BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Laboratorul de talente

    James Dyson a construit una dintre cele mai inovatoare companii din lume atrăgând tineri ingineri talentaţi în pitoreasca zonă rurală a Angliei şi oferindu-le libertatea de a eşua – de sute de ori – la fel cum a făcut el în perfectarea produsului care l-a făcut celebru. Abordarea sa l-a transformat în unul dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie şi a revoluţionat nu doar produse, ci chiar şi industrii. 

    de Ioana Matei, Malmesbury

     

    Era anul 1978 când James Dyson devenise atât de frustrat de faptul că aspiratorul lui cu sac pierdea presiune încât a decis să îl dezasambleze. A observat că porii din sac erau îmbâcsiţi cu praf, ceea ce făcea ca fluxul de aer să fie diminuat, iar puterea de aspiraţie să fie redusă. Inspirat de un ciclon de la un gater local, tânărul inginer şi-a propus să dezvolte un aspirator fără sac. 15 ani (şi 5.127 de prototipuri) mai târziu, crease primul aspirator ciclonic al lumii. Nu folosea un sac pentru a captura praful – forţe centrifuge îl direcţionau din aer direct în recipientul aspiratorului. Se numea DC01 (Dual Cyclone) şi era primul aspirator creat astfel încât să îşi menţină puterea de aspiraţie 100% tot timpul.

    Povestea, cunoscută în toată lumea, este expusă în holul centrului de dezvoltare şi inovaţie din Malmesbury, Anglia, alături de primul prototip, precum şi de toate cele ce i-au urmat, până la mai recentul Dyson WashG1,  un aparat pentru igienizarea umedă a podelei, precum şi a produselor inovatoare dezvoltate pe alte segmente de către companie (aparate de uscare a mâinilor, purificatoare de aer, produse de îngrijire a părului şi, mai nou, căşti audio cu funcţia de purificare a aerului respirat). Este locul unde, în continuare, tineri ingineri caută să găsească cele mai ingenioase soluţii pentru produsele companiei (nu e o imagine rară să vezi un tânăr că transportă un ultim model de aspirator dintr-o clădire în alta a campusului), deseori sub atenta supraveghere a lui Dyson, care îşi are în continuare birourile alături de cei 3.500 de tineri ingineri.

    Ceea ce a început ca o singură clădire în Malmesbury („coach house” – casa lui James) s-a transformat într-un campus tehnologic întins pe 4.000 de metri pătraţi – Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie.

    Vasta suprafaţă a campusului găzduieşte mii de persoane, inclusiv pe James şi Jake Dyson, care îşi petrec zilele inventând tehnologie, povestind lumii istoria Dyson şi trasând strategii pentru următorii ani. Campusul companiei include 129 de laboratoare de ultimă generaţie, iar elementele de inginerie inspiraţională/muzeu sunt răspândite peste tot în campus: un Harrier Jump Jet se află în parcare, iar un Lightning Jet stă suspendat de tavan într-una dintre cafenele. Au chiar şi trasee peisagistice prin natură, opere de artă, o sală de sport gratuită, un salon de coafură, cafenele care oferă băuturi calde şi prânzuri gratuite, precum şi o varietate de spaţii pentru angajaţii Dyson – inclusiv o serie de containere/locuinţe amenajate pentru tinerii ingineri chiar după ideile lui James Dyson.

    „Să ai o idee pentru a face ceva mai bun şi să faci acea idee să se întâmple – chiar dacă pare imposibil. Acesta este în continuare visul meu.“ – James Dyson

    De la începuturile sale modeste în atelierul său de acasă, compania a evoluat într-o forţă globală, cu centre de cercetare şi dezvoltare răspândite în întreaga lume. În prezent, Dyson are 14.000 de angajaţi, dintre care 6.500 sunt ingineri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Campusul din Malmesbury şi cel de la Hullavington, situate în Marea Britanie, sunt puncte centrale de cercetare şi dezvoltare – cât şi un hub global de talente. De asemenea, compania investeşte 100 milioane de lire sterline într-un nou centru tehnologic în Bristol, în apropierea campusului actual, ce va găzdui sute de ingineri software şi specialişti în inteligenţă artificială. În Asia de Sud-Est, Dyson are un centru de design şi dezvoltare în Malaezia, responsabil pentru testarea finală a produselor înainte de producţie. În Singapore, se află o unitate avansată de fabricare a motoarelor digitale Dyson (DDM), alături de alte facilităţi de cercetare şi dezvoltare. În Filipine, Dyson a deschis recent un site pentru producerea motoarelor digitale, extinzându-şi astfel prezenţa globală.

    Compania nu se concentrează doar pe dezvoltarea produselor, ci şi pe educaţie şi inspiraţie pentru viitoarele generaţii de ingineri. Fundaţia James Dyson şi Institutul Dyson de Inginerie şi Tehnologie organizează ateliere şi concursuri pentru tinerii inventatori, oferindu-le resurse şi oportunităţi de dezvoltare. „Din 2005, am investit un milion de lire sterline în peste 400 de tineri inventatori promiţători”, declară un reprezentant al Dyson în cadrul unui eveniment recent organizat în Malmesbury, axat pe cunoaşterea locului unde se nasc inovaţiile companiei.

    Prin Institutul de Inginerie şi Tehnologie Dyson,  inginerii – studenţi nu plătesc taxe de şcolarizare şi câştigă un salariu complet. Pe lângă studiile lor academice, aceştia lucrează la proiecte reale alături de experţi de renume mondial din echipele globale de inginerie, cercetare şi tehnologie ale Dyson. Dacă îşi doresc, au posibilitatea să locuiască în campus, în locuinţe de forma unor cutii proiectate şi mobilate tot după inspiraţia lui James Dyson. Anual, circa 50 de tineri promiţători sunt înrolaţi în programul institutului, având ocazia să lucreze alături de inginerii experimentaţi şi chiar şi alături de însuşi James Dyson; iar dacă educaţia în general în Marea Britanie se plăteşte, ca peste tot, aici ei au şansa să aibă un salariu pentru activitatea lor în companie – deşi, deseori, aceasta implică multe greşeli din care să înveţe.

