BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

Garaje legendare

Saptamana trecuta Google a cumparat casa in care se afla garajul pe care fondatorii companiei l-au inchiriat in 1998 pentru a lucra la dezvoltarea celebrului motor de cautare. E doar nostalgie sau e si un mesaj?

In septembrie 1939, doi absolventi ai Universitatii Stanford pe nume William Hewlett si David Packard au inceput sa asambleze instrumente electrice intr-un garaj din oraselul californian Palo Alto. Unul dintre fostii lor profesori isi aminteste ca, daca vedea ca masina lui David era in garaj, putea fi sigur ca cei doi tineri intreprinzatori nu aveau comenzi. Primul produs adevarat realizat de Hewlett si Packard a fost un oscilator audio, pe care un inginer de sunet de la Disney l-a remarcat si apoi a lansat primele comenzi. Curand, firma care purta numele celor doi fondatori a fost nevoita sa-si gaseasca un spatiu mai adecvat, insa acel garaj de la numarul 367 de pe Addison Avenue a intrat in legenda ca fiind locul de nastere a ceea ce mai tarziu avea sa devina Silicon Valley. Astazi este o veritabila atractie turistica.

In 1976, alti doi tineri – Steve Wozniak si Steve Jobs – s-au apucat sa asambleze computere in garajul casei parintilor lui Jobs din Los Alamos, nu departe de Palo Alto. Atat Jobs cat si Wozniak lucrasera pentru HP si au incercat sa-i convinga sa produca computerul pe care l-au conceput, insa au fost refuzati. Apple a devenit o alta poveste de succes, iar garajul din Los Alamos a intrat si el in legenda. Lista garajelor celebre avea sa-l includa apoi si pe cel din Seattle, unde in 1995 Jeff Bezos a instalat trei statii Sun si a lansat afacerea Amazon.com. Ultimul, dar nu cel din urma, este garajul din Menlo Park (California) pe care Larry Page si Sergey Brin l-au inchiriat in 1998 pentru a lucra la un motor de cautare care avea sa dea nastere unui alt colos al Internetului: Google.

Nu doar firme high-tech si-au inceput drumul intr-un garaj, iar Walt Disney poate fi un bun exemplu. Pe de alta parte, nu doar garajul a fost locul inceputurilor modeste. Michael Dell a inceput sa vanda computere prin posta din camera sa de camin studentesc, iar Lillian Vernon a pornit din bucatarie. De altfel, chiar si Jobs si Wozniak au inceput in dormitorul casei si abia apoi s-au mutat in garaj. Este insa cert ca garajul este cel care a devenit un adevarat simbol care vine sa reprezinte spiritul antreprenorial, independent si curajos, specific american. Guy Kawasaki – unul dintre primii evanghelisti ai Mac-ului – a fondat chiar o companie care se numeste Garage Technology Ventures si ii explica numele prin faptul ca garajul este o stare de spirit. Kawasaki a dezvoltat ideea intr-o carte de succes numita The Art of the Start, in care furnizeaza noilor intreprinzatori o serie de strategii si tactici pentru lansarea unei afaceri pornind de la resurse modeste.

Este greu de stabilit cat adevar exista in credinta populara ca o idee buna si un garaj reprezinta o reteta antreprenoriala de succes. Intr-un studiu academic publicat in 2005, Pino Audia si Christopher Rider de la Universitatea Berkeley trag concluzia ca garajul este mai degraba o legenda urbana si ca, de fapt, antreprenorul de succes este un produs organizational.

Altfel spus, de obicei antreprenorii castiga prin munca in cadrul unor organizatii formale informatiile, stiinta afacerilor, increderea si conexiunile sociale necesare pentru a porni o afacere, iar succesul pornind din garaj este mai degraba exceptia. Mai mult chiar, supralicitarea ideii o idee si-un garaj este contraproductiva, pentru ca subestimeaza aspectele sociale ale procesului antreprenorial. Pe de alta parte, legenda garajului primordial este valoroasa pentru mentalitatea americana, care pretuieste idealul sansei egale de care se bucura fiecare, a oportunitatii valorificate prompt si a ascensiunii sociale in baza muncii si a spiritului intreprinzator.

Poate ca studii de acest gen nu s-ar fi facut daca in 2004 nu ar fi facut valuri vestea ca firma HP a cumparat celebrul garaj din Addison Avenue. Nu stiu care e soarta garajului din care a pornit Apple, insa stirea ca Google a cumparat casa in care se afla garajul inceputurilor a figurat saptamana trecuta in toate fluxurile de stiri si a fost consemnata in toate marile publicatii. Din nou detaliile financiare nu s-au furnizat presei, dar s-a aflat ca proprietara casei este aceeasi, cu diferenta ca azi este printre vicepresedintii companiei.

O fi doar nostalgia sau semnificatia achizitiei este mai adanca? Poate ca Google vrea sa ne sugereze ca, prin serviciile pe care ni le ofera, nu vom mai avea nevoie de un garaj pentru a porni o afacere de succes. Doar de o conexiune la internet.

