BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Digitalul meu, digitalul tau

    O companie recent infiintata a anuntat ca va lansa un nou sistem de comert online prin care consumatorii nu vor mai cumpara copii ale produselor digitale (jocuri, muzica, filme), ci dreptul de proprietate asupra lor.

     

    Jocurile, muzica si filmele in format digital au fost dintotdeauna o marfa valoroasa pentru companiile furnizoare de continut. Acestea fac bani buni din vanzarea lor catre consumatorii finali, insa sistemul folosit pana acum nu era intotdeauna avantajos pentru clienti. Imaginati-va ca ati cumparat un joc original si, din neatentie, ati pierdut CD-ul. Singura solutie (legala) pentru a recupera jocul este sa-l mai cumparati inca o data. Un sistem software inventat de compania americana Navio Systems Inc. incearca insa sa inlature astfel de neajunsuri, oferindu-le furnizorilor de continut ocazia de a vinde nu copii ale filmelor, melodiilor sau jocurilor, ci chiar dreptul de utilizare al acestora.

     

    Astfel, odata ce ati achizionat o melodie, de exemplu, o veti putea descarca de cate ori doriti de pe serverul furnizorului de muzica, dupa ce va logati cu numele de utilizator si parola care v-au fost desemnate la prima cumparare. Aceasta solutie va permite companiilor sa vanda produse multimedia folosind mai multe forme de distributie, de la bloguri pana la site-uri ale fan-club-urilor unui artist. Furnizorii vor vinde dreptul de utilizare asupra continutului, iar consumatorii vor putea descarca si folosi aceste fisiere pe mai multe tipuri de dispozitive electronice care pot fi conectate la Internet. Serviciul ii va ajuta, de exemplu, pe cei care pastreaza muzica favorita „imprastiata“ pe mai multe dispozitive sau pe cei care uneori sterg accidental piese pentru care deja au platit. De asemenea, un pasionat al jocurilor pe calculator nu va mai fi nevoit sa cumpere inca o data jocul al carui kit de instalare l-a pierdut. Ii va fi suficient sa intre pe portalul Navio, sa se „legitimeze“ cu numele de utilizator si parola si sa poata descarca inca o data piesa sau jocul pierdut. Dar acest lucru va fi posibil, pentru fiecare caz in parte, daca si producatorii de continut vor fi de acord. Tot ei vor stabili termenii sub care va putea fi folosit serviciul si pretul la care va fi cumparat filmul, melodia sau jocul.

     

    Analistii se asteapta ca marea provocare a Navio sa fie aceea de a semna cu cat mai multi producatori de content pentru a-i folosi platforma web. Pana acum, au fost semnate contracte cu furnizori precum Walt Disney, Internet Group, Atom Entertainment si Fox Sports Mobile. „Una dintre frustrarile consumatorilor de azi e data de faptul ca posibilitatile de alegere sunt limitate, dar in acelasi timp numarul restrictiilor este mare“, spune Melissa Webster, analist al IDC. O astfel de restrictie este si faptul ca utilizatorii iPod pot cumpara muzica doar de pe magazinul virtual al Apple, iTunes. Insa oficialii Navio promit ca vor oferi curand o solutie software care sa permita distributia melodiilor vandute de Apple si pe alte site-uri partenere, cu respectarea drepturilor de autor.

  • Domeniile online, la bani marunti

    Primul pas pe care trebuie sa-l faceti daca vreti un site pentru afacerea dumneavoastra este sa cumparati un domeniu pe Internet. Cum alegeti insa un nume cat mai usor de retinut sau cu potential de a deveni un brand cunoscut?

     

    Ceea ce va trebuie este o analiza a numelui ales, din care sa aflati daca acesta este valoros, daca va atrage clienti, daca este prea lung sau prea scurt sau daca a fost cautat pana acum de utilizatori pe motoarele de cautare.

     

    Pana sa ajungeti sa angajati o armata de specialisti, puteti face o vizita pe site-ul www.leapfish.com. Aici puteti afla cam ce valoare de piata ar avea numele de site la care v-ati gandit, cat si daca este mai scump decat altele similare existente pe Internet. In general cele scurte, de patru-cinci litere si care sunt cel mai usor de retinut, sunt cele mai valoroase, ajungand chiar la zeci sau sute de mii de dolari.

     

    Trebuie luat in calcul faptul ca nu toate numele la care v-ati putea gandi sunt disponibile. Daca numele care va place este deja luat, aveti sansa sa intrati in posesia unuia dintre ele dupa o vreme, in cazul in care el nu a fost cumparat definitiv. Unele nume de domenii sunt cumparate pentru o anumita perioada de timp care poate varia intre un an, zece sau chiar mai mult.

     

    Dupa aceasta perioada, daca proprietarul domeniului nu doreste sa prelungeasca contractul, numele domeniului este scos din nou la vanzare si aveti sansa sa-l cumparati. In afara de domeniile arhicunoscute cum ar fi .com sau .ro, aveti pe www.leapfish.com o lista cu domeniile existente pentru diferite arii de activitate. Spre exemplu, daca aveti o companie care se ocupa de resurse umane, ati putea crea un site „nume.jobs“, domeniul .jobs fiind dedicat acestui segment de activitate. Iar in cazul in care oferiti servicii pentru telefonul mobil, domeniul ar trebui sa fie .mobi.

     

    Unul dintre cele mai scumpe nume de site pe care il puteti gasi la o prima vedere este, de exemplu, „biz.com“, a carui valoare se ridica la peste 214.000 de dolari. Domeniile formate din trei litere sunt cele mai cautate pentru ca sunt cel mai usor de retinut, iar www.biz.com numara peste un milion de cautari pe Google, 640.000 pe Yahoo! si cca. 915.000 pe MSN.

  • Cine se teme de Vista?

    Bill Gates neaga si azi ca ar fi spus, in 1981, ca „nu e nevoie de mai mult de 640 Kb de memorie pentru un computer“, desi citatul ii e des atribuit. Cert e ca Windows Vista cere configuratii ce depasesc mult previziunea de atunci. Sunt pregatite PC-urile pentru Vista?