    La doar 23 de ani, Theo Jones este unul dintre tinerii ingineri care au acumulat deja experienţă în cadrul Dyson – atât în Marea Britanie, cât şi în Asia. Absolvent al Dyson Institute, el şi-a început cariera imediat după terminarea şcolii şi, în cei cinci ani şi jumătate petrecuţi la Dyson, şi-a dezvoltat abilităţile necesare pentru a contribui la proiectele companiei. A început să lucreze în cadrul Institutului Dyson, a absolvit în urmă cu câţiva ani, iar acum este angajat full time acolo. Lucrează în cealaltă locaţie principală a Dyson din Regatul Unit, aflată într-un spaţiu reconvertit din hangare de aeronave, pe segmentul de inovaţie, practic în amontele designului de produs; foloseşte programe generate de computer pentru a crea software, pentru a aduce schiţe la viaţă şi a crea prototipuri, în acest moment în categoria environmental care (umidificatoare, purificatoare de aer). „La şcoală, îmi plăcea să mă implic în proiecte de design şi tehnologie, îmi plăcea fizica, de asemenea, aşadar părea o alegere naturală să merg în direcţia ingineriei, am avut acea inspiraţie devreme.” Când era elev a făcut un proiect de cercetare despre maşina de spălat creată de James Dyson (un produs care a fost retras de pe piaţă într-un final), aşadar acela a fost primul său contact cu el şi de acolo a început să se contureze şi ideea sa de a lucra pentru companie. „Dyson pare să fie o companie care caută constant inovaţii pentru produsele pe care le avem în casă, are o categorie impresionată de produse.” Spune că cel mai mult l-a atras la Dyson oportunitatea de a lucra într-un mediu orientat spre inovaţie. „Cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune”, a spus el, uitându-se la un purificator de aer aflat alături de noi la momentul discuţiei şi despre care aflu că a trecut printr-un proces de concepţie întins pe parcursul a şase ani. Nu este o regulă însă, unele produse pot fi lansate mai rapid, altele mai târziu. „Există sute de persoane care lucrează la dezvoltarea unui produs. Eu sunt implicat acum în începutul procesului de dezvoltare şi fac parte dintr-o echipă de 20-30 de persoane, dar există sute de echipe prin care trece un produs până la lansarea pe piaţă, atât persoanele care îl proiectează, cât şi experţii în diverse categorii, pentru fiecare aspect al produsului, cât şi pentru lucruri ce ţin de finanţe, juridic sau marketing. Este destul de impresionant.” La doar 23 de ani, Theo Jones are deja un obiectiv pe termen lung: să devină manager de proiect şi să conducă un întreg proiect de la concept până la lansare – visează să îşi pună numele pe un produs alături de James Dyson. „Cred că admir faptul că a început ca un inventator, dar s-a transformat în antreprenor şi om de afaceri, a reuşit să transforme o idee într-o serie de idei bune. Am fost suficient de norocos să îl întâlnesc de câteva ori. Este şeful meu, cred că este în continuare un inventator în adâncul inimii, aşadar este foarte pasionat de proiecte şi este foarte implicat în dezvoltarea produselor.” Cea mai mare satisfacţie a sa până acum a fost colaborarea cu echipele din Malaezia şi Coreea pentru lansarea de produse. Totuşi, cariera sa nu a fost lipsită de provocări. Tânărul inginer recunoaşte că cele mai dificile momente sunt cele neaşteptate, cum ar fi cererile de ultim moment. Adaptarea la diferite culturi în care a fost trimis a reprezentat, de asemenea, o provocare majoră. Cu toate acestea, consideră că aceste experienţe l-au ajutat să se dezvolte atât profesional, cât şi personal. „Cea mai mare provocare a mea a fost adaptarea la diferite locuri, dar a fost o experienţă masivă de învăţare pentru mine”, a explicat el.Întrebat despre atmosfera din companie şi despre colegii săi, el a subliniat că Dyson atrage tineri pasionaţi, mulţi dintre ei fiind angajaţi direct din programele de absolvenţi. Dyson Institute, unde a studiat şi el, este un exemplu excelent de cum compania investeşte în tineri talentaţi, oferindu-le oportunitatea de a se dezvolta şi de a contribui la inovaţiile tehnologice. „Dyson atrage oameni tineri şi pasionaţi, iar compania are întotdeauna o atenţie deosebită în angajarea absolvenţilor pentru a aduce idei proaspete”, a adăugat el. În ceea ce priveşte planurile sale de viitor, inginerul se arată deschis să lucreze atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate, dorind să continue să se dezvolte şi să accepte noi provocări. Părinţii săi sunt mândri de realizările sale, iar mama sa este cu atât mai încântată că nu a trebuit să-i ofere sprijin financiar datorită salariului primit pe perioada studiilor la Dyson Institute. „Mama mea este foarte fericită că nu a trebuit să-i cer bani, iar eu sunt mândru de realizările mele”, a spus el. În final, el oferă un sfat tinerilor care îşi doresc o carieră în inginerie: să urmeze ceea ce le place să facă. El crede că cea mai uşoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune, iar munca devine astfel mai uşoară: „Fă ceva ce îţi place, pentru că este mult mai uşor şi mult mai plin de satisfacţii”.    ■

     

    Campusul Malmesbury
    găzduieşte centrul global de Cercetare, Proiectare şi Dezvoltare (RDD) al Dyson şi este o bază pentru multe dintre echipele avansate de inginerie ale companiei. Este, de asemenea, un hub global pentru echipele creative şi de suport ale Dyson. Dyson are, de asemenea, huburi strategice importante în Hullavington şi Bristol, unde echipele de inteligenţă artificială (AI), robotică şi IT dezvoltă tehnologia de ultimă generaţie.

    În 2023, Dyson a anunţat că va construi noi facilităţi de producţie şi huburi tehnologice în Singapore, Filipine şi Marea Britanie, ca parte a unui plan global de investiţii de 2,75 miliarde de lire sterline (3,4 miliarde de dolari) pe parcursul a cinci ani, în contextul în care gigantul în electronice de consum îşi intensifică dezvoltarea capabilităţilor sale software şi de inteligenţă artificială. Compania construieşte o facilitate avansată pentru a produce baterii de generaţie următoare într-un hub de producţie în oraşul Tuas, situat în vestul Singapore, care va deveni complet operaţional până în 2025. Dyson a deschis sediul său global din Singapore în 2022 şi s-a angajat să investească 1,5 miliarde de dolari singaporezi (1,1 miliarde de dolari) în oraşul-stat în următorii ani.

  • Visul american cu origini ieşene. Care este start-up ce pleacă pe urmele celei mai puternice companii româneşti care s-a extins peste hotare

    Visul oricărui start-up tech din România este să ajungă pe piaţa din SUA, poate chiar listaţi la bursa de la New York, după cum i-a inspirat pe mulţi povestea UiPath, fondat de Daniel Dines. Un start-up din Iaşi nu doar că are ca exemplu succesul UiPath, ci chiar l-a convins de la început pe Daniel Dines să investească în proiect, avându-l acum ca mentor.

    Este vorba de FameUp, care a dezvoltat o platformă prin care brandurile îşi pot promova produsele cu ajutorul microinfluencerilor, şi care acum se concentrează pe adaptarea produsului său pentru piaţa din SUA – cea mai importantă piaţă pentru orice business de tehnologie care visează să ajungă unicorn.

    „Sunt şase luni de când suntem prezenti pe piaţa din Statele Unite ale Americii, iar provocarea cea mai mare este diferenţa de cultură. Abordarea pe care o ai faţă de microinfluenceri aici sau faţă de brandurile de aici este diferită faţă de cea din Statele Unite. Dar şi posibilitatea de creştere este infinit mai mare. Nevoia este aceeaşi şi am identificat nişa pe care putem să intrăm. Dar, fiind un start-up, avem adaptabilitatea să lucrăm şi să dezvoltăm produsul şi totodată să şi livrăm pentru clienţii actuali. O să fie o perioadă de 6-12 luni destul de interesantă pentru că putem să ajungem în punctul acela în care să atingem «product market fit» şi să avem nu o creştere de 4-5x, ci chiar de  10-15 ori mai mare“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ionuţ Pătrăşcoiu, fondatorul şi CEO-ul FameUp. Startup-ul şi-a propus să atragă cât mai mulţi clienţi – agenţii şi branduri – şi implicit şi utilizatori – microinfluenceri, ţinta fiind de a ajunge la venituri de 4-5 milioane la final de an, astfel încât să poată demara o rundă de finanţare de serie A începând cu 2025. Acum, start-up-ul este prezent pe pieţele din România, Spania, Germania şi SUA.

    FameUp a intrat pe piaţa din SUA în noiembrie anul trecut, unul dintre clienţii mari pe care start-up-ul a reuşit să îi atragă până acum de pe piaţa americană fiind Universal Music – una dintre cele mai mari companii din domeniul muzicii. Ionuţ Pătrăşcoiu a demarat oficial proiectul FameUp încă din 2021, când îşi propusese ca aplicaţia să se adreseze jucătorilor mici care voiau să se promoveze cu ajutorul micro­influencerilor. În decursul ultimilor aproape trei ani, echipa FameUp a schimbat însă direcţia, adresându-se acum agenţiilor şi brandurilor mari care vor să îşi promoveze produsele şi prin intermediul microinfluencerilor pentru că mesajul lor este „mai autentic“.