October 10, 2006
Stirea sunt eu

Spotback este un nou serviciu care colecteaza stiri din mai multe surse online si care invata in timp preferintele utilizatorilor, pentru a afisa ultimele noutati in functie de interesul fiecaruia.

Odata ajuns pe spotback.com, se deschide automat o fereastra in care utilizatorul tasteaza cuvintele cheie ce filtreaza intr-o prima faza rezultatele afisate. De exemplu, folosind cuvantul cheie romania, sunt afisate apoi cateva zeci de stiri din presa internationala care fac referire la tara noastra intr-o zi oarecare.

Dupa familiarizarea cu interfata grafica, site-ul este un instrument foarte eficient de urmarire a subiectelor de interes. Internetul a reusit pana acum sa asigure un acces la informatii extrem de usor din fata monitorului. Dar abundenta lor face ca gasirea unor rezultate cu adevarat relevante sa fie o provocare, iar Spotback se descurca bine in filtrarea stirilor in functie de preferintele utilizatorilor. Cele mai multe portaluri de stiri sunt cele care selecteaza informatii in functie de propriile criterii. In schimb, Spotback ii lasa pe utilizatori sa stabileasca criteriile. Mai mult, fiecare stire are un mic buton pe o scala prin care vizitatorii evalueaza cat de relevanta a fost pentru ei informatia gasita. In timp, motorul de cautare se perfectioneaza automat in functie de interesul pe care il observa pentru anumite tipuri de informatii. Orice stire publicata pe Spotback poate fi, asadar, evaluata, salvata pe calculator sau trimisa prin e-mail cunoscutilor. Utilizatorii pot sa comenteze fiecare text in parte, iar impresiile lor sunt vazute apoi si de restul cititorilor, care pot aduce informatii suplimentare.

De asemenea, pot fi listate toate comentariile facute de un anumit utilizator sau serviciul poate fi setat sa afiseze stirile preferate de un altul, la recomandarea acestuia.

Daca toate aceste proceduri vi se par greoaie, administratorii site-ului au luat in calcul si aceasta varianta. La fel ca si pe orice alt portal de stiri, o caseta din site afiseaza stirile zilei, adica cele care au primit cele mai multe puncte de apreciere de la vizitatori.

Interfata grafica are un design placut si este intuitiva pentru aproape orice internaut vorbitor de limba engleza. Singurul minus vine din faptul ca o conexiune la Internet slaba va face ca paginile site-ului sa se deschida cu o viteza mai mica, tot procesul de personalizare necesitand multe resurse din aceasta directie.

October 10, 2006
Stirea sunt eu

Spotback este un nou serviciu care colecteaza stiri din mai multe surse online si care invata in timp preferintele utilizatorilor, pentru a afisa ultimele noutati in functie de interesul fiecaruia.

Odata ajuns pe spotback.com, se deschide automat o fereastra in care utilizatorul tasteaza cuvintele cheie ce filtreaza intr-o prima faza rezultatele afisate. De exemplu, folosind cuvantul cheie romania, sunt afisate apoi cateva zeci de stiri din presa internationala care fac referire la tara noastra intr-o zi oarecare.

Dupa familiarizarea cu interfata grafica, site-ul este un instrument foarte eficient de urmarire a subiectelor de interes. Internetul a reusit pana acum sa asigure un acces la informatii extrem de usor din fata monitorului. Dar abundenta lor face ca gasirea unor rezultate cu adevarat relevante sa fie o provocare, iar Spotback se descurca bine in filtrarea stirilor in functie de preferintele utilizatorilor. Cele mai multe portaluri de stiri sunt cele care selecteaza informatii in functie de propriile criterii. In schimb, Spotback ii lasa pe utilizatori sa stabileasca criteriile. Mai mult, fiecare stire are un mic buton pe o scala prin care vizitatorii evalueaza cat de relevanta a fost pentru ei informatia gasita. In timp, motorul de cautare se perfectioneaza automat in functie de interesul pe care il observa pentru anumite tipuri de informatii. Orice stire publicata pe Spotback poate fi, asadar, evaluata, salvata pe calculator sau trimisa prin e-mail cunoscutilor. Utilizatorii pot sa comenteze fiecare text in parte, iar impresiile lor sunt vazute apoi si de restul cititorilor, care pot aduce informatii suplimentare.

De asemenea, pot fi listate toate comentariile facute de un anumit utilizator sau serviciul poate fi setat sa afiseze stirile preferate de un altul, la recomandarea acestuia.

Daca toate aceste proceduri vi se par greoaie, administratorii site-ului au luat in calcul si aceasta varianta. La fel ca si pe orice alt portal de stiri, o caseta din site afiseaza stirile zilei, adica cele care au primit cele mai multe puncte de apreciere de la vizitatori.

Interfata grafica are un design placut si este intuitiva pentru aproape orice internaut vorbitor de limba engleza. Singurul minus vine din faptul ca o conexiune la Internet slaba va face ca paginile site-ului sa se deschida cu o viteza mai mica, tot procesul de personalizare necesitand multe resurse din aceasta directie.