     

    Dupa luni de speculatii si lungi diatribe printre comunitatile de internauti, Microsoft a anuntat oficial cerintele hardware pentru noul sistem de operare Windows Vista: procesor la 800 – 1.000 MHz (practic se gasesc pe piata in toate sistemele cumparate in ultimii trei ani); intre 512 MB si 1 GB de memorie, 15 GB liberi pe hard-disk si o placa video capabila sa ruleze actualul Windows XP; recomandata este o placa video capabila sa ruleze interfata Windows Aero. Pentru a ocoli specificatiile tehnice legate de Aero, ajunge sa spunem ca placa trebuie sa fie cel putin de generatia 6 de procesoare grafice de la producatorul american Nvidia si de generatia 9 de procesoare grafice ale companiei canadiene ATI.

     

    Ce ofera noul sistem de operare? Masuri sporite de securitate, facilitati de cautare si organizare a documentelor, o interfata grafica imbunatatita, posibilitatea de a comunica si de a lucra mai usor cu dispozitivele wireless, o experienta multimedia imbunatatita (TV, fotografie, muzica, filme). Vista ofera parintilor posibilitatea de a controla activitatile pe care copiii le pot face pe calculator – timp, jocuri, accesarea anumitor site-uri. „Windows Aero ofera posibilitatea previzualizarii ferestrelor de pe desktop, transparenta acestora, scalarea rapida a fotografiilor si gestiunea eficienta a desktopului“, precizeaza Tudor Galos, product marketing manager la Microsoft Romania. Pentru partea de business, sistemul integreaza, printre altele, capabilitati de transmitere a faxurilor si de scanare a documentelor. Pentru reducerea costurilor, Microsoft ofera posibilitatea instalarii centralizate a sistemului de operare pe statii desktop dintr-un singur punct, precum si facilitati de testare a compatibilitatii aplicatiilor de business, facilitati de management simplificat, automatizarea unor activitati sau diagnosticare.

     

    Totodata, Microsoft a lansat un program menit sa-i ajute pe cei interesati sa vada in ce masura este computerul lor gata pentru Vista – Microsoft Vista Upgrade Advisor, si care poate fi descarcat la www.microsoft. com/ windowsvista/getready/upgradeadvisor/default.mspx. Desi producator de software, Microsoft este pentru hardware un „market mover“: noua din zece computere din intreaga lume folosesc un sistem de operare Windows, iar decizia de a trece la un sistem de operare mai bun si mai nou sta la baza deciziei de upgrade pentru mai mult de jumatate din detinatorii de computere. „Indiscutabil, aplicatiile sofware influenteaza vanzarile de componente. Pe primul loc sunt sistemele de operare, urmate de jocuri si programele de benchmark“, spune Razvan Uluc, retail manager la Best Computers.

     

    Lansarea unui nou sistem de operare, cum este Vista, si cerintele de sistem ale programului, peste cele dintr-o configuratie medie actuala, ar putea determina, in opinia lui Razvan Uluc, cam jumatate din posesorii de PC sa isi schimbe configuratia calculatorului sau sistemul in intregime. Cerintele de care vorbeste acesta sunt cantitatea de memorie si placa video.

     

    Un studiu al companiei de cercetare a pietei Gartner apreciaza ca jumatate din computerele folosite in cadrul companiilor nu sunt suficient de bine echipate pentru a rula Vista la potentialul maxim. Un upgrade de memorie pana la nivelul impus de noul sistem de operare costa intre 100 si 200 de dolari pentru un PC, iar o placa grafica performanta mai inseamna alte 200 – 300 de dolari. „Credem ca majoritatea marilor corporatii nu vor putea justifica costurile de upgrade la noul sistem de operare pentru toate calculatoarele in acelasi timp“, spune Mike Silver, analist la Gartner.

     

    El sustine ca firmele vor prefera sa astepte ca PC-urile sa ajunga la finalul ciclului normal de functionare pentru a le inlocui cu altele mai performante si compatibile cu Vista. „Credem ca multi clienti nu se vor multumi cu caracteristicile de baza din Windows Vista si vor dori sa ruleze si interfata grafica Windows Aero, si de fapt aici se focuseaza afirmatia Gartner.

     

    In estimarea lor, peste 50% din PC-urile de astazi vor putea rula Windows Aero, si de aceea am creat programul Windows Vista Premium Ready, pentru ca aceste computere sa fie usor identificabile“, precizeaza Tudor Galos. Este vorba de cele doua programe pe care Microsoft le deruleaza cu producatorii de PC-uri – Vista Capable PC si Vista Premium Ready, care identifica si categoriseste computerele oferite acum pe piata.

     

    Joe Wilcox, analist la Jupiter Research, subliniaza nevoia consumatorilor de a face diferenta intre ceea ce inseamna un PC „capabil“ sa ruleze Vista si unul „gata“ sa o faca. „Un sistem ar putea sa ruleze Vista, dar s-ar putea dovedi incapabil sa ofere toate facilitatile si capabilitatile pe care acesta le integreaza“, spune Wilcox.

     

    Un actual computer high-end, cu un pret pe masura si cu capabilitati grafice deosebite ar putea rula cea mai completa versiune de Vista, dar un PC ieftin, chiar marcat cu eticheta „Windows Vista Capable“ nu va oferi decat functiunile de baza ale sistemului de operare.

     

    Gabriel Jitaru, director executiv la Complet Electro Serv, producatorul brandului Davio pentru piata romaneasca, crede ca trecerea la Vista va fi mai facila pentru utilizatorii casnici si mai lenta in cazul companiilor. „Criteriul pret este esential pentru consumatorul roman, iar prezenta Windows preinstalat pe sistemele pe care le-am vandut nu a fost privita ca o facilitate“, spune Jitaru, in opinia caruia migrarea spre Vista se va produce in aceeasi masura cu sporirea nivelului de trai si cu reducerea ratei pirateriei.

