii şi urmează să avem o primă rundă, estimăm noi, la finele anului“, a declarat Mihaela Onofrei. Conform datelor de la Registrul Comerţului Mihaela Onofrei deţine 37% din companie, ceilalţi acţionari fiind Cezar Caluschi (37%), Vlad Trandafir (20%) şi Gabriel Pavel (6%).    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Mihaela Onofrei, CEO & cofondatoare, Apollo AI

    Ce face? A dezvoltat o serie de soluţii software pentru industria de sănătate bazate pe inteligenţa artificială (AI).

    2. Invitaţi: Cătălina Bănuleasa şi Dragoş Niculescu, fondatori Idea Morph

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă online care ajută companiile să deruleze sesiuni de brainstorming –
    printr-un proces ghidat.

    Cătălina Bănuleasa: „Idea Morph este de fapt un produs care a pornit din nevoile noastre, nevoia de a facilita nişte procese de ideaţie într-o lume în care companiile lucrează hibrid şi remote, procese care în vremurile offline în care oamenii se întâlneau într-un spaţiu fizic erau foarte de succes.”

    Dragoş Niculescu: „Un lucru pe care ne dorim să-l rezolvăm cu ajutorul AI-ului, în principal, este să augmentăm creativitatea oamenilor. Adică oamenii îşi creează diverse procese şi triggere care îi ajută să fie mai creativi, mai productivi, sau, în fine, îşi dezvolta anumite procese în treaba pe care o fac zi de zi. Şi pe partea asta vine şi AI-ul. Noi ne dorim să înţelegem destul de bine care sunt triggerele de care au nevoie clienţii noştri ca să fie creativi şi care îi fac să devină membri activi într-un proces de ideaţie.”

     

    3. Invitat: Adrian Sita, cofondator al Knolyx

    Ce face? A dezvoltat o platformă care îşi propune să îmbunătăţească procesul de învăţare şi să faciliteze accesul angajaţilor la cunoştinţele şi informaţiile din cadrul organizaţiilor în care lucrează.

    „Unul din obiectivele pentru anul în curs vizează să atingem nivelul de 15.000 de euro venituri lunare şi să finalizăm runda de investiţii de 500.000 de euro la începutul anului viitor. Un alt segment pe care îl vizăm este reprezentat de trainerii din piaţă, adică persoanele fizice autorizate sau firme foarte mici, astfel încât ei să îşi creeze propria academie pe platforma Knolyx prin care să livreze cunoştinţe în piaţă. Un alt obiectiv este să aducem
    într-un singur loc toate procedurile pe care le fac companiile.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitaţi: Bogdan Liţescu, fondator & CEO Plant an App – tehnologie low-code, şi Adorian Chiorean, CEO şi cofondator TapTasty – soluţii de digitalizare pentru restaurante.

    Ce e nou? Cele două start-up-uri locale au în plan să se extindă pe pieţe externe şi să înglobeze tehnologia AI în produsele lor.

    Bogdan Liţescu: „2024 se anunţă a fi un an foarte interesant. Anul trecut mai mult am explorat zona de AI, am creat produsul, dar am tot pivotat cu el unde să-l poziţionăm, până când am făcut un parteneriat foarte mare în state cu Slalom din SUA, este o firmă de consultanţă şi integrator de sistem cu peste 10.000 de angajaţi,  şi cu care o să accelerăm acum ieşirea pe piaţă pe partea de prototipare de scenarii de utilizare de AI. Cam acesta va fi focusul nostru anul acesta şi de aceea suntem şi în Austin, avem workshopuri organizate cu Slalom şi în San Francisco şi o să mai urmeze şi alte locaţii.“

    Adorian Chiorean: „Noi anul acesta avem două direcţii principale. Prima este aceasta de a începe să comunicăm în limba engleză. Practic, noi ne dorim la TapTasty să avem comunicarea în limba engleză, pentru că ne dorim clienţi vorbitori de limba engleză. Bineînţeles, dacă vor veni clienţi din Germania, din Franţa, din Ungaria, de nu ştiu pe unde, care vorbesc engleză, putem să-i deservim şi pe aceea, dar în mod special ne îndreptăm spre vorbitorul de limba engleză. Astfel, ca şi focus, primul lucru este comunicarea de marketing pe limba engleză. Al doilea lucru pe care noi încercăm să-l facem este, efectiv, această direcţie de a încerca să optimizăm, să rafinăm serviciul nostru.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Adelina Badea, CEO, Mobexpert

