BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Conectaţi pentru sănătate. Servicii de telemedicină

    Hilio este prima platformă de telemedicină din România, construită în arhitectura unui marketplace medical, ce oferă servicii integrate de sănătate cu accent pe prevenţie şi educaţie.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Hilio este un produs 100% românesc, o companie fondată de Mihai Bran şi Bogdan Lefter din dorinţa de a oferi un serviciu integrat dedicat sănătăţii fizice şi psiho-emoţionale, cu accent pe încurajarea prevenţiei. Soluţia se adresează persoanelor fizice, dar şi  companiilor care vor să ofere angajaţilor beneficii din sfera soluţiilor digitale de sănătate. Este o soluţie complementară abonamentelor medicale şi asigurărilor private de sănătate, în special pentru că abordează sănătatea într-un mod holistic şi pune accentul pe educaţie şi prevenţie. Potrivit reprezentanţilor companiei, Hilio a fost prima companie românească care a construit un serviciu de telemedicină integrat într-o platformă proprie. Iniţial, platforma a servit ca soluţie tehnică pentru un important jucător din industria serviciilor medicale, chiar la începutul pandemiei. Ulterior, începând cu anul 2021, Hilio a devenit o soluţie de masă care deserveşte astăzi peste 100.000 de utilizatori, persoane fizice.

     

    Elementul de noutate:

    Sunt câteva direcţii de inovare pe care fondatorii s-au concentrat încă de la începutul companiei: experienţa de utilizator, o arhitectură dinamică ce permite integrări rapide, precum şi un model de business de tip marketplace medical. Printr-un model de business de tip marketplace sunt încurajate interacţiunile directe între specialist şi pacient, ducând în primul rând la eficientizarea timpului şi costurilor asociate unei consultaţii, dar şi la o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte calitatea interacţiunii. Tot printr-un model de business de tip marketplace sunt atraşi alţi jucători din zona sănătăţii care pot oferi produse şi servicii complementare, şi astfel, în mod continuu, este adusă valoare utilizatorilor. Pentru a susţine viziunea unui marketplace medical, arhitectura platformei a fost construită de la început pe principii care să permită integrări rapide şi sigure cu multiplii parteneri. În plus, inovările tehnice în arhitectura Hilio permit companiei să răspundă în mod agil oportunităţilor din piaţă fără dependenţe faţă de furnizori terţi. Sunt câteva elemente importante de diferenţiere: primul îl constituie pilonul de învăţare şi auto-evaluare pe care Hilio îl pune la dispoziţie oricărui utilizator prin scale psiho-metrice ştiinţifice, conţinut educativ dezvoltat de specialişti, materiale video, audio şi meditaţii. Pentru cei care îşi doresc să descopere mai mult despre ei există posibilitatea unei interacţiuni multi-canal (chat, telefonic, video sau offline) cu oricare din specialiştii din platformă, cu garanţia returnării banilor dacă utilizatorul este nemulţumit de serviciu. Şi nu în ultimul rând, toate interacţiunile au loc în platformă, într-un mediu securizat, fără link-uri externe sau transfer de documente pe canale alternative de comunicare. Astfel, toate discuţiile rămân 100% confidenţiale şi au loc doar cu specialişti acreditaţi.

    Efectele inovaţiei:

    Modularitatea, arhitectura flexibilă, varietatea mare de soluţii fac din Hilio partenerul preferat de companiile şi persoanele fizice care caută servicii complementare de sănătate şi wellbeing, spun reprezentanţii companiei. Peste 500.000 de români au primit acces la serviciile Hilio, din care 100.000 au conturi active şi interacţionează cu platforma în mod frecvent. Caracterul inovativ al soluţiei Hilio a atras atenţia inclusiv investitorilor străini, Hilio primind un capital de 500.000 de euro de la eMAG Ventures în anul 2021.Compania s-a făcut remarcată şi de către Moldcell, un important jucător din industria telecomunicaţiilor din Republica Moldova, care, în urma unei cereri publice de ofertă, a ales Hilio ca unic partener în oferirea de servicii de e-sănătate cetăţenilor din Moldova.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Hyper Drone – prima dronă pentru deminare produsă de o companie românească

    Hyper Drone este prima dronă pentru deminare produsă de o companie românească şi printre puţinele din lume la acest moment.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Noua dronă produsă de compania românească de dezvoltare de software OVES Enterprise, a cărei strategie este, din 2019, aceea de a oferi servicii mai complexe de software development pentru proiecte din zona automotive, eCommerce, fintech, telecom, instituţii guvernamentale internaţionale etc., este vândută către companii private care doresc să adauge un nou produs la portofoliu şi care au în derulare contracte şi angajamente asumate faţă de organisme guvernamentale implicate în operaţiuni de deminare şi contribuie la creşterea siguranţei în comunităţi vulnerabile.

    Este special concepută pentru echipele EOD (Explosive Ordnance Disposal), având o structură robustă din fibră de carbon şi aluminiu, adaptată pentru operaţiuni în orice condiţii meteorologice şi medii urbane sau rurale. Sistemul modular facilitează întreţinerea şi repararea, asigurând siguranţa şi fiabilitatea necesare. Hyper Drone poate desfăşura misiuni ce implică zboruri de aproximativ 75 de minute, cu o viteză de 80 km/h şi poate transporta echipamente cu o greutate de până la 25 de kilograme, la o altitudine de 1.000 de metri.

    Drona poate fi configurată pentru diferite scopuri şi tipuri de mine, configuraţiile permiţând detectarea, cartografierea şi neutralizarea minelor într-o singură misiune, cu sarcini utile variate (apă, gel, încărcături de titan explozibile).

    Noul model de dronă dispune de sisteme de gestionare a energiei, sisteme de colectare a datelor şi software de planificare a misiunilor. Senzorii de detectare includ magnetometre, senzori pentru plastic, senzori termici şi radar penetrant de sol. Aceasta poate efectua sondaje de înaltă rezoluţie pentru identificarea minelor şi IED-urilor, creând date geoetichetate pentru cartografierea rapidă a locaţiilor acestora. Hyper Drone este echipată cu sisteme independente de declanşare şi un sistem de ţintire pentru disruptoare, inclusiv un pointer laser şi o cameră de înaltă definiţie pentru stabilirea exactă a ţintei.

    Cercetarea şi dezvoltarea Hyper Drone au presupus investiţii de peste 400.000 de euro, care se adaugă  investiţiei iniţiale de 500.000 de euro făcută de OVES Enterprise pentru dezvoltarea acestei noi linii de business.

    Elementul de noutate:

    Hyper Drone este prima dronă pentru deminare produsă de o companie românească şi printre puţinele din lume la acest moment. Hyper Drone este o soluţie unică, bazată pe platforma OVES Octocopter (primul model de dronă al companiei), ce poate avea însă diferite configurări multirotor (quad-, hexa-, octo-coptere), dotată cu senzori multipli şi echipamente utile pentru detectarea, cartografierea şi neutralizarea minelor şi a dispozitivelor explozive improvizate (IED).

    Efectele inovaţiei:

    Hyper Drone vine în sprijinul eforturilor Uniunii Europene şi al diferitelor state şi organisme internaţionale pentru deminarea zonelor periculoase. Este destinată utilizării militare şi oferă suport complet armatelor şi organismelor guvernamentale implicate în operaţiuni de deminare.

    Odată cu lansarea Hyper Drone, OVES Enterprise îşi asumă misiunea de a participa la crearea şi promovarea unei lumi mai sigure, fără ameninţarea minelor.

  • Povestea românului care a dezvoltat o soluţie de credit intelligence pentru a ajuta antreprenorii care sunt la început de drum

    Foarte multe IMM-uri se confruntă cu imposibilitatea obţinerii unei finanţări prin metode tradiţionale precum creditele de la bănci, aşa că sunt nevoite să caute surse alternative de finanţare, care acum prin intermediul tehnologiei pot fi mult mai uşor de accesat. De altfel, aşa s-a născut şi ideea businessului iFactor, start-up-ul local ce a creat o platformă online care funcţionează ca un marketplace între investitori şi firme.

