BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Startegii profitabile

    Noua strategie Canon, pusa in practica acum aproape un deceniu, i-a adus producatorului japonez cresteri atat pe segmentul tehnologiilor si al echipamentelor pentru birou, cat si pe cel al camerelor foto-video.

     

    VENITURI: Veniturile nete din vanzari raportate de companie pentru anul trecut au fost de 25,7 de miliarde de euro; pentru comparatie, in urma cu 10 ani veniturile nete ale Canon au fost de 15,5 miliarde de euro.

     

    PROFIT NET: A crescut de 6,2 ori in ultimii noua ani, de la 400 de milioane de euro, in 1995, la 2,5 miliarde anul trecut.

     

    DATORII: Daca acum zece ani compania avea datorii care reprezentau 40% din totalul incasarilor, acum situatia este complet diferita, spune presedintele si directorul executiv al companiei, Fujio Mitarai. Datoriile au fost reduse de la 6,3 miliarde de euro in 1995, la doar 290 de milioane de euro la finalul anului trecut.

  • Canon 2005

    Rezultatele financiare pe prima jumatate a anului au consemnat cresterea veniturilor si a profitului pentru compania japoneza.

     

    VENITURI: Canon a raportat pentru prima jumatate a acestui an venituri nete din vanzari de 15,4 miliarde dolari, in crestere cu 6,5% fata de perioada similara a anului trecut cand veniturile nete din vanzari s-au cifrat la 14,4 miliarde de dolari.

     

    PROFIT: In prima jumatate a acestui an, profitul operational raportat de companie a fost de 2,43 miliarde de dolari, cu 6,6% mai mare fata de prima jumatate a anului trecut.

     

    EUROPA: Un factor important care a contribuit la dezvoltarea companiei este filiala din Europa, unde veniturile nete din vanzari au depasit anul trecut aproximativ 9,7 miliarde de dolari, adica mai mult de o treime din totalul de 30,4 miliarde de dolari incasati de companie in aceasta perioada.

  • Canonada viitorului

    Inca mai sunteti de parere ca imprimanta este un simplu echipament de birou care sta prafuit intr-un colt si habar nu are de mersul afacerilor dumneavoastra? Ei bine, echipata cu tehnologiile viitorului, imprimanta va sti cu precizie cum sa-si regleze singura rezolutia sau nuantele de culori, pentru a va prezenta in final un document de business perfect din punct de vedere al design-ului.

     

    Astfel de echipamente “inteligente” ar putea sa simplifice semnificativ munca de birou, sustin oficialii gigantului japonez Canon, companie care investeste intr-un nou concept – biroul viitorului. Oficialii companiei au prezentat ultimele noutati in materie de produse si tehnologii in cadrul evenimentului Canon Expo 2005, organizat recent la Paris.

     

    “Pentru clientii de business vom crea un birou in care imprimarea, scanarea, proiectarea de prezentari si trimiterea de faxuri si e-mailuri vor fi la un buton distanta”, a spus Hajime Tsuruoka, presedintele si directorul executiv al Canon Europa.

     

    Una din noile tehnologii pe care Canon le va utiliza in imprimante si echipamente multifunctionale (cu functii multiple – imprimare, copiere, fax, telefon etc.) se numeste  “TagBit”. Dotata cu aceasta tehnologie, imprimanta recunoaste automat diversele linii sau desene care insotesc textul si le tipareste pe acestea la rezolutie dubla, pentru a le face sa iasa in evidenta.

     

    O alta inovatie a companiei este tonerul sferic numit S-type, tehnologie dezvoltata in laboratoarele de cercetare ale Canon. Ce aduce nou acest toner fata de cele obisnuite? Practic, la tiparire, imprimanta “improasca” circular particulele de cerneala pe hartie, facand astfel ca timpul de uscare al cernelii (si riscul ca, in contact cu alte obiecte, cerneala sa se “intinda”) sa scada semnificativ, spun oficialii japonezi.

     

    Tot pentru imprimante, oficialii Canon spun ca au dezvoltat o tehnologie care scurteaza timpul de tiparire pentru documentele de dimensiuni foarte mari (A0, aproximativ 85 centimetri lungime si 120 centimetri latime). Capul de tiparire este mai mare decat in mod obisnuit (are o latime de 2,5 centimetri), iar o tehnologie speciala prin care culoarea este tiparita in doua directii simultan permite finalizarea imprimarii unei pagini A0 in aproximativ 2 minute, in conditiile in care, in mod normal, acest lucru dureaza cel putin 5 minute, conform reprezentantilor Canon.