    Din 2021 şi până în prezent, start-up-ul FameUp s-a dezvoltat cu ajutorul unei investiţii de 2,5 milioane de euro obţinute de la fondul local de investiţii Early Game Ventures şi de la Daniel Dines, fondatorul unicornului românesc UiPath. „Rolul fiecărui start-up care ridică o rundă de finanţare seed este să găsească acel «product market fit», nevoia şi cererea. În momentul de faţă, în Statele Unite este o nevoie puţin diferită faţă de România, aşa că produsul se adaptează. Şi, indiferent că este un produs aflat la început sau la un Series A, Series B, constant trebuie să se adapteze după nevoile clientului. Dacă nu se adaptează o să moară“, a precizat Pătrăşcoiu, adăugând că pentru piaţa din SUA echipa sa trebuie să adapteze produsul în primul rând din perspectivă juridică. „Ca să creezi o campanie pe zona de influencer marketing în România, poţi să vorbeşti cu brandul şi să-i drumul mâine. Ca să dai drumul la o campanie în SUA, numai departamentul juridic şi departamentul de PR îţi ţine 3-6 luni de zile contractul şi vor să se asigure că fiecare influencer care postează nu a avut probleme cu legea, nu apare în online catalogând anumite branduri, ş.a.m.d. Deci se uită foarte mult la partea de «brand safety». Şi atunci avem nevoie pe zona de «influencer curation» să lucrăm şi mai mult. O să ia ceva timp, dar măcar ştim direcţia în care putem să mergem.“ Platforma FameUp funcţionează ca un marketplace care conectează agenţiile sau brandurile cu microinfluenceri, permiţând utilizatorilor reţelelor de socializare Instagram si TikTok cu peste 500 de urmăritori să câştige bani din postările online, dar şi companiilor şi agenţiilor de marketing să ajungă în comunităţi foarte targetate pentru brandurile lor. În prezent, aplicaţia FameUp are în total circa 500.000 de utilizatori din patru ţări – România, Spania, Germania şi SUA, din care circa 20.000 sunt activi lunar, iar printre brandurile care organizează campanii cu micro influenceri prin intermediul FameUp se numără Lay’s, Pepsi, dm, Kaufland, Avene, Unilever, KFC, Starbucks sau McDonald’s.

    Modelul de business al start-up-ului presupune perceperea unui comision din bugetul alocat de brand pentru o campanie pe care vrea să o desfăşoare prin intermediul FameUp. Dimensiunea bugetelor alocate de branduri diferă de la caz la caz, inclusiv în funcţie de ţara unde se realizează campania cu microinfluenceri. Spre exemplu, bugetele alocate de acelaşi brand în SUA poate fi de zeci de ori mai mare decât bugetul alocat în România. „În 2024, 95% din branduri au influencer marketing în planul lor de media şi bugetele cresc considerabil din simplu motiv că mesajul pe care comunităţile, oamenii îl transmit către urmăritorii lor este mult mai autentic şi mai credibil decât reclama standard din social media. Dacă luăm acelaşi brand din România şi acelaşi brand din SUA, bugetul anual al brandului din România pentru influencer marketing este 10% sau 20% din bugetul de test al aceluiaşi brand în SUA. În România, un brand vine cu un buget de 5.000 euro ca să testeze acest canal, iar un brand în SUA, acelaşi brand, vine cu un buget de test de 250.000 de dolari ca să testeze acest canal. Aşadar, înţelegem de ce investitorii se uită la veniturile din SUA pentru că într-adevăr este piaţa din SUA este principalul obiectiv pentru orice start-up. Acolo sunt cele mai bune şi cele mai mari fonduri de investiţii şi totodată acolo potenţialul de creştere este 1000x faţă de România sau Europa de Est”, a subliniat fondatorul şi CEO-ul FameUp. Pentru 2025, start-up-ul vizează atragerea unei runde de finanţare de seria A, valoarea ţintită fiind de 15-20 milioane de euro. „În momentul de faţă nu avem nevoie de bani, suntem break-even, ne susţinem. Targetul este o rundă de finanţare la începutul anului viitor, odată ce reuşim să arătăm rezultatele financiare de pe piaţa din România şi de pe piaţa din Statele Unite, ca să putem să ridicăm această rundă. În momentul în care targetezi o rundă de finanţare de tip serie A, produsul pe care în dezvolţi trebuie să aibă o temelie.”

    Şi pe baza primelor 4-5 luni din anul acesta, aş spune că majoritatea veniturilor vor veni din afara ţării. Tind să cred că veniturile vor veni în principal din zona Asiei, pe baza proiectelor ce se desfăşoară acolo, a magnitudinii lor, dar şi a apetitului clienţilor de pe aceste pieţe pentru mai mult, adică există discuţii şi propuneri la care ni se răspunde: «Facem, dar ce altceva mai putem să facem? Ce mai putem să avem? Avem bugete de atât. Hai să mai integrăm, hai să mai ajustăm, hai să mai gândim alte servicii».“

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Mihai Deaconu, cofondator Sensera

    Ce face? A construit o aplicaţie pentru casca Apple Vision Pro destinată terapiei pacienţilor cu paralizie facială şi afecţiuni neurologice.

    „Acesta e viitorul terapiei pentru asemenea afecţiuni. Sensera este o aplicaţie pentru realitate virtuală, iniţial disponibilă doar pentru Apple Vision Pro, acel headset creat de Apple şi se adresează în principal persoanelor cu dezabilităţi sau cu paralizie facială. Noi încercăm să transformăm într-un joc terapia astfel încât să fie mult mai uşor pentru pacienţi, fiindcă momentan reabilitarea are loc prin exerciţii realizate singur de pacient în faţa unei oglinzi, ceea ce poate să fie destul de monoton.“

    2. Invitat: Marius Prelipcean, fondator al Swift Sight.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie AI pentru supraveghere video care transformă camerele tradiţionale în „senzori de comportament“.

    „La bază există sistemul convenţional de camere, doar că totul este foarte pasiv. Atunci că tu înregistrezi în gol nişte cadre, trebuie să ai un om în spate care să le interpreteze. Şi evident că pe partea umană apar erori – dacă nu ai dormit bine într-o noapte sau dacă ai avut ceva pe plan personal, nu poţi să fii la fel de eficient. Iar noi încercăm să suplinim şi să eliminăm aceste probleme prin adăugarea unei reţele neuronale de detecţie de obiecte în plan incipient, dar în urma rezultatelor produse de acea reţea, programatic le evaluăm şi aşa putem să definim un comportament. Acum nu mai suntem pasivi când vine vorba de securitate, suntem proactivi. Totul prinde viaţă. Nu mai este o cameră simplă, este un senzor de comportament.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Ionuţ Pătrăşcoiu, fondatorul şi CEO-ul FameUp – platformă prin care brandurile îşi pot promova produsele cu ajutorul microinfluence­rilor.

    Ce e nou? Start-up-ul local se concentrează acum pe adaptarea produsului său pentru piaţa din SUA astfel încât să reuşească să atragă cât mai mulţi clienţi – agenţii şi branduri – şi implicit şi utilizatori – microinfluenceri, ţinta fiind de a ajunge la venituri de 4-5 milioane la final de an.

    „Sunt şase luni de când suntem prezenti pe piaţa din Statele Unite ale Americii, iar provocarea cea mai mare este diferenţa de cultură. Abordarea pe care o ai faţă de microinfluenceri aici sau faţă de brandurile de aici este diferită faţă de cea din Statele Unite. Dar şi posibilitatea de creştere este infinit mai mare. Nevoia este aceeaşi şi am identificat nişa pe care putem să intrăm. Dar, fiind un start-up, avem adaptabilitatea să lucrăm şi să dezvoltăm produsul şi totodată să şi livrăm pentru clienţii actuali. O să fie o perioadă de 6-12 luni destul de interesantă pentru că putem să ajungem în punctul acela în care să atingem «product market fit» şi să avem nu o creştere de 4-5x, ci chiar de 10-15 ori mai mare.“

    2. Invitat: Sorin Amzu, marketing manager Flaminjoy – platformă pentru influencer marketing.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi dubleze anul acesta veniturile la 2 milioane de euro, în condiţiile în care în ultimele şapte luni a reuşit să îşi extindă accelerat prezenţa la nivel internaţional, fiind acum prezent în total în 10 ţări, exceptând România.