    Start-up-ul a dezvoltat şi o soluţie de credit intelligence şi lucrează şi la alte soluţii, mergând acum către zona de „embedded finance”, care presupune integrarea de soluţii noi în aplicaţii şi sisteme folosite deja de companii. Pentru cea mai nouă soluţie, numită iFactor Pure Analytics, start-up-ul discută cu mai multe bănci din regiune pentru implementare. „iFactor Pure Analytics este o platformă de intelligence service, care ajută să înlocuiască fluxurile analitice pe care le au băncile, pe de-o parte, automatizând foarte mult procesele de analiză de risc şi compactând toate etapele care au loc într-un proces de analiză de risc la o bancă, plecând de la, spre exemplu, relationship manager, până la product manager, ofiţeri de risc, oamenii care verifică legal ş.a.m.d.

    Şi toate astea noi le automatizăm, utilizăm tehnologia inteligenţei artificială şi compunem nişte automatizări prin care, în mod normal, se poate face tot acest flux într-un format digital, complet“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor. iFactor Pure Analytics funcţionează ca un instrument de evaluare a creditelor, bazat pe date alternative, precum datele din social media, profilarea psihometrică, amprenta digitală şi comportamentul de tranzacţionare pentru a eficientiza, a reduce riscurile de fraudă şi neplată şi a optimiza procesul de creditare. Start-up-ul a semnat deja un parteneriat cu Raiffeisen Bank pentru noua sa soluţie şi se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi din regiune în perioada următoare. „Noi acum deja lucrăm cu câteva IFN-uri care sunt expuse la nivel regional în mai multe ţări ca finanţări alternative sau nebancare.

    Avem deja câteva bănci care au, tot aşa, expunere regională, iar o parte dintre ele, cel puţin două sau trei, sunt şi în România prezente, dar şi în alte ţări. Dar mai mult decât atât, noi am intrat şi în zona de enterprise, acolo unde noi mergem spre companii care fac distribuţie extinsă, au expunere destul de mare de credit furnizor şi care au foarte mare nevoie să facă această expunere din propria lor balanţă ca să-şi acopere riscul, pentru că partea de «collection» şi partea de «default-uri» care se întâmplă în zona aia, duc mai departe la insolvenţe, fără doar şi poate din perspectiva companilor mici, dar în acelaşi timp expun foarte tare şi companiile mari care au mare nevoie de soluţia noastră. Şi atunci ieşim din zona de finanţare strict bancară, în zona nebancară dar de creditare, mergând mai departe în zona de «supply chain finance»“, a precizat Curticăpean.

    Cu o experienţă vastă în antreprenoriat, el a pornit proiectul iFactor în 2016, dezvoltând o platformă de tip marketplace prin care IMM-urile pot găsi surse de finanţare alternative, primul serviciu oferit fiind cel de factoring. „În urmă cu circa doi ani eram într-un spaţiu în care acceleram destul de mult soluţia noastră de finanţare alternativă, însemnând că tehnologia noastră facilita destul de mult aplicaţiile de IMM-uri care veneau pentru solicitări de credite sau vânzarea facturilor, aşa numitul factoring, prin identificarea unor surse de finanţare care nu să fie neapărat bancare, ci alternative, mai exact de la investitori privaţi «high net worth individuals», cum se numesc ei în zona anglo-saxonă, adică oameni cu potenţial financiar ridicat care vor să-şi diversifice portofoliile de investiţii. Şi am realizat acest lucru cu succes, dar am întâlnit alte probleme pe parcurs şi în 2023 ne-am axat pe soluţionarea lor, motiv pentru care, în momentul în care am identificat că aceşti «high net worth individuals» care ar fi trebuit să vină şi să completeze ofertele pe care băncile le fac în ceea ce înseamnă zona de creditare de IMM-uri, oamenii aceştia nu sunt neapărat familiari cu rating-uri, cu indicatori financiari, cu elementele de genul acesta. Noi numim asta «low financial literacy», o educaţie financiară mai precară.

    Dar acest lucru putem să îl regăsim şi în zona cealaltă a IMM-urilor – foarte mulţi antreprenori îşi conduc afacerile bazându-se pe domeniul de expertiză pe care îl au sau oportunitatea pe care o urmăresc”, a precizat cofondatorul şi CEO-ul iFactor, punctând faptul că nu mulţi antreprenori sunt neapărat şi manageri financiari care se înţeleagă foarte bine cum să-şi constituie nişte busole de coordonare şi strategie financiară a companiei.

    „Tradiţional, antreprenorii se bazează pe un contabil care lucrează cu 300-500 de firme, au un software de contabilitate, acolo introduc facturile şi informaţiile, după care emit nişte raporte pentru declaraţiile fiscale. Evident că băncile sunt în faţa situaţiei în care trebuie neapărat să se identifice mai bine cum anume vrea să-şi conducă compania respectivă businessul, unde pot să-l crească şi care va fi capacitatea de ramursare a unui credit pe care ar putea să-l ia. Şi acesta este un proces foarte complicat pentru bănci, pentru că neavând date, neavând informaţii relevante din partea antreprenorilor, este greu să facă predicţii. Modelele de risc de credit compuse de bănci pleacă din zona de corporate, zona companiilor foarte mari. Şi atunci, modelele astea care vin să se bazeze pe indicatori financiari care sunt din performanţa istorică economică a companiei nu mai este satisfăcătoare pentru a preconiza în viitor capacitatea de rambursare a ei. Şi din toate aceste elemente pe care le-am identificat noi am început să dezvoltăm acest produs, iFactor Pure Analytics”, a explicat el cum a ajuns echipa iFactor să dezvolte noul produs.  În prezent, odată cu dezvoltarea noilor soluţii complementare, start-up-ul trece într-o nouă etapă de dezvoltare. „Strategia noastră este acum ca prin produsul SaaS (iFactor Pure Analytics – n.red.) să adresăm o piaţă mai extinsă pentru că şi marketplace-ul în sine are capacitatea de scalare în momentul în care sursele de date, partea asta de KYC (know your customer) şi de scoring se compun într-o formă reglementatorie. Şi atunci, noi am dezvoltat şi alte două produse care vor merge pe zona de carduri şi care vor folosi marketplace-ul. Noi acum suntem în proces de licenţiere pentru instituţie de plată, ca să fim independenţi în zona de tranzacţii, de fluxuri de bani. Şi ce dorim să facem este să facem foarte mult «embedded», adică să mergem în zona de «embedded finance», acolo unde efectiv marketplace-ul nostru să fie în aplicaţii sau în procese pe care antreprenorii le folosesc «day by day, by default», în orice context“ , a spus Curticăpean, explicând că odată cu noile soluţii dezvoltate, scalarea businessului şi implicit şi a platformei de finanţare alterenativă va fi mai uşor de realizat. „Sunt nişte integrări pe care le facem şi, în general, cam tot ce facem de acum este zona de «embedded». Şi atunci, practic, marketplace-ul va deveni, mai degrabă, o funcţionalitate a produsului de analiză de risc. Deci o să fie o compoziţie diferită din perspectivă tehnologică şi atunci el va duce scalarea acestui model de «embedded» pe produsul de marketplace cu sursele de finanţare, chiar şi alternative. Aceasta este strategia noastră.“ iFactor a fost finanţat recent de actualii investitori în proiect şi are în continuare o rundă deschisă care ar putea ajunge la câteva milioane de euro. Iar pentru anul acesta, fintech-ul şi-a propus să ajungă la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată.    ■

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Ştefan Chira, fondator al Kotys Tech.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie ce foloseşte AI (artificial intelligence) pentru a ajuta fermierii şi companiile care îngrijesc spaţii verzi să utilizeze mai puţine resurse şi să obţină randamente mai mari în mod sustenabil.