October 10, 2006
BUSINESS HI-TECH: <i>Zune</i>tul muzicii de la Microsoft se aude pina la Apple

Cunoscut mai degraba drept cel mai mare producator de software din lume, Microsoft ataca din nou piata de hardware. A inceput cu Xbox, a continuat cu miniPC-ul UMPC, pentru a intra acum pe segmentul playerelor digitale cu al sau Zune. Adversarul declarat: Apple.

De cand Steve Jobs, directorul executiv al Apple, a scos din maneca asul castigator – iPod Mini – piata muzicii in format digital s-a schimbat radical, compania reinventand practic modul in care utilizatorii consuma melodiile preferate. Acum, la a sasea generatie de playere, Apple detine peste 50% din piata mondiala si s-ar putea spune ca zarurile sunt in mana lui Steve Jobs & Co. Ba mai mult, playerele iPod reprezinta mai bine de 70% din piata americana de playere digitale, iar magazinul online de melodii digitale al Apple – iTunes, este sursa a peste 75% din totalul melodiilor descarcate de pe Internet in SUA, conform unui studiu realizat de compania americana de cercetare a pietei NPD Group.

Si totusi, lucrurile se misca. La mijlocul lunii trecute, oficialii Microsoft au anuntat lansarea pe piata, in preajma sarbatorilor de iarna, a gamei de produse Zune – un media player digital si un serviciu de cumparaturi online echivalent al popularului iTunes – Zune Marketplace -, punand astfel capat speculatiilor din piata. La vremea anuntului, player-ul Zune era insa deja cunoscut gratie unor fotografii destul de neclare, publicate pe Internet, se pare, dupa ce Microsoft ar fi depus documentatia necesara la US Federal Communications Commission.

La o prima impresie, Zune nu este foarte diferit de playerele iPod Video. Are aceeasi forma dreptunghiulara, usor rotunjita la colturi, aceeasi consola de navigare prin meniurile playerului, la care se adauga, in stanga si in dreapta, doua butoane pentru schimbarea melodiilor. Un prim atu: ecranul cu diagonala de 3 inchi, fata de cei 2,5 ai playerelor iPod. Un alt plus vine pe partea de culoare, pe langa traditionalele alb si negru, Microsoft pregatind si o versiune pe maro. Dar ceea ce va oferi intr-adevar un avantaj competitiv asupra playerelor dezvoltate de Apple este faptul ca Microsoft Zune le va permite utilizatorilor sa descarce melodii si clipuri video de pe Internet, fara o conectare prealabila la un computer.

Zune dispune de conectivitate 802.11b/g Wi-Fi gratie careia utilizatorii pot transfera intre ei melodii descarcate de Microsoft Zune, pe care insa le vor putea asculta doar de trei ori, intr-o perioada de trei zile, dupa care vor fi sterse automat. Zune nu este un simplu echipament portabil. Odata cu playerul, Microsoft introduce pe piata o noua platforma prin care utilizatorii sa faca schimb de melodii si sa socializeze in acelasi timp, declara recent J Allard, vicepresedinte al diviziei de design a Microsoft.

Compania nu a anuntat inca oficial pretul la care va fi comercializat Zune, insa pe site-ul retailer-ului american Wal-Mart playerul a fost deja anuntat la un pret de 285 de dolari. Pe de alta parte, oficialii Wal-Mart au anuntat cateva zile mai tarziu ca pretul in cauza a fost postat accidental pe site-ul companiei, dispunand retragerea acestuia fara a face vreun alt comentariu.

Mai mult, se pare ca lansarea la mijlocul lunii trecute a noii generatii de iPod i-a luat prin surprindere pe cei de la Microsoft. Conform www.betanews.com, o serie de persoane din interiorul Microsoft au declarat neoficial ca toata strategia de lansare a Zune a fost data peste cap, fiind necesara o abordare radical modificata. Microsoft ar putea opta pentru fixarea unor preturi mai mici decat cele de productie pentru a-si respecta promisiunea pretului mai mic decat al celor de la Apple. Numai ca acesta ar fi deja cel de-al doilea caz in care s-ar recurge la o subventionare interna a unui produs, dupa cel al consolei Xbox, care se vinde cu aproximativ 150 de dolari sub pretul real.

Daca pretul final ar putea reprezenta o surpriza, nu mai este pentru nimeni o surpriza faptul ca Microsoft Zune va fi produs de catre cei de la Toshiba, companie care va realiza si extensia HD DVD pentru Xbox360.

Parteneriatul dintre Toshiba si Microsoft a fost facut public la sfarsitul lunii iunie, cand cele doua companii si alti parteneri din Japonia au anuntat formarea unei aliante al carei scop este lansarea unor produse care sa concureze direct Apple. Practic, Bill Gates vrea nu doar sa acopere intreg segmentul digital pe care este prezent Apple, dar si-a propus chiar sa faca un pas inaintea lui Steve Jobs prin lansarea unui telefon mobil marca Zune. (In piata se vorbeste de mai bine de doi ani despre iPhone, insa pana acum nu exista nici o informatie oficiala. Pe de alta parte, unii analisti spun ca momentul in care Apple ar fi putut avea succes cu un astfel de gadget a cam trecut.)