     

    Un alt segment in care compania japoneza a pregatit noi tehnologii este cel al camerelor foto digitale. Compania are in plan sa atinga pana in 2008 o cota de 25% pe piata mondiala a camerelor foto digitale (in 2004 a avut, conform IDC, o cota de 17%, iar in lume s-au vandut 74 de milioane de unitati).  “Piata mondiala de astfel de echipamente va creste in urmatorii cativa ani, numarul de camere vandute in urmatorii trei ani fiind estimat la aproximativ 100 de milioane”, a precizat presedintele si directorul executiv al Canon, Fujio Mitarai.

     

    Oficialii japonezi au prezentat si o noua functie pentru camerele digitale, numita “smile shot”. Aceasta tehnologie le usureaza viata utilizatorilor care vor sa faca poze de familie, pentru ca aparatul foto stie sa faca poza exact in momentul in care persoana fotografiata zambeste. Cum asa? “Smile shot” se bazeaza pe un sistem de recunoastere faciala, iar atunci cand toata lumea va avea un zambet larg pe fata, veti fi anuntati ca este cazul sa faceti poza. Sau, daca preferati sa aveti incredere in soft-ul camerei, aceasta isi poate lua liberatea de a face fotografia fara sa mai fie nevoie ca dumneavooastra sa apasati pe buton.

     

    Cu toate inovatiile anuntate la Paris, reprezentantii Canon stiu ca rivalii din industria imaginii digitale nu sunt de neglijat. Pe piata americana de camere foto, una din cele mai competitive din lume, Kodak ocupa primul loc cu 1,25 de milioane de aparate digitale “point-and-shoot” (camere simple, de tip “apesi si fotografiezi” – n.r.) vandute in al doilea trimestru al acestui an, conform IDC. Astfel, cota de piata a companiei in SUA a atins 23,8%, in crestere de la 18,3% – in aceeasi perioada a anului trecut. Canon se pozitioneaza pe locul al doilea, cu 1,15 milioane unitati comercializate in trimestrul doi si o cota de 21,9% (in crestere de la 15,2%). Al treilea clasat este rivalul japonez Sony, cu 980.000 de unitati vandute si 18,6% cota de piata.

     

    Pentru a ramane in top, oficialii Canon gandesc pe termen lung. Actuala strategie de piata face parte dintr-un plan inceput acum aproape 10 ani, cand la carma companiei a venit actualul presedinte si director executiv Fujio Mitarai, au spus oficialii japonezi.

     

    Astfel, extinderea si dezvoltarea au fost planificate sa se desfasoare in trei etape, anul acesta fiind ultimul din cea de-a doua etapa. Pentru inceput, perioada 1996 – 2000 a fost una in care compania s-a concentrat asupra erei digitale care se pregatea sa puna stapanire asupra majoritatii noilor produse din piata, si implicit a crescut sumele alocate cercetarii si dezvoltarii in acest domeniu. Cea de-a doua etapa (2001-2005) a adus si roadele investitiilor in cercetare, intrucat in aceasta perioada au fost dezvoltate majoritatea noilor tehnologii pe care Canon vrea sa le incorporeze in echipamentele viitorului.

     

    Iar in urmatorii cinci ani, gigantul japonez nu vrea cu nici un chip sa rateze oportunitatile care apar datorita globalizarii si a dezvoltarii retelei mondiale de calculatoare. Produsele viitorului trebuie gandite astfel incat sa le dea ocazia utilizatorilor sa profite de toate avantajele tehnologiei: servicii avansate de video-conferinta, filme la purtator, fotografii transmise instantaneu familiei prin Internet. Pentru ca, dupa cum o spune insusi presedintele Fujio Mitarai, “este o ocazie de tipul acum-ori-niciodata”.

  • Omul care reinventeaza Yahoo

    In timp ce naveta Discovery se afla pe orbita Pamantului la inceputul lunii august, milioane de oameni s-au grabit cu sufletul la gura pe site-ul Yahoo, cea mai populara destinatie online cand vine vorba despre stiri pe Internet, pentru a afla care va fi deznodamantul misiunii spatiale. Va reusi NASA sa gaseasca o solutie pentru a-i aduce pe astronauti teferi acasa?

