BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Femeia care conduce în România un business de peste 1 miliard de lei şi peste 3.400 de angajaţi: „Sunt optimistă în privinţa viitorului. Crizele geopolitice, financiare şi sociale vor continua să apară, astfel încât flexibilitatea, rezilienţa şi empatia devin cele mai importante competenţe de care avem nevoie”

    Cifră de afaceri (2022*): 1,3 mld. lei

    Profit net (2022*): 39,4 mil. lei

    Număr de angajaţi*: 3.426

    *exerciţiul financiar încheiat la 30.09.2022

    Biografie:
    Este director general pentru cele două locaţii Emerson, din Cluj-Napoca şi Gilău – cea mai mare şi mai complexă organizaţie Emerson din Europa. Este fondatoarea Women’s Impact Network (WIN) – o organizaţie internă care sprijină dezvoltarea femeilor şi inspiră tinerii să urmeze cariere în domeniul STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică).

    ► Acum 20 de ani aspiraţiile mele se îndreptau către domeniul ingineriei chimice. Visam să devin o cercetătoare de prestigiu şi să contribui la descoperirea remediilor pentru diverse afecţiuni. Totuşi, realizam că pentru a-mi îndeplini visul, ar fi fost necesar să colaborez cu o companie străină, deoarece cercetarea în România nu atingea un nivel avansat. Fiecare poziţie ocupată a reprezentat, în momentul respectiv, un pas în direcţia potrivită, iar eu m-am dedicat cu pasiune fiecărei responsabilităţi.

    ► Deşi parcursul meu profesional a luat o direcţie neaşteptată faţă de planurile iniţiale, am privit fiecare provocare ca pe o oportunitate de creştere. În timpul concediului de maternitate, am simţit nevoia unei schimbări. După opt ani petrecuţi într-o poziţie de director comercial, am început să explorez afacerile la nivel internaţional. Am descoperit plăcerea de a interacţiona cu oameni din medii culturale diverse şi de a înţelege particularităţile modului de desfăşurare a afacerilor în alte ţări.

    ► Sunt optimistă în privinţa viitorului. Crizele geopolitice, financiare şi sociale vor continua să apară, astfel încât flexibilitatea, rezilienţa şi empatia devin cele mai importante competenţe de care avem nevoie pentru a lucra şi a trăi în armonie. Având în vedere incertitudinea, adaptabilitatea şi abilităţile eficiente de gestionare a emoţiilor vor fi foarte importante pentru menţinerea stării de bine şi a performanţei. În acelaşi timp, va fi crucial să construim relaţii bazate pe încredere, empatie şi incluziune.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Măriuca Talpeş, Bitdefender şi Intuitext: „Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale”

    Cifră de afaceri (2022): 1,458 mld. lei*

    Profit net 2022: 292,3 mil. lei*

    Număr de angajaţi 2024: > 1.600

    *conform datelor publice disponibile la ministerul de finanţe (Bitdefender)

    Biografie:
    Măriuca Talpeş este una dintre cele mai cunoscute femei din businessul local, după ce a construit alături de soţul său compania de soluţii de securitate informatică Bitdefender, un brand românesc cunoscut şi în afara graniţelor. În prezent, activează ca CEO al Intuitext, companie cu activitate în domeniul digitalizării educaţiei şi manualelor şcolare. Este o voce activă pe teme legate de educaţie şi unul dintre autorii iniţiativei Edu Networks, proiect lansat în 2019 care îşi propune să ducă România în top zece sisteme educaţionale din Europa până în 2030.

    ► Acum 20 de ani, împreună cu echipa noastră, visam şi, de fapt, lucram la primele „cărţi electronice”, ceva mai portabile decât laptopurile de pe vremea aceea, de pe care să citim cărţi, numai că ele cântăreau atunci câteva kilograme. Lucram la lecţii digitale ca să ajutăm copiii să descopere pe calculator fenomene greu de înţeles, care se produc în laboratoare sau în natură – la nivel de celulă sau la nivel planetar –, să îi ajutăm să simuleze singuri aceste fenomene şi să înţeleagă cum funcţionează aceste lucruri.

    ► Odată cu noul val recent de inteligenţă artificială, conţinuturile pot fi create mult mai uşor. Focusul s-a mutat astăzi pe motivarea copiilor pentru învăţare, folosirea ştiinţelor cognitive şi ale educaţiei pentru a crea parcursuri de învăţare personalizată şi cu mare eficienţă, pentru o învăţare mai profundă şi mai rapidă. Acum avem tablete, dispozitive precum Kindle, specializate pentru cărţi şi documente, cu ecrane gândite pentru lectură îndelungată, care ne ajută să purtăm cu noi oricâte cărţi în ghiozdan – zeci, sute sau mii – dar care cântăresc doar câteva sute de grame. Există şi ochelari de realitate virtuală, sau/şi cu realitate augmentată, simulări de fenomene reale de orice natură pe internet – de fapt poţi plonja într-un mediu creat pentru a învăţa repede şi bine. Problema încă este de a crea conţinuturi care să susţină învăţarea elementelor din programa şcolară şi integrarea lor cât mai eficientă în procesul de 

    ► Focusul meu şi al echipelor cu care lucrez este educaţia preuniversitară. Dacă ne gândim la următorii 20 de ani, asta înseamnă 2025-2044. Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale sau AGI (High Level Machine Intelligence/Artificial General Intelligence), adică acea inteligenţă care va fi cel puţin la nivelul experţilor în toate domeniile cu valoare economică. Shane Legg, cofondator al Deep Mind/Google, estima în noiembrie 2023 că AGI poate fi atinsă până în 2028, cu o probabilitate de 50%. Alte studii vorbesc de atingerea de către AI a nivelului de AGI undeva între 2027 şi 2041. În acelaşi timp, unele studii estimează un deficit de aproximativ 55 de milioane de profesori pentru a ajunge la o educaţie centrată pe elev, în care să putem vorbi cu adevărat de o educaţie personalizată fiecărui copil. Iar criza de profesori în România se va adânci în anii următori odată cu pensionarea multor profesori formaţi în ultima parte a secolului al XX-lea. (…) După ani de încercări cu tehnologiile de AI şi înainte de apariţia noului val de AI, specialiştii ajunseseră la concluzia că acele tehnologii pot fi de ajutor, dar limitate în educaţia copiilor, şi mai ales că nu pot contribui mult în procesul de învăţare al copiilor. Or, odată cu apariţia noului val de AI, devenit clar prin lansarea ChatGPT 3.5 în noiembrie 2022, a renăscut ideea de asistenţi bazaţi pe inteligenţa artificială, care ar putea ajuta cu mare succes copiii în învăţare, profesorii în procesul de educare a copiilor şi profesorii în dezvoltarea lor profesională.

  • Soluţia pentru problema multor români care vor să îşi transpună activitatea de cercetare în afaceri

    Transformarea ideilor inovatoare în afaceri viabile este adesea o provocare pentru cercetători şi studenţi. Cum ar fi însă dacă ar exista o platformă care să faciliteze acest proces, oferind resurse, mentorat şi expunere în faţa potenţialilor investitori? 

    O iniţiativă locală a pus deja bazele unei astfel de soluţii — Laser Valley Bootcamp 2024, organizat de Asociaţia Măgurele Science Park în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR) şi cu suportul Launch România.

    Evenimentul a reunit echipe de cercetători şi studenţi, oferindu-le şansa de a-şi prezenta ideile inovatoare şi de a le transforma în potenţiale start-up-uri. Organizatorii susţin că acest format este de zece ori mai eficient în generarea de proiecte viabile comparativ cu abordările tradiţionale, fiind totodată şi mult mai rapid în identificarea şi dezvoltarea ideilor cu potenţial real de piaţă. „După un an de zile de la momentul la care am lăsat anul trecut bootcampul,  putem să ne lăudăm ca echipă organizaţională cu un startup, cu un IMM (denumit SeedPods – n. red.) care a câştigat anul acesta la Innovation Labs, hackathonul din 2024, premiul de Best Product. Echipa este închegată, mai au şi alte surse care i-ar putea ajuta, îi sprijinim în continuare, deci anul acesta ne-am stabilit ca ţintă să avem minimum două echipe care să fie ajutate, şi să-şi dorească să meargă mai departe“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mădălin Ioniţă, director executiv, Asociaţia Măgurele Science Park.