    „La finalul anului ne dorim să avem peste 1.000 firme de îngrijire gazon şi peste 100.000 de proprietăţi pe care să le servim. Oamenii din SUA sunt înnebuniţi după zone verzi, după gazon, spre exemplu, peste 86% din casele din SUA au gazon. Ne-am dat seama că fermierii români nu sunt încă dispuşi să lase din mână munca şi să apeleze la soluţii de digitalizare, încă sunt foarte prinşi în activitatea lor de zi cu zi şi în momentul în care trebuie să facă un pas în lateral şi să lucreze la dezvoltarea afacerii lor le este foarte greu.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor – platformă de tip market-place pentru finanţarea alternativă a IMM-urilor

    Ce e nou? Fintech-ul şi-a propus să ajungă anul acesta la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care start-up-ul se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată, complementară platformei de finanţare alternativă, care se adresează inclusiv băncilor.

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    1. Invitată: Monica Stătescu, partener, Filip & Company

    Legea AI Act va avea un cadru mai lax prin care va încuraja start-up-urile şi companiile tip IMM să integreze şi să folosească tehnologia AI în produsele lor

    „AI Act are şi un capitol prin care încearcă să încurajeze companiile mici şi mijlocii şi start-up-urile în direcţia asta şi prevede ceea ce se numeşte un «sandbox» de reglementare, adică un cadru mai lax, încercând să ofere instrumente care să permită testarea în condiţii de piaţă a sistemelor dezvoltate de start-up-uri şi de companiile mici şi mijlocii, tocmai ca să le permită totuşi să acceseze industria asta în nişte condiţii acceptabile pentru ei. Se are în vedere crearea unui cadru mai permisiv şi a unor instrumente şi structuri care să le permite să testeze în condiţii de siguranţă sistemele AI.“

    2. Invitaţi: Alexandra Lovin şi Sebastian Baier, cofondatori, agenţia de marketing re7consulting

    Înainte de orice campanie, asiguraţi-vă că site-ul web este uşor de folosit. Monitorizaţi tot, fiţi atenţi la recenziile din social media

    Alexandra Lovin: „Sfaturile mele pentru antreprenori sunt: folosiţi social media pentru a genera brand reach, pentru a fi cunoscut, verificaţi reputaţia brandului dumneavoastră, pentru că este foarte important să aveţi recenzii bune, comentarii bune, acest lucru ajută foarte mult la vânzări. Google vă va ajuta să încheiaţi afaceri sau vânzări, care sunt uşor de urmărit. Iar la final, verificaţi conţinutul sau vedeţi ce tip de conţinut se potriveşte cu brandul dvs. şi cum, unde aveţi cel mai mult engagement şi cele mai bune rezultate. O problemă este şi faptul că firmele nu ştiu uneori ce le ajută la vânzări.”

    Sebastian Baier: „Site-ul web este magazinul care este deschis 24 de ore din 24, mereu disponibil. Deci ar trebui să verificaţi site-ul web din punctul de vedere al unui client, poate că ar trebui să daţi adresa site-ului web tatălui, mamei, rudelor, pentru a obţine diferite puncte de vedere, cum au experimentat site-ul web, ce poate fi îmbunătăţit, este uşor de utilizat? Pentru că dacă site-ul nu este construit astfel încât utilizatorul să vrea să rămână pe el, acesta ar fi primul lucru care ar trebui făcut înainte de a investi ceva în campanii de marketing.”

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

     

     

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro
    şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Aplicaţia Ghişeul.ro

    Ghişeul.ro este o aplicaţie care le permite cetăţenilor români, persoane fizice sau juridice, să îşi plătească taxele şi alte servicii publice oricând şi de oriunde cu ajutorul telefonului mobil. Aplicaţia pune la dispoziţia utilizatorilor toate funcţionalităţile platformei web Ghişeul.ro, fiind o modalitate sigură, modernă, rapidă şi accesibilă pentru achitarea taxelor şi a impozitelor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Ghişeul.ro este prima aplicaţie administrată de o autoritate publică pentru colectarea de taxe care integrează opţiuni de înregistrare şi autentificare biometrică, dar şi o serie de caracteristici precum istoricul tranzacţiilor, activarea notificărilor utile, opţiuni de filtrare informaţii şi situaţia la zi a datoriilor şi plăţilor, în materie de taxe, servicii sau amenzi.

    Aplicaţia Ghişeul.ro a fost lansată pe 31 ianuarie 2023, marcând un nou succes în cadrul parteneriatului public-privat între Mastercard şi Autoritatea pentru Digitalizarea României, început în 2011, când a fost lansată platforma Ghişeul.ro. Aplicaţia mobilă Ghişeul.ro este disponibilă atât în Google Play, cât şi în App Store, putând fi descărcată şi utilizată în mod gratuit de către toţi utilizatorii. Aplicaţia Ghişeul.ro este finanţată integral de către Mastercard şi a fost pusă gratuit la dispoziţia Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), pentru a fi utilizată la scară largă pe teritoriul României. Iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a venit ca urmare a faptului că peste 70% dintre utilizatori accesau Ghişeul.ro de pe telefon.


    Elementul de noutate:

    Ghişeul.ro este cea mai sigură, modernă, rapidă şi accesibilă soluţie pentru achitarea taxelor şi a impozitelor către statul român. Utilizatorii au posibilitatea de a achita peste 300 de taxe şi servicii publice, în orice moment şi de oriunde.

     

    Efectele inovaţiei:

    Aplicaţia mobilă Ghişeul.ro completează ecosistemul de soluţii digitale al administraţiei publice şi contribuie la creşterea gradului de colectare a veniturilor publice. În prezent, sunt 1,9 milioane de utilizatori înregistraţi pe Ghişeul.ro, iar numărul acestora a crescut semnificativ abia în ultimii 3 ani, odată cu declanşarea pandemiei şi accelerarea tranziţiei către mediile digitale.

    De asemenea, aplicaţia Ghişeul.ro înregistrează un număr de 178.000 de descărcări pe platforma Android, respectiv 90.000 pe iOS. Prin această iniţiativă, Mastercard îşi consolidează angajamentul de partener al sectorului public, cu obiectivul de a contribui la creşterea gradului de incluziune şi educaţie financiară în România, avansul plăţilor electronice şi adopţia noilor tehnologii.


     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Programul de cashback automat Premium Collection

    Mastercard Premium Collection este primul program de cashback automat, dedicat exclusiv segmentului de carduri premium emise în România. Programul conectează posesorii de carduri la o reţea naţională de parteneri, dintr-o gamă variată de domenii – de la modă şi beauty la restaurante, delicatese culinare şi cadouri. Clienţii beneficiază de cashback cuprins între 5 şi 15%,  în funcţie de specificul fiecărei oferte, la plata cu cardul Mastercard înscris în program. 

     

    Descrierea inovaţiei:

    Lansat în mai 2023, programul Mastercard Premium Collection include toţi emitenţii bancari din portofoliul Mastercard în România. Deţinătorii de carduri Premium Mastercard Gold, Platinum, World sau World Elite pot accesa beneficiile prin crearea unui cont de utilizator pe www.priceless.com, urmată de înscrierea cardului lor pe pagina programului Mastercard Premium Collection. Pentru plăţile efectuate cu un card eligibil înrolat în platformă, cashback-ul se aplică automat, fără nicio altă acţiune sau intervenţie din partea comerciantului sau a consumatorului, acesta fiind şi diferenţiatorul Mastercard Premium Collection în raport cu alte programe de pe piaţă.