    „Am încheiat anul 2023 cu venituri de aproximativ un milion de euro, iar planul penrtu 2024 este să ajungem la aproximativ 2 milioane de euro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Povestea Elenei Gheorghe, una dintre cele mai influente personalităţi ale comerţului online şi a industriei de plăţi digitale din România

    100 Cele mai puternice femei din business. Elena Gheorghe, Country manager, PayU GPO România

    Volume procesate (2023): +3.2 mld. euro

    Număr tranzacţii procesate:  +78,3 mil. tranzacţii

    Biografie:
    Elena Gheorghe este una dintre cele mai influente personalităţi ale comerţului online şi a industriei de plăţi digitale din România. Sub expertiza şi coordonarea ei au fost implementate proiecte de mare impact în online-ul românesc, cum ar fi plata în rate, crearea de conexiuni directe cu top bănci din România, acceptarea plăţii online la un nivel scalabil pentru primul marketplace din România, pilotul de fast refund/instant payments împreună cu eMAG, Alpha Bank şi schemele de card, primul produs de creditare full online cu TBI Bank etc. În 2011, s-a alăturat echipei PayU România, unde a evoluat organic în poziţiile de finance manager, business development manager şi country manager.

    ► De mic copil am fost pasionată să înţeleg cum se gestionează şi conduce o afacere şi cum rezultatele obţinute prin aceasta pot avea impact asupra celorlalţi. Cel mai important pas pe care l-am făcut pentru a-mi îndeplini acest vis a fost atunci când, la vârsta de 14 ani, am înţeles, cu ajutorul părinţilor mei, că pentru asta trebuie să mă înscriu la un liceu care se ocupă de educaţie financiară. 

    ► Mă aflu printre oamenii norocoşi: după 21 de ani de experienţă în domeniu, am reuşit să îmi trăiesc visul, indiferent de provocările întâlnite pe parcurs. Sunt recunoscătoare că pot să fac, în fiecare zi, ceea ce mi-am dorit şi mă pasionează. Cu siguranţă nu aş fi reuşit fără multă muncă, rezilienţă, lucrul constant cu mine şi ajutorul oamenilor care mi-au fost alături şi mi-au dat încredere. De asemenea, cred cu tărie că este extrem de important să faci ceea ce îţi place sau te pasionează, astfel încât să rămâi prezent şi fericit, acesta fiind un aspect care mi-a dat motivaţia să trec peste provocările întâlnite.

    ► În următorii 20 de ani, mediul de business românesc se va transforma, cu siguranţă, ca urmare a digitalizării accelerate a tuturor proceselor. Suntem de abia la început de drum; în viitorul apropriat lumea va fi tot mai impactată de utilizarea sistemelor de tip RPA (Robotic Process Automation) şi a inteligenţei artificiale. Trainingul echipelor în a lucra cu astfel tehnologii va face diferenta între companiile de succes sau nu. Plăţile digitale vor lua o şi mai mare amploare – să nu uităm că în România 70% din plăţi sunt realizate cu cash încă – şi vor avea la bază metode de plată variate, care pot să răspundă nevoilor din zona de digitalizare a proceselor de vânzare, dar şi preferinţelor în permanentă schimbare a clienţilor.
     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Irina Pencea, General manager, eMAG România & senior VP eMAG Ungaria şi Bulgaria

    Cifră de afaceri (netă la nivelul anului 2022): + 7,1 mld. lei

    Profit (net la nivelul anului 2022): + 123,7 mil. lei

    Număr de angajaţi: > 6.000

    Biografie:
    Irina Pencea s-a alăturat eMAG în urmă cu doi ani, timp în care a consolidat poziţionarea companiei ca o platformă universală de shopping pentru cei peste 9 milioane de clienţi din toate cele trei ţări în care brandul este prezent: România, Bulgaria şi Ungaria. Ea a venit la eMAG după 24 de ani în marketing şi 10 ani de antreprenoriat, timp în care a cofondat şi a condus una dintre cele mai premiate agenţii de comunicare independente din România şi a contribuit la construirea unor branduri de succes din industrii precum banking, ecommerce, telecom, retail sau energie. Irina este pasionată de sporturile în aer liber, iar în timpul liber îi place să alerge, să schieze şi să facă sailing împreună cu familia sa.

    ► Cred că mă număr printre norocoşii care au ştiut devreme ce vor şi şi-au netezit drumul pas cu pas în carieră. Mi-am dorit să lucrez în marketing şi comunicare încă din liceu, am urmat Facultatea de Marketing din cadrul ASE, iar în timpul facultăţii, din dorinţa de a învăţa cât mai aplicat comunicare am şi obţinut primul job. În agenţii am trecut prin roluri de account management, strategie sau general management care m-au ajutat să descopăr businessuri din domenii foarte variate şi să învăţ cum pot aduce valoare construind branduri puternice cu impact în business. Lucrând predominant pentru agenţii independente, mi-am descoperit devreme spiritul antreprenorial, iar în 2012 am cofondat şi condus două dintre cele mai creative agenţii din România, recunoscute atât la nivel local cât şi internaţional. În 2022 am trecut într-o nouă etapă şi  m-am alăturat eMAG.

    ► Cred că am avut intuiţie bună atunci când am întrezărit că alegând să lucrez în marketing şi comunicare mi se va deschide o lume în care eu pot să dau formă energiei pe care o am şi să învăţ permanent. Fiecare schimbare pe care am făcut-o sau a trebuit să o fac la un moment dat a fost pentru mine o aventură pe care am privit-o cu deschidere şi cu bucuria începutului. Sigur că nu a fost întotdeauna uşor, pentru că am trecut şi prin momente critice, însă nu aş schimba nimic din parcursul meu profesional, pentru că, oricât de grele ar fi fost anumite momente, m-au format astfel încât să am astăzi capacitatea de a conduce dezvoltarea unui business aflat într-o continuă dinamică.

    ► Comerţul online este încă în faza de creştere şi cred că este cel mai bine înzestrat pentru a se adapta acestor transformări şi totodată poate susţine cel mai bine progresul oamenilor: nu vom mai investi timp şi efort în a face cumpărături, ci, cu ajutorul tehnologiei vom primi recomandările de produse potrivite penru fiecare dintre noi, indiferent unde sunt ele fabricate în lume, la preţul cel mai bun, livrate rapid prin infrastructură logistică omniprezentă.

  • Care este cea mai nouă metodă prin care poţi să ai cele mai noi telefoane, televizoare sau tablete fără să fie nevoie să le cumperi

    Vrei să testezi un produs electronic pe o perioadă mai lungă înainte de a-l cumpăra? Sau vrei pur şi simplu să îl închiriezi ca să îl poţi schimba cu uşurinţă atunci când apare un model mai nou? Fie că este vorba de un televizor, telefon mobil, tabletă, laptop, consolă de jocuri, videoproiector sau aparat foto profesional, ai acum posibilitatea să le închiriezi, inclusiv din rentboxuri amplasate în centre comerciale, start-up-ul local Telerenta fiind în plină dezvoltare a reţelei sale de automate pentru închiriat la nivelul întregii ţări.

    Românii au închiriat anul trecut peste 3.000 de dispozitive, 2023 fiind primul an de activitate pentru Telerenta, iar acum start-up-ul deja are planuri de scalare rapidă în afara ţării. Primele pieţe externe unde va fi prezent Telerenta încă de anul acesta sunt Polonia şi Spania. „În circa o lună, Telerenta Polonia va fi deschisă publicului şi operaţională. Lucrurile sunt foarte avansate acolo, atât din punct de vedere legal, entităţi juridice, firmă şi tot ce ţine parteneri locali ş.a.m.d., cât şi din punct de vedere platforme, software. Practic, aşa cum am construit noi Telerenta România, este un model replicabil şi scalabil în mult mai multe pieţe. Deci vom vedea Telerenta Polonia în aproximativ o lună, iar spre finalul acestui an vom vedea şi Telerenta Spania”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mădălin Ilie, CEO al Telerenta, start-up susţinut de grupul american NCH Capital.