     

    In ciuda suspansului desavarsit si a milioanelor de oameni care s-au inghesuit pe site, Lloyd Braun, specialistul in televiziune angajat anul trecut pentru a revitaliza activitatea departamentelor media ale Yahoo, n-a fost deloc multumit. Tot ceea ce Yahoo a avut de oferit, a constatat el nemultumit, a fost o pagina alba plina de link-uri catre site-urile altora.

     

    Fara sa ezite nici o clipa, i-a facut cunoscuta frustrarea sa lui Scott Moore, cel care a parasit pe Microsoft pentru a prelua conducerea departamentului de stiri al Yahoo. N-au trecut mai mult de cateva ore si Moore deja pusese la punct cateva modificari pentru a face ca pagina cu stiri despre naveta spatiala sa fie mai pe placul lui Braun: adica cu “mai multa substanta”, “mai dinamica”, si, peste toate, cu mai mult continut propriu.

     

    Mana lui Braun de-abia incepe sa se vada la Yahoo. Dar, pe masura ce amprenta sa se simte tot mai mult, alte companii media – mai vechi sau mai noi – urmaresc cu mare atentie ce se intampla, daca nu cumva cu un usor tremur nervos.

     

    Inca de cand era presedinte la divizia de divertisment a televiziunii ABC, Braun avea o preferinta speciala pentru concepte mai putin obisnuite. Si, odata venit la Yahoo, de ce sa nu creeze programe dupa exemplul celor de la televiziune, dar care n-au fost pana acum prezente pe web? Sitcom-uri, drame, talk-show-uri, chiar si un scurt program umoristic plecand de la stirile zilei, toate sunt deja in lucru.

     

    Aproape fiecare categorie de continut din cele oferite de Yahoo, de la sport pana la sanatate, va suferi o schimbare de strategie, pentru ca vor fi introduse noi servicii – cuvantul de ordine va fi “video”, cat mai multe clipuri video – menite sa atraga ca un magnet audienta. Primul program care va fi gata se numeste “Kevin Sites in the Hot Zone”, un blog-audio-video-foto-camera-de-chat realizat de popularul corespondent media Kevin Sites, care planuieste sa viziteze mai multe zone de razboi in urmatorul an.

     

    Toata aceasta frenezie a la Hollywood ridica un semn de intrebare: Nu cumva Terry S. Semel, directorul executiv al Yahoo si fost co-director al companiei Warner Brothers, si-a propus sa transforme Yahoo in studioul media interactiv al viitorului?

     

    Daca ar trebui sa raspundem pe scurt, raspunsul ar fi “Ba da”. Insa ambitiile lui Semel sunt mult mai mari si mai complexe de-atat. Vorbind despre propria strategie la Yahoo, Semel o imparte in patru puncte principale. Primul este, evident, cautarea, pentru a-l contracara pe rivalul Google care a devenit compania online cu cea mai rapida crestere. Apoi, urmeaza crearea de comunitati, cum numeste el distributia masiva de continut care provine direct de la utilizatorii obisnuiti ori de la semi-profesionistii care redacteaza jurnale personale online (blog-uri). In al treilea rand, este continutul creat de jurnalisti profesionisti, fie ai Yahoo, fie ai altor companii media. Si, in cele din urma, tehnologia care ii ajuta pe utilizatori sa personalizeze site-ul si sa gaseasca rapid acele servicii care ii intereseaza.

     

    Iar graba companiilor de a-si face publicitate pe Internet, atat prin anunturile text foarte simple ca forma dar extrem de bine directionate catre publicul-tinta, cat si prin versiunile reclamelor TV adaptate la mediul online, este principala sursa de venit care finanteaza intreaga strategie a lui Semel.

     

    Pentru el, dar si pentru altii, devine tot mai clar faptul ca mult-asteptata convergenta intre computer si televizor se intampla, dar nu dupa modelul complex promis de companiile de cablu, ci mai degraba de jos in sus, pentru ca utilizatorii sunt cei care dau tonul – ei par incantati de abundenta clipurilor video pe Internet, care sunt din in ce mai usor de folosit dar si tot mai interesante.