  • Windows vs. Windows

    Istoria Windows incepe in 1990, intr-o perioada in care cerintele de sistem fac sa zambeasca orice posesor de PC din zilele noastre.

     

    WINDOWS 3.0: mai 1990; procesor – 286 sau mai rapid, memorie – 640 Kb, hard disk, placa grafica EGA, mouse optional

     

    WINDOWS 95: august 1995; procesor – 486, memorie – 8 MB, 55 MB liberi pe HDD, placa video VGA, pret mediu desktop – 1.926 USD

     

    WINDOWS NT 4.0: august 1996; procesor Pentium, memorie – 32 MB, 110 MB liberi pe HDD, placa video VGA, pret mediu desktop – 1.988 USD

     

    WINDOWS 98: iunie 1998; procesor Pentium; memorie – 24 MB, 350 MB liberi pe HDD, placa video SVGA, pret mediu desktop – 1.619 USD

     

    WINDOWS 2000: februarie 2000; procesor Pentium 133 MHz, memorie – 64 MB, 650 MB liberi pe HDD, placa video SVGA, pret mediu desktop – 1.306 USD

     

    MILLENNIUM: septembrie 2000; Pentium 150 MHz, memorie – 32 MB, 320 MB liberi pe HDD, placa video SVGA, pret mediu desktop – 1.306 USD

     

    WINDOWS XP: octombrie 2001; Pentium 300 MHz, memorie – 64 MB, 1,5 GB liberi pe HDD, placa video Super VGA, pret mediu desktop – 1.163 USD

  • Mai mult decat origami

    Acum cativa ani, o profetie IT spunea ca ziarele pe hartie vor disparea in scurt timp. Asta si pentru ca oamenii le vor citi online, oriunde, cu un echipament digital, mai mic si mai usor de manevrat decat un laptop. Ziarele n-au disparut, in schimb acest gadget a devenit realitate.

     

    Stradanile marilor producatori de a redimensiona computerul pentru a-l aduce la o marime care sa permita manevrarea mult mai facila (ideea cea mai des vehiculata ar fi aceea ca PC-ul nu trebuie sa fie mai mare decat o carte obisnuita) s-au finalizat recent cu un rezultat concret: minicomputerele ultraportabile, denumite Ultra Mobile PC-uri sau UMPC, despre care unele voci spun ca vor detrona ca raspandire si popularitate telefonul mobil intr-un viitor nu foarte indepartat.

     

    Care ar fi definitia acestui termen? Un gadget care prin dimensiune se pozitioneaza intre laptop si asistentul personal PDA, dar care nu se afla in nici una din aceste tabere. Si totusi a preluat functiile ambelor echipamente: are sistem de operare, poate fi folosit pentru a accesa Internetul, dar si aplicatii de business, jocuri, filme, muzica si asa mai departe.

     

    La originea acestui concept se afla Microsoft cu al sau „Project Origami“, care a fost un secret bine pazit timp de un an inaintea lansarii. Mini-pc-ul a fost prezentat la targul CeBIT in luna martie, insa implicatiile lansarii sale incep abia acum sa se faca simtite la adevaratele dimensiuni.

     

    Analistii sunt de parere ca, daca acest gadget va prinde, ar putea sa revolutioneze obiceiurile de consum ale utilizatorilor de PC-uri. De ce? Pentru ca va oferi o multime de functii intr-un aparat mai usor de folosit, fapt care ar putea duce la incetinirea si mai mult a ritmului de crestere a pietei de PC-uri. Scepticii sunt insa de parere ca noul concept nu poate sa se impuna foarte repede, pentru ca presupune destule schimbari in comportamentul utilizatorilor, iar producatorii stiu foarte bine ca acest lucru dureaza. Minicomputerul ultraportabil, dotat cu un ecran cu diagonala de aproximativ 17 centimetri sensibil la atingere, nu cantareste mai mult de un kilogram, in timp ce dimensiunile sale sunt, intr-adevar, aproximativ aceleasi cu ale unei carti obisnuite (23 x 14 x 3 cm). Proiectul Origami  a fost gandit de Microsoft in parteneriat cu cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, materializandu-se sub forma a trei modele de UMPC produse de taiwanezii de la Asus, chinezii de la Founder, respectiv de coreenii de la Samsung si care sunt deja disponibile pe piata la preturi cuprinse intre 700 si 1.000 USD.

     

    Iar estimarile executivilor Intel, conform carora in urmatorii cinci ani numarul de minicomputere ultraportabile vandute la nivel mondial va fi de ordinul zecilor de milioane, au pus pe jar intreaga piata. „Majoritatea UMPC-urilor vor fi in posesia celor 230 mil. utilizatori  al caror job presupune deplasari frecvente sau lucrul in picioare, cu pixul“, este de parere Pankaj Kedia, directorul diviziei UMPC Ecosystem Enabling de la Intel.

     

    Jucatorii din piata mizeaza in principal pe faptul ca UMPC-urile, spre deosebire de notebook-urile de mici dimensiuni sau de PDA-uri, nu necesita tastatura sau mouse pentru a primi comenzi, ecranul tactil cu care sunt dotate minicomputerele ultraportabile fiind suficient. Modelul Samsung de exemplu, sub nume de cod Q1, are un design cu margini rotunjite, fapt care-l face foarte usor de tinut in maini, utilizatorii putand sa scrie texte prin intermediul unei tastaturi virtuale amplasate astfel incat sa se poata scrie folosind numai degetele mari. Tastatura nu seamana deloc cu cele traditionale, butoanele fiind asezate sub forma de „evantaie“ care pleaca din colturile de jos ale ecranului. Exista insa si posibilitatea de a conecta prin USB sau Bluetooth o tastatura obisnuita.

     

    Principala diferenta intre UMPC-uri si alte echipamente portabile – PDA-uri (asistenti personali digitali), playere de muzica digitala, console de jocuri video sau sisteme GPS (Global Positioning System – pozitionare prin satelit) – ar fi aceea ca minicomputerele, dotate cu sistem de operare Windows, pot ingloba mai multe functii (practic, toate functiile celorlalte gadgeturi). 