    De ce va merge Telerenta însă şi spre zona vestică a Europei şi nu doar în regiune? „Spania are mai multe aspecte interesante. Practic, noi încercăm să învăţăm şi să testăm cât mai multe scenarii posibile. Pentru grup, alegerea României ca ţară pilot a fost pentru mulţi o alegere surprinzătoare. E o ţară cu foarte mulţi proprietari, cu un apetit mare pentru a deţine lucrurile în proprietate şi a fost o provocare, a fost un test în sensul în care dacă proiectul acesta este viabil într-o ţară în care oamenii îşi doresc să aibă lucrurile în proprietate, atunci e clar că va avea succes şi pe alte pieţe”, a explicat el, adăugând că studiile arată că apetitul de închiriere al românilor este la circa 4% – 4% dintre români ar închiria un produs electronic, în timp ce în ţările din vest procentul este aproape dublu deja. “Deci acesta este principalul motivul pentru care România a fost aleasă ca proiect pilot. Dacă dovedim că va funcţiona aici, este clar că va funcţiona şi în alte pieţe. Apoi Polonia este o piaţă evident mai mare şi ca număr de locuitori şi din punct de vedere venituri. Şi în Polonia există şi câţiva jucători locali de dimensiuni, să zicem, comparabile cu ale Telerenta. Şi atunci, acolo există competiţie şi acesta este un alt scenariu pe care noi vrem să-l testăm, să vedem care sunt particularităţile, ce este de învăţat. Iar Spania are o piaţă de închiriere mult mai matură decât tot ce există în Europa de Est. Este al treilea scenariu de dezvoltare către care mergem, acolo unde există businessuri mature de închiriere cu care vrem să împărţim piaţa.”

    Povestea Telerenta a început în urmă cu un an o platformă automatizată pentru închirierea de echipamente electronice, investiţiile pentru primul an ridicându-se la circa 3 milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă a fost alocată stocurilor de echipamente. „Acest prim an a fost foarte, foarte intens pentru noi. Am dezvoltat mult în zona de platforme, în zona de procese, logistică, integrări cu diverşi parteneri şi zicem noi că a fost cu succes. În acest moment, peste ţintele pe care noi ni le-am stabilit în planul de afaceri iniţial, suntem undeva la peste 30% în plus. Ne-am îndeplinit obiectivele pentru anul trecut, iar obiectivul pentru 2024 este de a ajunge la 10.000 de echipamente închiriate până la finalul anului, şi deja suntem peste el după primele patru luni ale anului. Reacţia pieţei este mai bună decât ne-am aşteptat. Am reuşit să implementăm foarte multe lucruri şi foarte multe tehnologii care ne-au optimizat procesele – aici am avut cumva şi suportul companiilor din grup în zona de identificare clienţi, triere, validare a contractelor şi în zona de livrare”, a precizat Mădălin Ilie.

    El a adăugat că pe lângă platforma online Telerenta.ro, start-up-ul a mers în paralel şi în zona de retail cu o reţea de rentbox-uri care a ajuns în prezent la 20 de automate răspândite în mai multe oraşe din ţară. „În ceea ce priveşte rentboxurile, surpriza plăcută este că acum, acoperind destul de bine ţara, avem luni sau perioade în care ajungem să avem mai mult de 20% din dispozitivele livrate prin reţeaua proprie de automate. Şi văzând că acest beneficiu oferit clienţilor de a avea rapiditate în a ridica, noi având şi stoc în ele, adică poţi merge chiar în aceeaşi zi să ridici produsul, planul este să ne extindem până la 100 de automate şi credem că în următorul an vom reuşi să facem acest lucru.”

    Iniţial, pe telerenta.ro se puteau închiria doar televizoare, însă din luna septembrie 2023 a început să adauge şi alte produse electronice în oferta sa de închiriere, precum telefoane, laptopuri, şi tablete. Iar din octombrie a lansat în platformă şi o funcţionalitate dedicată companiilor, pentru a acoperi şi segmentul B2B. Recent, start-up-ul şi-a extins gama de produse, adăugând în portofoliu atât noi categorii, precum foto – video, electrocasnice, dar şi noi modele de televizoare şi echipamente audio.

    „Am crescut destul de mult portofoliul de produse, gama de produse cu totul. Dacă acum un an, când ne-am auzit pentru prima oară, aveam doar televizioare, care a fost categoria pilot cu care am pornit, între timp au venit pe rând laptopuri, telefoane, tablete. Iar acum, mai recent, avem sisteme desktop, monitoare, console şi cele mai noi categorii, aparate foto, în zona de mirrorless şi DSLR şi videoproiectoare pentru zona de business. Şi asta, cumva, în zona de categorie a fost parte de extindere. Iar în interiorul categoriilor am adăugat mai multe branduri şi am lărgit şi gamele de produs, astfel încât să deservim mai multe nevoi pe care le au clienţii noştri. Cu precădere am adus echipamente care se pretează pentru situaţii şi scenarii de business”, a punctat CEO-ul Telerenta.

    Pentru segmentul B2B, start-up-ul a introdus în portofoliu mai multe tipuri de echipamente precum dispozitive portabile, laptopuri de business, monitoare de business, monitoare de grafică, ecrane specializate mari şi foarte mari şi proiectoare. Printre clienţii B2B ai Telerenta se numără în principal companii care activează în zona HoReCa – pensiuni, hoteluri, baruri şi restaurante, şi în industria de IT. Segmentul B2C reprezintă în acest moment circa 90% din businessul Telerenta, iar cele mai închiriate echipamente sunt telefoanele mobile, televizoarele şi consolele pentru jocuri. Per total, pe platforma telerenta.ro şi-au făcut cont până acum peste 40.000 de persoane. Pentru anul în curs, start-up-ul are bugetate investiţii de circa 5 milioane de euro, în condiţiile în care are nevoie de combustibil pentru a se dezvolta în continuare în ritm accelerat atât pe plan intern, cât şi extern.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Grigore Prepeliţă, CEO al SkillBrain.

    Ce face? A dezvoltat o platformă educaţională ce integrează cursuri de IT dedicate persoanelor care vor să treacă printr-o reconversie profesională.

    „În prezent avem peste 1.400 de clienţi care au accesat atât cursurile pe termen lung, cursuri pe termen scurt cât şi cursuri individuale. Platforma este adresată, în primul rând, persoa­nelor care au un job şi doresc într-o manieră part-time să facă această reconversie profesională. Media de vârstă este în jur de 30 de ani. Anul acesta vrem să dublăm numărul de studenţi şi de companii partenere.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco, aplicaţie mobilă contra risipei de mâncare

    Ce e nou? Start-up-ul local are deschisă în prezent o rundă de finanţare în valoare totală de 2 milioane de euro, bani necesari pentru a creşte vânzările şi pentru a se extinde la nivel regional, prima piaţă externă vizată fiind Bulgaria. De la lansarea aplicaţiei în noiembrie 2021 şi până acum, start-up-ul a atras în total investiţii de 1,4 milioane euro şi 200.000 de utilizatori.

    „Deja am atras investiţii în sumă totală de 1,4 milioane de euro de când am lansat businessul, acum doi ani şi jumătate. A fost bine pentru început, dar acum avem nevoie de 2 milioane de euro, inclusiv partea tehnologică, pentru că aplicaţia noastră este superbună, superfuncţională, dar credem că poate fi şi mai bună pentru consumatori şi parteneri.”

    2. Invitat: Mădălin Ilie, CEO, Telerenta – platformă de închiriere echipamente electronice

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă la finalul acestui an la 10.000 de produse închiriate pe plan local, în condiţiile în care businessul creşte într-un ritm accelerat. Recent, start-up-ul a adăugat noi categorii de produse care pot fi închiriate şi se pregăteşte pentru lansarea platformei şi pe pieţele din Polonia şi Spania. Per total, pentru anul în curs, start-up-ul are bugetate investiţii de circa 5 milioane de euro.