    Elementul de noutate:

    Programul Mastercard Premium Collection este dedicat exclusiv posesorilor de carduri Premium din România. Un deţinător de card poate înscrie oricâte carduri de debit sau de credit eligibile în programul Mastercard Premium Collection, prin intermediul www.priceless.com, pentru a beneficia de cashback atunci când plăteşte cu orice card înrolat cu succes. Fiecare tranzacţie de cashback este însoţită de descrierea „Mastercard Premium”, ceea ce le permite posesorilor de carduri să o identifice cu uşurinţă în istoricul de tranzacţii asociat unui card înscris.

    Efectele inovaţiei:

    Prin intermediul Premium Collection, Mastercard îşi propune să redefinească standardele în segmentul premium de consumatori din România. Programul oferă utilizatorilor avantaje personalizate asigurându-le, în acelaşi timp, o experienţă de plată sigură şi excelentă. Totodată, această iniţiativă vine în sprijinul partenerilor comercianţi, oferindu-le sprijin pentru îmbunătăţirea experienţei de cumpărare.


     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Hermix

    Hermix este prima platformă de analiză pentru vânzările din sectorul public, prin intermediu căreia companiile pot să înţeleagă mai uşor şi să câştige proiecte în sectorul public, monitorizând licitaţii şi furnizând analize avansate de piaţă, realizate cu tehnologii moderne de analiză de date mari (big data) sau învăţare automată.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Hermix este prima platformă care automatizează vânzările din sectorul public. Platforma a fost dezvoltată în ultimii doi ani şi a fost lansată public la sfârşitul anului 2022. Valoarea financiară a investiţiei este aproximativ 400.000 de euro în ultimii doi ani. Dezvoltarea produsului a fost finanţată în cea mai mare parte din resurse proprii. În 2023, proiectul a fost cofinanţat printr-un grant de cercetare de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov de 200.000 de euro. Echipa companiei este formată din profesionişti IT, experţi în afaceri, cercetători şi academicieni, precum şi profesionişti în marketing şi vânzări, cu zeci de ani de experienţă în domeniile lor. Din punctul de vedere al pieţei, clienţii cărora li se adresează platforma Hermix sunt în principal furnizorii şi beneficiarii de proiecte guvernamentale din toată Europa. Sectorul achiziţiilor publice formează o piaţă enormă, reprezentând 2 trilioane de euro, adică 14% din PIBul Uniunii Europene. Există 250.000 de autorităţi publice şi 400.000 de furnizori în licitaţiile europene. Concluzia remarcabilă a fost că vânzările în sectorul public sunt ocazionale, oportunistice, datele sunt gestionate manual, iar ofertele sunt redactate integral manual. Există o cantitate mare de date disponibile, dar ne-exploatate suficient. Prin urmare, există o nevoie imensă de analiză a datelor mari şi automatizare.

    Elementul de noutate:

    Hermix este prima platformă care ajută companiile, autorităţile, ONG-urile, IMM-urile, startup-urile şi cercetătorii să automatizeze şi să acceseze finanţări publice, licitaţii şi granturi.

    Efectele inovaţiei:

    Peste 20 de clienţi comerciali şi pre-comerciali şi 500 de utilizatori înscrişi care testează sau folosesc platforma. Au câştigat premiul EU Datathon de la Comisia Europeană, fiind recunoscuţi ca cea mai bună aplicaţie pentru achiziţii publice. De asemenea, au primit recunoaşteri precum premiul Deloitte Impact Star în 2022 şi CE Tech Rocketship în 2023 din partea Deloitte şi Google Cloud.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Flip Business – soluţii pentru companii

    Prin Flip Business, departamentul de parteneriate business 2 business al Flip, tânărul start-up românesc care încurajează economia circulară prin recondiţionarea telefoanelor şi tabletelor, pe care le reintroduce pe piaţă ca noi, compania sprijină alte companii cu un portofoliu de servicii ce le oferă soluţii punctuale pentru reducerea impactului asupra mediului.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Flip şi-a propus să revoluţioneze felul în care sunt vândute şi cumpărate telefoanele care nu mai sunt folosite şi primesc o nouă viaţă odată recondiţionate în service-ul propriu, în care lucrează peste 100 de specialişti. Modelul de business inspirat din principiile economiei circulare a fost extins şi către companii, oferind soluţii punctuale pentru reducerea impactului asupra mediului, fie prin achiziţionarea de telefoane recondiţionate, vânzarea flotelor de telefoane ale companiilor prin buyback, sau prin sprijinirea companiilor mici şi mijlocii prin leasing operaţional pentru telefoane recondiţionate.

    Fiecare telefon recondiţionat are, în medie, o amprentă de carbon cu 63% mai mică comparativ cu un telefon nou, astfel că oferă o soluţie palpabilă şi eficientă pentru companiile care vor să fie mai atente la impactul lor asupra mediului înconjurător.

    Elementul de noutate:

    Portofoliul de servicii oferit de Flip Business asigură continuitatea şi sustenabilitatea modelului de business al companiei, în timp ce oferă companiilor din România tactici punctuale de reducere a impactului asupra mediului. Vânzarea în regim buyback a flotelor de telefoane este o alternativă la casarea acestora, ce reduce cantitatea de e-waste şi deblochează bugete considerabile pentru investiţii în dezvoltare; telefoanele recondiţionate sunt reintroduse pe piaţă după ce sunt verificate în peste 60 de teste de calitate, şi pot ajunge la alte companii sau la consumatori. Achiziţia de telefoane recondiţionate este o soluţie de optimizare a bugetelor şi de atingere a obiectivelor ESG. În plus, prin serviciul Flip Lease, companiile pot accesa telefoane as a service pentru angajaţi, fiind o soluţie care nu blochează cash-flow-ul şi aduce beneficii suplimentare, precum asigurare pentru orice tip de daună, rate complet deductibile şi un proces operaţional complet ce permite atât IMM-urilor, cât şi corporaţiilor să facă upgrade echipamentelor electronice, optimizând bugetele şi reducând amprenta de carbon.

    Efectele inovaţiei:

    Până acum, peste 9.000 de companii din România au apelat la serviciile oferite de Flip Business, din domenii precum industria farmaceutică, FMCG, construcţii, comerţ, HoReCa sau consultanţă. În plus, Flip Business a realizat de curând un studiu despre gradul de familiaritate al companiilor din România cu principiile economiei circulare, la care au participat reprezentanţi ai 631 de companii din România. Principalele concluzii ale studiului arată că jumătate dintre companiile respondente consideră că economia circulară le este la îndemână, iar 1 din 7 companii respondente afirmă că aplică cel puţin un principiu al economiei circulare. Şi piedicile sunt numeroase: disponibilitatea redusă a produselor şi serviciilor din această categorie, rezistenţa la schimbare, considerentele de natură financiară. Rezultatele studiului sunt disponibile gratuit, online.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Leanpay, prima soluţie BNPL 3.0 din România

    Leanpay, unul din cei mai importanţi furnizori de servicii Buy Now Pay Later (BNPL) din Europa Centrală şi de Est, prezent în Slovenia şi Ungaria, a început să ofere soluţia BNPL 3.0 pe piaţa locală  începând cu aprilie 2023, după o investiţie totală de 1 milion de euro. Soluţia de plată în rate se adresează atât shop-urilor online, cât şi celor offline şi a fost deja integrată de nume precum Flanco, PC Garage, Lensa sau Mobilier1.

     

    Descrierea inovaţiei:

    „După soluţiile financiare învechite de tip BNPL 1.0 şi modelele de business nesustenabile de tip BNPL 2.0, Leanpay este pionier în dezvoltarea unei soluţii BNPL 3.0 cuprinzătoare”, spun reprezentanţii companiei. Concret, plata în rate la comercianţi este disponibilă utilizând un flux complet digital, rapid şi simplu, transparent, într-un mod responsabil faţă de client, online sau direct în magazinele partenerilor, pentru cumpărături cu valori cuprinse între 250 de lei şi 25.000 de lei, evitând supraîndatorarea consumatorului, prin verificarea cuprinzătoare a bonităţii utilizatorilor fără a mai fi nevoie de hârtii, carduri sau drumuri la bancă.