     

    Ce poate face, mai concret, un UMPC? Noul tip de computere ultraportabile a fost „indopat“ cu foarte multe functii: permite navigarea pe Internet, utilizarea casutei de mail sau redactarea de documente, intrucat recunoaste, asemenea Tablet PC-ului, scrisul de mana cu stylus-ul pe ecran. Practic, orice software care ruleaza pe Windows XP poate fi instalat si pe acest gadget (in unele cazuri este nevoie de adaptarea lor la dimensiunile mai mici ale ecranului). Insa cele mai multe aplicatii revin divertismentului, UMPC-ul fiind deopotriva un player de continut audio si video, cat si o consola de jocuri.  UMPC-ul a fost gandit de fapt ca o platforma pe care fabricantii de tehnologie de comunicatii si de software sa-si poata incarca propriile produse, atat timp cat se conformeaza specificatiilor tehnice ale Microsoft si Intel.

     

    Interes a starnit si incorporarea in acest minicomputer a functiilor de navigare GPS, dar si a unei camere foto, dupa modelul actualelor telefoane mobile, insa aceste functii vor fi disponibile de la anul, spun producatorii. Iar pe langa toate acestea, unele modele UMPC vor fi capabile sa receptioneze televiziune digitala, tendinta in care telefonia mobila este puternic ancorata. Minicomputerele create de Microsoft dispun si de conectivitate fara fir, ceea ce inseamna ca se pot lega la alte echipamente portabile prin Bluetooth sau se pot conecta la Internet WiFi (prin unde radio). Iar odata cu lansarea oficiala a Windows Vista, sistemul de operare va putea fi instalat nu doar pe PC-uri, ci si pe UMPC-uri.

     

    La atatea avantaje, se pune si intrebarea: ce lipseste noilor minicomputere? Poate functiile de telefonie mobila (deocamdata), insa tehnologia VoIP, care permite efectuarea apelurilor telefonice prin Internet atat catre retele fixe, cat si catre cele mobile, poate suplini lipsa serviciilor GSM.

     

    Un alt posibil deficit, sustin analistii, este viata scurta a bateriei. Fiind un echipament mobil, ar trebui sa permita o durata de functionare de 10-12 ore pentru a nu pune probleme utilizatorului, insa aparatul nu poate fi folosit mai mult de trei ore la rand. „Nu este insa semn de ingrijorare, intrucat in aproximativ patru ani bateria minicomputerelor va avea o durata de functionare mai mare“, promite Pankaj Kedia, directorul diviziei UMPC Ecosystem Enabling a Intel.

     

    Insa nu toti analistii sunt entuziasti. Compania de cercetare a pietei Gartner crede ca UMPC-urile sunt deocamdata „generatia zero“ care de obicei este un test pe piata, care abia din 2009 s-ar putea dovedi un succes. Bill Gates a gandit insa destul de bine modelul de business. Un miniPC care dispune de foarte multe functii si care concureaza majoritatea echipamentelor portabile de pe piata este expresia clara a unei tendinte. Iar specialistii se asteapta ca pretul de vanzare al UMPC-ului sa scada, in timp, pana la circa 500 de dolari, concurand cu pretul unui PC cu performante medii spre mari.

     

    Practic, „UMPC-ul trebuie privit de utilizatori ca pe un echipament de divertisment sau playerul lor de muzica sau echipamentul prin care au acces la Internet, oriunde ar fi. Oricum l-ar percepe, acest miniPC ilustreaza cel mai bine conceptul de convergenta“, a conchis Pankaj Kedia de la Intel.

     

    In cazul UMPC-ului, „convergenta“ nu mai este doar un cuvant oarecare. In fond, aparatul poate fi simultan si computer, si player de continut multimedia, si navigator GPS, si televizor digital, si consola de jocuri. Asa ca de ce n-ar fi posibil ca, in 2-3 ani, ziua sa inceapa cu o cafea si cu lectura ziarului proaspat downloadat pe ecranul unui gadget ultraportabil?

  • Ordinea si ordonanta

    Pentru a combate pirateria in domeniul drepturilor de autor, guvernul a emis o ordonanta care va misca munti de hartii, va pune lumea pe drumuri, va costa o gramada de bani si nu va rezolva nimic. Pentru ca este depasita de vremuri inca inainte de a se naste.

     

    In introducerea unei carti care a devenit in scurt timp celebra („Free Culture“), Lawrence Lessig – profesor de drept la Stanford – relateaza un caz din istoria legislatiei americane care ilustreaza perfect necesitatea adaptarii legilor la realitatea tehnologica a vremurilor. Conform legilor in vigoare la inceputul secolului XX in Statele Unite, proprietatea asupra pamantului nu se limita doar la suprafata, ci se extindea nelimitat in adancul pamantului si in vazduh. Ramanea deschisa problema proprietatii asupra corpurilor ceresti si, eventual, asupra Raiului, dar pentru chestiuni practice prevederile erau – ca sa zic asa – „acoperitoare“. Numai ca apoi s-a dezvoltat aviatia, lucrurile s-au complicat, iar legiuitorii au aruncat la gunoi fara ezitare sute de ani de traditie legislativa.

     

    Intr-un interviu acordat sitului OpenDemocracy.org, Richard Stallman – inventatorul si promotorul conceptului „free software“ – aduce un exemplu la fel de sugestiv, plasat de data aceasta in domeniul ipoteticului. Daca astazi s-ar concepe o lege care sa interzica – sa zicem – copierea sandvisurilor, ar fi irelevanta. Dar cand „replicatoarele de hrana“ aidoma celor din Star Trek vor fi inventate, o asemenea lege ar deveni importanta si, de buna seama, n-ar trebui sa ne impiedice sa salvam omenirea de foamete. „Este tocmai ceea ce se intampla astazi cu copyright-ul“, adauga Stallman.