    3. Invitată: Ileana Comănescu, product manager KYC Global, Qoobiss – soluţii software pentru identificarea identităţii în mediul online

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să menţină ritmul de creştere înregistrat anul trecut şi să îşi tripleze cifra de afa­ceri şi în perioada 2024-2025, urmând să ajungă astfel la un business de 3 mil. euro, în condiţiile în care vizează atragerea de clienţi noi din mai multe industrii, precum telecom, asigurări şi sănătate, dar şi de pe pieţe noi din Europa, Africa şi Asia de Sud-Est. Start-up-ul se pregăteşte să intre pe pieţele din Polonia şi Spania, dar explorează în paralel şi ţări din Africa şi Asia de Sud-Est.

    „Anul 2024 l-am început în forţă. Menţinem trendul ascendent al veniturilor şi al cifrei de afaceri. În primul trimestru am ieşit în continuare pe profit şi vrem să continuăm în acest trend. Ţinta noastră pentru 2024-2025 este triplarea cifrei de afaceri şi în acest sens vrem să avem o expansiune internaţională cu extinderea şi pe alte pieţe, nu doar pe piaţa din România.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitaţi: Oana Bâra – coordonator programe de finanţare în cadrul BCR, şi Robert Tamaş,  CEO al companiei OceanoBE Technology din Iaşi

    George SmartEU – o nouă funcţionalitate din ecosistemul George al BCR, dezvoltată de OceanoBE Technology

    Oana Bâra: „Putem discuta în acest moment de peste 80 de miliarde de euro pe care România le mai poate accesa până în 2030. Există însă provocări atât pentru autorităţi în gestionarea acestor fonduri, pentru că sursele lor sunt diverse,  regulile pe care se bazează sunt uneori diferite.”

    Robert Tamaş: „Suntem o companie de dezvoltare de software din Iaşi, 100% românească,  înfiinţată în 2017 de un grup de programatori, de ingineri. Am fost 8 oameni la momentul acela, acum am ajuns undeva la 100 de colegi. 

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cum arată acum piaţa de streaming după era de aur, estimată între 2013 şi 2022

    Când arunci o privire asupra stadiului actual al pieţei de streaming, este posibil să te încerce un vag sentiment de déjà-vu, amintindu-ţi de vechile reţelele de cablu de la finele anilor ă90 – începutul anilor 2000. După era de aur a streamingului, estimată între 2013 şi 2022, industria pare să treacă recent printr-o perioadă de implozie, marcată de noi trenduri în comportamentul consumatorilor şi schimbări radicale în strategiile companiilor. Încotro se îndreaptă piaţa?

    Conţinut suprasaturat, reclame şi preţuri în creştere – sunt câteva dintre aspectele care defineau altădată abonamentele la cablu, dar care se regăsesc acum în industria platformelor de video streaming. În Statele Unite, preţul mediu pentru un abonament fără publicitate la servicii precum Netflix sau Amazon Prime Video a crescut cu aproape 25% la finele lui 2023 prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în contextul în care gospodăria americană tipică numără, în medie, patru platforme diferite de streaming.

    În România, dacă un consumator vrea să aibă abonamente standard fără reclame la toate cele cinci mari servicii de streaming – Netflix, DisneyĂ, Amazon Prime Video, HBO Max (devenit, din 21 mai, Max) şi SkyShowtime –, va trebui să plătească circa 30 de euro, echivalentul a 150 de lei pe lună, iar asta în contextul în care stadiul actual al industriei aproape te forţează să te abonezi la toţi marii jucători dacă intenţionezi să beneficiezi de toată paleta de seriale aclamate în ultimii ani de critici. Pe de altă parte, în Statele Unite, preţul se aproprie de 87 de dolari pe lună, mai mult decât media abonamentului standard la cablu, respectiv 83 de dolari, potrivit calculelor CNBC.

    De altfel, creşterile de preţuri fac parte dintr-o resetare mai amplă a economiei, pe măsură ce ratele dobânzilor au început să crească în urma pandemiei de Covid-19, punând capăt erei „banilor ieftini”. Giganţi media precum Warner Brothers şi Disney au început să îşi schimbe strategiile şi să se concentreze pe un grad mai ridicat de eficienţă şi pe reduceri de costuri. Astfel, industria s-a îndepărtat de modelul creşterilor cu orice preţ şi s-a orientat încet şi sigur către profitabilitate. De exemplu, divizia de streaming a Disney a înregistrat pierderi în valoare de câteva milioane de dolari în fiecare trimestru din ultimii ani până a realizat că va trebui să majoreze preţurile pentru a-şi reduce din scăderi.

    De asemenea, aproape toate marile companii media din SUA şi-au creat platforme de streaming în ultimii câţiva ani, astfel că nivelul mai mare de competitivitate i-a determinat pe unii jucători să cocheteze cu introducerea de abonamente mai ieftine, dar care includ publicitate. „Serviciile de streaming au învăţat ceea ce companiile de cablu ştiau de la bun început: reclamele sunt o maşinărie de tipărit bani şi câştigi mai mult din publicitate chiar şi în cazul unei scăderi semnificative a preţului abonamentului lunar”, spune CNBC. Veniturile generate de abonamentele cu reclame sunt atât de mari, încât indicatorul ARPU (average revenue per user/venitul mediu per utilizator) pentru acest tip de abonamente – care costă, de obicei, sub 5 dolari pe lună – este considerabil mai mare decât acelaşi indicator pentru abonamentele de tip „no-ads”.

     

    O continuă migrare

    Analizele arată că, într-un singur trimestru de anul trecut, 35 de milioane de utilizatori americani şi-au încheiat abonamentul la o platformă de streaming, în timp ce 37,5 milioane s-au abonat la un astfel de serviciu. Industria se confruntă totodată cu situaţia în care tot mai mulţi utilizatori se înscriu la o platformă timp de o singură lună pentru a urmări cele mai în vogă show-uri, iar apoi îşi anulează abonamentul. Doar în 2023, acest tip de comportament a înregistrat o creştere de 35% în SUA faţă de anul anterior. Riscul din acest moment este că abandonarea sistematică a unor platforme de streaming ar putea deveni un trend recurent dacă utilizatorii continuă să fie dezamăgiţi de lipsa de conţinut nou – un efect direct al reducerii investiţiilor din ultimul an şi jumătate, fenomen venit, la rândul lui, pe fondul obiectivelor de profitabilitate ale companiilor.

    Un motiv pentru care Netflix a revenit pe radarul investitorilor este că grupul a continuat să producă show-uri originale şi să obţină acorduri de licenţiere, precum deal-ul realizat anul trecut cu World Wrestling Entertainment (WWE), în valoare de 5 miliarde de dolari. În plus, platforma va difuza meciul de box dintre Mike Tyson şi Jake Paul, programat pentru 20 iulie, fiind pentru prima oară când un astfel de serviciu va transmite live un sport de contact – însă, cel mai probabil, nu va fi şi ultima dată. Alte platforme din Statele Unite, precum ParamountĂ, Peacock, Max şi Apple TVĂ, se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate rate de anulare a abonamentelor, iar o explicaţie ar fi, iarăşi, lipsa de conţinut nou şi suprasaturarea pieţei. Altădată rivali, platformele de streaming şi companiile „tradiţionale” de media vizează acum acorduri precum cel încheiat între Netflix şi Warner Bros. Discovery, prin care liderul industriei va putea difuza titluri mai vechi de pe HBO.

    Apple şi Paramount discutau la finele anului trecut despre crearea unui potenţial pachet comun de filme şi seriale, scrie The Wall Street Journal, adăugând că aceste companii au unele dintre cele mai ridicate niveluri de terminare a abonamentelor de streaming: 7,2%, respectiv 7,1% vs. o medie de 5,7% la nivelul industriei. Lansarea propriu-zisă a platformelor de streaming a fost primul pas, al doilea fiind parteneriatele între companii; al treilea şi ultimul ar putea consta în fuziuni şi achiziţii (M&A) dacă respectivele acorduri se dovedesc a fi un succes. De la începutul anului încoace, investitorii de pe Wall Street au tins să vândă din  acţiunile deţinute la companiile cu activitate în piaţa de streaming. Dincolo de Netflix – care, în pofida unui val uriaş de scăderi ale cotaţiei la bursă în 2022, a redevenit recent unul dintre favoriţii pieţei americane de capital –, majoritatea acţiunilor serviciilor au înregistrat scăderi în 2024. Comcast (proprietarul NBC), Roku, Warner Bros. Discovery (care deţine HBO şi CNN) şi Paramount afişează deprecieri de 10% până la 33% anul acesta. Indicele de referinţă S&P 500 se află pe plus cu 12% în acelaşi interval.