     

    Usor-usor, motoarele de cautare video ale Yahoo si ale altor companii au indexat deja peste 1 milion de clipuri video si abia acum mari jucatori din mass-media traditionale precum Viacom sau Time Warner incep sa inteleaga ca e timpul sa-si mute o parte din arhiva video si pe Internet.

     

    “Baza continutului de pe Internet incepe sa se mute incet de la text inspre video”, spune Michael J. Wolf, asociat la firma de consultanta McKinsey&Company. “Astfel, cumparatorii de publicitate vor reusi sa puna la punct campanii dupa modelul celor de la televiziune, asa cum sunt obisnuiti”.

     

    Semel este de parere ca proiectul sau de a combina cat mai strans tehnologia si continutul ar putea face ca Yahoo sa devina destinatia favorita pentru oamenii aflati in cautare de informatii si de divertisment video.

    “Nu va imaginati ca in viitor veti avea de ales intre 1.000 de canale; veti avea la dispozitie o infinitate de canale”, spune Semel. “Asa ca n-o sa folositi mouse-ul ca pe telecomanda pentru a trece de la un canal la altul”.

     

    Insa strategia Yahoo nu duce lipsa de competitori. Chiar daca nu sunt inca si producatori, Google si Microsoft pun la punct colectii de clipuri video produse de altii. Iar multe din marile companii media traditionale au inceput sa-si “impacheteze” programele si sa le produca intr-o noua forma, special pentru lumea Internetului, asa cum fac deja, de pilda, MTV si ESPN.

     

    Adversarul numarul unu al Yahoo pe segmentul programelor video este, totusi, AOL – divizia de servicii online a Time Warner. AOL a atras interesul multora atunci cand a conceput o prezentare interactiva a concertelor din seria Live8, iar acum dezvolta alte oferte originale pentru lumea online, printre care un reality show avand ca tema industria muzicala si o emisiune de informare si de divertisment.

     

    Asa ca treaba lui Braun este destul de clara: trebuie sa inventeze un nou mediu, care combina “poleiala” televiziunii cu interactivitatea Internetului. Trebuie sa gaseasca o metoda prin care “vocea poporului” sa patrunda in aerul rarefiat din jurul vedetelor de la Hollywood. Si toate astea trebuie facute inainte ca un alt jucator de pe piata media sa apuce sa-si infiga steagul pe vreunul din teritoriile online care se anunta atat de profitabile.

     

    Perseverenta lui Braun cand vine vorba sa lupte pentru ideile colegilor sai i-a adus multa simpatie la ABC, insa la Yahoo imaginea sa nu este atat de pozitiva. A primit critici atat din companie cat si din afara ei pentru un inceput destul de lent la noul loc de munca. Ca sa nu mai vorbim de miscarile de trupe pe care le-a ordonat, cateva echipe de ingineri fiind mutate in Santa Monica unde ii asteptau noi sefi, adusi parca peste noapte de la AOL, CBS, Fox sau Microsoft.

     

    “Uneori trebuie sa faci un pas inapoi ca sa poti sa faci trei pasi inainte”, a spus Braun. Yahoo era o companie in care departamentele erau destul de izolate intre ele, iar ideile creative nu aveau chiar un mediu propice pentru a se dezvolta.

     

    Imediat dupa ce a sosit la Yahoo, Braun s-a imprietenit cu Bharath Kadaba, un inginer de origine indiana care conduce departamentul de tehnologii media al companiei. Braun, despre care cu greu s-ar putea spune ca este un expert in tehnologie, l-a rugat pe Kadaba sa-i explice istoria Internetului, cum functioneaza computerele si sa-i arate cu ce se ocupa de fapt programatorii Yahoo.

     

    Braun nu s-a sfiit niciodata sa ceara ajutorul altora, asa cum a procedat si atunci cand l-a angajat pe Fred Silverman, expertul in programe TV care a propulsat ABC de pe ultimul pe primul loc in topul televiziunilor americane la mijlocul anilor ’70, pentru a-l invata arta conceperii unei grile de programe.

     

    Toate aceste lectii au aplicare directa si la Yahoo, sustine el. Si, intr-adevar, el pregateste acum o grila de programe online cam in stilul in care oamenii de televiziune gandesc grila de toamna.