Momentan, Microsoft se afla in discutii cu mai multe televiziuni importante si studiouri de filme in vederea incheierii de parteneriate pentru distributia de fisiere video prin intermediul Zune Marketplace. Avem in plan sa le oferim utilizatorilor o intreaga suita de produse sub marca Zune, iar primele dintre ele vor fi disponibile incepand cu anul acesta, a declarat Chris Stephenson, managerul departamentului responsabil pentru piata produselor de divertisment si a serviciilor.

Investitiile in noua afacere si in promovarea brand-ului Zune se ridica la cateva sute de milioane de dolari. Compania se asteapta insa ca rezultatul investitiilor sa fie vizibil de-abia peste cativa ani. Mai putin clar e insa faptul daca Bill Gates este dispus sa accepte intr-o prima faza pierderi financiare pe segmentul de hardware. Totusi, analistii sunt optimisti, intrucat Microsoft le poate compensa prin vanzarea de melodii, filme si eventual jocuri video, strategie pe care compania a adoptat-o si in cazul consolei de jocuri Xbox.

Cum era de asteptat, reactiile nu au intarziat sa apara. Microsoft va avea de infruntat o concurenta puternica. Va fi dificil pentru ei sa creeze un dispozitiv cu acelasi grad de distinctie cum s-a intamplat in cazul Apple cu iPod, spune Michael Gartenberg, director de cercetare in cadrul companiei Jupiter Research. In paranteza spus, alti producatori de hardware, printre care Creative Technology, Samsung Electronics si Toshiba, ofera playere portabile care incorporeaza aplicatii Microsoft, dar nu au inregistrat un succes notabil de piata in fata Apple. Notorie este insa tentativa esuata a Dell Inc. de a musca din marul lui Jobs.

Producatorul si distribuitorul american de computere a renuntat in luna august la comercializarea player-ului DJ Ditty, anuntand ca a stopat si proiectele de dezvoltare a altor playere proprii. Cand Dj Ditty a fost anuntat in septembrie 2005, Dell a sperat ca display-ul monocrom al player-ului si compatibilitatea acestuia cu fisierele WMA, precum si capacitatea dubla de stocare vor fi tot atatea atuuri in fata iPod Shuffle. Cu toate acestea, player-ul de 99 USD nu a avut succes, ba chiar a fost criticat pentru unele dificultati de utilizare.

Miza este foarte mare. Microsoft trebuie sa depuna eforturi serioase pentru a avea succes, dar compania detine resurse financiare importante si este foarte perseverenta, considera si Toan Tran, analist la Morningstar. O miza cu atat mare cu cat cererea de playere digitale este tot mai mare. Numai in SUA, bunaoara, una din cinci persoane cu varsta de peste 12 ani detine un player portabil, iar unul din 20 de utilizatori au mai mult de un player, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Ipsos.

Practic, peste 54% dintre adolescenti detin un player de melodii, in timp ce procentul printre utilizatorii cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani este de 30%. Zune nu va distruge iPodul, este de parere Michael Gartenberg, analist la firma JupiterResearch. Dar, daca nu-l va distruge, are macar sanse sa-l devanseze?

October 3, 2006
Specificatii tehnice
Cativa bloggeri din industria muzicala americana au fost invitati recent la Seattle pentru un test al gadget-ului. Verdictul a fost unul pozitiv, cu exceptia unor critici legate de greutatea si, mai ales, de autonomia Zune, la mare distanta de cea a iPod.

Zune
- MEMORIE: Hard disk 30GB – poate stoca 7.500 de melodii, 100 de ore de video sau 25.000 de fotografii digitale
- ECRAN: LCD cu diagonala de 3 inchi (7,62 cm) si rezolutie de 320 x 240
- SUPORT: Audio – MP3, AAC, WMA; Video – MPEG4, WMV, H.264; Foto – JPEG
- SISTEM: Windows 2000, XP, Vista; USB 2.0.
- DIMENSIUNI: Lungime – 11,1 cm; Latime – 6,1 cm; Grosime – 1,4 cm
- Autonomie: 12 ore de redare audio si trei ore si jumatate video
iPOD

MEMORIE: Hard Disk 30GB – poate stoca 7.500 de melodii, 25.000 de fotografii si 40 de ore de format video

ECRAN: LCD cu diagonala de 2,5 inchi (6,35 cm) si rezolutie 320 x 240

SUPORT: Audio – AAC, MP3, MP3 VBR, AIFF, WAV; Video – MPEG-4, H.264; Foto: JPG, BMP, GIF, TIFF, PSD, PNG

SISTEM: Mac OS X; Windows 2000, XP, Vista; USB 2.0

DIMENSIUNI: Lungime – 10,41 cm; Latime – 6.09 cm; Grosime – 1,39 cm

AUTONOMIE: Peste 20 de ore de redare audio si sase ore si jumatate video

Familia Zune

Pe langa Zune si Zune Marketplace, Microsoft va oferi si o gama de accesorii:

