BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • 100 tineri manageri de top. Diana Ion, eMAG

    Diana Ion, Commercial Director Electro-IT România, Bulgaria şi Ungaria, eMAG

    32 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 7,8 mld. lei

    Număr de angajaţi: 6.000

    Diana Ion a preluat de curând poziţia de director comercial electro-IT la nivel regional şi, în acest moment, coordonează activitatea comercială din trei ţări: România, Ungaria şi Bulgaria. Obiectivul ei este să consolideze prezenţa eMAG în această regiune, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii comerciale specifice fiecărei ţări.

    „Apreciez cel mai mult dedicarea, pasiunea pentru rezultate şi atitudinea pozitivă. Cred că aceste calităţi sunt esenţiale pentru a atinge cu succes obiectivele ambiţioase pe care ni le propunem. Pe de altă parte, printre defectele pe care nu le pot tolera se numără lipsa de responsabilitate şi lipsa de comunicare.”

     


     

  • Povestea medicului cu experienţă de peste 20 în domeniul sănătăţii care conduce o companie cu afaceri de sute de milioane de lei

    100 Cele mai puternice femei din business. Dr. Claudia Oanea, Managing director, Siemens Healthineers România

    Cifră de afaceri (2022): 278,1 mil. lei

    Număr de angajaţi: 85

    Biografie: Cu pregătire medicală şi peste 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale, dr. Claudia Oanea are o experienţă solidă în management strategic, operaţional şi organizaţional, dar şi în procese de due diligence, achiziţii de companii şi integrarea acestora, procese de joint venture, management al performanţei şi schimbării. A preluat conducerea Siemens Healthineers Romania în luna ianuarie 2022, iar anterior, a ocupat funcţii de conducere, atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii. 

    ► Uitându-mă în urmă, acum 20 de ani eram deja lansată în sfera managerială. E drept că dacă aş da timpul şi mai înapoi, încă de mică îmi doream să devin medic. Şi în sensul acesta am urmat toţi paşii: un liceu de profil, facultatea de medicină, stagiatura…  Visul meu era să devin medic, să îmi dedic viaţa îngrijirii şi salvării copiilor prematuri şi nou-născuţilor cu probleme de sănătate. Această aspiraţie a fost alimentată pe de o parte de fascinaţia pentru complexitatea şi sensibilitatea medicinei neonatale şi, pe de alta, de dorinţa de a aduce o schimbare semnificativă în vieţile familiilor afectate. Cu toate acestea, destinul mi-a rezervat alte căi. Încă din timpul facultăţii am intrat în lumea produselor farmaceutice ca un simplu reprezentant medical. (…) Am început aşadar să îmi conturez parcursul profesional, să evoluez spre zona managerială şi să trec astfel în sfera serviciilor medicale. Această experienţă a fost fundamentală în dezvoltarea mea ca profesionist şi m-a pregătit pentru provocările şi responsabilităţile ulterioare din domeniul serviciilor medicale.

    ► Astăzi, ca lider al organizaţiei Siemens Healthineers România, mă străduiesc să aduc toată experienţa mea şi toate atributele care m-au propulsat şi care m-au adus spre succesul de astăzi şi  să creez un mediu de lucru care să încurajeze şi să sprijine dezvoltarea şi progresul profesional al echipei mele, la fel cum am fost şi eu încurajată şi sprijinită în trecut. Cred cu tărie în importanţa de a oferi oportunităţi şi de a susţine potenţialul fiecărui individ. Cu această filosofie mereu în minte îmi exercit rolul de lider în organizaţia noastră. Gestionarea schimbărilor a fost esenţială în această călătorie. Am învăţat să fiu deschisă la noi oportunităţi şi să abordez fiecare schimbare cu o atitudine pozitivă şi proactivă. Adaptabilitatea şi capacitatea de a învăţa din fiecare experienţă au fost cheia succesului meu în navigarea prin diferite etape ale carierei.