     

    S-ar putea spune ca exemplele sunt prea indepartate si ca sunt prea evidente. E vorba doar de „bun-simt“. Din fericire (sau, mai degraba, dimpotriva…) avem un exemplu aici, acum si care sfideaza bunul-simt. Este vorba de OG 25/2006, subiectul unor infierbantate discutii prin diversele spatii de intalnire ale informaticienilor romani (de pilda forumurile TIC-Lobby la Agora sau Legi-Internet la Yahoo!). Diverse asociatii profesionale si patronale (ANIS fiind cea mai vehementa) isi dau si ele concursul, astfel incat se poate spune ca intreaga „societate civila IT“ critica la unison ordonanta emisa de guvernul Romaniei.

     

    Despre ce e vorba de fapt? Ordonanta isi propune „intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor“ (ORDA), ceea ce ar trebui sa ne incante pe toti cei care ne castigam painea de pe urma „operelor de creatie“ pe care le producem, fie ca este vorba de filme, muzica, software sau ce-o mai fi. Limitand sfera discutiei doar la software, ORDA este imputernicita sa intretina cateva registre nationale in care sunt obligati sa se inscrie toti producatorii, distribuitorii si comerciantii de programe pentru calculator. Acestora le mai revine o obligatie: sa inregistreze la ORDA toate programele pe care le produc, distribuie, comercializeaza, inchiriaza etc.

     

    Un halucinant mecanism birocratic este pus in functiune printr-un act normativ care solicita (cu multa precizie, de altfel) un numar foarte mare de documente pentru fiecare operatiune, fiind in schimb cetos tocmai in punctele esentiale.

     

    De exemplu, nu se precizeaza nicaieri ce anume este un „program pentru calculator“, desi chestiunea nu este deloc banala. Daca ne ghidam dupa Directiva Europeana 91/250/CEE, orice ansamblu de instructiuni menite a permite executarea unor functii de catre un sistem de calcul poate fi considerat un „program“. In acest caz, pentru aplicatia la care lucrez ar trebui sa inregistrez vreo 2.000 de „programe“. La limita de jos, aproape orice sit web implica macar cateva rutine ajutatoare, care pot fi considerate „programe“ conform definitiei de mai sus. Trebuie inscrise? Nu se mentioneaza clar daca este vorba de programe destinate vanzarii, iar raspunsul ORDA este mereu laconic: „Inregistrati tot“.

     

    Nu mai vorbesc despre notiunea de versiune (extrem de fluida) sau despre cazul programelor open source, care acorda prin licenta publica dreptul de distributie (de unde „inscris doveditor al acordului titularului drepturilor“?) si multe altele. Ma voi multumi doar sa-mi pun intrebarea fundamentala: in fond, cui foloseste? Producatorii si comerciantii sunt in Registrul Comertului si pot fi identificati dupa codurile CAEN. Programelor inscrise li se va asigura o protectie suplimentara? In acest caz s-ar incalca tocmai legea drepturilor de autor.

     

    Magazinele de muzica online (s-a infiintat unul si in Romania) vand miliarde de melodii prin internet si in curand CD-urile vor disparea, in vreme ce ORDA se trudeste sa puna holograme pe cutii, iar inspectorii Garzii Financiare amendeaza pe oricine scrie soft. Chiar si pentru export.

  • Cine se aseamana pe net se-aduna

    V-a urmarit vreodata senzatia ca l-ati mai vazut undeva, sa spunem, pe Traian Basescu, dar nu stiti de unde sa-l luati? Ei bine, poate ca nu ar strica sa stiti ca, cel putin in ceea ce priveste unele caracteristici ale fizionomiei presedintelui, raspunsul l-ati putea gasi la www.myheritage.com.

     

    O posibila cheie a misterului se gaseste pe www.myheritage.com, in sectiunea de „face recognition“. Jucaria online care da astfel de rezultate este o versiune beta in flash care aduce destul de mult cu programele futuriste pe care le folosea ochelaristul Birkoff in serialul TV „Nikita“.

     

    Rezultatul pentru Traian Basescu – luand in calcul imaginea sa din portretul de pe site-ul oficial – este ca are 66% din caracteristicile fizionomice ale lui Erno Rubik („parintele“ cubului colorat), 61% din cele ale actorului Anthony Hopkins, 59% din Hugh Hefner, regele imperiului Playboy sau, dupa principiul „cine se aseamana se aduna“, 58% din presedintele J. F. Kennedy.

     

    Cei dornici sa afle cu care dintre cele 3.200 de celebritati aflate in baza de date a site-ului se aseamana ca fizionomie trebuie sa se inscrie (se poate si cu o adresa de mail inexistenta) si sa aiba pe aproape – in format electronic – o fotografie de marime medie, preferabil portret, pentru optimizarea rezultatelor. Fotografia respectiva se uploadeaza pe site, iar la capatul unui click si a unei asteptari de cateva secunde vine si rezultatul; nu fara surprize, pentru ca versiunea beta nu tine cont de criterii gen sex, varsta sau culoarea pielii. Chiar si doua fotografii ale aceleiasi persoane pot da rezultate diferite, dupa cum avertizeaza si cei de la myheritage.com, si de aceea este recomandabil sa incercati mai multe variante de portret pentru a vedea care celebritate apare mai des. Spre exemplu, in cazul lui Basescu, Anthony Hopkins a aparut in doua variante diferite.  Dezvoltarea sectiunii de „face recognition“ le-a epuizat resursele deocamdata administratorilor site-ului, astfel ca nu au mai apucat sa mai puna la punct si celelalte categorii pentru utilizatorii inregistrati: albume foto, pagini personale si chiar arbori genealogici. Acestea urmeaza sa fie disponibile in curand, se promite pe site.

     

    Asa ca n-ar fi exclus ca in viitor sa reveniti pe acest site pentru a va gasi, sa spunem, strabunicul plecat sa-si caute norocul dincolo de ocean in vremea goanei dupa aur.    