    Cifră de afaceri (2022): 264 mil. euro

    Număr de angajaţi: 2.100

    Biografie:
    Adelina Badea s-a alăturat companiei Mobexpert în urmă cu circa 15 ani, primul rol fiind cel de director de magazine în cadrul filialei Mobexpert Iaşi, potrivit informaţiilor de pe LinkedIn. A preluat mandatul de CEO în primăvara anului 2021, într-un an plin de provocări, ca urmare a crizei sanitare instaurate pe fondul pandemiei de COVID-19. Ca parte a formării academice, executivul a urmat un Executive MBA în cadrul IEDC – Bled School of Management.

    ► Puţini ştiu că acum 21 de ani, când am susţinut primul meu interviu pentru postul de consilier vânzări cu directorul magazinului Mobexpert Militari, magazin ce urma sa se deschidă, nu am reuşit să trec în etapa finală. Însă nu am renunţat şi peste o perioadă am aplicat pentru acelaşi post şi am reuşit să mă angajez la Mobexpert Pipera, cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni de la acea vreme, aflat în vecinătatea sediului central Mobexpert. Din primul moment în care am intrat în sediul central Mobexpert, am visat că într-o zi să lucrez în acel loc! Mi se părea fabulos să fac parte din acea echipă care dezvoltă colecţiile Mobexpert de mobilier şi decoraţiuni, cea care construieşte magazinele noi şi care setează strategiile ce urmează a fi implementate. Bineînţeles că nici prin gând nu-mi trecea că voi ajunge într-o zi să contribui direct la toate acestea, dar un lucru e cert: încă de la început voiam să fac parte din acea echipă!

    ► În mod normal, realitatea coincide rar cu visurile. Însă, în cazul meu, a fost mult mai frumoasă chiar dacă şi mult mai grea… mult, mult mai frumoasă! Acum, o să vă spun cu toată sinceritatea că visul meu din copilărie a fost să devin medic veterinar sau inspector alimentar, m-am şi pregătit pentru asta mulţi ani, a fost dorinţa tatălui meu şi a mea. Cu toate acestea, aş putea spune ca sunt recunoscătoare, acum după 20 de ani, pentru direcţia în care m-a dus viaţa. Sunt bucuroasă că am crescut frumos şi sănătos într-o companie 100% românească, că am locuit 13 ani în Iaşi şi am crescut alături de oameni extrem de buni, de valoroşi din punctul de vedere al educaţiei şi al valorilor.

    ► Domeniul nostru, piaţa de mobilier şi decoraţiuni, este un sector într-o continuă schimbare deşi poate nu vedem asta de fiecare dată. În fiecare an apar materiale şi produse noi, tendinţe noi. Şi nu mă refer neapărat la tendinţele ce ţin de estetic, acolo unde lucrurile sunt foarte vizibile, vorbesc de produse unde tehnologia de ultima generaţie se îmbină cu designul de produs şi cu materiale noi din surse regenerabile sau reciclabile. O accentuare continuă pe sustenabilitate şi conştientizare ecologică ar putea determina o trecere către materialele ecologice şi reciclabile în industria amenajărilor interioare şi a mobilierului. Aceasta ar putea include utilizarea extinsă a materialelor organice, reciclate şi regenerabile pentru realizarea mobilierului şi a decoraţiunilor. Mă aştept ca mobilierul şi echipamentele pentru casă să fie tot mai integrate cu tehnologii inteligente. De la mobilier care se adaptează automat la preferinţele utilizatorului până la sisteme de control al mediului ambiental, inteligent integrate în designul interior, tehnologia va juca un rol tot mai mare în modul în care concepem şi folosim spaţiile interioare.


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Mirela Dogaru, Director comercial şi membru în Comitetul Executiv, grupul MedLife

    Cifră de afaceri (2022): 405 mil. euro

    Număr de angajaţi şi colaboratori: > 10.000

    Biografie:
    Perspectiva asupra evoluţiei profesionale era concentrată pe adaptabilitate şi învăţare continuă, povesteşte Mirela Dogaru despre experienţele sale din urmă cu 20 de ani. „Îmi adunam informaţiile de peste tot – cărţi, şcoală, dar mai ales de la cei mai experimentaţi ca mine”.