     

    Una din armele redutabile ale Yahoo este ca portalul poate personaliza informatiile pentru a raspunde intereselor individuale ale utilizatorilor, dupa modelul paginii My Yahoo sau al recomandarilor facute celor care cumpara melodii din magazinul virtual de muzica al companiei.

     

    Ideile lui Braun se vor concretiza intr-un video player, o aplicatie pe care Yahoo o va lansa catre finalul anului. “Va fi aproape ca un televizor”, spune el, numai ca pe langa imaginea principala din centrul ecranului vor mai fi afisate si link-uri catre tot felul de alte programe, alese dupa obiceiurile de consum ale fiecarui utilizator in parte.

     

    “Oamenii isi doresc libertatea de a face exact ceea ce isi doresc”, spune Braun. “Dar le place si sa se ghideze dupa un program prestabilit, sa fie ajutati sa aleaga ceea ce le place. Yahoo este intr-o pozitia din care le poate oferi pe amandoua”. – SAUL HANSELL

     

    (c) 2005 New York Times News Service

    Nota: Titlul apartine redactiei

  • Mici, dar multi

    S-ar putea crede ca marile corporatii n-au vreme pentru clientii mici. IBM nu intra in aceasta categorie – sau a iesit de ceva vreme din ea, inclusiv in Romania. Asta inseamna pe de o parte o buna strategie de crestere, iar pe de cealalta o organigrama mai mare si mai ramificata.

     

    In zece ani, de cand a intrat in Romania, International Business Machines (IBM) – care are loc rezervat in orice top international al celor mai mari companii – si-a inzecit numarul de angajati. “Acum avem peste 150 de oameni”, spune Laurentiu Oftez, Customer Sales Manager la IBM Romania – iar asta inseamna nu doar cresterea afacerilor pe care compania americana le are in Romania, ci si o adaptare la mutatiile pe care piata IT de aici le-a suferit in ultimul deceniu.

     

    Acum zece ani, orice companie internationala viza contractele gigant. Era perioada in care institutiile de stat si companiile mari – inca neprivatizate – nu iesisera din epoca primitivismului informatic, asa ca orice furnizor IT pe acestea le urmarea. Prin 1997-1998, isi aminteste Laurentiu Oftez, IBM Romania a castigat un contract de 50 de milioane de dolari, in urma unei licitatii organizate de Ministerul Finantelor. Dar “vremea contractelor mari a trecut”, spune el, iar “pentru a creste vanzarile trebuie sa facem multe contracte mici”.

     

    Un contract ca cel incheiat cu Ministerul Finantelor acum 7-8 ani e o raritate, iar pentru afaceri echivalente, o companie ca IBM trebuie sa incheie acum 50 de contracte de 1 milion de dolari fiecare, pentru care angajatii trebuie sa munceasca de 50 de ori mai mult – asta ar fi de fapt si una dintre explicatiile cresterii numarului de angajati ai IBM Romania.

     

    De fapt, dupa cum spune Laurentiu Oftez, lucrurile sunt simple: in anii ”90, IBM avea preponderent drept clienti companii de stat care-si dezvoltau infrastructura IT. Acum, compania s-a reorientat spre intreprinderi mici si mijlocii (IMM), raportul dintre contractele mari ci cele mici inversandu-se.

     

    Virajul pe care IBM l-a facut e logic, iar compania americana nu e singura care a sezizat ca daca vrei sa cresti trebuie sa te reorientezi. SAP, cel mai mare furnizor de software de afaceri din lume si Microsoft sunt doar doua nume mari pentru care IMM-urile au devenit interesante.

     

    “Studiile de piata arata ca in zona companiilor mici si mijlocii sunt foarte multe oportunitati”, explica Laurentiu Oftez, adaugand ca reorientarea IBM nu e tocmai noua, ci dureaza de circa cinci ani. “Aceasta noua abordare a dus la cresterea numarului de angajati”, conchide directorul din cadrul IBM.

     

    Intreprinderile mici si mijlocii cu cel putin 50 de angajati ar urma sa fie, de altfel, motorul cresterii companiei americane si pentru urmatorii ani. Cat despre activitatile care vor mari cifra de afaceri si profitul IBM, Oftez pariaza pe servicii si software – aici este valoarea adaugata. Acum, IBM Romania realizeaza peste 30% din veniturile sale din servicii, restul fiind reprezentat de hardware (servere) si software. Laurentiu Oftez este bucuros ca IBM reuseste sa realizeze venituri din hard, intr-o pondere mai mica decat piata romaneasca (circa 70%). “Din fericire, nu mimam structura pietei”, spune el.