  • Razboiul DVD-urilor

    Inceputa in urma cu peste 30 de ani, rivalitatea dintre Sony si Toshiba va duce invariabil la dezvoltarea unui standard superior in industria de home entertainment, bazata in momentul de fata pe sisteme de stocare de date clasice, precum CD-urile sau DVD-urile. Sony a dezvoltat conceptul Blu-ray impreuna cu Sanyo Electronic si NEC, in timp ce Toshiba incearca sa castige suprematia pe piata cu formatul HD DVD (High Definition DVD) alaturi de Matsushita Electric Industrial, proprietarul companiei Panasonic.In cazul in care lupta ar fi castigata de conceptul dezvoltat de Toshiba, Sony nu ar suferi prima infrangere in razboiul sistemelor de stocare de date. Primul episod s-a desfasurat in anii ?80, cand Sony oferea ca alternativa la casetele video VHS formatul Beta, care promitea utilizatorilor o calitate mai buna a imaginii, comparativ cu durata mai lunga a casetelor VHS. Acest format a triumfat in cele din urma deoarece clientii s-au dovedit mai greu de impresionat de performantele oferite de produsele Sony, iar pana in 1988 VHS detinea o cota de 98% din piata mondiala a playerelor video.Cu fiecare zi care trece, un compromis intre Sony si Toshiba pare tot mai greu de atins. Discutiile intre reprezentantii celor doua tabere rivale se pare ca au ajuns intr-un punct fara iesire la inceputul acestui an, iar lupta dintre cele doua concepte incompatibile, Blu-ray si HD DVD, se va muta in living-room-ul fiecaruia dintre utilizatori.Capacitati aproape egaleDiferenta dintre formatele celor doi competitori nu este semnificativa din punctul de vedere al capacitatii de stocare. Discurile Blu-ray au o capacitate de cel mult 50 de Gigabytes (GB), in timp ce rivalul HD DVD ofera o capacitate de maxim 45 Gigabytes. Ambele formate ofera un spatiu de stocare mult mai mare decat DVD-urile actuale, care nu depaseste 10 GB. Pe formatul DVD se pot inregistra de aproape 7 ori mai multe informatii decat pe un CD standard.In timp ce Blu-ray este sprijinit de companiile Samsung, Sony, Philips, Dell si Matsushita Electric (care detine Panasonic), rivalul HD DVD este sustinut de Toshiba si NEC. Hewlett-Packard si LG Electronics si-au anuntat intentia de a sprijini ambele formate.Cele doua formate sunt incompatibile intre ele, ceea ce inseamna ca nu se va mai ajunge la o rezolvare similara ca in cazul DVD-ului, pentru ca un player care sa stie sa opereze cu ambele tehnologii necesita mecanisme si lasere de citire diferite, iar investitiile uriase care sunt necesare vor fi recuperate doar printr-un pret foarte ridicat.O piata de 24 de miliarde de dolariFaptul ca nici una dintre cele doua companii nu renunta si nici nu ia in calcul o eventuala infrangere este explicat de cele 24 de miliarde de dolari cheltuiti in intreaga lume pe DVD-uri. Unii analisti sustin chiar ca intens mediatizata lupta dintre cei doi producatori nu este altceva decat o strategie de marketing, potrivit presei internationale.Primele DVD-uri cu filme in format HD de la Toshiba au fost lansate luna trecuta in Statele Unite, iar pretul la care va fi lansat pe piata americana DVD-player-ul care are la baza conceptul Blu-ray al celor de la Sony este de 1.000 de dolari, potrivit CNN, iar lansarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie a acestui an. ?Nivelul preturilor va fi destul de ridicat in prima faza si va fi nevoie de timp pentru a cobori costul componentelor?, a declarat Steve Glasgow, presedintele si directorul executiv al diviziei de electronice cu vanzari anuale de 11 miliarde de dolari a Sony, citat de Reuters. Acesta apreciaza ca disputa Blu-ray – HD DVD va fi transata intr-o perioada de cel mult 24 de luni de la lansarea initiala pe piata. Glasgow nu exclude insa si formarea unui nou concept care sa inglobeze ambele formate. Clientul trebuie obisnuitCartea pe care mizeaza Sony in razboiul cu rivalii de la Toshiba este consola de jocuri video PlayStation 3 cu Blu-ray incorporat, care urmeaza sa fie lansata spre sfarsitul acestui an. Lansarea a fost amanata de mai multe ori, motivul intarzierii fiind explicat de oficialii Sony prin faptul ca gigantul japonez a intampinat probleme in dezvoltarea standardului de stocare a datelor in format Blu-ray. Ideea celor de la Sony este destul de simpla – obisnuiesti milioane de clienti cu noul format de disc si iti creezi o baza destul de larga de clienti. Sony a anuntat deja lansarea consolei PlayStation 3 pentru sfarsitul acestui an, in luna noiembrie – analistii si consumatorii fiind insa luati prin surprindere de pretul de vanzare al PS3, cu aproximativ 200 de dolari sau euro mai mult, in functie de regiunea unde se comercializeaza, decat rivala Xbox 360 a americanilor de la Microsoft.Laptop care citeste HD DVDToshiba a lansat insa, in luna martie a acestui an, primul laptop dotat cu unitate de citire a discurilor de tip HD DVD. Ca si in cazul consolei PS3, pretul poate fi considerat oarecum prohibitiv – intre 3 si 4.000 de dolari pe piata americana.Stramosul CD-ului modern – Laserdisc-ul – a fost dezvoltat de compania Philips in anul 1969. Zece ani mai tarziu, parteneriatul Philips – Sony avea sa aduca lumii formatul cel mai apropiat de conceptul CD-ului zilelor noastre. Companiile s-au aliat din nou la inceputul anilor ?90, cand au dezvoltat un disc de densitate ridicata denumit Multimedia Compact Disc (MMCD), dar acest format a fost in cele din urma abandonat in favoarea produsului similar lansat de Toshiba – Super Density Disc (SD), care era sustinut la vremea respectiva de principalii competitori din industrie, Hitachi, Matsushita, Mitsubishi, Pioneer sau Time Warner.Cele doua tabere au ajuns in cele din urma la o intelegere, ajutate de presedintele IBM din acea perioada, Lou Gerstner. Noul format unanim acceptat se numea DVD, iar Toshiba a preluat suprematia in topul producatorilor in perioada 1995-1996. Sony si Philips, care nu au beneficiat cat si-ar fi dorit de pe urma lansarii in productia de masa a noului format, au initiat cercetarile pentru un concept nou, bazat pe un produs pe care Sony incerca sa il definitiveze in paralel de multa vreme. Conceptul avea sa devina in cele din urma discul Blu-Ray. Denumirea Blu-ray provine de la culoarea fasciculului laser utilizat pentru citirea discului. Istoria se repeta si in industria IT, iar dupa 35 de ani de evolutie a sistemelor de stocare optica, piata este disputata din nou de aceleasi doua companii, Toshiba si Sony.In mintea copiilor SONY PLAYSTATION 3lansarea – planificata pentru noiembrie 2006pretul – aproape 500 de eurocapacitatea de stocare – 60 GBplanul de vanzari – 8 milioane console pana in martie 2007competitor direct – Xbox de la Microsoft, lansata in noiembrie 2005Inclestarea fanilorStudiouri care sustin cele doua formate de stocare de dateBLU-RAY20th Century FoxBuena Vista Home EntertainmentElectronic ArtsMGM StudiosParamount PicturesSony Pictures EntertainmentThe Walt Disney CompanyVivendi Universal GamesWarner Bros.HD DVDBuena Vista Home EntertainmentNew Line CinemaParamount PicturesThe Walt Disney CompanyUniversal StudiosWarner Bros.WII vine tare din urmaConsola Nintendo Wii, care va fi lansata anul acesta, va fi un competitor atat pentru PS3, cat si pentru Xbox. Spre deosebire de consolele concurente de la Microsoft si Sony, Wii nu dispune de un hard disk, dar, in schimb, va avea un card reader inclus care va permite instalarea unei cantitati mai mari de memorie, potrivit presei internationale.Console de 10 mld. dolariVanzarile de console, software si echipamente dedicate jocurilor din Statele Unite au totalizat 10,4 mld. dolari in 2004, dar industria jocurilor video a generat un impact economic suplimentar de 7,7 mld. dolari asupra economiei americane prin cei peste 150.000 de angajati din domeniu, potrivit Entertainment Software Association.