    ► Privind înainte către următorii 20 de ani, văd un peisaj în continuă transformare în domeniul în care activăm şi în industria medicală în general. Cu inovaţii tehnologice care ne uimesc de la un an la altul şi progrese semnificative în cercetare şi dezvoltare, mă aştept ca lumea medicală să cunoască schimbări şi inovaţii remarcabile. Văd, de asemenea, o generaţie de medici şi profesionişti în domeniul sănătăţii extrem de ambiţioasă şi cu aspiraţii înalte, ceea ce mă face extrem de optimistă că vom avea o evoluţie spectaculoasă în acest domeniu.


     

  • Povestea unei tinere românce care conduce o firmă cu afaceri de zeci de milioane de euro

    100 tineri manageri de top. Iulia Surugiu, SII România

    Iulia Surugiu, CEO, SII România

    39 de ani

    Cifră de afaceri (an fiscal 2023-2024): 40,8 mil. euro

    Profit net: 4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 650

    Iulia Surugiu a fost numită director general al SII România în 2024. Cu peste un deceniu de experienţă în companie, a deţinut anterior funcţia de director operaţional. Înainte de SII România, Iulia a lucrat în management şi consultanţă tehnică la o mare firmă de software din România. A absolvit ca şefă de promoţie Facultatea de Cibernetică ASE din Bucureşti şi deţine un doctorat în Informatică Economică.

    „«Work hard, play hard» mă defineşte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Sunt o persoană activă, care se implică profund în tot ceea ce face, sunt mereu în mijlocul acţiunii şi mă dedic cu pasiune fiecărui aspect al vieţii mele. Mă străduiesc să îmi respect promisiunile şi să îmi gestionez timpul astfel încât să pot oferi atenţia şi energia necesară atât muncii, cât şi vieţii personale, pentru a menţine un echilibru sănătos.”

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • „Succesul nu poate fi realizat în mod izolat”

    …crede Adrian Herdan, fondator şi CEO al Devhd, consultant în transformarea digitală prin platforma ServiceNow. În opinia sa, succesul este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Tânărul  a pornit în aventura antreprenorială în 2016 şi a transformat Devhd într-un partener de referinţă pentru soluţiile ServiceNow. Eforturile sale vizează tehnologizarea la nivel enterprise şi dezvoltarea de soluţii inovatoare, susţinând echilibrul între viaţa personală şi profesională. Devhd se remarcă ca un partener ServiceNow de tip boutique, oferind servicii de consultanţă strategică, implementare si suport pentru companiile care adopta platforma ServiceNow pentru a automatiza procesele IT si de business, la nivel enterprise.

    Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner
     

    Vârstă: 36 ani

    Cifră de afaceri (2023): >1 mil. euro

    Profit net (2023): 227.000 euro

    Număr de angajaţi (2023): 23

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Cel mai mult îmi doresc să duc Devhd cât mai departe reuşesc, pentru că acest business a fost creat dintr-o pasiune pentru ceea era atunci şi este şi acum ServiceNow: o platformă uriaşă, puternică, care permite oricărui business, din orice domeniu, fie că este financiar-bancar, retail, telecom sau de servicii medicale, să scaleze pe orice piaţă automatizând cât mai mult din operaţiuni, menţinând totodată un nivel de securitate ridicat.

    Practic, am avut o pasiune pe care ne-am specializat, am sesizat că această nişă nu era foarte bine acoperită în România şi aşa ne-am hotărât să deschidem Devhd. Ulterior am lucrat şi în continuare derulăm proiecte pentru companii cu anvergură internaţională din Fortune 500.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Provocări sunt mereu în business, dar ar fi plictisitor să nu fie aşa. Primele provocări au venit la început pentru că dincolo de pasiunea pentru tehnologie aveam nevoie şi de cunoştinţe comerciale, ceea ce nu prea aveam la nivelul anului 2015-2016. Pornind de la această nevoie a noastră, a fondatorilor, de a ne specializa şi de a dobândi abilităţi în domenii conexe, am realizat că, pe termen lung, investiţia în oameni şi în pregătirea lor este cea mai bună investiţie pe care un antreprenor o poate face. Am reuşit astfel, cu această abordare, să creştem organic, în timp ce livram proiecte şi servicii clienţilor Devhd, apreciate mereu cu un grad ridicat de satisfacţie de către aceştia.