    El a făcut referire la proiectul SeedPods, înfiinţat de o echipă de cercetători români, care a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar păduri întregi cu ajutorul unor drone, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure. Pe modelul SeedPods, câştigător al ediţiei de anul trecut, Asociaţia Măgurele Science Park şi-a propus ca două dintre echipele câştigătoare din acest an să devină start-up-uri.

    Toate ideile propuse de echipele de cercetători şi studenţi care au câştigat competiţia Laser Valley Bootcamp 2024 au şanse să devină businessuri reale şi să nu rămână doar nişte proiecte de cercetare într-un laborator, după cum a susţinut Liviu Gherghescu, head of IT infrastructure în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci locale. „Am discutat cu majoritatea echipelor şi ideile au fost bune. Cele cinci care au câştigat, practic, această ediţie au fost idei, din punctul meu de vedere, foarte bune. Sunt idei care au potenţial foarte mare să iasă din zona de cercetare către partea de business. Şi m-a bucurat foarte mult că majoritatea ideilor din finală, din ziua de duminică, au atacat zona de mediu.“

    Evenimentul Laser Valley Bootcamp 2024 a reunit echipe de cercetători şi studenţi, oferindu-le şansa de a-şi prezenta ideile inovatoare şi de a le transforma în potenţiale start-up-uri.

    Anul acesta, primele trei locuri au fost câştigate de proiectele Steady Cut, RoBlue Engineers şi Partial Eclipse. „Proiectul nostru se numeşte Steady Cut şi îşi propune dezvoltarea unui bisturiu laser care să conţină un mecanism de amortizare a tremurului mâinii pentru creşterea preciziei în cadrul procedurilor chirurgicale. Ţintim către o precizie de nivel robotic cu un cost cât mai redus“, a declarat Emil Niţă, cofondator, Steady Cut, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „În momentul de faţă avem un prototip care este testat în zona de laborator, pe tot ce înseamnă zona de vibraţii, pe mai multe direcţii şi cum putem face algoritmi de compensare, urmând să trecem în cea de-a doua fază, dezvoltând un produs la scară 1 la 1, care să ne ajute să începem testele propriu-zise, în testele clinice, dacă vreţi. Dezvoltarea unui MVP în momentul de faţă costă 15.000 de euro, excluzând sursa laser.“

    „Am plecat de la ideea de a moderniza curăţarea plajelor şi să ajungem în punctul în care putem să folosim automatizarea şi noile tehnologii pentru a putea curăţa într-adevăr plajele. În momentul de faţă am reuşit să realizăm un semiprototip pentru care am folosit printarea 3D pentru că e mai simplu pentru noi să ne dăm seama de ce piese avem nevoie, de ce formă avem nevoie“, a explicat Mara Hutart, cofondatoare, RoBlue Engineers. „Robotul ar trebui să ia absolut orice există pe plajă, de la sticle mari de şampanie, la peturi, la absolut orice, până la cele mai mici mucuri de ţigară.“ „Noi dezvoltăm un pachet de soluţii pentru persoanele cu fotosensibilitate, respectiv o pereche de ochelari cu un filtru special şi cu un spectrometru pe şaua nazală, astfel încât să detecteze stimuli luminoşi care pot să fie dăunători pentru utillizatorul final“, a declarat Fattima Al-Abedj, cofondatoare, Partial Eclipse. „Ochelarii vor avea nişte senzori integraţi. Aceştia vor avea nişte parametri setaţi prin aplicaţia duală, de către cazul medical sau de către utilizator, în funcţie de tipul de utilizare.“

    Proiectul de la Măgurele a fost iniţiat de către Consiliul Judeţean Ilfov, Primăria Măgurele şi IFIN HH şi în colaborare cu Universitatea Politehnica de Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti. „De ce un parc ştiinţific şi tehnologic la Măgurele? În  primul rând datorită infrastructurii paneuropeane care există la Măgurele şi în al doilea rând datorită unei platforme în domeniul fizicii care poate fi ajutată să fie mult mai eficientă în ceea ce se întâmplă ca activitate şi exploatare a rezultatului de cercetare. Deci există cunoaştere, există dorinţă, există posibilitate, resursă umană, financiară, materială, ca să fie dezvoltat acest proiect strategic în această regiune”, a explicat Mădălin Ioniţă.

    Proiectul ar urma să primească o finanţare de câteva zeci de milioane de euro pentru a-şi continua dezvoltarea. „Proiectul a avut unele modificări, în primul şi în primul rând prin sursa de finanţare. Iniţial s-a marşat pe un credit bancar. În perioada imediat următoare, datorită noilor surse de finanţare care au apărut, s-a focalizat iniţiatorul pe fonduri nerambursabile. Proiectul a fost, datorită eforturilor colegiilor de la Consiliul Judeţean Ilfov, declarat proiect strategic al regiunii Bucureşti-Ilfov şi aprobat de către Comisia Europeană, în acest sens. Până la sfârşitul acestui an, în principiu, ar trebui să fie depusă documentaţia pentru ca acest contract să fie semnat. Finanţarea se va ridica la 65 de milioane de euro grant la care se adaugă încă 15 milioane de euro ca activităţi neeligibile care vor fi sprijinite, finanţate de către Consiliul Judeţean Ilfov din alte surse de finanţare. Obiectivul major a fost şi este în continuare să desfăşurăm un set, o paletă de servicii cu valoare adăugată în regiune, astfel încât să creştem competitivitatea economică la nivel regional. OK, nu focalizându-ne doar pe stakeholderii sau pe părţile interesate din regiune. E clar că va trebui să ieşim să lucrăm la nivel naţional, la nivel internaţional, dar trebuie făcut ceva ca să învăţăm să lucrăm în colaborare mult mai mult”.

    În plus faţă de Laser Valley Bootcamp, eveniment realizat cu susţinerea BCR şi cu suportul echipei de la Launch Romania, pe platformă au loc şi alte evenimente.  „Noi facem şi alte tipuri de evenimente, să ştiţi, nu stăm într-un singur eveniment anual şi lucrăm împreună cu colegii, au început evenimentele tip meet-up prin care ne ducem împreună la fiecare institut naţional de cercetare de dezvoltare de aici de pe platformă. Deja am avut trei astfel de evenimente, este foarte important să sprijinim ca mediul de afaceri să înţeleagă ce există aici pe platformă, atât cunoaştere cât şi infrastructură. Aici sunt laboratoare de testare, sunt laboratoare de standardizare, sunt infrastructuri noi în care nu va ajunge niciodată să investească un IMM.  Nici nu e cazul să investească toată timpul cât le are deja dezvoltate aici”, a declarat Mădălin Ioniţă.

    Acest tip de evenimente sunt esenţiale pentru dezvoltarea ecosiste­mului de start-up-uri şi până la urmă a economiei, a punctat Lucian Stroie, agile coach în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci locale, care susţine acest eveniment. „Unele iniţiative pe care le avem sunt cele clasice ca la orice bancă, dar avem şi o zonă de dezvoltare a societăţii şi sunt mentor pentru noile companii care vor să se dezvolte, să-şi clarifice obiectivele, să treacă la următorul nivel. Am făcut asta cu mai multe ocazii şi Laser Valley 2024  este cea mai recentă dintre ele. Aici continui o tradiţie pe care am început-o acum câţiva ani, din zona de social finance. Noi ca organizaţie avem o istorie, venind din zona Fundaţiei Erste, care a plecat de la premisa că o organizaţie poate creşte, o organizaţie în domeniul financiar poate creşte foarte bine dacă şi economia creşte. Suntem ca o barcă care plutim pe economie. Scopul nostru este de a ridica cât putem economia, astfel încât să ne ridicăm şi noi nivelul nostru.”

    În primul rând, la asemenea evenimente contează ca participanţii să vină cu idei, să aibă deschiderea să le prezinte şi să caute coechipieri alături de care să le dezvolte şi care să vină cu perspective noi. „Pitch-urile mă bucur că au fost multe. Au fost peste 20.  Uneori contează cantitatea mai mult decât calitatea pentru că primul criteriu este să fie idei, ca să ai de unde selecta. E important şi că a fost diversitate. Au fost o grămadă de zone acoperite de la cele tradiţionale pentru startup-uri – idei de produse software, până la lucruri mai aplicate, lucruri mai palpabile, mai fizice, care ajută viaţa oamenilor, au fost idei cu potenţial de impact în societate, idei care pot fi scalate şi idei care duc dinspre sfera laboratorului spre sfera aplicaţiei în viaţa omului de zi cu zi “, a spus Stroie. În discuţiile cu echipele „scopul nostru nu este să transferăm knowledge. Toată lumea are Google, toată lumea ştie să găsească informaţie. Scopul nostru este să creăm în mintea celor care vor să ducă un proiect mai departe conştientizarea unor anumite întrebări, unor anumite nevoi“, a explicat Stroie. Rolul mentorilor este acela de a le oferi perspective noi echipelor de proiect.