ZUNE CAR PACK: va include un tuner FM, cu AudioSeek si Zune Car Charger

ZUNE HOME A/V: include cinci produse care integreaza televiziunea si speakere de muzica: Zune AV Output Cable, Zune Dock, Zune Sync Cable, Zune AC Adapter si telecomanda wireless Zune pentru Zune Dock

ZUNE TRAVEL: ofera cinci produse de calatorie cu dispozitiv Zune: castile Zune Premium, telecomanda Zune Dual Connect, geanta Zune Gear, Zune Sync Cable si Zune AC Adapter
October 3, 2006
Folksonomie si agregare

Milioanele de utilizatori ai internetului care adauga scurte descrieri ale resurselor pe care le descopera sau pe care le creeaza contribuie la o opera sociala cu o imensa valoare: cartografierea internetului.

Un serviciu web pe care l-am remarcat in urma cu cateva luni ca fiind interesant din perspectiva socializarii pe net se cheama 43Things.com si este extrem de simplu ca idee: utilizatorii pot enunta pana la 43 de obiective pe care le au in vedere. Ca ar vrea sa invete chineza, ca vor sa aiba mai mult succes in viata amoroasa… Orice. Mecanismele sitului ii ajuta apoi sa intre in legatura cu alti oameni cu obiective similare, cu care pot sa discute, sa creeze o relatie. De curand am descoperit ca au mai aparut doua situri surori: 43People.com si 43Places.com – bazate pe acelasi mecanism. Navigand putin pe acesta din urma am ajuns la Vama Veche si nu mica mi-a fost mirarea ca locul era ilustrat printr-o poza… a fiicei mele! Un clic pe poza mi-a adus detaliile: fotografie de Mircea Sarbu, preluata de pe Flickr.

Aceasta este opera asa-numitelor tags, adica etichete. In tot mai multe situri suntem invitati sa etichetam continutul, adica sa indicam cateva cuvinte descriptive cu privire la continut. Si Flickr – cel mai mare sit de partajare de poze din internet – procedeaza la fel, asa ca printre cuvintele cu care am etichetat anumite poze am mentionat si locul unde au fost facute. Astfel, 43Places.com a putut sa caute poze pe Flickr pentru a ilustra un loc. Alaturi de eticheta a mai contat si faptul ca poza era licentiata Creative Commons, deci putea fi utilizata cu mentionarea creditelor aferente. De fapt, toate siturile 43 folosesc la randul lor etichete, asa ca gasirea resurselor (poze, carti, post-uri din bloguri etc.) se reduce la potrivirea tag-urilor. Mai exista si alte servicii web in care etichetarea joaca un rol important, atat pentru utilizator cat si pentru comunitate. Del.icio.us si Furl.net sunt un fel de repertorii personale de referinte in web. Cand gasesc o pagina interesanta in web, salvez referinta la Del.icio.us (Furl salveaza chiar o copie a paginii) si o etichetez pentru a o grupa impreuna cu alte referinte si pentru a o putea regasi. Magia abia aici incepe, pentru ca serviciul imi pune imediat la dispozitie o lista a celorlalti utilizatori care au memorat referinta respectiva si, in combinatie cu tag-urile, se creeaza mecanisme de navigare care imi sporesc semnificativ sansele sa gasesc alte resurse semnificative pe subiectul care ma intereseaza sau alti utilizatori cu interese similare cu ale mele. Dupa ce am utilizat o vreme serviciul, am constatat ca o etichetare neglijenta si lipsa frazei descriptive referitoare la fiecare referinta nu fac decat sa-mi reduca posibilitatile de relationare. De indata ce am devenit mai atent la aceste aspecte, Del.icio.us a devenit o resursa mult mai valoroasa.

Puterea ordonatoare a etichetelor se releva si in serviciul MyFeedz, un ziar social dezvoltat de firma romaneasca InterAKT, recent cumparata de Adobe. Si in MyFeedz, preferintele personale ale utilizatorului se intersecteaza cu cele ale comunitatii pentru a genera o selectie personalizata a stirilor, pe domeniile de interes ale fiecaruia, cu posibilitati multiple de a naviga si in zone adiacente. De fapt, ca si in cazul siturilor din gama 43 sau a celor din categoria social bookmarking, ca si in cazul altor servicii de stiri cu contributie sociala (cum sunt Reddit sau Digg), valoarea serviciului este sporita de contributia fiecarui utilizator prin etichetare si furnizare de resurse. E o ecuatie win-win tipica pentru ceea ce se numeste astazi Web 2.0.

Se poate pune pe buna dreptate problema rigorii acestui sistem popular de etichetare a web-ului. In contrast cu metodele academice bazate pe taxonomii riguroase si pe vocabulare controlate, acest efort colectiv a fost numit folksonomy – la inceput in gluma, pentru ca apoi sa devina o caracteristica larg acceptata a paradigmei Web 2.0. Fara indoiala ca nu rigoarea este trasatura definitorie a folksonomiei, ci eficienta si este cert ca in combinatie cu tehnicile de agregare (o alta caracteristica a noului web) obtinem un web mai personal, mai domestic. Imaginea globala mi s-a relevat abia cand am inceput sa folosesc serviciul de agregare NetVibes, care mi-a permis sa adun la un loc toate resursele informationale uzuale, incepand cu motoarele de cautare si casutele postale, trecand prin fluxurile de stiri si blogurile preferate, pana la monitorizarea anumitor utilizatori sau etichete din Del.icio.us. sau Flickr.