    ► M-aş fi văzut acum 20 de ani în acelaşi loc? E ca şi cum ai întreba dacă am avut cristalul magic. Nu prea. Plănuiam pe termen scurt, voiam să cuceresc lumea, ieri, nu mâine. Am învăţat însă, să aştept, să am răbdare, să am încredere, să nu mă dau bătută. Rezilienţa? A devenit unul din ingredientele mele secrete, iar aceşti 20 de ani au fost ca un curs intensiv de formare a caracterului. Acum nu mai visez la praf de stele, ci sunt fericită să strălucesc chiar şi fără el.

    ► În spatele fiecărui lider există un munte de responsabilităţi, şi nu orice fel de munte, ci un Everest. Toată lumea vede petrecerile de succes şi medaliile strălucitoare, dar nu şi întreaga orchestrare a unei echipe mari, unde fiecare zi este o nouă aventură. Să fii lider? Este ca un maraton în pantofi cu toc înalt. Nu este pentru oricine. Şi chiar dacă mă număr printre cei mai rezistenţi, recunosc că acest parcurs mi-a depăşit aşteptările… şi nu numai în complexitate.

    ► Cred că pe viitor AI-ul şi roboţii vor fi vedetele din domeniul medical. Dar mai cred că niciuna din tehnologiile prezentului şi viitorului nu poate înlocui omul, medicul bun – cel care tratează nu numai cu mintea ci şi cu sufletul. Roboţii, AI-ul, digitalizarea, descoperirile genetice şi toate minunăţiile tehnologice sunt doar condimente ale unui act medical eficient. Fără medicul bun, fără empatie şi fără respect, nu poţi avea îngrijire medicală de top. Medicul bun este esenţial.


     

  • Roboţii cuceresc un nou domeniu, despre care acum zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere. El a creat şi vândut mai multe afaceri

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • Povestea unei românce ce a pornit de la zero o companie cu care acum face zeci de milioane de euro

    100 Cele mai puternice femei din business. Simona Lăpuşan, COO & cofounder Zitec, CEO & founder Mirro.io

     

    Cifră de afaceri (2022): 26 mil. euro

    Cifră de afaceri (2023): 30 mil. euro

    Număr de angajaţi (2023): 370

    Biografie:
    Simona Lăpuşan este COO & cofondatoare Zitec şi CEO şi fondatoare a Mirro.io. Ea declară că îmbină pasiunea pentru tehnologie cu dorinţa de a înţelege comportamentul uman în profunzime, pentru a construi organizaţii şi produse de succes.

    ► În urmă cu 20 de ani, tocmai înfiinţasem Zitec (am sărbătorit aniversarea a 20 de ani în iunie 2023). Nu mă gândeam atât de departe în viitor când am fondat Zitec, dar ştiam cu siguranţă că îmi doream să fac lucrurile altfel, mai bine decât ceea ce experimentasem la locurile de muncă anterioare. Voiam să am mai multă autonomie, libertate să experimentez şi un impact mai mare în companie. Mi-am dorit ca aceeaşi experienţă să fie trăită de toţi cei care lucrau cu noi. 

    ► Nu de puţine ori, realitatea mi-a depăşit aşteptările. M-a ajutat mult faptul că am avut libertatea de a experimenta, de a învăţa si de a mă adapta în funcţie de situaţie. Dar dacă trag linie acum, pot să spun că aceşti 20 de ani se simt ca un MBA prelungit. În industria tech, 20 de ani se pot simţi cât o viaţă întreagă, aşa că trebuie să inovezi şi să te adaptezi constant pentru a rămâne relevant în piaţă. De aceea, cred că este important să îţi faci timp să-ţi exersezi curiozitatea şi să înveţi mereu ceva nou.

    ► În general, văd totul printr-un filtru optimist, aşa că văd un viitor cu o viaţă şi o lume mai bună, în special în ceea ce priveşte viaţa profesională în companiile româneşti. Mă aştept ca tehnologia să pătrundă în fiecare aspect al vieţii, pe măsură ce economia digitală va deveni principala formă de economie. Mă aştept ca oamenii să primească din ce în ce mai multă atenţie, pe măsură ce devine din ce în ce mai evidentă importanţa conexiunilor umane autentice şi a apartenenţei la comunitate.