    „Discuţiile noastre au loc  în dorinţa de a-i ajuta pe membrii echipelor să vadă lucrurile şi din perspectiva comercială, a oamenilor care au o cultură a unei corporaţii care se uită la multe, multe lucruri. Scopul nostru este de a creşte rata de supravieţuire a proiectelor. (…) Pentru mine, succesul acestui eveniment înseamnă că, pe de o parte, am învăţat despre nişte idei noi,  iar o altă dimensiune a succesului ar putea fi că am reuşit prin întrebările şi discuţiile pe care le avem să creez, nu şapte companii, să contribuim la cristalizarea a două idei care împreună au şanse mai mari de supravieţuire.”    ■

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Ştefan Petrea, cofondator şi CTO al Autocalls.ai

    Ce face? A dezvoltat roboţi cu voce destinaţi automatizărilor departamentelor de client service.

    „Avem câţiva clienţi pe piaţa din SUA şi în Europa. Nu pot să ofer nume deoarece avem NDA-uri (non disclosure agreements) semnate ca proces standard în colaborarea cu ei. Dar, spre exemplu, am avut discuţii cu Concentrix, care este lider global pe zona de call center şi ei au fost foarte mulţumiţi de soluţia noastră. Iar în următoarea perioadă ne vom dezvolta pe piaţa din România, unde vrem să ajungem la 50 de clienţi anul acesta.“

    Darius Moldovan, fondator şi CEO al Platyfend (fost Zero Code)

    Ce face? A dezvoltat un instrument de analiză folosit pentru a identifica posibilele vulnerabilităţi sau probleme în codul unei aplicaţii software.

    „La final de 2024 estimăm că vom avea 100 – 200 de persoane care vor folosi aplicaţia noastră. Mai avem de lucrat la câteva aspecte, toolul există ca şi concept, ca şi platformă, doar că în momentul de faţă nu este public. Avem o listă de persoane cărora vrem să le dăm acces pentru testare pentru a primi feedback. Mai durează o săptămână – două până lansăm produs pentru testare şi vor fi 20 – 30 de persoane în faza de testare – persoane sunt din companii diverse, nu toate din România.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Liviu Gherghescu, head of IT infrastructure în cadrul BCR, Emil Niţă, cofondatoare, Steady Cut, Mara Hutart, cofondator, RoBlue Engineers, şi Fattima Al-Abedj, cofondatoare, Partial Eclipse.

    Ideile echipelor SteadyCut, RoBlue Engineers şi Partial Eclipse, care au câştigat primele locuri în cadrul competiţiei Laser Valley Bootcamp 2024

    Liviu Gherghescu: „Am discutat cu majoritatea echipelor şi ideile au fost bune. Cele cinci care au câştigat, practic, această ediţie au fost idei, din punctul meu de vedere, foarte bune. Sunt idei care au potenţial foarte mare să iasă din zona de cercetare către partea de business. Şi m-a bucurat foarte mult că majoritatea ideilor din finală, din ziua de duminică, au atacat zona de mediu.“

    Emil Niţă: „Proiectul nostru se numeşte Steady Cut şi îşi propune dezvoltarea unui bisturiu laser care să conţină un mecanism de amortizare a tremurului mâinii pentru creşterea preciziei în cadrul procedurilor chirurgicale. Ţintim către o precizie de nivel robotic cu un cost cât mai redus.”

    Mara Hutart: „Am plecat de la ideea de a moderniza curăţarea plajelor şi să ajungem în punctul în care putem să folosim automatizarea şi noile tehnologii pentru a putea curăţa într-adevăr plajele. În momentul de faţă am reuşit să realizăm un semiprototip pentru care am folosit printarea 3D pentru că e mai simplu pentru noi să ne dăm seama de ce piese avem nevoie, de ce formă avem nevoie.“

    Fattima Al-Abedj: „Noi dezvoltăm un pachet de soluţii pentru persoanele cu fotosensibilitate, respectiv o pereche de ochelari cu un filtru special şi cu un spectrometru pe şaua nazală, astfel încât să detecteze stimuli luminoşi care pot să fie dăunători pentru utillizatorul final.“

     

    Mădălin Ioniţă, director executiv, Asociaţia Măgurele Science Park, şi Lucian Stroie, agile coach în cadrul BCR.

    Mădălin Ioniţă: „După un an de zile de la momentul la care am lăsat anul trecut bootcampul,  putem să ne lăudăm ca echipă organizaţională cu un startup, cu un IMM (denumit SeedPods – n. red.) care a câştigat anul acesta la Innovation Labs, hackathonul din 2024, premiul de Best Product. Echipa este închegată, mai au şi alte surse care i-ar putea ajuta, îi sprijinim în continuare, deci anul acesta ne-am stabilit ca ţintă să avem minimum două echipe care să fie ajutate, şi să-şi dorească să meargă mai departe.“

    Lucian Stroie: „Unele iniţiative pe care le avem sunt cele clasice ca la orice bancă, dar avem şi o zonă de dezvoltare a societăţii şi sunt mentor pentru noile companii care vor să se dezvolte, să-şi clarifice obiectivele, să treacă la următorul nivel. Am făcut asta cu mai multe ocazii şi Laser Valley 2024  este cea mai recentă dintre ele. Aici continui o tradiţie pe care am început-o acum câţiva ani, din zona de social finance.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Brand story. Veriga lipsă din IT-ul românesc: produsul

    Sectorul IT din România este în continuare dominat de un model de piaţă bazat în principal pe outsourcing, dar care ar trebui să migreze spre unul axat pe produse şi servicii proprii, pentru a genera mai multă valoare adăugată. Care e veriga lipsă din acest peisaj? România are nevoie astăzi de o comunitate de product manageri şi product marketing manageri, iar compania de securitate cibernetică Bitdefender a lansat în 2024 programul Bitdefender Academy tocmai pentru a răspunde acestui vid.

     

    „Din experienţa noastră, procesul de dezvoltare a produselor şi introducerea lor în piaţă este linia centrală care defineşte succesul sau eşecul unei organizaţii. Companiile din România sunt tot mai interesate de această tranziţie spre produse, însă piaţa locală nu are suficienţi oameni specializaţi.

    Nu există o universitate care să te înveţe ce înseamnă product management sau product marketing. Înveţi să scrii cod, înveţi să vorbeşti o limbă străină, înveţi să faci marketing, dar nu există cineva care să le unească pe toate. Şi această nevoie se vede în piaţă. Şi nouă ne este greu să găsim oameni cu experienţă în zona aceasta”, a explicat Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender şi coordonatoarea Bitdefender Academy. 

    Pornind de la această nevoie, producătorul global de soluţii de securitate informatică cu cartierul general în România a lansat în februarie 2024 programul educaţional Bitdefender Academy, prin care îşi propune să formeze o comunitate de profesionişti în management de produs şi marketing de produs.

    Programul a atras un număr impresionat de participanţi, în contextul în care peste 400 de persoane au aplicat pentru prima etapă. Înscrierea a fost gratuită, iar apelul Bitdefender Academy a fost lansat la nivel naţional. Dintre cei înscrişi în prima etapă, 120 de participanţi au fost invitaţi să-şi prezinte ideile de produse în evenimente regionale de tip Idea Jam, care s-au desfăşurat la sediile Bitdefender din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, dar şi online. 

    După evenimentele Idea Jam au fost selectaţi 37 de participanţi pentru un bootcamp de trei zile în care au învăţat noţiuni de bază din sfera de product management şi marketing, au interacţionat cu o parte dintre mentorii Bitdefender implicaţi în program şi unde şi-au rafinat ideile de produse. În urma unui hackathon au fost selectaţi cei 25 de finalişti pentru cea de-a patra etapă a programului, cea de academie. 

    Începând cu finalul lunii iunie, cei 25 de câştigători vor aprofunda cunoştinţele de product management şi product marketing management, timp de şase luni. Cursurile sunt structurate în module lunare de weekend şi sunt predate de 15 mentori Bitdefender şi profesori universitari. 