October 3, 2006
Dialoguri auto

Producatorul japonez Nissan a anuntat ca are in plan testarea unui sistem inteligent de transport, care trimite mesaje wireless masinilor aflate in trafic.

Unele inventii nu aduc chiar atat de multe noutati. De pilda, sistemul de comunicatii intre doua vehicule in miscare este folosit de mult timp in navigatie. Nu se poate spune insa ca sistemul propus de Nissan nu imbunatateste siguranta sofatului.

Intr-un experiment care va incepe pe 1 octombrie si va avea o durata de 30 de luni, in care vor fi implicati 10.000 de soferi si masinile lor, mesajele emise de o masina vor fi reflectate de parapetii de pe marginea autostrazilor japoneze si reflectate apoi catre alti participanti la trafic. De pilda, un mesaj primit de computerul de bord al autoturismelor ar putea alerta soferii asupra conditiilor de trafic.

Oficialii Nissan au anuntat ca, daca rezultatele experimentului se dovedesc incurajatoare, sistemul va incepe sa fie folosit la scara larga, incepand cu 2010. Iar analistii sunt de parere ca, daca exista un loc unde sa aiba succes un astfel de sistem, acesta nu poate fi altul decat Japonia. Mai mult de jumatate dintre masinile existente sunt prevazute cu computer de bord si echipamente de localizare prin satelit.

Pentru comparatie, mai putin de 10% dintre soferii europeni sau americani au masini cu computer de bord. Oficialii Nissan au spus ca experimentul va testa mai multe functii, printre care una de atentionare asupra soferilor care ajung cu o viteza prea mare in intersectii. In acest caz, aparatul din masina va emite un mesaj scurt, spunand masina se apropie din partea dreapta. Echipamentele vor contine si un ghid geografic dinamic, care-i va informa pe soferi despre cel mai scurt drum posibil, folosind informatiile primite de la alte masini.

October 3, 2006
Roiuri de sms-uri

Swarmteams este un serviciu de comunicatii in grup. Cei care l-au lansat spun ca s-au inspirat din lumea animalelor, insa e greu de crezut ca ar putea tenta pe altcineva decat homini GTS.

Odata ce ti-ai facut un cont cu nume de utilizator si parola si ti-ai convins si persoanele cunoscute sa faca la fel, apar mai multe dileme cand trebuie sa comunici ceva. Pentru ca ai la dispozitie sms-ul, mesageria instant prin MSN, Skype sau ICQ, feed-uri RSS pentru cei care au programe de citire ale acestui format si chiar verbal, prin VoIP. Sau, de ce nu, toate la un loc, bifand inainte de a trimite mesajul toate casutele cu modalitati de expediere.

Swarmteams este probabil cel mai ambitios serviciu ce foloseste internetul, iar proprietarii companiei spun ca sursa de inspiratie a conceptului a fost comportamentul de grup al animalelor. Totusi, serviciul e proaspat lansat si se observa locuri in care ar mai putea fi imbunatatit. Dar, odata depasiti pasii dificili, serviciul functioneaza fara probleme, chiar si pentru Romania. Iar in cazul sms-urilor, limita creditului lunar gratuit este de 50. Altfel, orice client poate cumpara credit pentru a-l folosi cu sms-uri suplimentare, taxate cu 10 centi/mesaj. Un alt avantaj ar fi acela ca serviciul nu necesita instalare si poate fi folosit prin intermediul unui calculator cu o conexiune la internet.

Avand sediul la Belfast, cei sase din echipa swarmteams tocmai au inceput sa accepte metode de plata pentru clientii serviciului, numarul celor care se vor putea inscrie pentru varianta gratuita fiind limitat.

Swarmteams a fost dezvoltat cu gandul la unele cercetari in biologie care au avut ca obiect de studiu sistemele de comunicare intre membrii unor comunitati mari cum sunt micro-organismele, furnicile sau albinele. Facand o analogie putin fortata, oamenii dintr-un grup format pe swarmteams comunica toti unul cu celalalt, mesajele fiind vazute by default de toti membrii.

Ceea ce ar putea pune pe ganduri un posibil abonat al serviciului este faptul ca pe site, in spatele rubricii de contact cu administratorii portalului, se ascunde o simpla interfata de trimis e-mail-uri, lipsita de telefon sau ID-uri de messenger. Dar, in fond, discretia e o mare calitate. 100% umana.

October 3, 2006
De la Pamant la Mir

La aproape un veac si jumatate de la zborul uriasei ghiulele atintite spre Luna de distinsul presedinte al tot pe atat de distinsului Club al armelor, Impey Barbicane, omul mai face un pas mic in cucerirea spatiului extraterestru: turismul extraorbital.