    Elementul de noutate:

    Un client nou poate accesa o achiziţie în rate prin intermediul Leanpay în mai puţin de 5 minute, completând câţiva paşi simpli. Un client deja înregistrat în sistem poate accesa o nouă achiziţie în rate fixe în mai puţin de 30 de secunde. Cu toţii beneficiază de o soluţie prin care pot afla în mai puţin de 1 minut dacă sunt eligibili pentru a accesa o achiziţie în rate fixe şi, de asemenea, pot afla rata maximă pentru care se califică.

    Efectele inovaţiei:

    Prin adoptarea soluţiei BNPL 3.0 în România, comercianţii oferă consumatorilor posibilitatea de a achiziţiona produse având la dispoziţie cea mai rapidă metodă de plată în rate. Iar clienţii au opţiunea de a-şi împărţi costul produsului în sume fixe egale, în funcţie de bugetul lor. Astfel, se creează un ecosistem în care comercianţii parteneri îşi cresc atât valoarea medie a coşului de cumpărături, frecvenţa de cumpărare şi, de asemenea, obţin o fidelizare a clienţilor mai rapidă. Totodată, prin implementarea soluţiei, comercianţii pot reduce semnificativ rata abandonului coşului de cumpărături. Din momentul integrării cu partenerii locali (Flanco, PC Garage, Lensa), vânzările în rate pentru aceştia au crescut cu aproximativ 30%, iar valoarea medie a coşului de cumpărături în rate a avut un avans de circa 40%.

  • Mai poate trăi omenirea fără GPS? Problemele apărute după ce o furtună geomagnetică masivă a lovit recent Pământul. Ce a oprit comunicaţiile sperie pe toată lumea

    Furtuna geomagnetică masivă care a lovit recent Pământul arată încă o dată cum capriciile vremii cosmice pot afecta viaţa şi economia oamenilor. În SUA, spre exemplu, utilajele agricole de ultimă generaţie, tractoarele autonome, n-au mai putut funcţiona sau au avut probleme deoarece sistemele GPS pe care se bazează au picat. Însămânţarea porumbului a trebuit amânată la multe ferme. Dar nu doar furtunile de acest tip pot afecta sistemele GPS. Ne-am mai descurca fără ele?

    Circa 40% din fermele americane folosesc aplicaţii bazate pe GPS. Ceea ce este îngrijorător. Pentru că nu doar furtunile geomagnetice puternice pot afecta sistemele GPS necesare orientării şi comunicaţiilor. Oamenii o pot face, voit, atunci când dezlănţuie cel mai mare rău pe care-l pot face vreodată, războiul. Acest lucru, după toate aparenţele, se întâmplă deja. Vapoare care par să navigheze prin aeroporturi fără ieşire la mare. Aplicaţii de dating care potrivesc israelieni cu libanezi presupunând că aceştia sunt în acelaşi loc.

    Aeronave de pasageri forţate să se întoarcă — în aer — după probleme bruşte de navigaţie. Acestea sunt consecinţele unei creşteri în manipularea semnalelor de navigaţie – războiul modern prin GPS – care a creat haos cu smartphone-urile, avioanele şi navele civile pe trei continente, se arată într-o analiză a Financial Times. Tehnologia de bruiaj şi falsificare a semnalelor GPS a fost în mare măsură rezervată armatelor în ultimele două decenii, fiind folosită pentru a apăra obiective sensibile împotriva atacurilor cu drone sau rachete sau pentru mascarea propriilor activităţi. Dar interferenţa sistematică a forţelor armate – în special după invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei şi după ofensiva Israelului împotriva Hamas în Gaza – a cauzat probleme larg răspândite şi pentru populaţia civilă.

    Amprenta semnalelor corupte a devenit vastă. Aproape 40 de milioane de oameni au locuit  în zone cu semnale GPS nesigure timp de cel puţin jumătate din ultimele şase luni, potrivit analizei FT a datelor de la serviciul de urmărire Flightradar24. Acestea includ capitala Turciei, Ankara, unde îşi au baza forţele armate turce, porţiuni ale coastei Mării Negre, peninsula Sinai a Egiptului, câteva dintre cele mai mari oraşe ale Irakului şi graniţele Myanmarului distrus de război. Interferenţe puternice – care provoacă probleme cel puţin un sfert din timp – au afectat, de asemenea, zone cu o populaţie totală de 110 milioane de locuitori, inclusiv oraşe cu facilităţi militare precum Sankt Petersburg în Rusia, Lahore în Pakistan şi Beirut, din Liban. „În primul rând, este vorba de dorinţa de a proteja ţintele militare”, a spus Thomas Withington de la Rusi, un think-tank de apărare cu sediul la Londra. „Dronele şi armele ghidate tind să se bazeze pe GNSS. Emiterea unui semnal de bruiaj limitează capacitatea acestora de a naviga corect.” GPS face parte din GNSS, termenul umbrelă pentru toate sistemele globale de navigaţie prin satelit.

    NATO a învinuit Rusia pentru astfel de întreruperi ale GNSS în mari părţi ale Europei, inclusiv când a fost afectat un zbor care îl transporta pe secretarul britanic al apărării. Conflictul din Orientul Mijlociu a crescut, de asemenea, manipularea GPS în regiune. Unii lideri mondiali, inclusiv preşedintele rus Vladimir Putin, folosesc dispozitive de bruiaj mobile pentru protecţie atunci când călătoresc. Dar semnalele false folosite în bruiaj – care funcţionează prin copleşirea receptoarelor cu date zgomotoase – nu fac discriminări între dispozitivele militare şi cele civile. Oficialii unui guvern baltic au avertizat luna trecută cu privire la un dezastru aerian care se profilează după ce perturbarea semnalelor GNSS a forţat două zboruri Finnair să se întoarcă în aer. Alarmat de posibilele pericole, Pentagonul a lansat un proiect numit Harmonious Rook pentru a crea o „hartă meteorologică” cuprinzătoare a interferenţelor, despre care a explicat pentru FT că reprezintă o „preocupare semnificativă pentru utilizatorii globali”. Aproape toate aeronavele au sisteme de poziţionare alternative, inclusiv navigaţie inerţială folosind senzori de mişcare. Dar trecerea la astfel de rezerve creşte riscul de eroare. Un avion aproape că a virat în spaţiul aerian iranian anul trecut, în timp ce în 2019 un zbor american aproape că a lovit un munte după ce a fost bruiat, potrivit unui raport NASA. Eurocontrol, autoritatea de reglementare a traficului aerian din UE, a raportat o creştere cu 2.000% a incidentelor de interferenţă între 2018 şi 2021.