    Programul oferă participanţilor cadrul necesar pentru a parcurge toate etapele dezvoltării unui produs, de la idee la realitate, mecanismele pe care le implică un astfel de proiect, precum şi opţiunile de dezvoltare şi extindere odată creat un aşa-numit MVP (Minimum Viabile Product). 

    „Sperăm să învăţăm împreună în aceste luni, iar ideile inovatoare nu vin doar din zona de cyber, ideile vin din orice domeniu. Vă încurajez să puneţi acele întrebări nefireşti pentru că veţi primi răspunsuri care vă vor provoca”, a declarat Ion Georgescu, country manager Bitdefender România şi Republica Moldova şi mentor în Bitdefender Academy, în faţa celor 25 de participanţi din etapa finală. 

    E nevoie de o nouă generaţie de specialişti 

    Lista celor 25 de participanţi din etapa finală a programului Bitdefender Academy cuprinde oameni din domenii variate: studenţi la licenţă sau la master la specializări precum informatică, automatică, marketing sau litere, dar şi ingineri, arhitecţi sau oameni cu experienţă în product management sau product marketing. 

    „M-am bucurat să discut cu participanţii despre ambiţiile lor şi pe lângă ideile prezentate, îmi place cât de variate sunt contextele din care provin. Asta e obiectivul proiectului, să dezvoltăm împreună produse de succes, sprijinind oameni de product management şi product marketing, iar dinamica mi se pare foarte bună”, a declarat Dan Berte, director IoT Security la Bitdefender şi mentor.

    Totodată, proiectele de tehnologie la care lucrează aceştia pe parcursul programului sunt diverse, de la soluţii B2B pentru IMM-uri sau pentru domeniul HoReCa şi până la platforme de sănătate şi nutriţie, echipate cu inteligenţă artificială. 

    Cristina Răileanu, 36 de ani, a venit la Bitdefender Academy cu proiectul OrderUP, un sistem de booking şi management al comenzilor pentru industria HoReCa. Ea a lucrat în mai multe domenii, de la cercetare de piaţă la IT şi în prezent îşi doreşte o carieră în product marketing. 

    „Pe lângă iniţiativele deja existente în sfera academică, prin lansarea Bitdefender Academy ne-am dorit să dezvoltăm un program de educaţie la nivel naţional. De aceea avem participanţi din toate oraşele mari ale României. Vrem să creăm acest mindset de învăţare continuă şi vrem să oferim din experienţa noastră comunităţii”, a declarat Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender şi coordonatoarea Bitdefender Academy

    „Aş vrea să învăţ partea de strategie în academie. În etapele iniţiale am testat aşa puţin marea şi ne-au arătat câte puţin din ce înseamnă product management şi product marketing. Pe mine mă interesează partea de strategie şi toată partea de marketing cum funcţionează, cu cine interacţionezi, cum dezvolţi produsul, cum îl creşti, cum îl vinzi”, a spus Cristina.

    Daniel Valentin Gurguţă, 27 de ani, lucrează ca suport tehnic într-o companie şi este student la informatică, a doua facultate după cea de asistenţă socială. A venit în program cu proiectul Instructor.ro, o platformă care în primă fază vrea să pună în legătură oamenii care caută un stil de viaţă sănătos cu instructori calificaţi şi verificaţi pentru astfel de servicii.

    „Academia m-a ajutat să-mi definesc o direcţie a carierei. Eu am făcut anterior facultatea de asistenţă socială, am lucrat în domeniu, m-am reprofilat pe informatică şi cred că partea de product management le poate îmbina pe ambele, pot pune în practică şi abilităţile tehnice, dar şi pe cele sociale şi cele de marketing şi tot ce am învăţat până acum”, a explicat Daniel. 

    Bitdefender Academy nu îşi propune să fie un incubator pentru startup-uri, nu este un program în urma căruia să rezulte în fiecare an un flux direct de zeci de startup-uri care să iasă în piaţă. Este un program educaţional care urmăreşte să cultive mai mult logica unui produs de tehnologie şi să dea naştere unei comunităţi de specialişti. Unii dintre participanţi vor să fie antreprenori, dar alţii vor să înveţe product management şi product marketing.

    „Mi-aş dori să se cristalizeze în jurul proiectului această comunitate, pentru că este foarte mult zgomot acum când eşti un antreprenor tânăr sau un proaspăt absolvent de facultate şi vrei să afli lucruri, să faci parte din comunităţi. Sunt oameni care vor doar să se vândă, să-şi promoveze brandul personal. De aceea mă bucur că Bitdefender s-a implicat, pentru că vine din poziţia în care nu are nimic de dovedit”, a explicat Răzvan Costache, director B2C Innovation la Bitdefender şi mentor în Bitdefender Academy. 

    Bitdefender Academy nu este prima iniţiativă prin care compania încurajează formarea unei comunităţi a oamenilor de produs, întrucât Bitdefender a colaborat cu mai multe universităţi pentru a introduce astfel de cursuri în facultăţi. Printre exemple se numără Universitatea Politehnica din Bucureşti sau Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Mai mulţi profesori universitari sunt mentori şi parteneri ai proiectului Bitdefender Academy.

    „Pe lângă iniţiativele deja existente în sfera academică, prin lansarea Bitdefender Academy ne-am dorit să dezvoltăm un program de educaţie la nivel naţional. De aceea avem participanţi din toate oraşele mari ale României. Vrem să creăm acest mindset de învăţare continuă şi vrem să oferim din experienţa noastră comunităţii”, a completat Cristina Şerban, coordonatoarea programului.

    Începând cu finalul lunii iunie, cei 25 de câştigători din etapa hackathon vor aprofunda cunoştinţele de product management şi product marketing management, timp de şase luni. Cursurile sunt structurate în module lunare de weekend şi sunt predate de 15 mentori Bitdefender şi profesori universitari. 

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Carmen-Ligia Ardelean, Atos Romania country manager, Atos Global Delivery Center SRL

    Cifră de afaceri (H2/2023): 254 mil. lei

    Profit net: 23,9 mil. lei

    Număr de angajaţi: 2.382

    Biografie:
    Cu o experienţă de peste douăzeci de ani în telecomunicaţii şi IT, Ligia Ardelean, country manager pentru Atos Romania, a excelat în diverse roluri de conducere. Cariera sa a început în telecomunicaţii, unde a ocupat poziţii importante în customer care şi managementul vânzărilor, dovedindu-se a fi un lider eficient şi inovator. Ulterior, s-a orientat către industria IT, unde a avut succes în funcţii de management, atât locale cât şi globale. Sub conducerea sa, compania a menţinut o evoluţie crescătoare, adaptându-se la schimbări rapide şi anticipând tendinţele tehnologice.

    ► Acum două decenii, aspiraţiile mele erau să lucrez alături de oameni şi să influenţez pozitiv domeniul ales. Îmi doream să cresc profesional într-un mediu dinamic, contribuind la proiecte inovatoare. M-am ghidat după ideea că succesul vine din progres constant şi am avut mereu în minte că îmbunătăţirea anuală, chiar şi minoră, duce la performanţă. Această perspectivă m-a motivat să urmăresc o carieră în care să pot evolua continuu şi în care să învăţ să mă adaptez la schimbările rapide din jurul meu.

    ► Realitatea profesională a fost în acord cu aşteptările mele. Lucrând cu oameni şi reuşind prin oameni, am avansat constant, adaptându-mă constant la noile provocări. Rezilienţa şi dorinţa de a face lucrurile corect şi mai bine m-au ajutat să navighez prin schimbările industriei, permiţându-mi să rămân relevantă şi să contribui la evoluţia companiei pe care acum o conduc cu onoare.

    ► Privind spre următorii 20 de ani, este dificil să anticipez cu exactitate evoluţiile care vor avea loc în lumea noastră sau în domeniul în care activez, cu atât mai mult cu cât dinamica ultimilor ani ne-a arătat  acest lucru. Pe termen scurt şi mediu mă aştept la provocări legate de volatilitate globală şi tehnologii emergente ca inteligenţa artificială generativă. Cred că adaptabilitatea, confortul de a lucra într-un mediu incert şi inovaţia vor fi esenţiale pentru a naviga prin aceste schimbări. De aceea, strategiile de business vor trebui să fie agil adaptate pentru a maximiza oportunităţile şi a minimiza riscurile.