Anousheh Ansari e mai mult decat o stire a zilei. A ajuns in Statele Unite in 1984. Avea 18 ani si nu stia mai mult de cateva cuvinte in limba engleza. Cativa ani mai tarziu absolvea Universitatea George Mason si se angaja la o companie din domeniul telecomunicatiilor, cumparata ulterior de Verizon. Acum este proprietara Prodea Systems, o prospera companie din domeniul tehnologiilor digitale cu sedii in mai multe tari. Dar nu implinirea visului american a facut din ea vedeta buletinelor de stiri din intreaga lume. Pe 18 septembrie 2006, iranianca de 40 de ani decola de la cosmodromul rusesc din Baikonur, Kazahstan, la bordul unei rachete Soiuz, devenind astfel cel de-al patrulea turist spatial din istorie si prima femeie in aceasta postura.

Jurnalul de bord al turismului spatial a consemnat prima inregistrare a unui zbor in aprilie 2001, cand miliardarul american Dennis Tito, fost specialist al NASA, petrecea o saptamana la bordul statiei Mir. Un an mai tarziu, el era urmat de milionarul sud-african Mark Shuttleworth, pentru ca in 2005 lista sa fie completata cu numele unui alt miliardar american, Gregory Olsen. Turismul spatial ar putea deveni o moda, declara pe atunci Jean-Yves Le Gall, directorul general al consortiului european Arianespace, liderul global in domeniul lansarii satelitilor comerciali pe orbita. Dar pana sa se ajunga acolo, legea o face compania americana Space Adventures, care a incheiat o conventie cu Agentia Spatiala Rusa privind efectuarea unor zboruri comerciale catre Mir. Pretul unui astfel de voiaj: 20 de milioane de dolari. Dar cea mai exclusivista oferta a agentiei este cea pentru un zbor in jurul lunii, taxat la 100 de milioane de dolari. Si desi a trecut un an de cand compania a anuntat noua destinatie, pana acum nici un client nu s-a aratat dispus sa strabata drumul imaginar al lui Jules Verne si al sau temerar Barbicane spre Luna.

Privit exclusiv din perspectiva costurilor, un bilet catre Luna poate fi, totusi, o afacere buna. In fond, totul tine de perspectiva. Luna se afla la o distanta de aproximativ 1.000 de ori mai mare fata de Pamant decat Statia Spatiala Mir, care orbiteaza la 370 de kilometri in jurul Terrei. Comparand tarifele si luand in calcul numai diferenta de distanta, o calatorie spre Luna ar avea un pret de 125 de dolari/kilometru, in vreme ce in cel de-al doilea caz ar ajunge la 25.000 de dolari. Cert este ca oficialii Space Adventures se declara optimisti, anticipand ca primul zbor turistic spre Luna ar putea fi anuntat candva intre 2008 si 2010. Asta in conditiile in care Eric Anderson, CEO al Space Adventures, recunoastea anul trecut ca studiile de piata pe care le-a comandat au relevat faptul ca oferta companiei se adreseaza unui numar mai mic de 1.000 de persoane din toata lumea. Pe de alta parte, exista o distanta cosmica intre a-ti permite o asemenea extravaganta si a vrea intr-adevar sa faci o excursie in jurul Lunii. Iar prima intrebare ar fi in ce masura o persoana care si-ar putea permite o vacanta de 100 de milioane de dolari este dispus sa-si riste viata intr-o naveta Soyuz ruseasca.

O intrebare mai degraba retorica, de vreme ce Space Adventures s-a implicat in mai multe alte proiecte, printre care si constructia unui aeroport pentru lansarea rachetelor in Singapore. Mai mult decat atat, portul spatial din Singapore va include un muzeu si un parc de distractii din acelasi registru de activitati. Vizitatorii vor putea sa simta pe propria piele forta gravitationala facand exercitii intr-o centrifuga similara cu cele folosite pentru antrenamentul cosmonautilor sau vor putea experimenta mersul in conditii de imponderabilitate intr-un laborator special.

Pana acum, peste 2.000 de clienti au ajuns in zona sub-orbitala a Pamantului folosind diferite aeronave, fara nici un incident. Pentru 19.000 de dolari poti sa vezi spatiul intunecat de deasupra atmosferei si curbura Pamantului din cockpit-ul unui MIG-25 Foxbat la o viteza de doua ori si jumatate mai mare decat cea a sunetului. Pentru 7.000 de dolari ai parte de 30 de secunde de imponderabilitate naturala la bordul navetei Ilyusin, aeronava folosita de cosmonautii rusi pentru antrenamente.

Cu doar 20 de angajati, Space Adventures a avut anul trecut un profit de 1,5 milioane de dolari, in mare parte datorat unor companii ca American Express, Oracle, Volkswagen sau Citibank, care au oferit zboruri sub-spatiale clientilor sau angajatilor. Exprimand un punct de vedere oficial, analistii NASA se asteapta ca piata turismului spatial sa ajunga la 20 de miliarde de dolari in mai putin de 20 de ani. In prezent, un zbor al navetei americane care face traseul Pamant-Statia Mir costa aproximativ 500 de milioane de dolari.