    Provocarea este să rămâi mereu, atât ca business, cât şi ca lider, la nivelul aşteptărilor pe care le-ai creat şi la acelaşi nivel de calitate, indiferent cum arată piaţa într-un anumit moment şi indiferent cât de mare creşti ca organizaţie.

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    În cazul meu, consider că o abordare structurată este esenţială pentru a menţine productivitatea şi claritatea mentală. Îmi stabilesc obiective clare pentru ziua respectivă şi împart ziua în intervale de timp dedicate diferitelor activităţi. Pentru mine flexibilitatea este importantă, pentru a putea face faţă schimbărilor de ultim moment. În loc să mă agăţ de un plan rigid, prefer să fiu adaptabil şi să răspund prompt la schimbările din mediul de lucru.

    4. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    În ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor de leadership şi management, consider că experienţa practică aduce cea mai mare valoare. Deşi particip la cursuri atunci când timpul îmi permite, cele mai semnificative lecţii le obţin din interacţiunea directă cu echipa mea şi cu situaţiile reale de la locul de muncă. În calitate de lider, încurajez o cultură a încercării în echipă, unde membrii sunt încurajaţi să îşi asume riscuri şi să încerce lucruri noi. De asemenea, sunt activ în schimbul de idei şi experienţe cu alţi lideri şi manageri, fie prin participarea la grupuri de discuţie şi reţele profesionale, fie prin colaborarea în proiecte sau iniţiative comune. Această interacţiune îmi oferă o perspectivă nouă asupra practicilor de leadership şi îmi permite să mă inspir şi din experienţele altor antreprenori.

    5. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez cel mai mult angajamentul şi pasiunea pentru muncă a echipei mele. Colegii care sunt dedicaţi şi motivaţi să ofere rezultate de calitate şi să îşi depăşească constant limitele sunt o adevărată sursă de inspiraţie. Totodată, apreciez comunicarea deschisă şi colaborarea în echipă, deoarece acestea facilitează rezolvarea problemelor şi obţinerea unor rezultate excelente.

    În ceea ce priveşte defectele, există anumite comportamente pe care nu le pot tolera în echipa mea, cum ar fi lipsa de responsabilitate şi lipsa de colaborare. Este important ca fiecare membru al echipei să îşi asume responsabilitatea pentru munca sa şi să fie dispus să lucreze în mod constructiv cu ceilalţi pentru atingerea obiectivelor comune. De asemenea, lipsa de comunicare poate crea tensiuni şi afecta negativ moralul şi performanţa echipei, aşa că acestea sunt aspecte pe care le monitorizez îndeaproape şi pe care încerc să le abordez prompt atunci când apar.

    6. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în cariera mea este că succesul nu poate fi realizat în mod izolat; el este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Această convingere m-a modelat într-un lider care pune accentul pe valorificarea potenţialului fiecărui membru al echipei şi pe crearea unui mediu în care aceştia să poată străluci. Sunt de părere că succesul este rezultatul sinergiei dintre perspective diferite, astfel încât încurajez membrii echipei să-şi aducă contribuţia unică şi să-şi manifeste creativitatea.

    7. Există work-life balance în prezent?

    Work-life balance este o componentă esenţială a satisfacţiei personale şi profesionale, iar pentru mine este o prioritate. Încurajez şi susţin o cultură a echilibrului în echipa mea.

    Pentru a realiza acest lucru, aplic mai multe strategii. În primul rând, îmi stabilesc priorităţi clare şi gestionez timpul eficient pentru a mă asigura că pot îndeplini sarcinile profesionale importante fără a sacrifica timpul petrecut cu familia şi prietenii. De asemenea, stabilesc limite clare între timpul de lucru şi timpul personal şi încurajez membrii echipei să facă la fel. E important să ştii când să te opreşti şi să te relaxezi.