     

    Hardware-ul pentru mass-market (PC-uri si laptopuri) a incetat sa mai reprezinte o afacere pentru compania care a inventat calculatorul. La nivel mondial, IBM a vandut divizia de calculatoare si portabile catre chinezii de la Lenovo intr-o tranzactie de 1,75 miliarde de dolari, realizata la sfarsitul anului trecut. Laurentiu Oftez spune ca in industria computerelor profiturile se duc acum spre producatorii de componente, motiv pentru care IBM, desi a incetat sa mai produca “cutii”, continua sa faca procesoare sau cipuri pentru echipamente de retea. De exemplu, IBM furnizeaza procesoare pentru toti cei trei producatori de console de jocuri: Microsoft, Sony si Nintendo.

     

    Renuntarea la divizia de calculatoare personale inseamna pentru veniturile totale ale IBM, cifrate anul trecut la aproape 100 de miliarde de dolari, un minus de 10%. Acest procent era valabil, inainte de tranzactia cu Lenovo, si pentru piata romaneasca. Va reusi IBM Romania sa compneseze lipsa vanzarilor de calculatoare personale? Oftez e sigur ca lucrul se va intampla: “software-ul si serviciile vor creste”. In plus, IBM Romania se bazeaza si pe veniturile din consultanta (circa 10%) dupa ce compania americana a preluat in 2002 divizia de consultanta a PriceWaterhouseCoopers intr-o tranzactie de 3,5 miliarde de dolari.

     

    Cat despre software, IBM este cel mai mare suporter al Linux – alternativa cea mai cunsocuta a Windows, sistemul de operare al Microsoft. IBM a investit peste un miliard de dolari in aceasta tehnologie si are un centru Linux si in Romania. Totdata, tara noastra este unul din locurile in care compania americana produce software pentru clienti IBM din Franta sau Germania. Centrele de dezvoltare din Romania totalizeaza 200-300 de programatori.

     

    La capitolul competitie, Laurentiu Oftez este de parere ca portofoliul de servicii si produse al IBM este atat de diversificat incat compania concureaza cu toti jucatorii importanti din piata. “Spuneti-mi o companie din IT si e imposibil sa nu gasim zone de activitate comune”, spune Laurentiu Oftez.

     

    “Vremea contractelor mari a trecut” – Laurentiu Oftez, IBM Romania

  • Ce urmareste "Skype de Romania"

    Numarul de abonati romani pe care spera sa-i atraga intr-un an si jumatate Iristel, care a lansat serviciul de telefonie online BroadFone.

     

    – BroadFone mizeaza pe clientii de business care circula mult in strainatate si folosesc intensiv telefonul

     

    – Serviciul companiei Iristel practica pentru convorbirile internationale tarife de 2,8 eurocenti pe minut fata de 6-7 eurocenti pe minut – la cat se tarifeaza apelurile clasice

     

    – Iristel vrea sa se alieze cu un furnizor de comunicatii (CATV, opertaor mobil) pentru accesul la o baza larga de clienti

     

    – Mario Pavoni spera ca noul serviciu sa-i aduca nu neaparat volume mari de vanzari, ci marje de profit substantiale.

     

  • Skype de Romania

    Sunt din ce in ce mai multi cei care spun ca telefonia de tip Voice-over-IP (voce prin Internet) va genera urmatoarea revolutie in telecomunicatii. Punctul de pornire al acestei revolutii este platforma de telefonie online Skype, recent achizitionata de site-ul de licitatii eBay pentru 4,1 miliarde de dolari. Revolutia a ajuns si in Romania: o companie telecom a lansat un serviciu de tip Skype.

     

    BroadFone – asa se numeste serviciul de telefonie online lansat de Iristel, operator de telecomunicatii din Romania detinut in proportie de 75% de compania canadiana Iris Technologies Canada si 25% de omul de afaceri roman Mario Pavoni. Pe scurt, prin BroadFone se pot face apeluri internationale prin intermediul calculatorului la costuri de peste doua ori mai mici decat prin retelele mobile sau fixe.