    „Este o situaţie periculoasă”, a spus Todd Humphreys, expert în interferenţe GNSS la Universitatea din Texas din Austin. „Piloţii pot deveni atât de confuzi în ceea ce priveşte locaţia lor încât ajung să fie nevoiţi să sune la controlul de trafic şi să ceară indicaţii pas cu pas . . . A trecut de limita unei simple neplăceri.” Se spune că astfel de aterizări ghidate sunt aproape de rutină pe aeroportul Ben-Gurion din Tel Aviv. Forţa de Apărare a Israelului a recunoscut blocarea semnalelor GPS în Israel ca măsură defensivă după atacurile grupului militant Hamas din 7 octombrie şi lansările de rachete iraniene luna trecută. Locuitorii din Israel, Iordania şi Liban se plâng că interferenţa a făcut imposibilă utilizarea aplicaţiilor de taxi, de curierat sau de întâlniri. Organizaţiile Médecins Sans Frontières şi Medical Aid for Palestinians au declarat pentru FT că problemele constante de conexiune au împiedicat eforturile lor de ajutor în Gaza. În ultimele luni a existat o creştere a unei forme mai sofisticate de interferenţă GNSS – aşa-numita falsificare. Forma cea mai de bază, folosită uneori de navele care transportă mărfuri ilicite, transmite pur şi simplu un semnal de locaţie fals. Această tactică este folosită în mod obişnuit pentru a eluda sancţiunile sau alte restricţii de reglementare, cum ar fi drepturile de pescuit. Dar dispozitivele de falsificare a semnalului – care pot fi amplasate la sol sau chiar pe nave de război – par să corupă tot mai mult fără discernământ semnalele GNSS ale navelor şi aeronavelor din apropiere prin difuzarea unor poziţii false. Rezultatele generează iluzii ale unor rute neobişnuite, inclusiv nave care navighează pe uscat sau avioane care par să se teleporteze în locaţii aflate la sute de kilometri distanţă. Falsificarea este, de asemenea, considerată chiar mai periculoasă decât bruiajul, deoarece semnalele false pot înşela sistemele de detectare încorporate în multe receptoare GPS.

    În aprilie, până la 30.000 de aeronave au fost afectate de falsificare, potrivit analizării datelor de la OpenSky de către SkAi Data Services. În mai multe cazuri, echipajele şi-au pierdut toate capacităţile de navigaţie, a declarat Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale în februarie. Transportul naval de marfă se bazează mai puţin pe poziţionarea GNSS. Dar creşterea semnalelor false în special în strâmtorile din jurul Mării Negre – ceea ce este aproape sigur legat de activitatea militară rusească – aduce un risc ridicat de coliziuni şi chiar de scurgeri de petrol, avertizează experţii. „Este o zonă foarte, foarte aglomerată. . . este o reţetă pentru dezastru”, a spus Bridget Diakun, analist la furnizorul de informaţii despre transport maritim Lloyd’s List, care a observat pentru prima dată în octombrie activitatea neobişnuită care afectează navele de marfă şi petroliere în Marea Neagră. Francis Zachariae, secretarul general al IALA, o asociaţie de navigaţie maritimă, a declarat că navigatorii instruiţi se pot ocupa cu uşurinţă de problemă, dar şi-a exprimat îngrijorarea că echipajele mai puţin calificate ar putea depinde prea mult de sistemele automate. Unul dintre misterele războiului modern GNSS este de ce navele şi avioanele cu semnale false apar de obicei în aeroporturi. Unii analişti speculează că fenomenul poate proveni din încercările de a provoca oprirea dronelor atunci când acestea sunt detectate în spaţiul aerian protejat al unui aeroport; avioanele şi navele afectate pot fi prinse accidental în aceste semnale difuzate pe scară largă. Majoritatea experţilor sunt de acord că este puţin probabil ca civilii să fie ţinta directă a activităţii – deşi dr. Melanie Garson, care cercetează războiul cibernetic la UCL, a spus că unele cazuri ar putea reprezenta „o încordare a muşchilor” din partea Rusiei. Guvernele încep să adopte o linie mai dură şi chiar dau vina pe pretinşii vinovaţi. Libanul a ameninţat că va raporta Israelul Consiliului de Securitate al ONU cu privire la interferenţele cu semnalele GNSS în martie, în timp ce ministrul de externe al Estoniei a declarat pentru FT că unele dintre incidente fac parte dintr-un „atac hibrid” din partea Rusiei. David Cameron, ministrul de externe al Marii Britanii, a descris rapoartele conform cărora avionul secretarului apărării Grant Shapps s-a confruntat cu blocarea semnalelor GPS în apropierea exclavei ruseşti Kaliningrad ca fiind „foarte tulburătoare”, adăugând că este „extrem de iresponsabil din partea Rusiei să facă acest lucru”. Nu există dovezi că avionul lui Shapps a fost vizat în mod specific, dar zona este un punct fierbinte din punctul de vedere al interferenţelor. Oficialii s-ar putea să nu poată face mai mult, potrivit Elisabeth Braw, cercetător la think-tankul de afaceri internaţionale din SUA Atlantic Council. „Nu este ca şi cum NATO ar activa articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianţei, pentru că Rusia pune în pericol aviaţia în regiunea baltică. Deci, vă puteţi implica în acest tip de activitate după cum doriţi, pentru că există atât de puţine pedepse pentru asta.”

    Se lucrează pentru a găsi alternative la sistemele GNSS, care sunt vulnerabile deoarece semnalele lor sunt în benzi de frecvenţă partajate şi funcţionează la puteri scăzute. Acestea includ eLoran, un sistem de radionavigaţie la sol. Licenţele de utilizare a tehnologiei în Marea Britanie sunt disponibile din octombrie, dar doar una a fost eliberată, potrivit site-ului Ofcom. Alte propuneri includ poziţionarea bazată pe anomalii în câmpul magnetic al pământului. Companiile aeriene în special au întârziat să ia în seama avertismentele, a spus Humphreys. „Sistemele pe care le folosesc aeronavele moderne încă nu au suficientă protecţie împotriva falsificării semnalului şi bruiajului.” Dar, în timp ce deocamdată interferenţele în cazul aviaţiei au acaparat titlurile, tehnologia GNSS este omniprezentă în societatea civilă. Băncile, căile ferate şi serviciile de urgenţă se bazează pe aceste sisteme pentru sincronizare, precum şi pentru datele de poziţionare. „Toţi trebuie să fim foarte conştienţi de cât de dependenţi de GNSS suntem în viaţa noastră de zi cu zi”, a spus Withington, de la Rusi.    

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Fady Chreih, CEO, Regina Maria: „Am construit infrastructură medicală digitală în «ţara dosarului cu şin㻓

    Într-o eră în care digitalizarea nu ocoleşte niciun domeniu, reţeaua privată de sănătate Regina Maria a dezvoltat o infrastructură completă, în care a integrat şi dosarul medical 100% digital. Acesta este doar un exemplu din seria de soluţii tehnologice avansate şi de inteligenţă artificială prin care Regina Maria şi-a propus nu doar să îşi optimizeze propriile procese interne, ci să faciliteze diagnosticarea mai rapidă a pacienţilor, asumându-şi astfel rolul de pionier al digitalizării în domeniul sănătăţii.

     

    „Privim de mai mulţi ani digitalizarea ca pe o prioritate strategică în dezvoltarea reţelei noastre de sănătate, considerând-o esenţială pentru asigurarea calităţii medicale la cele mai înalte standarde. Această perspectivă este cea care ne-a ghidat şi ne-a determinat să devenim un pionier al adoptării tehnologiilor digitale şi al Inteligenţei Artificiale în domeniul medical din România, având, astăzi, multiple iniţiative şi soluţii digitale care vin în sprijinul pacienţilor noştri”, descrie Fady Chreih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria, viziunea lui asupra uneia dintre principalele direcţii pe care au decis să se concentreze.

    Digitalizarea reprezintă un pilon important în evoluţia companiei şi, în esenţă, şi-au propus ca prin aceasta să atingă trei obiective principale: îmbunătăţirea experienţei pacientului şi inovarea procesului prin care acesta interacţionează cu medicii (de exemplu, prin Clinica Virtuală, dosarul digital, Notele Medicilor, aplicaţia de mobil Regina Maria), asigurarea calităţii medicale la standarde internaţionale (pe care o obţin, de pildă, prin integrarea AI-ului în interpretările imagistice şi de laborator, cât şi în cadrul altor acte medicale), aşa cum sunt intervenţiile chirurgicale robotice, alături de îmbunătăţirea şi fluidizarea proceselor lor interne – acest al treilea obiectiv deservindu-le, în final, indirect, pe primele două.  În ceea ce priveşte investiţiile pe care le realizează în direcţia digitalizării, acestea sunt constante şi vizează acele soluţii care răspund nevoilor curente ale pacienţilor, fie direct sau chiar indirect. De exemplu, au implementat recent, în cadrul clinicilor Regina Maria, alături de start-up-ul românesc Parol, un soft de Inteligenţă Artificială care generează, în timp real, rapoartele medicale în urma vizitelor pacienţilor. „Prin «preluarea» acestui aspect administrativ şi îmbunătăţirea acurateţei înregistrărilor, softul ajută, astfel, medicii să aloce mai mult timp pacienţilor în cadrul vizitei, contribuind la consolidarea relaţiei dintre cei doi. Este doar unul dintre exemplele în care o nouă soluţie digitală implementată în cadrul Regina Maria urmăreşte, ca obiectiv final, susţinerea calităţii medicale”, explică Fady Chreih.