     

  • Dintr-un „mic ansamblu de roci în Pacificul de Sud”, Rod Drury a văzut de timpuriu potenţialul unui domeniu, aşa că a înfiinţat ceea ce avea să devină una dintre cele mai mari companii publice din emisfera sudică

    Dintr-un „mic ansamblu de roci în Pacificul de Sud”, Rod Drury a văzut de timpuriu potenţialul pe care îl prezintă internetul şi conexiunile pe care le trasează între oameni, aşa că a înfiinţat ceea ce avea să devină una dintre cele mai mari companii publice din emisfera sudică, listată pe o bursă cu o capitalizare totală de cinci ori mai mare decât PIB-ul României. Care este povestea lui?

    Rod Drury este fiul unui comerciant şi al unei asistente executive din Noua Zeelandă; crescut în zona de nord a ţării, a urmat cursurile Liceului Napier Boys, unde spune că şi-a dezvoltat interesul privind domeniul IT. Ulterior, a studiat comerţ şi administraţie la Universitatea Victoria din Wellington şi, după facultate, a lucrat la firma de contabilitate Arthur Young, devenită Ernst & Young în 1989.

    Pe atunci, Drury se confrunta cu o bâlbâială atât de gravă încât evita cu orice preţ vorbitul la telefon. Totuşi, a reuşit să-şi depăşească problema urmând un curs de dicţie la vârsta de 27 de ani. Antreprenorul mărturiseşte în prezent că depăşirea bâlbâielii a fost crucială în parcursul său antreprenorial.

    În 1995, când se apropia de 30 de ani, a înfiinţat Glazier Systems, o firmă de consultanţă şi dezvoltare de software, vândută patru ani mai târziu pentru 7,5 milioane de dolari. Ulterior, antreprenorul a mai pus bazele unei companii şi a lucrat drept director executiv la o firmă achiziţionată de un grup de private equity din Statele Unite, potrivit Forbes.

    Marele eveniment al carierei lui Drury a survenit în 2006, când a fondat Xero – o companie SaaS (software as a service) care furnizează afacerilor mici software-uri de contabilitate bazate pe cloud, devenind între timp una dintre cele mai valoroase societăţi publice pornite din Noua Zeelandă. Inovaţia pe care o aducea compania în piaţă s-a extins însă dincolo de domeniul contabil. La acea vreme, în Noua Zeelandă, cea mai mare tranzacţie de tip venture capital (capital de risc) era de aproximativ 2 milioane de dolari. Poate nu este surprinzător, având în vedere dimensiunea ţării pe care Drury o numeşte „un mic ansamblu de roci în Pacificul de Sud”. Antreprenorul avea nevoie de mai mult decât atât, aşa că a decis să deruleze o ofertă publică de vânzare de acţiuni (IPO), soldată cu o listare pe Bursa de la Wellington la numai un an de la înfiinţare.

    „În zilele noastre, toată lumea este conectată. Cu siguranţă, în Noua Zeelandă, unde suntem departe de toată lumea, acest lucru ne-a schimbat complet perspectiva. Totul este conectat la nivel global şi există acum posibilitatea de a face parte din acest fenomen”, spune Drury, conform PwC.

    Listată în prezent pe Bursa de Valori din Australia (ASX), adică pe o mult mai mare piaţă de capital, compania avea în martie 2023 circa 1,5 milioane de clienţi şi 4.500 de angajaţi în Noua Zeelandă, Australia, America de Nord, Regatul Unit şi Asia de Sud-Est.

    Un alt proiect fondat de Drury a fost Pacific Fibre, o companie care a încercat să lege Australia, Noua Zeelandă şi Statele Unite prin cabluri de internet în valoare de 400 de milioane de dolari, însă iniţiativa a fost abandonată ulterior.

    În noiembrie 2017, a vândut un pachet de acţiuni Xero de 95 de milioane de dolari, rămânând cu o participaţie de 13% din capi­talul social al grupului; el declara atunci că tranzacţia are scopul de a-i susţine activităţile filantropice. A renunţat la funcţia de CEO în cadrul Xero în 2018, însă a decis să rămână în companie pe post de director neexecutiv.   

     

    Carte de vizită

    1. Rodney Kenneth Drury s-a născut în 1966, în Wellington, Noua Zeelandă, urmând să se remarce drept antreprenor în domeniul tech, cu o avere netă estimată în prezent de Forbes la peste
    1 miliard de dolari;

    2. După încheierea studiilor universitare, Drury a pus bazele grupului de dezvoltare software Glazier Systems, prin intermediul căruia şi-a creat iniţial averea, firma fiind vândută la patru ani de la înfiinţare, în 1999;

    3. Marele eveniment al carierei lui avea să vină în 2006, când a creat Xero, o companie care produce software-uri folosite în contabilitate;

    4. Întrucât firma avea „100 de clienţi şi niciun venit”, conform spuselor lui Drury, antreprenorul a decis să obţină finanţare printr-o listare pe Bursa din Wellington, la doar un an de la înfiinţare;

    5. Evaluată la 13 miliarde de dolari americani, compania este prezentă acum pe Bursa din Australia, cea mai mare din emisfera sudică, cu o capitalizare totală de peste 1.500 de miliarde de dolari.

  • Cine este omul din spatele afacerii româneşti care a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru

    Plantatul copacilor este o activitate costisitoare care durează, punând astfel piedici în faţa iniţiativelor de reîmpădurire a anumitor zone. Cum ar fi însă dacă ar exista o soluţie care să automatizeze complet acest proces? O echipă de cercetători români a pus deja bazele unei astfel DE soluţii: echipa SeedPods a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    Start-up-ul susţine că plantarea de copaci prin intermediul soluţiei sale este de zece ori mai ieftină decât procesul manual de plantare, fiind totodată şi mult mai eficientă şi rapidă în plantarea unor suprafeţe mari de teren. „Proiectul a început efectiv să prindă contur fix anul trecut în luna iunie, însă este un proiect care stă la rumegat de câţiva ani de zile. Este mai mult un proiect născut din pasiune care a avut mai multe com­ponente ce au trebuit dezvoltate. În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Rotaru, fondator al SeedPods. Iniţiat ca un proiect de hobby, acesta a căpătat un impuls semnificativ prin participarea la programul Laser Valley Innovation Bootcamp, unde echipa SeedPods a înţeles care este potenţialul de business al soluţiei lor. „Noi am abordat la început acest proiect doar dintr-o perspectivă tehnică, însă nu ne-am fi imaginat niciodată că el ar fi avut şi o dimensiune economică, de business.

    Abia în momentul în care am ajuns la Laser Valley Innovation Bootcamp, care este o iniţativă coorganizată de Măgurele Science Park, Launch Community şi Banca Comercială Română, am primit o validare prin faptul că ni s-a spus că avem un business, fiindcă lemnul este una dintre cele mai valoroase resurse de pe planetă. Spre exemplu, un hectar de pin, după circa 20 de ani de la plantare, poate fi exploatat pentru a crea 100 GW de curent electric, pentru a construi 100 de case sau pentru a sechestra peste 1.000 de tone de carbon, valoarea sa economică fiind de peste 1 milion de euro“, a punctat el. În prezent, soluţia dezvoltată de SeedPods este în stadiu de MVP (minimum viable product) şi a fost deja testată pentru plantarea a 20 de copaci, obiectivul următor fiind plantarea unui hectar de copaci pentru a demonstra viabilitatea şi scalabilitatea sa şi a face ulterior demersurile necesare pentru atragerea unei finanţări şi creşterea businessului.

    Cum funcţionează însă mai exact soluţia SeedPods pentru plantare automatizată de copaci? Soluţia dezvoltată de SeedPods are patru componente – proiectilele în care sunt puieţii de copaci, dronele care poziţionează exact proiectilele în pământ, partea de logistică care include transportul până la locaţie al proiectilelor cu puieţi şi dronele, şi componenta software prin care se calculează la centimetru unde să fie plantat fiecare copac în parte. Practic, puieţii sunt crescuţi direct în proiectilele printate 3D care sunt realizate din materiale biodegradabile, iar apoi acestea sunt transportate de drone şi „aruncate“ pentru plantare în locul perfect, calculat matematic în concordanţă cu toate particularităţile acelui ecosistem.