     

    Cum functioneaza BroadFone? Utilizatorii serviciului primesc un numar de autentificare din Romania (asemanator cu unul obisnuit) pe care pot fi apelati de pe orice telefon. Convorbirile sunt receptionate fie prin intermediul computerului, fie prin intermediul unui modem conectat la telefon.

     

    Daca Skype, multumita gratuitatii apelurilor intre doua computere, a ajuns un serviciu extrem de popular, utilizat de 54 de milioane de oameni, BroadFone mizeaza in special pe clientii de business care circula mult in strainatate si vor sa sune in Romania cu costuri mai mici decat cele practicate in retelele fixe sau cele ale operatorilor mobili.

     

    “Nu vrem sa ne substituim serviciilor de roaming oferite de operatorii de telefonie mobila, ci furnizam mai degraba o alternativa” destinata celor ce lucreaza mult timp pe calculator, in special pe laptop, precizeaza Mario Pavoni, actionar si CEO al operatorului Iristel. Avantajele vin atât din usurinta de a da si primi telefoane in timpul lucrului la calculator, prin intermediul unui set de casti cu microfon, cât si din costurile mici. “In vreme ce toti ceilalti furnizori de telefonie internationala practica tarife de 6-7 eurocenti pe minut, serviciul nostru va costa 2,8 eurocenti pe minut”, explica directorul Iristel. La costul convorbirilor se adauga un abonament de cinci euro pe luna. De pe BroadFone se pot face apeluri in SUA, Canada, precum si in majoritatea statelor europene. In plus, utilizatorilor li se pot aloca si numere din strainatate pe care partenerii din tarile respective ii vor apela platind costul unei convorbiri locale.

     

    Modelul de business al Skype este diferit de cel al Iristel. Skype a dezvoltat un serviciu de telefonie pe platforma unui site, in vreme ce Iristel vine, invers, cu experienta din zona telecom, ca operator de telefonie alternativa care a inceput sa vanda cartele preplatite pentru convorbiri internationale imediat dupa liberalizarea pietei de telefonie in 2003. Iar daca, pe langa clientii serviciului gratuit, Skype a atras si doua milioane de utilizatori ai serviciilor premium (cu plata), de pe urma carora se sustine financiar, Iristel se adreseaza direct utilizatorilor care platesc.

     

    Intr-un an si jumatate, directorul Iristel crede ca ar putea atrage 10.000 de abonati. Strategia lui Pavoni este sa se asocieze cu un furnizor de telecomunicatii (operator de telefonie mobila, de cablu sau Internet) care sa ofere clientilor sai de business inca un serviciu. Intr-o asemenea asociere, Iristel va veni cu operarea serviciului, iar compania de comunicatii mobile si terestre ar aduce baza de clienti, brand-ul si forta de marketing. Deocamdata, serviciul BroadFone va fi distribuit prin intermediul marilor retaileri IT.

     

    O alta posibila asociere se poate face intre Iristel si un comerciant important de PC-uri. In acest caz, avantajul ar consta in vanzarea serviciului “la pachet” cu un calculator. “Tendinta internationala merge catre integrarea in PC a tuturor informatiilor si serviciilor de care are nevoie un om de afaceri: informatii financiare, servicii de e-banking si telefonie”, explica Mario Pavoni. Tot in ideea de a integra cat mai multe facilitati, serviciul romanesc va permite de la anul trimiterea de mesaje SMS si faxuri.

     

    Daca va reusi sa atraga 10.000 de clienti peste un an sau doi, Iristel va fi rentabil. O data atinsa aceasta masa critica, veniturile ar putea ajunge la circa 800.000 de euro sau chiar la un milion, iar marjele de profit brut se pot ridica la 50%. Iristel este interesat sa atraga cat mai multi abonati, intrucat abonamentul este principala lor sursa de venit, din convorbirile propriu-zise castigand prea putin, pentru ca tarifele sunt reduse.

     

    Cat despre revolutia pe care analistii prognozeaza ca o vor genera serviciile de telefonie online, utilizatorii britanici ai Skype au mers pana acolo incat au inventat verbul “to skype”, care in traducere libera inseamna a da telefon prin intermediul Internetului. Reclama mai mare de atat nici ca se poate.