     

    Noua faţă a industriei

    Totuşi, datele arată că streamingul se transformă treptat într-o industrie fiabilă şi tot mai profitabilă. Acţiunile Comcast au subperformat în ultimul an prin comparaţie cu media pieţei americane de capital, în pofida faptului că societatea a întrecut aşteptările analiştilor privind cele mai recente rezultate financiare şi a decis să majoreze dividendele atribuite investitorilor. WSJ notează că dinamica se datorează faptului că acţionarii nu au suficientă încredere în Peacock, platforma de streaming a companiei, al cărei conţinut este disponibil şi în România, pe SkyShowtime. Paramount, al cărui portofoliu de branduri conţine nume precum CBS, MTV şi Comedy Central, a obţinut milioane de abonaţi noi pe platforma sa Paramount Plus. Divizia direct-to-consumer (DTC) din cadrul Warner Bros.

    Discovery a livrat un profit de 100 mil. dolari anul trecut, în care sunt incluse 130 mil. dolari din acorduri de licenţiere şi sute de milioane de dolari reprezentând reduceri ale bugetului de marketing. Astfel, Wall Streetul pare să pedepsească excesiv respectivele companii dacă ne uităm peste datele platformelor de streaming. Analizele Antenna.live arată că, deşi ritmul de creştere a încetinit, industria americană de video streaming a urcat cu 10% în ceea ce priveşte numărul de abonaţi în 2023 faţă de anul precedent – după aprecieri anuale de circa 20% în 2019-2021. Datele mai relevă că ritmul de creştere s-a dispersat în ultimii ani. Netflix număra aproape jumătate din toate abonamentele noi din SUA în 2019, cota scăzând însă anul trecut la 26%.

    Bank of America spune că procentul gospodăriilor care cheltuie peste 100 de dolari pe lună pentru servicii de streaming continuă să crească, în vreme ce procentul gospodăriilor care cheltuie sub 20 de dolari lunar se află pe un trend rapid descendent. Privind înainte, unii analişti se aşteaptă ca oamenii să cheltuie mai puţini bani pe experienţe în afara casei şi mai mult pe divertisment „at-home”, însă chiar şi în aceste condiţii este puţin probabil să supravieţuiască toate serviciile de streaming disponibile acum în piaţă. „Mulţi jucători vor fi nevoiţi să îşi consolideze afacerile prin fuziuni şi achiziţii. Într-un final, vom rămâne cu trei-patru platforme de streaming, similar cu numărul reţelelor de cablu pe care le aveam în primele zile ale televiziunii”, spune Jessica Reif Ehrlich, senior media and entertainment analyst, Bank of America Securities. Până atunci, nu este de mirare că oamenii se îndreaptă din nou către piraterie, fenomen care intrase în mod clar pe o pantă descendentă în zilele de glorie ale Netflixului, când cele mai populare seriale erau House of Cards, Narcos şi Orange is the New Black. 

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Renergia – prima aplicaţie de sustenabilitate lansată în România, care eficientizează consumul de energie şi reduce costurile facturilor la energie

    Renergia este prima aplicaţie de sustenabilitate lansată în România, care eficientizează consumul de energie şi reduce costurile facturilor la energie.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Aplicaţia de sustenabilitate Renergia analizează consumul de energie în gospodărie şi generează o estimare a costurilor lunare şi anuale aferente şi oferă date despre potenţialul de economisire la energia electrică şi termică. Analiza realizată de Renergia are la bază un algoritm inovator, ce îmbină concepte de statistică şi probabilistică cu algoritmi avansaţi, asistaţi de inteligenţă artificială.

    Algoritmul proprietar Renergia este antrenat să detecteze valori aberante şi să realizeze predicţii precise ale consumului energetic, folosindu-se de o serie de informaţii de bază. Acest instrument inovator estimează consumul de energie electrică şi termică, generând, în acelaşi timp, planuri personalizate de eficienţă energetică pentru utilizatori. Utilizarea aplicaţiei Renergia poate reduce, în consecinţă, cu până la 30% costurile lunare cu factura la energie (electrică şi termică), atunci când sunt puse în aplicare măsurile de eficienţă energetică recomandate. Reducerea facturilor depinde şi de configuraţia echipamentelor din gospodărie şi, în special, de nivelul de izolare termică a locuinţei.

    Aplicaţia evaluează amprenta de carbon a unei gospodării din România, constatându-se că această depăşeşte 2.200 de kg de CO2/an, raportată la consumul de energie finală electrică şi termică. Aplicaţia Renergia nu numai că oferă utilizatorilor informaţii despre economisirea de energie, ci este şi un instrument de dimensionare pentru sistemele fotovoltaice, ajutându-i să-şi reducă facturile şi să producă propria energie. Energy Advisor a semnat deja un contract cu un instalator autorizat pentru sisteme fotovoltaice, oferind consultanţă şi servicii de instalare la cheie.

    Produsul a fost dezvoltat de o echipă de 12 specialişti, cercetători ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi cadre didactice, membri ai Centrului de Cercetare în Tranziţie Energetică, alături de specialişti în marketing, comunicare şi business. Renergia a atras o investiţie de peste 300.000 de euro şi reprezintă un punct culminant al expertizei ştiinţifice, având la bază peste 500 de lucrări ştiinţifice şi 45 de cărţi publicate. În plus, proiectul adresează o nevoie de actualitate a furnizorilor de produse şi servicii din sfera sustenabilităţii care doresc să ajungă la clienţii B2C. Aplicaţia este disponibilă în AppStore şi Google Play încă din luna August, în varianta MVP, dar lansarea oficială s-a realizat în luna decembrie, la evenimentul COP28 2023, din Dubai, în cadrul evenimentului IRENA NewGen Stars 2023.

    Echipa de management este formată din CEO – Dr.ing. Alexandru Mureşan, COO – Dr. ing. Dacian Jurj, CTO – Tudor Vesta, CMO – Elena Hurjui, Director Cercetare – Prof. dr. ing. mat. Dan Micu, Business Advisor – Dr. ing. Andrei Ceclan şi Coordonator Ştiinţific: Dr. ing. Levente Czumbil.

    Elementul de noutate:

    Renergia, lansată la nivel internaţional în cadrul COP28, este prima aplicaţie de sustenabilitate din România şi se distinge prin capacitatea de a analiză consumul de energie din gospodării, generând estimări ale costurilor lunare şi anuale, oferind totodată informaţii despre economiile posibile la energia electrică şi termică.

    Din perspectiva pieţei de produse şi servicii, elementul de noutate se regăseşte în conceptul ce stă la baza produsului şi anume “one-stop-shop”.  În perioada imediat următoare, Renergia va integra o soluţie de finanţare de tip creditare (credit verde), dedicată gospodăriilor, prin care utilizatorii îşi vor putea finanţa sistemele fotovoltaice achiziţionate prin intermediul aplicaţiei.

    Mai mult, dezvoltatorii aplicaţiei lucrează la integrarea unui serviciu gratuit de colectare a deşeurilor electrice şi electronice care va putea fi utilizat direct din aplicaţie.