    „Noi trebuie să plantăm păduri, nu copaci. Iar pădurile sunt ecosisteme foarte complexe. În natură, în realitate, fiecare copac comunică cu altul printr-o reţea invizibilă, subterană.  Copacii există ca o comunitate şi chestia asta îi face să se adapteze, să fie rezilienţi la boli, de exemplu. O pădure este «self-sustaining», tu nu trebuie să intervii niciodată. A fost foarte recent observat în anul 2022 prin studii foarte lungi făcute, că în realitate natura însăşi a lăsat un «pattern» (model – n.red.) în toate pădurile lumii. În natură copaci nu apar întâmplător, noi am crede că în pădure o sămânţă cade undeva şi acolo poate creşte aleator un copac, însă nu.  A fost observat că noi copaci, puieţi, cresc doar la anumite distanţe de copacii mari şi doar la anumite unghiuri într-un mod extraordinar. Şi totodată păstrează această proporţie stoichiometrică – de exemplu, un brad la fiecare trei pini împreună cu doi molizi la fiecare trei brazi“, a explicat Adrian Rotaru. El a adăugat că aceste modele create de natură au fost observate ştiinţific pe cel mai lung studiu, de aproximativ 5 ani de zile, şi s-a creat un cadru matematic, care este nou în industria aceasta. „Noi am creat primul software din lume care foloseşte aceste «pattern-uri» utilizând nişte algoritmi organici, «genetic algorithms» se numesc, ca să simulăm o pădure viitoare în care poziţia tuturor arborilor este dictată de «pattern-ul» observat în natură. Nu de cum vreau eu, nu de cum vrea un organ de reglementare, ci noi dăm «copy-paste» la natură, pur şi simplu. Însă ca să faci acest lucru trebuie să plantezi aceste proiectile cu precizie de maximum 10 centimetri, pentru că o pădure este în esenţă o distribuţie statistică.“   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Constantin Gorgan, fondator şi CTO al GilesAI

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie românească de tip ChatGPT destinată companiilor mari ce îşi propune să ajute angajaţii să economisească timp cu diverse sarcini.

    „Ne interesează o rundă de finanţare, adică vrem să deschidem o primă rundă de investiţii chiar luna următoare prin care intenţionăm să atragem investiţii de aproximativ 5 milioane de euro. De când s-a alăturat Kiran Dhaliwal drept COO al nostru, care este din Statele Unite, am reuşit să deschidem nişte discuţii la care nici nu ne aşteptam cu anumite fonduri de investiţii de acolo. Şi acolo pare că vom reuşi să găsim suportul de care avem nevoie să ducem proiectul la alt nivel.”

    2. Invitat: Adrian Rotaru, fondator al SeedPods

    Ce face? A creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    „În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Andrei Duţulescu, CEO al Instant.ro – platformă AI pentru maşini rulate

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns în primul an de funcţionare la peste 200.000 de vizitatori unici/lună pe site, la câteva mii de maşini listate pe platformă şi la parteneriate cu peste 50 de dealeri auto la nivel naţional.

    „Am reuşit să ajungem la un trafic lunar anul acesta de peste 200.000 de vizitatori unici pe lună, timpul petrecut pe site fiind foarte bun pentru că nu ne uităm doar la indicatorii de volum, ci şi la cei de ca­litate. Iar în total avem peste 2.000 de maşini listate până acum pe platformă de la început anului, trendul fiind ascendent. Asta ne arată că oamenii sunt interesaţi de noul model de a vinde şi de a cumpăra maşini second hand pe care Instant vrea să-l impună ca standard în piaţă.”

    2. Invitat: Alin Roşca, fondator şi CEO al RepsMate – platformă AI pentru contact center

    Ce e nou? Start-up-ul local are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare de
    2 milioane de euro, sumă necesară pentru extinderea accelerată în ţări din regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii, adaptarea produsului pentru pieţele respective şi pentru îmbu­nătăţirea continuă a soluţiei şi dez­voltarea de noi funcţionalităţi.

    „În momentul de faţă căutăm un «lead investor» care să ne ajute să trecem prin procesul de due diligence şi să fie un investitor strategic care să ne ajute să ridicăm apoi runda de serie A. Discutăm şi cu investitori din afara României.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Evoluţia incredibilă a unui copil dintr-un orăşel, crescut într-o casă unde nu avea nici măcar televizor. El a devenit un as al tehnologiei şi are o avere de peste 16 miliarde de dolari

    Entuziasmul pe care l-a afişat întotdeauna privind inovaţia şi tehnologia l-au ajutat pe Andy Bechtolsheim să lase o amprentă notabilă asupra industriei de IT, cimentându-şi o imagine de adevărat pionier, care a estimat corect potenţialul pe care îl avea, în 1998, o mică firmă numită Google. Cum a ajuns astăzi o avere netă în valoare de câteva miliarde de dolari?

    Născut în urmă cu aproape 70 de ani într-un orăşel din Bavaria, în Germania de Vest,  Andreas „Andy” von Bechtolsheim a crescut alături de alţi trei fraţi într-o casă fără televizor şi vecini cu care s-ar fi putut juca. Pasiunea pentru electronică a venit astfel în mod natural, viitorul antreprenor proiectând la 16 ani un controller industrial pentru o companie locală, bazat pe un model realizat anterior de Intel.

    Redevenţele generate de produs l-au ajutat să îşi susţină o bună parte din educaţie. În 1975, plictisit şi frustrat de Universitatea Tehnică din München, a decis să urmeze, în schimb, cursurile Universităţii Carnegie Mellon, de unde a obţinut un master în informatică. 

    În 1977, Bechtolsheim s-a mutat, în cele din urmă, în Silicon Valley, unde a lucrat ca stagiar la Intel – companie cu care intrase în contact încă din adolescenţă. Ulterior, s-a înscris la Universitatea Stanford şi a devenit doctorand în inginerie electrică.

    Acolo, a proiectat un computer de reţea încorporată, aşa-zisul SUN Workstation, folosit pentru multiple proiecte de cercetare, cât şi în dezvoltarea primelor routere de internet. Iniţial, eforturile lui Bechtolsheim de a găsi un producător pentru staţia lui de lucru nu s-au bucurat de succes, ceea ce l-a determinat să pună bazele companiei Sun Microsystems în 1982, alături de alţi trei antreprenori.

    Firma a devenit un jucător important în piaţa computerelor; totuşi, la 13 ani de la înfiinţare, Bechtolsheim a părăsit compania şi a fondat Granite Systems, un startup axat pe producţia de comutatoare Ethernet de mare viteză.

    Noua companie a fost cumpărată în 1994 de gigantul tech Cisco Systems, care a plătit 220 de milioane de dolari, făcându-l pe Bechtolsheim vicepreşedinte şi manager general al unei noi divizii din cadrul grupului.

    În 2003, a părăsit Cisco pentru a pune bazele unui nou startup, Kealia Inc, cumpărat chiar de Sun Microsystems un an mai târziu. Bechtolsheim s-a întors la Sun în calitate de vicepreşedinte senior şi arhitect-şef. Omul de afaceri este cunoscut şi pentru activităţile sale de tip „angel investing”. În 1998, a fost unul dintre primii investitori în Google, când a pariat 100.000 de dolari pe viitorul companiei, care ajunge în prezent la o capitalizare de peste 2.000 de miliarde de dolari. Alte investiţii notabile includ Tapulous, un producător de jocuri pentru iPhone-uri, cumpărat de Disney în 2010, şi CrestaTech, o companie de cipuri wireless.

    De altfel, portofoliul lui de investiţii a reflectat, de-a lungul timpului, un interes crescut pentru tehnologie de ultimă oră şi inovaţie. În prezent, Forbes îi estimează averea netă a lui Bechtolsheim la 16,3 miliarde de dolari.

    Deşi a trăit aproape toată viaţa în Statele Unite, Andy Bechtolsheim nu a încercat niciodată să obţină cetăţenie americană.  

     

    Carte de vizită

    1. Andreas von Bechtolsheim s-a născut pe 30 septembrie, 1955 în districtul bavarez Landsberg, în Republica Federală Germană. La opt ani, s-a mutat cu familia la Roma, iar în 1968 s-a întors în ţara de baştină, într-o oraş de lângă lacul Konstanz;

    2. Şi-a finanţat studiile după ce, la 16 ani, a proiectat un device bazat pe un microprocesor produs de Intel. În 1977 s-a mutat în Statele Unite, unde avea să trăiască aproape toată viaţa;

    3. Cinci ani mai târziu a cofondat compania Sun Microsystems, unde a deţinut funcţia de designer-şef de hardware;

    4. În anii 1990, în plină ascensiune a Internetului, părăseşte Sun şi fondează altă companie, Granite Systems, cumpărată în scurt timp de gigantul Cisco Systems, evaluat în prezent la 184 de miliarde de dolari;

    5. De-a lungul ultimilor 10 ani, averea netă a omului de afaceri a crescut de patru ori, de la 4 miliarde la circa 16 miliarde de dolari.