  • Proiectul Gutenberg

    Putina lume stie ca primul proiect de tip “biblioteca digitala” s-a nascut de fapt in 1971, la ideea americanului Michael Hart, student pe atunci la Universitatea Illinois. Fara sa-si propuna obiective atat de ambitioase ca Yahoo sau Google astazi, Hart a dorit sa digitalizeze doar operele literare “libere”, neprotejate prin copyright. Proiectul sau se extinde si astazi (www.gutenberg.org).

     

    AMBITIE. Hart insusi a tastat la computer, cuvant cu cuvant, primele sute de carti ale Proiectului Gutenberg. Cand Internetul s-a globalizat, in anii ”90, proiectul sau a fost vazut dintr-o data in alta lumina. Hart a continuat sa tasteze carti, dar a inceput sa coordoneze munca a zeci si apoi sute de voluntari care i s-au alaturat de pe toate meridianele.

     

    DIMENSIUNI. Numarul cartilor electronice din biblioteca Gutenberg a crescut de la 1.000 (in 1997) la 2.000 (in 1999) si apoi la 10.000 in 2003. In acel moment, Hart avea o echipa de 1.000 voluntari in toata lumea, care digitalizau 350 de carti in fiecare luna. Hart si-a propus sa aiba 1 milion de carti disponibile in anul 2015.

     

    CUM LUCREAZA. Cartile sunt transpuse in format “text”, iar cuvintele care sunt scrise pe hartie cu font italics, bold sau subliniat, in computer sunt scrise cu litere mari, astfel incat formatul sa fie inteles de orice tip de sistem de operare sau software. Apoi, fiecare carte este corectata succesiv de doua persoane. Daca originalul este in stare precara, cum e cazul cartilor foarte vechi, nu este scanat, ci textul este introdus manual, cuvant cu cuvant.

  • Open Content Alliance

    Proiectul Google de a digitaliza toate operele importante pentru omenire, intrat temporar in impas, a fost contracarat de o initiativa similara, promovata de Yahoo (www.opencontentalliance.org).

     

    ECHIPA. In asociatia Open Content Alliance se mai afla, alaturi de Yahoo, companii precum Adobe si Hewlett-Packard, dar si organizatii ca Internet Archive, European Archive, University of California, University of Toronto.

     

    FOND DE CARTE: University of California va scana initial 5.000 de volume, urmand ca anul viitor sa adauge intre 5.000 si 15.000 de noi carti. Acestea vor fi alese dintre cele 33 de milioane de volume care apartin celor 10 biblioteci ale universitatii. Si University of Toronto a scanat deja 2.000 de volume. Planul initial al proiectului Yahoo prevede un numar de 18.000 de volume scanate.

     

    INTEGRARE. Scopul declarat al Yahoo este nu de a scoate bani, ci de a-si creste vizibilitatea pe Internet. Fiecare carte scanata si introdusa in biblioteca va fi indexata in motorul de cautare al Yahoo, pentru a putea fi regasita de orice “internaut” cu usurinta si pe gratis. Oficialii Yahoo afirma ca informatiile vor fi puse si la dispozitia altor motoare de cautare, inclusiv Google.

  • Google Print

    Lansat in decembrie anul trecut, proiectul Google Print si-a propus sa scaneze toate operele literare importante ale omenirii. Google vrea sa scaneze integral toate cartile, chiar si pe cele protejate de copyright (din care insa va afisa online numai unele fragmente), ceea ce a provocat numeroase proteste. Momentan, proiectul este in stand-by.

     

    CUM FUNCTIONEAZA. Utilizatorii motorului de cautare Google acceseaza adresa print.google.com, unde pot efectua cautari dupa cuvinte cheie. Rezultatele vor arata paragrafe ori anumite pagini din cartile protejate de copyright sau carti intregi, daca acestea nu sunt sub copyright.

     

    DE UNDE PROVIN CARTILE. Volumele provin in principal din doua surse: edituri si biblioteci. Cel putin deocamdata, Google nu are o politica prin care sa solicite acordul expres al autorului pentru ca opera sa-i fie copiata in format digital.

     

    PROBLEME LEGALE. Google a fost dat in judecata la sfarsitul lunii septembrie de Authors Guild, o asociatie americana de aparare a drepturilor scriitorilor. Verdictul Curtii Supreme i-ar putea forta pe oficialii Google sa schimbe complet conceptul proiectului.