Si pentru ca doar cei foarte bogati pot plati 20 de milioane de dolari pentru o distractie de cateva zile pe statia Mir, titratul antreprenor Richard Branson si-a unit fortele cu compania aeronautica Scaled Composites pentru a realiza o naveta spatiala care sa faca zborul dincolo de atmosfera mai accesibil. Primul lor produs, SpaceShipOne, a devenit si primul vehicul cosmic privat care a ajuns in spatiul suborbital al Pamantului.

In prezent, cei doi aliati lucreaza la designul navetei SpaceShipTwo, care ar trebui sa duca pasageri la o distanta suficient de mare de Pamant pentru a experimenta lipsa gravitatiei. Pretul estimat al unei astfel de calatorii: 200.000 de dolari. Ar mai trebui spus ca primele zboruri sunt planificate pentru 2008. Virgin Galactic va opera zborurile de la un aerodrom din Statele Unite a carui constructie va costa aproximativ 100 de milioane de dolari. Locul ales se afla intr-o zona muntoasa, la o altitudine de 1.500 de metri, pentru a asigura calatorii mai scurte si a economisi banii pentru combustibil.

Pe de alta parte, nu putine sunt vocile care spun ca, strict din perspectiva cifrelor, cele mai mari beneficii din afacerile extraterestre nu vor veni de pe urma biletelor de calatorie. Indiferent de cat de mari ar fi preturile acestora. Un teren care poate fi explorat cu sanse mult mai mari de a aduce profit investitorilor este considerat cel al plasarii satelitilor pe orbita in jurul Pamantului.

Asemenea retele pot acoperi nevoile de comunicatii pentru sistemele de pozitionare GPS, transmisiuni TV catre orice destinatie sau transferul de date sau voce prin satelit.

Nu ai nevoie de nave spatiale pentru oricare dintre aceste aplicatii, spune Loren Thomson, director al Lexington Institute din Washington. Supozitia ca va avea la un moment dat sens din punct de vedere comercial sa trimiti turisti in spatiu este prematura.

Pana acum, zborurile private in spatiul cosmic au avut loc exclusiv prin intermediul rachetei rusesti Soyuz, iar NASA s-a aratat reticenta in a incuraja fenomenul.

In cartea lui Mike Mullane, Riding Rockets, autorul explica de ce NASA are rezerve legate in a face turism cosmic. Conform acestuia, argumentul principal al Agentiei Spatiale Americane ar fi acela ca aducerea unor persoane fara un antrenament intensiv la bordul un navete care costa miliarde de dolari este cel putin riscanta, luand in calcul comportamentul imprevizibil al pasagerilor amatori, care ar putea pune in pericol echipajul si naveta in sine. O afirmatie deloc gratuita sau fortata. Inclusiv unul dintre partenerii de echipaj al lui Anousheh Ansari, astronautul american Michael Lopez-Alegria, marturisea recent ca pericolele presupuse de o misiune spatiala sunt mult mai mari daca partenerul de zbor are la activ doar 6 luni de antrenament. Dar un pasager suplimentar atat de generos reprezinta pentru rusi o buna ocazie de a-si atenua costurile.

In economia companiilor cu activitati extraterestre exista unele care reusesc sa faca bani fara sa puna pe nimeni pe orbita. Teren de vanzare, zona buna, vedere spre Pamant. Cam asa suna anunturile tipice ale agentiei imobiliare Lunar Embassy. Pentru ca, speculand o lacuna a Tratatului pentru Spatiu (1967) care spune ca nici un guvern nu poate pretinde in nume propriu posesia asupra unui corp ceresc, fara a pomeni insa ceva despre dreptul indivizilor de a si-l aroga, compania americana vinde cu succes teren pe Luna. Am 3,5 milioane de clienti, inclusiv fostii presedinti Ronald Reagan si Jimmy Carter sau vedete de cinema, spune Hope. China este cea mai recenta tara unde Lunar Embassy si-a deschis filiala, dupa cele din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Australia, Noua Zeelanda si Japonia.

Daca cifrele declarate de Hope sunt reale, inseamna ca exista in lume 3,5 milioane de oameni care nu-si permit un bilet pana acasa. Tot ce pot face e sa astepte momentul cand calatoriile in spatiu vor deveni suficient de ieftine. Iar atunci cand vor fi posibile, antreprenorii vizionari vor fi pusi in fata unei dileme specifice economiei produselor de lux. Sa popularizeze serviciul prin preturi accesibile sau sa le mentina la nivelul de acum si astfel sa le pastreze aura de exclusivism?

September 26, 2006
Spatiul, in premiera
- 1957 Primul animal in spatiu. Laika – o femela metis gasita pe strazile Moscovei – a devenit celebra dupa ce a orbitat de trei ori in jurul Pamantului. Desi la vremea aceea rusii declarau ca a trait cateva zile in spatiu, a murit la cateva ore de la decolare.
September 26, 2006