  • De ce este mai uşor să înfiinţezi un start-up tech în Olanda versus România?

    Ecosistemul de start-up-uri tech din România s-a dezvoltat foarte mult cu precădere în ultimii 5-6 ani, DAR încă mai E mult de crescut pentru a atinge nivelul de dezvoltare din vestul Europei.

     

    În Olanda, de exemplu, start-up-urile sunt susţinute încă de la înfiinţarea lor prin diferite surse de finanţare – granturi sau chiar credite – şi prin scutirea de anumite taxe, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation George Vişniuc, un român care a fondat alături de trei olandezi şi un marocan start-up-ul ALLEO, ce a obţinut recent o rundă de finanţare de serie A în valoare de 5 mil. euro.  „În general, mediul de business e foarte favorabil antreprenorilor. Adică la Camera de Comerţ, ca individ, în 20 de minute deschizi o companie în Olanda, de exemplu, şi te sprijină, practic în toate etapele, adică de la început cu partea de înfiinţare şi până la partea de oferire de granturi, credite, ori sub forma de a plăti mai puţin taxe, ori de lua împrumuturi bancare şi tot. Este un mediu foarte favorabil antreprenorilor şi te lasă să experimentezi cu uşurinţă. Spun asta în contextul în care circa 8% din start-up -uri au succes şi când zic succes mă refer la faptul că trec în faza următoare după ce iau prima parte de bani şi ajung la seria A.  Iar restul eşuează pentru că este un spaţiu foarte competitiv. Dar, cel puţin în Olanda, nu sunt foarte multe bariere ca să experimentezi, să începi. Şi dacă eşuezi nu este o problemă, nu eşti condamnat, ca să zic aşa”, a precizat el, adăugând că în România procesul de a înfiinţa o firmă şi de a intra în legalitate este puţin mai complicat. „De foarte multe ori, trebuie să apelezi la un contabil bun sau la un avocat bun pentru a înfiinţa o firmă şi nu toată lumea are acces. Adică dacă te uiţi la demografia antreprenorilor, practic în Olanda sunt foarte mulţi tineri de 20 de ani care încep un business şi nu le trebuie decât 50 de euro ca să înregistreze compania şi asta e tot. Plus o idee bună. Pe când aici ai nevoie de puţin mai multe resurse, cel puţin asta a fost experienţa mea.”

    George Vişniuc a înfiinţat ALLEO (anterior YourCampus) împreună cu Adil Bougamza, Florian Gendrault,  Ruben van den Boogaard şi Sven Cune în 2021, însă cei cinci au început să lucreze efectiv la proiect încă din 2020. „Am început proiectul în 2020 împreună cu patru cofondatori cu care am lucrat împreună la o altă firmă în Amsterdam. Între timp am început să lucrăm în alte locuri şi ne-am reunit la un moment dat ca să lucrăm în timpul nostru liber la proiectul acesta. Am pornit de la ideea că pentru a obţine beneficii secundare întotdeauna trebuie să lucrezi pentru o corporaţie, adică pentru o companie mai mare. Şi prin beneficii secundare mă refer la sală, mai multe zile libere şi alte astfel de beneficii pe care nu putea să ţi le ofere o companie mică. Şi ideea noastră a fost că am putea să facem un produs, unde să agregăm oferte foarte bune şi să le oferim companiilor mici pentru a le oferi la rândul lor angajaţilor lor. Adică să ai aceleaşi beneficii ca la o corporaţie, dar să lucrezi la o companie mai mică, la un start-up”, a explicat el ideea de la care a pornit businessul. Start-up-ul a reuşit să obţină până acum mai multe runde de finanţare în valoare totală de 8,2 milioane de euro, cea mai recentă investiţie primită (seria A) fiind în valoare de 5 milioane de euro. Toate finanţările de până acum au fost obţinute de la investitori din Olanda, runda de finanţare de serie A fiind condusă de Mediahuis Ventures. Cum funcţionează însă platforma de beneficii pentru angajaţi dezvoltată de ALLEO? „Mai ales în ţările nordice, ţi se oferă un buget fix pe lună şi tradiţional tu poţi să-l consumi pe orice beneficiu pe care ţi-l oferă compania. În multe cazuri, o bicicletă sau abonament la sală sau alt beneficiu pentru care există un «deal» special cu acea companie. Acum, practic noi luăm bugetul acela, iar companiile le oferă angajaţilor beneficiile prin intermediul marketplace-ului nostru care în prezent are sute de furnizori. Iar angajaţii îşi pot alege nu doar din 2-3 opţiuni, ci din sute de opţiuni”, a punctat George Vişniuc. În topul celor mai accesate beneficii de pe ALLEO se numără abonamentele la sală, diferite servicii de transport şi diferite servicii şi produse pentru divertisment şi relaxare.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: George Vişniuc, cofondator şi CTO al ALLEO

    Ce face? A dezvoltat în Olanda o platformă de beneficii pentru angajaţi

    „Mai ales în ţările nordice, ţi se oferă un buget fix pe lună şi tradiţional tu poţi să-l consumi pe orice beneficiu pe care ţi-l oferă compania. În multe cazuri, o bicicletă sau abonament la sală sau alt beneficiu pentru care există un <<deal>> special cu acea companie. Acum, practic noi luăm bugetul acela, iar companiile le oferă angajaţiilor beneficiile prin intermediul marketplace-ului nostru care în prezent are sute de furnizori. Iar angajaţii îşi pot alege nu doar din 2-3 opţiuni, ci din sute de opţiuni.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Pavlos Loizou, CEO & cofondator, Ask Wire – bază de date ce îşi propune să adune toate activele imobiliare din Balcani

    Ce e nou? Start-up-ul din Cipru a semnat primul său contract pentru un proiect pilot cu o companie de energie din România.

    „Am semnat primul nostru contract cu o companie de energie din România pentru realizatea unui proiect pilot, în cadrul căruia vom cartografia potenţialul de energie solară al unui oraş.

    Vom cartografia deci întregul oraş, vom analiza fiecare acoperiş şi îi vom permite astfel companiei de energie să identifice care sunt gospodăriile care oferă cea mai mare oportunitate de business. Noi vom livra date integrate: cel mai bine amplasate acoperişuri în ceea ce priveşte potenţialul de energie solară, care au şi o înălţime care să permită un asemenea proiect, dar din zone unde gospodăriile au un anumit nivel de venituri, care să indice că îşi pot permite un asemenea proiect. Este primul nostru proiect de acest tip din România.“

    2. Invitat: Iulia Dorobanţu, cofondatoare, Charger.ro – integrator de produse şi servicii pentru eficienţă energetică

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul de patru ori comparativ cu 2023, în condiţiile în care portofoliul său de soluţii a crescut substanţial anul trecut, compania axându-se acum pe zona de vânzări pentru a atrage cât mai mulţi clienţi. Start-up-ul a fost înfiinţat în 2021, a ajuns în prezent la un portofoliu de circa 75 de producători şi furnizori de servicii şi la peste 120 de clienţi pentru care a intermediat implementarea proiectelor, fie că a fost vorba de staţii de încărcare pentru vehicule electrice, panouri fotovoltaice sau soluţii smart city.

    „În ultimii doi ani am crescut foarte mult. Acum doi ani eram în prima etapa definitivării businessului, eram în cadrul acceleratorului Innovix, care pentru noi a fost o primă definitivare a unui MVP şi a unui produs pe care l-am pus pe piaţă,  urmând ca la finalul anului 2022 să închidem şi o primă rundă de investiţie de tip pre-seed sub umbrela Bravva Angels, Autonom fiind investitorul principal. Iar această investiţie ne-a ajutat foarte mult şi ne-a dat energie,  la propriu şi la figurat, să lansăm platforma nouă şi brandul în martie anul trecut, urmând să creştem numărul de clienţi, să definitivăm echipa şi să investim în tot felul de zone cheie, atât publice, de prezenţă pe piaţă, cât şi intern, în structura companiei şi a echipei foarte mult.”

    3. Invitat: Ion Gavrilescu, cofondator FieldOS – aplicaţie pentru gestionarea echipelor din teren

    Ce e nou? Start-up-ul local are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare totală de un milion de euro, sumă necesară în principal pentru extinderea în străinătate – pe alte pieţe europene şi pe piaţa din SUA. Start-up-ul a dezvoltat o nouă versiune a aplicaţiei sale care îi va permite să scaleze mult mai rapid la nivel internaţional.