    Anual, milioane de euro din bugetul reţelei de sănătate sunt îndreptate către menţinerea soluţiilor existente şi dezvoltarea altora noi. „Astăzi, suntem lideri în digitalizarea medicală din România şi am construit infrastructură medicală digitală în «ţara dosarului cu şină»”, sumarizează executivul reuşitele de până acum de sub umbrela digitalizării.

     

    Ecosistemul medical  din buzunar

    „Prin soluţiile digitale dezvoltate, dăm mai multă putere pacientului atunci când vorbim despre actul medical”, descrie CEO-ul Regina Maria efectele soluţiilor digitale, care sunt vizibile mai ales asupra pacienţilor. Prin intermediul acestora, ei au acces rapid, simplificat, integrat la îngrijirea de care au nevoie, deţinând controlul asupra propriei sănătăţi. „Simultan, digitalizarea susţine medicina de calitate, care se aliniază standardelor occidentale. Astfel, digitalizarea ne ajută să scalăm serviciile noastre şi determină pacienţii să fie mai informaţi şi să ia decizii asumate cu privire la sănătatea lor”, adaugă el. Până acum, aplicaţia mobilă Regina Maria a ajuns la peste 1,6 milioane de conturi de utilizatori şi reprezintă astfel una dintre cele mai populare aplicaţii mobile medicale din regiune: „Şi, simplu spus, prin intermediul ei, un întreg ecosistem medical digital încape în buzunar”. Prin intermediul acestei aplicaţii, pacienţii au posibilitatea să îşi facă o programare la specializarea medicală de care au nevoie, să acceseze o consultaţie la un medic preferat de ei în sistem de telemedicină, să acorde recenzii şi feedback, să acceseze un asistent virtual care identifică simptome astfel încât să fie îndrumat către medicul potrivit, să acceseze complet întregul istoric medical al său în format digital. „Pe scurt, aplicaţia Regina Maria integrează, într-un singur loc, serviciile digitale dezvoltate pentru a sprijini pacientul, ceea ce le face extrem de uşor de folosit”, crede Fady Chreih. De asemenea, aplicaţia vine şi cu o componentă de educare, în sensul că aceasta include funcţionalităţi legate de utilitatea deţinerii unui abonament medical – abonaţii văd, în contul lor din aplicaţie, cât economisesc, prin intermediul abonamentului. O altă aplicabilitate cu efecte directe asupra timpului pacienţilor este dosarul medical complet digitalizat. Acesta este esenţial în cadrul consultaţiilor, pentru urmărirea evoluţiei diverselor afecţiuni, prin oferirea de recomandări terapeutice potrivite şi nu numai. „Ceea ce am urmărit prin dosarul medical complet digitalizat a fost nu doar ca pacienţii să aibă acces la istoricul lor medical, reprezentat de rezultatele analizelor, tratamentele şi scrisorile de recomandare primite, în formă 100% electronică, ci şi să poată folosi uşor aceste informaţii în orice context medical au nevoie de ele”, explică Fady Chreih. Soluţiile lor digitale au fost rapid adoptate de pacienţi – 1,5 milioane de programări s-au realizat în Clinica Virtuală a reţelei, iar accesările lunare ale Asistentului Virtual sunt în continuă creştere. „Instrumentul, bazat pe inteligenţă artificială, cu o bază de peste 720 de afecţiuni medicale, este gândit să-l ghideze pe pacient către specialitatea medicală cea mai potrivită, în funcţie de simptomele pe care le are. Astfel, traseul pacientului în reţea este optimizat şi cresc şansele ca acesta să ajungă direct şi mai rapid la specialitatea necesară.” Fady Chreih observă că, datorită acestor instrumente digitale, pacientul Regina Maria este mai informat şi mai conştient de rolul pe care îl joacă atunci când vine vorba despre sănătatea proprie. „Este şi un pacient care a învăţat să se aştepte la accesibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte actul medical şi va solicita pe mai departe acest lucru când vine vorba de îngrijirea sa şi a celor dragi. Alături de promovarea unui comportament preventiv, pe care o reuşim prin intermediul abonamentelor medicale, prin ecosistemul medical digital pe care l-am dezvoltat, sprijinim dezvoltarea unei adevărate culturi a sănătăţii în România.”   

     

    „A.I. este pasul următor din medicină, iar viitorul este deja aici”

    Inteligenţa artificială nu ocoleşte nici domeniul sănătăţii şi, din punctul de vedere al CEO-ului Regina Maria, aceasta se va reflecta şi în calitatea medicală: „Cred că suntem cu toţii de acord că AI este pasul următor din medicină, fără de care nu mai putem vorbi de calitatea medicală la cele mai înalte standarde, iar viitorul este deja aici”.

    În cadrul Regina Maria, au început să integreze Inteligenţa Artificială în ultimii doi ani, într-o perioadă care este, de fapt, una încă de învăţare pentru domeniul medical din România, potrivit lui Fady Chreih. „Am pornit de la implementarea Inteligenţei Artificiale pentru a sprijini munca doctorilor din imagistică şi laboratoare, în paralel dezvoltând atât iniţiative interne, pentru automatizarea şi fluidizarea fluxurilor de lucru la nivel organizaţional, cât şi soluţii ce pot fi utilizate direct de pacienţi, aşa cum este Asistentul Virtual, instrument bazat pe inteligenţă artificială care ghidează pacientul către specializarea medicală cea mai potrivită pe baza simptomelor.” De altfel, Regina Maria este, potrivit declaraţiilor  lui Fady Chreih, primul furnizor medical care a introdus inteligenţa artificială în laborator şi imagistică şi, prin urmare, primii care au adus pacienţilor români timpi mult mai rapizi şi o acurateţe mult mai mare în interpretarea rezultatelor analizelor şi investigaţiilor. „Am pornit prin a introduce AI pentru interpretarea rezultatelor CT şi radiografiilor, iar cel mai nou proiect bazat pe un algoritm de AI pe care l-am integrat ajută la detectarea, localizarea, identificarea şi caracterizarea zonelor suspecte de cancer de sân pe mamografii”, detaliază el.

    În prezent, toate cele 28 de centre de imagistică Regina Maria folosesc inteligenţa artificială, iar cel mai mare laborator al reţelei este primul acreditat RENAR pentru integrarea inteligenţei artificiale în sistemul de management al calităţii, ceea ce înseamnă o şi mai bună acurateţe a rezultatelor, prin reducerea eventualelor erori umane. „Practic, AI-ul acordă un sprijin important muncii medicilor şi, în final, vorbim de beneficii extraordinare pentru pacienţi, care pot fi siguri că rezultatele primite au cel mai înalt grad de acurateţe.”