  • Prime Time mobil

    Unii le prefera in confortul banchetei din spate a masinii, in drumul spre birou dimineata, altii le vor in timpul pauzei de pranz. Serviciile de televiziune pe telefonul mobil au inceput sa prinda si pe piata romaneasca, iar toti marii furnizori de servicii de telefonie si continut multimedia fac adevarate demonstratii de forta pentru a prinde valul TV-ului ?la purtator?. Piata este data de cele aproape jumatate de milion de terminale mobile din Romania care pot accesa serviciile de televiziune pe mobil. O estimare oficiala a principalilor furnizori de astfel de servicii de pe piata romaneasca, Orange si Vodafone, nu a fost facuta inca, dar valoarea pietei de servicii de continut media pe telefonul mobil, in care sunt incluse si programele TV, poate depasi 10 milioane de euro anul acesta, la un consum mediu lunar de 2-3 euro pentru fiecare telefon care suporta astfel de servicii, potrivit analistilor din piata. Din cei peste 11 milioane de utilizatori romani de servicii de telefonie mobila, aproape 400.000 detin telefoane mobile care pot fi folosite pentru o mica ?gustare video?. Aceste telefoane suporta servicii de televiziune pe mobil, o parte dintre ele – pana in 150.000 – fiind dotate cu tehnologia 3G, iar restul cu GPRS sau EDGE. Daca atunci cand au fost lansate serviciile de televiziune pe mobil, putini oameni auzisera de asa ceva si chiar si mai putini stiau sa il acceseze, in 2005 traficul a crescut sustinut, de aproape opt ori in cazul Orange, de exemplu. Cine sunt clientii?Cele mai urmarite emisiuni difuzate pe telefoanele mobile din Romania par a fi cele de dupa ora 6, cand se inregistreaza cel mai mare trafic pe serviciile de mobile TV. In ochii unui om de business, televiziunea pe mobil ramane in sfera mottoului de zi cu zi – ?timpul inseamna bani?. La TV pe mobil se uita cine are timp, scopul fiind mai degraba informarea decat divertismentul.Pentru Antonio Eram, director al companiei Netopia, furnizoare si distribuitoare de aplicatii software pentru telefonul mobil, ?mobile TV este un moft?, ceva fara de care poate trai, dar care totusi il tine la curent cu toate evenimentele importante de peste zi.?De obicei nu am timp sa ma uit, dar cate zece minute de 2-3 ori pe saptamana fac loc in programul meu si unei emisiuni de televiziune pe mobil?, spune Eram. ?Culmea este ca acele cateva minute le gasesc intotdeauna atunci cand sunt la volan prins in trafic, cu toate ca stiu ca nu ar trebui sa-mi distrag atentia atunci, ori pe la vreo conferinta de presa care devine usor plictisitoare?, povesteste el.O piata de 27 miliarde de euroIn prezent, peste 40 de operatori de telefonie mobila din lume ofera in portofoliul lor si serviciul de televiziune pe mobil. Pionierii tehnologiei au fost, ca in multe alte cazuri, asiaticii. Insa, intre timp, ?mobile TV? a inceput sa ?prinda? in toata lumea.Serviciile de televiziune pe mobil se bazeaza pe comportamentul deja format al utilizatorilor de telefoane mobile. Mai exact, este vorba de obisnuinta de a utiliza telefonul in intervale de timp scurte, preferand in acelasi timp consumul de continut on-demand (la cerere). Nu trebuie uitat insa ca transmisia pe mobil nu poate fi identica cu cea de pe televizor din cauza limitarilor inerente ale acestui nou canal media, cum sunt dimensiunile mici ale ecranului sau durata de viata a bateriei.VODAFONElansare – iunie 2005oferta – Realitatea TV – se va diversifica dupa introducerea Vodafone Live in cursul anului. tarifarea – in functie de traficul de date, unul dintre cele mai avantajoase abonamente fiind cel de 3 dolari/luna, in care intra un trafic de 100 MB. Costul suplimentar, dupa consumarea celor 100 MB este de 30 centi/MB.retea – circa 150.000 de telefoane 3G. numarul de accesari zilnice – aproape 1.000.durata medie de utilizare – 3 minute pe zi.ORANGElansare – octombrie 2004oferta – posturi romanesti: ProTV International, N24, Minimax, Realitatea, Antena 3, National TV, Favorit TV si Senso si internationale: BBC World, TV5, Fashion TV si posturile pentru adulti Playboy si Blue.tarifarea – ?la bucata?, fiecare accesare a unui post fiind taxata cu 20 de centi, indiferent de durata de vizionare, sau pe baza de abonament – 1 dolar pe zi sau 4 dolari pe luna cu acces nelimitat.retea – 250.000 de utilizatori de telefoane mobile compatibile EDGE sau GPRS. durata medie de utilizare – 2 minute pe zi.Multimedia pe mobilGigantul media News Corp., detinut de magnatul Rupert Murdoch, a lansat recent un magazin virtual de continut multimedia si divertisment destinat telefoanelor mobile – Mobizzo, dar si un studio de productie de continut exclusiv pentru telefoanele mobile. Miscarea companiei face parte din trendul amplu de concentrare a furnizorilor de continut media catre echipamentele pentru telefoanele mobile, dat fiind faptul ca in urmatorii 5 ani numarul estimat de utilizatori de mobile va ajunge la 4 miliarde.