    „Am început discuţiile cu câteva fonduri de venture capital (VC), iar cu unul dintre acestea suntem într-un stadiu destul de avansat de due diligence cam două luni. Noi anul trecut am luat o finanţare printr-un Convertible Loan Agreement, care, ca să se convertească în condiţii bune pentru noi şi pentru investitori, pentru că nu vrem să rămânem cu prea puţine acţiuni noi fondatorii, trebuie să luăm un milion de euro de la un VC.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Noul pariu al unei companii româneşti din domeniul medical, cu care vrea să revoluţioneze piaţa de healthcare

    Supermedical, o companie cu o tradiţie de peste 17 ani în importul şi distribuţia de aparatură medicală, îşi propune să revoluţioneze piaţa de healthcare prin intermediul platformei AiForRomania. Cristian Predescu, directorul general şi fondatorul companiei, aduce în prim-plan o iniţiativă ce foloseşte inteligenţa artificială pentru a sprijini medicii în diagnosticul imagistic. Pariul lui este unul pe termen lung şi are la bază credinţa sa într-un viitor în care AI va echivala cu RCA-ul în domeniul medical.

    Ne propunem să ne impunem ca game changers pe piaţa healthcare din România, în special prin proiectul nostru AiForRomania – platforma de inteligenţă artificială pentru suport în diagnosticul imagistic”, descrie ambiţiile sale Cristian Predescu, directorul general şi fondatorul companiei de import şi distribuţie de aparatură medicală Supermedical. El este un antreprenor cu peste 20 de ani de experienţă în domeniile medical şi farma, care a înfiinţat Supermedical în urmă cu mai bine de 17 ani, iar printre cele mai recente realizări ale companiei se află lansarea la nivel naţional a unei platforme care foloseşte inteligenţa artificială (AI) pentru a ajuta medicii din zona de imagistică să pună mai rapid diagnostic pacienţilor. „Legat de priorităţile noastre la Supermedical, prima este legată strict de misiunea asumată – şi anume îmbunătăţirea sistemului medical din România, prin acces la inovaţie. O a doua prioritate este legată de adopţia tehnologiilor în fluxurile de lucru ale medicilor pentru un mediu în care toţi actorii, medici şi pacienţi deopotrivă, să aibă acces la instrumente care să le îmbunătăţească viaţa”, descrie el obiectivele fixate în cadrul companiei. În ceea ce priveşte cifrele legate de aceasta, în 2022, Supermedical a închis cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro, în creştere faţă de anii anteriori, iar în 2023 valoarea s-a plasat la acelaşi nivel. „Pentru anii următori avem în plan creşterea cifrei de afaceri cu un procent compus din două cifre procentuale şi planificăm investiţii majore în zona de AI.  Credem cu tărie că AI în medicină va fi în viitor nu doar o opţiune, ci un instrument folosit zilnic ce va îmbunătăţi fundamental actul medical”, spune Predescu.

    Orientarea înspre digital a Supermedical a venit mai ales în pandemie, când au decis să facă prima aplicaţie mobilă ca modalitate de interacţiune cu clienţii: „Am fost prima companie din sectorul medical din România ce a dezvoltat o aplicaţie mobilă pentru a putea menţine legătura cu clienţii noştri, pentru că accesul în spitale era blocat de interdicţiile de mişcare din acea perioadă. Apoi am înţeles cât de importantă este transformarea digitală în toate sectoarele de activitate şi am înţeles din timp că adaptabilitatea la digital este elementul esenţial pentru relevanţa businessului nostru în următorii 15-20 de ani. Aşa cum arată şi studiile, adaptabilitatea la contexte digitale în business va face diferenţa în următoarea decadă. Vor rămâne relevanţi în piaţă doar cei care vor înţelege acest aspect”. Platforma AiForRomania reprezintă cel mai recent pas făcut de companie în acest sens şi reuneşte o serie de aplicaţii ce oferă informaţii pe care medicii radiologi le pot folosi pentru a pune mult mai rapid şi eficient un diagnostic. Acest lucru contribuie şi la reducerea presiunii pe resursa umană – deseori insuficientă şi suprasolicitată, explică fondatorul Supermedical. Apoi, în anumite situaţii, poate contribui şi la o acurateţe crescută în diagnostic. „Spre exemplu, aplicaţiile AI pot semnaliza aspecte pe care medicul le-a trecut cu vederea din motive subiective (oboseală accentuată, ore târzii în gărzi, diverse distrageri etc).  Astfel, la semnalizarea aplicaţiilor, medicul are ocazia să le revadă şi să le reconsidere. Poate funcţiona şi ca un furnizor de second-opinion pentru situaţiile complicate”, adaugă el. În prezent, o paletă destul de largă de afecţiuni beneficiează de suportul AI, în funcţie de tipul de investigaţie imagistică: „Dacă vorbim de RMN cerebral, cele neurologice, degenerative, dar şi leziuni sau tumori. Apoi afecţiuni oncologice pentru investigaţii pulmonare, de sân sau de prostată, dar şi detecţia fracturilor, leziunilor precum şi diverse măsurători automate pentru investigaţii ortopedice”.

    „AI în medicină va fi în viitor nu doar o opţiune, ci un instrument folosit zilnic ce va îmbunătăţi fundamental actul medical.“

    Cristian Predescu, fondator şi director general, Supermedical

    Când vine vorba de provocările întâmpinate în implementarea soluţiilor AI în sectorul medical din România, Cristian Predescu spune că direcţiile în care trebuie să depună mai multe eforturi sunt cele ce ţin de infrastructură, de temerile provenite din modul în care este percepută inteligenţa artificială şi de temerea nejustificată că ar putea să înlocuiască medicul. „Asigurăm toţi medicii că AI vine să ajute medicul, poate fi interpretată ca un <<second opinion>> sau ca ajutor al unui medic cu foarte multă experienţă, AI fiind în esenţă bazată pe algoritmi antrenaţi pe baze de date enorme. Viitorul nu va însemna înlocuirea medicilor de către AI, ci va însemna o performanţă îmbunătăţită cu ajutorul AI, medicul fiind cel care integrează informaţiile oferite de AI în diagnosticul final.”

    În continuare, şi-au propus să extindă portofoliul de aplicaţii al platformei AiForRomania astfel încât ele să acopere o paletă mai largă de specialităţi medicale şi patologii. „Procesul de onboarding a unor aplicaţii noi e însă unul ce implică o evaluare riguroasă şi, de asemenea, validare pentru a ne asigura că aplicaţiile sunt relevante şi utile. Spre exemplu, în această perioadă avem în evaluare o aplicaţie dedicată patologiilor oncologice hepatice ce oferă informaţii extrem de utile în deciziile de diagnostic şi tratament, inclusiv vizualizarea prin realitatea augmentată.” Ambiţiile lui Cristian Predescu includ însă şi expansiunea la nivel regional: „După validarea acestui proiect la nivel naţional, ne propunem scalarea la nivel regional. Cu siguranţă un proiect validat în România poate reprezenta un proiect viabil şi în ţările din regiune şi apoi şi mai departe. Platforma, odată funcţională, poate fi replicată apoi în sisteme medicale internaţionale însă depindem foarte mult de standardizarea industriei AI în perioada următoare. Standardizarea va aduce uniformizare şi va aduce rapiditate mai mare în implementarea şi adopţia soluţiilor de AI. Suntem implicaţi, prin partenerii noştri, în iniţiativele internaţionale de standardizare a AI pentru imagistică unde ne aducem aportul cu expertiza dobândită în sistemul medical românesc”.

    Iar în ce priveşte felul în care anticipează că va evolua AI-ul în domeniul medical, Cristian Predescu crede că acesta va fi indispensabil. „Credem cu tărie că în următorii 5-7 ani, AI va fi în medicină exact cum sunt asigurările obligatorii (RCA) la autoturisme. Evident, este nevoie de standardizare, de respectarea reglementărilor organismelor competente, de validare. Şi da, la acest moment există aplicaţii care vor dispărea, care nu vor confirma sau care vor fi depăşite de alte aplicaţii venite ca urmare a progresului ştiinţific şi tehnologic. Ceea ce facem noi în cadrul platformei AiForRomania este să validăm ştiinţific fiecare aplicaţie pe care o aducem în cadrul platformei, printr-un parteneriat strategic pe care l-am dezvoltat cu Universitatea de Medicină, tocmai pentru a ne asigura de relevanţa şi acurateţea aplicaţiilor pe condiţiile de lucru din sistemul medical românesc.”