     

    „Să rămânem în urmă din punct de vedere digital nu a fost şi nu va fi niciodată o opţiune”

    Când vine vorba de provocări, Fady Chreih observă că acestea sunt universale, indiferent de domeniul de activitate. „Investiţiile financiare iniţiale mari, de exemplu, dar şi rezistenţa la schimbare, securitatea datelor sau integrarea sistemelor existente reprezintă situaţii de care se loveşte orice organizaţie care implementează soluţii digitale. Însă, indiferent de cât de mari pot părea aceste obstacole, trebuie să realizezi că, dacă nu le vei depăşi, costul final va fi mult mai mare. Pentru noi, ca reţea care asigură românilor calitate medicală la standarde occidentale, să rămânem în urmă din punct de vedere digital nu a fost şi nu va fi niciodată o opţiune”, subliniază el. Ca exemplu în ce priveşte felul în care prioritizează digitalizarea, oferă lansarea Clinicii Virtuale în 10 zile, în perioada pandemiei.

    „Am dovedit, de fiecare dată, că facem faţă cu succes provocărilor şi că suntem gata oricând să ne adaptăm pentru a răspunde nevoilor pacienţilor.” În 2020, când pandemia de COVID-19 a schimbat, brusc, regulile jocului, trebuia să  se asigure de sănătatea pacienţilor, concomitent reducând interacţiunile sociale directe. Necesarul de îngrijire medicală nu scăzuse, ba din contră, în timp ce orice consultaţie faţă în faţă trebuia atent evaluată, pentru ca riscurile acesteia pentru pacient să nu depăşească beneficiile. Au realizat astfel că este nevoie să găsească o soluţie şi au lansat, alături de partenerii de la Microsoft, Clinica Virtuală. Prin intermediul acesteia, pacienţii aveau în continuare acces la consultaţii medicale, fără a fi nevoiţi să se expună riscului prin deplasarea ce ar fi fost impusă de o consultaţie faţă în faţă. „Astăzi, Clinica Virtuală rămâne parte integrantă din ecosistemul nostru digital şi este în continuare utilizată de pacienţii din întreaga ţară pentru a accesa serviciile medicale de care au nevoie, indiferent de unde se află.”

    Ce aduce viitorul în domeniul medical şi ce planuri are Regina Maria în continuare?

    Din punctul de vedere al lui Fady Chreih, AI va juca un rol crucial în următorii 5 – 10 ani atunci când vorbim de sănătate, mai cu seamă pentru că sistemele de inteligenţă artificială au incredibilul avantaj al scalării şi, datorită acestui fapt, al democratizării accesului la servicii medicale de înaltă calitate. „Extrapolând, a lucra cu un software AI nu înseamnă a colabora cu echivalentul unui singur profesionist medical, ci cu sute de mii de profesionişti medicali înalt specializaţi, care pot fi «consultaţi» oriunde este nevoie de ei. Digitalizarea este astăzi parte din normal, iar lucrurile evoluează atât de repede încât devine destul de greu de prezis cum va arăta concret peisajul serviciilor din domeniul sănătăţii peste un deceniu sau două. Cert este că tehnologia merge înainte, iar noi vom ţine pasul cu ea, în acelaşi ritm alert, prin investiţii strategice în instrumentele digitale care aduc plusvaloare pacientului.”   ■

     

     

    Ce cuprinde ecosistemul digital al Regina Maria?

     

    Proiectele digitale accesate direct de pacienţii reţelei:

    • Aplicaţia de mobil Regina Maria

    • Dosarul medical 100% digital al pacientului

    • Clinica Virtuală

    • Asistentul Virtual pe bază AI

    • Notele Medicilor, prin care pacienţii acordă feedback

     

    La nivel intern:

    • proiecte de digitalizare prin care sunt eficientizate diverse fluxuri şi procese organizaţionale

     

    La nivel medical:

    • integrarea Inteligenţei Artificiale şi  a celor mai noi tehnologii (de exemplu, algoritmul de inteligenţă artificială XVision pentru citirea radiografiilor de torace şi a examinărilor CT de torace, respectiv dispozitivul software „Lunit INSIGHT MMG” de detectare/diagnostic asistat de computer (CADe/x), bazat pe un algoritm de inteligenţă artificială, menite să ajute la detectarea, localizarea, identificarea şi caracterizarea zonelor suspecte de cancer de sân pe mamografii)

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Fady Chreih:

    1. Cum sunt integrate tehnologiile emergente, cum ar fi realitatea virtuală sau blockchainul, în cadrul Reţelei de Sănătate Regina Maria?

    Suntem în permanenţă interesaţi de tehnologiile emergente şi de impactul pe care îl au acestea atât în medicină, cât şi în optimizarea fluxurilor interne organizaţionale. În momentul de faţă, nu folosim direct realitatea virtuală în cadrul reţelei, însă cu siguranţă vedem această tehnologie jucând un rol important în medicina viitorului. O percepem ca pe o extensie naturală a telemedicinei. Prin urmare, nu excludem ca, pe viitor, Clinica Virtuală şi în general activitatea  Regina Maria să se extindă şi în spaţii digitale imersive.   

    2. Care sunt principalele feedbackuri şi sugestii primite de la pacienţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor digitale oferite de Regina Maria?

    Foarte mulţi pacienţi vin către noi spunându-ne cât de mult apreciază simplificarea accesului la medic şi toate avantajele care derivă din acest ecosistem digital. Într-o ţară unde te poţi simţi copleşit atunci când ai nevoie să găseşti un specialist pentru problema ta, noi punem la dispoziţie toate instrumentele nu doar pentru a reuşi acest lucru, ci şi pentru a ajunge la el în cel mai scurt timp. Bineînţeles, există permanent loc de mai bine. Integrăm permanent feedbackul primit în sistemele noastre, asigurându-ne că le îmbunătăţim în permanenţă.

    3. Cum sunt implicaţi medicii şi personalul medical în procesul de digitalizare şi implementare a noilor tehnologii în cadrul Regina Maria?

    Din fericire, medicii noştri au aderat întotdeauna rapid la schimbările aduse de digitalizare. De exemplu, pentru specialiştii din laborator şi cei din imagistică, Inteligenţa Artificială a devenit un adevărat „coleg” de muncă care îi ajută în interpretarea rezultatelor mai rapid şi mai eficient. Doctorii care consultă pacienţi în regim de telemedicină au întâmpinat mereu cu deschidere şi o atitudine pozitivă utilizarea acestui mediu diferit de comunicare cu pacientul. Este clar că fără sprijinul şi susţinerea colegilor noştri medici, nu am fi putut ajunge foarte departe şi ne bucurăm să vedem că mereu am avut o viziune comună, aceea de a folosi tehnologia pentru un act medical de cea mai înaltă calitate. 

    4. Cum este gestionată tranziţia şi adaptarea pacienţilor la noile tehnologii şi servicii digitale oferite de Regina Maria?

    Oferim permanent sprijin pacienţilor noştri printr-un call center care răspunde tuturor întrebărilor lor, alături de un chatbot care să îi ghideze în căutarea soluţiilor de care au nevoie. Bineînţeles, nu toţi pacienţii sunt deschişi acestor canale alternative, astfel că păstrăm deschise căile tradiţionale de comunicare, prin call center şi personal la recepţiile fizice din în fiecare unitate REGINA MARIA. Digitalizarea este o prioritate, însă aceasta nu înseamnă pierderea interacţiunii umane.

    5. Care sunt lecţiile învăţate din procesul de digitalizare şi implementare a tehnologiilor în cadrul Reţelei de Sănătate Regina Maria?

    Că putem mai mult şi mai bine. Fiecare proiect implementat cu succes a demonstrat importanţa de a fi cât mai flexibili şi cât mai deschişi inovaţiei şi experimentelor, validându-ne modul de lucru. Orice schimbare adusă de digitalizare vine nu doar cu enorme beneficii, ci şi cu anumite riscuri – de a întâmpina rezistenţă din partea utilizatorului final, de a nu fi realizat în timpul propus sau chiar de a aduce erori cu impact asupra reputaţiei. Am învăţat că, pentru a evolua, trebuie să ne asumăm aceste riscuri.