  • Mac-ul troian

    Industria tehnologiei este una dintre cele mai fair-play cu putinta. Nu pentru ca managerii ar fi toti niste gentlemeni desavarsiti, ci pentru ca, mai mult decat in alte domenii, democratia utilizatorilor este singurul lucru care conteaza. Astfel a fost posibil ca razboiul crancen intre Yahoo!, Google si MSN pentru utilizatori sa aiba reguli clare: fiecare dintre cei trei ofera, pe propria pagina de start, posibilitatea ca internautii sa acceseze si sa personalizeze continutul web oferit de rivali. Dupa un rationament asemanator s-a condus si Steve Jobs, CEO al Apple, cand a decis, recent, sa deschida o ?portita? de intrare in universul Apple pentru rivalul de moarte Microsoft. Daca decizia nu se va intoarce impotriva sa precum un bumerang prin scaderea bazei de clienti fideli Apple, mutarea lui Jobs ii poate aduce acestuia cate 2 miliarde de dolari pentru fiecare punct procentual castigat pe piata computerelor. Daca instaleaza pe Mac un software special, utilizatorii companiei vor putea rula pe computer nu numai sistemul de operare Mac OS, ci si Windows XP. E adevarat ca pe Internetul underground se puteau gasi si pana acum unele softuri pirat care permiteau instalarea de aplicatii Windows pe Mac, insa acestea nu erau foarte stabile. Acum a devenit oficial. Fanii Apple, foarte mandri ca pot supravietui – si inca foarte bine – fara sa puna mana pe nici un produs al Microsoft, fie el Windows, Office sau alta aplicatie software, au acum de-a face cu un ?cal troian? in mijlocul lor. Soft-ul se numeste BootCamp si poate fi deja descarcat de pe site-ul Apple, cu toate ca este inca in versiunea de testare Beta. Dar de ce au utilizatorii Apple de-a face cu ceea ce multi ar numi ?o blasfemie?? Jobs a reusit de minune sa-si fidelizeze publicul, dar are o mare problema: comunitatea, desi solida, nu este deloc mare. Cota de piata a sistemului de operare Mac (si implicit a computerelor fabricate de Apple) este undeva la 4-5% pe piata mondiala.Oferind sistemul de operare Windows pe computerele Apple, Jobs spera sa convinga o parte dintre cei care deja ruleaza Windows pe PC-ul personal (peste 90% din totalul detinatorilor de computere) sa achizitioneze un Mac. Si bursa a reactionat favorabil la ideea lui Jobs, actiunile companiei crescand imediat dupa anunt cu circa sapte procente. Insa oare cu cate procente a scazut ?bursa? fidelitatii fanilor Apple?PRO1. Apple ar putea castiga utilizatori din baza actuala de clienti ai sistemului de operare Windows al Microsoft. 2. Seful Apple spera ca noii utilizatori sa descopere sistemul de operare Mac OS X, pe care sa-l aleaga in final in dauna Windows.3. Fiecare procent de cota de piata castigat de Apple pe piata producatorilor de PC-uri inseamna un plus de 2 miliarde de dolari la venituri.4. Anuntul ?portarii? Windows pe Mac a provocat cresterea actiunilor Apple cu 7% la bursa americana.CONTRA1. Microsoft este traditional cel mai mare dusman al Apple, dupa ce Bill Gates a ?imprumutat? designul lui Mac OS atunci cand a adus Windows pentru prima data pe piata. 2. Fanii Apple – majoritatea utilizatorilor, asemanati de presa internationala cu o ?secta? – se vor simti jigniti de intentia companiei de a vinde computere celor care folosesc Windows. CE NE TREBUIE1. Versiunea Mac OS X Tiger v10.4.62. 10 GB de spatiu liber pe hard3. Un computer Mac cu procesor Intel4. Cel mai recent update de Firmware5. Un CD blank pe care sa copiati driverele pentru Windows6. Un kit de instalare al Windows XP 7. Soft-ul special produs de Apple pentru aceasta operatiune (BootCamp, se poate descarca de pe www.apple.com)UN MAC OS PE PC?Oare putem vedea in viitorul apropiat si sistemele de operare Apple instalate pe un PC? Oficial, nu exista nici un anunt in acest sens. Totusi, pe piata ?underground? exista unele software-uri care, odata instalate pe PC-uri, permit rularea in paralel a sistemului Mac OS al Apple.