    Efectele inovaţiei:

    Printre efectele folosirii Renergia se numără: reducerea facturilor la energie; reducerea amprentei de carbon a gospodăriilor din România, creşterea gradului de confort în gospodăriile din România; generarea de lead-uri şi business pentru companiile româneşti ce activează în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie; creşterea nivelului de cultură energetică la nivelul societăţii româneşti; creşterea rezilienţei sistemului energetic prin promovarea surselor distribuite de energie şi decarbonarea sectorului rezidenţial cu implicaţii relevante la nivel de sector energetic naţional.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. RCaaS – Register of Commerce as a Service

    Compania Regnet a lansat RCaaS (Register of Commerce as a Service) pentru a ajuta comunitatea de banking prin generarea de noi clienţi şi implicit conturi bancare, după ce Cristian Bărcan, fondatorul companiei, a observat ca bancherii au nevoie să-şi fidelizeze şi să-şi loializeze utilizatorii actuali prin oferirea unui ajutor direct pentru operaţiunile ce necesită înregistrare la Registrul Comerţului.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Prin acest nou serviciu, băncile pot evita probleme de tip AML-KYC cu clienţii business, în procesul de cunoaştere a clientelei, identificarea ultimului beneficiar real şi restricţii privind iniţierea şi continuarea relaţiei de afaceri. Astfel, obiectivul proiectului RCaaS este să ofere antreprenorilor o cale cât mai rapidă şi uşoară de a înregistra operaţiuni la Registrul Comerţului din orice aplicaţie sau platformă financiară.

    Spre exemplu, clienţii BCR, First Bank, Raiffeisen Bank sau Stup pot opta pentru înregistrarea operaţiunilor la Registrul Comerţului utilizând fluxuri dedicate. De altfel, BCR a fost prima bancă din România care a integrat în ecosistemul său posibilitatea de a înfiinţa sau modifica o firmă.

    Elementul de noutate:

    A înfiinţa sau modifica o firmă ori PFA a presupus întotdeauna o relaţie directă a antreprenorului cu Registrul Comerţului, ceea ce înseamnă deplasări, timp pierdut şi birocraţie. Prin RCaaS această relaţie este înlocuită cu un proces online care nu implică relaţia directă cu Registrul Comerţului, iar operaţiunile de înfiinţare sau modificare pot fi înregistrate din orice sistem, cum este cel bancar.

    Efectele inovaţiei:

    Printre efectele acestui proiect, reprezentanţii companiei menţionează: facilitatea de a înfiinţa sau modifica o firmă ori PFA din mai multe medii în care îşi desfăşoară activitatea un antreprenor, ceea ce înseamnă eliminarea de drumuri, stat în trafic sau la cozi, reducerea birocraţiei şi rapiditatea înregistrărilor la Registrul Comerţului; digitalizarea mediului de afaceri din România, procesele de înfiinţare sau modificare fiind online, prin urmare implicit reducându-se necesitatea relaţionării directe şi fizice cu Registrul Comerţului; evoluţia antreprenoriatului din România, căci atât timp cât există posibilitatea de a înfiinţa o firmă cât mai rapid şi facil din mai multe medii, va creşte numărul de antreprenori şi implicit economia şi domeniul antreprenoriatului. Numărul total de clienţi ai companiei Regnet se ridică la peste 15.000 de la înfiinţare până în prezent. De la momentul lansării din urmă cu mai bine de şapte ani, prin intermediul platformei Regnet au fost create peste 7.000 de firme şi mai mult de 3.000 de PFA (persoane fizice autorizate). Compania Regnet estimează că prin noul serviciu RCaaS va crea zece parteneriate noi cu instituţii financiare şi a generat o creştere a veniturilor de 10-15% în anul 2023.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Puiul de Crăieşti – transformarea unui produs local într-unul naţional

    Familia Oprea, odată cu asocierea printr-un joint venture cu compania de investiţii în domeniul agri internaţional, Hodler Capital din Ungaria, a primit susţinerea necesară pentru dezvoltare, Puiul de Crăieşti devenind astfel un brand şi un produs cunoscut şi recunoscut la nivel naţional, cu ambiţii  internaţionale.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Povestea Puiului de Crăieşti este povestea familiei Oprea – şi se întinde pe aproape 30 de ani. Au crescut cu paşi mici, cântărind mereu riscurile şi oportunităţile. Au completat, verigă cu verigă, lanţul de producţie: de la hrana păsărilor, la creşterea lor şi până ce ajung pe masa familiilor. Scopul dezvoltării a fost întotdeauna de a deveni mai performanţi, pentru a asigura bunăstarea puilor şi calitatea produselor pe care le oferă, spun reprezentanţii companiei. Pentru a putea deveni un jucător de seamă pe piaţa naţională şi internaţională, familia Oprea s-a asociat print-un parteneriat de tip joint-venture, care este destul de rar întâlnit pe piaţa din România, mai ales în industria alimentară, cu compania de investiţii în domeniul agricol internaţional, Hodler Capital.

    Elementul de noutate:

    Abordarea conceptului de parteneriat de tip joint-venture a adus oportunitatea familiei Oprea să crească afacerea de familie şi să ajungă un jucător semnificativ pe piaţa naţională, dar şi cea internaţională. Acest parteneriat a ajutat creşterea lor, chiar dacă această abordare este rar practicată în România, în domeniul agricol, ca o familie antreprenor, printr-un parteneriat strategic să treacă la următorul pas al dezvoltării. 

    Efectele inovaţiei:

    Principalul efect al inovaţiei este dezvoltarea rapidă a structurii de grup de companii, cu prezenţă şi capacităţi de producţie în peste 20 de locaţii, ferme de creştere, abatoare, ferme de incubaţie. Astfel, au reuşit mult mai repede să clădească o distribuţie extinsă şi să folosească tehnologie ultramodernă în toate punctele de producţie.

     


     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Kitul ciocolatierului amator

    Kitul ciocolatierului amator este o cutie elegantă care conţine ingredientele şi ustensilele necesare pentru cei care doresc să pregătească tablete de ciocolată acasă. Acest kit este un produs unic pe piaţă, creat şi comercializat de Atelier Cortez, producător de macarons, praline şi ciocolată personalizată şi furnizor de cadouri corporate.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Kitul ciocolatierului amator este singurul produs de acest tip comercializat pe piaţă, fiind dedicat celor pasionaţi de deserturi pentru a pregăti cele mai bune tablete de ciocolată veritabilă, chiar din confortul propriei bucătării. Gândit şi creat de Dragoş Ungureanu, fondatorul Atelier Cortez, şi lansat pe piaţă în anul 2020, în plină pandemie, kitul ciocolatierului amator este rezultatul experienţei şi al inspiraţiei creatorului său, fiind dezvoltat cu o investiţie minimă iniţială de doar 5.000 de euro. Acest kit conţine 200 de grame de ciocolată albă, 200 de grame de ciocolată cu lapte, 200 de grame de ciocolată neagră, ingrediente pentru decorarea tabletelor, trei matriţe policarbonat pentru turnarea ciocolatei, reţetă şi instrucţiuni (acces tutorial video) pentru executarea a şase tablete excepţionale. Fiecare element al kitului a fost ales astfel încât şi cei fără experienţă în arta ciocolatei să poată obţine rezultate remarcabile. De la ingrediente fine şi până la ustensile specializate, totul este inclus pentru a face experienţa de preparare a pralinelor accesibilă şi plină de satisfacţii, spun reprezentanţii businessului. „Astfel, chiar şi cei mai neexperimentaţi în bucătărie se vor simţi încrezători în a crea tablete excepţionale.”

    Elementul de noutate:

    Kitul ciocolatierului amator este un produs unic pe piaţă, care oferă iubitorilor de dulce posibilitatea de a prepara singuri tablete, chiar dacă nu sunt specialişti. Astfel, ambalat într-o cutie elegantă, kitul ciocolatierului amator poate fi făcut cadou celor dragi.

    Efectele inovaţiei:

    Fiind unic pe piaţă, kitul ciocolatierului amator a devenit un diferenţiator important pentru Atelier Cortez. Produsul oferă consumatorilor momentul bucuriei şi al satisfacţiei de a realiza singuri tablete, deşi nu sunt specialişti. Din acest punct de vedere, kitul ciocolatierului amator a devenit o opţiune de cadou utilă şi surprinzătoare în acelaşi timp pentru cei care vor să-i impresioneze pe cei dragi.