    8. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Îmi place foarte mult să călătoresc, să practic sporturi precum snowboarding, skating, kite boarding, îmi place muzica, să construiesc Lego şi sunt pasionat, evident, de tehnologie. Vreau să ştiu mereu ce e nou în acest domeniu.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Elena Radu, Director operaţional, Medialine EuroTrade SRL, parte din Grupul Medialine

    Cifră de afaceri (2022): 8,2 mil. lei

    Profit net: 54.798 lei

    Număr de angajaţi: 18

    Biografie:
    Elena Radu este director operaţional al Medialine România, poziţie din care coordonează departamente importante ale companiei. A fost cooptată în echipa Medialine acum şapte ani, în tot acest timp trecând prin diverse funcţii, de la vânzări la marketing. Are o vastă experienţă în lucrul cu oamenii şi coordonarea echipelor locale, dar şi integrarea în echipa internaţională. Medialine este o companie internaţională specializată în furnizarea de soluţii IT complete şi personalizate pentru companii medii şi mari, operând în peste 20 de locaţii din Germania, Austria şi România.

    ► În urmă cu  douăzeci de ani, eram deja fascinată de lumea antreprenoriatului, învăţând de mică alături de familia mea cum să navighez prin provocările şi recompensele afacerilor. Am fost martoră la fluctuaţii, la bune şi la rele, şi am înţeles că succesul vine prin muncă, adaptabilitate şi o relaţie apropiată cu oamenii din jur. Mi-am dorit să contribui semnificativ  în cadrul unei companii, să aduc schimbări pozitive şi să colaborez eficient cu echipa, pentru că, în esenţă, oamenii sunt inima oricărei afaceri.

    ► Primul meu rol important a fost într-o companie de consultanţă fiscală, unde am avut ocazia să lucrez sub îndrumarea unei femei remarcabile, căreia îi sunt şi astăzi recunoscătoare. Această experienţă nu doar că mi-a îmbogăţit cunoştinţele, ci mi-a oferit şi o perspectivă nouă asupra propriului meu potenţial. Curiozitatea m-a determinat să explorez şi alte domenii, inclusiv sectorul IT, o schimbare care mi-a extins orizonturile şi m-a deschis către noi oportunităţi. Acest parcurs m-a adus la Medialine Romania, unde, în ultimii şapte ani, am trecut prin mai multe roluri, de la vânzări la marketing, fiecare cu lecţiile şi provocările sale, permiţându-mi să înţeleg în profunzime factorii care contribuie la succesul unei companii. Acum, coordonez departamente importante ale companiei, aplicând zilnic principiile antreprenoriale dobândite de-a lungul anilor. Această călătorie nu doar că mi-a modelat cariera, ci mi-a amplificat şi convingerea că, prin perseverenţă şi dorinţa de a învăţa, poţi atinge orice obiectiv îţi propui.

    ► Pe măsură ce ne îndreptăm către următorii douăzeci de ani, sunt convinsă că lumea noastră şi, în special, domeniul IT în care activez se vor schimba în moduri pe care abia le putem imagina acum. Anticipez o eră dominată de inovaţii tehnologice, precum inteligenţa artificială, care vor transforma complet modul în care lucrăm, învăţăm şi interacţionăm. Cred că adaptabilitatea, inovaţia şi o atenţie specială acordată sustenabilităţii vor fi esenţiale pentru succesul oricărei afaceri. La Medialine, ne propunem să fim în avangarda acestor schimbări, ajutând companiile să se adapteze şi să prospere în noua realitate digitală, fiind partenerul lor cu soluţii integrate, care oferă o gamă completă de servicii competente, personalizate în linie cu cele mai actuale inovaţii tehnologice.

  • Povestea unei tinere din Slatina care a transformat în afacere cea mai arzătoare problemă a planetei. Afacerea ei face acum peste 100 de milioane de lei

    CEO, Reciclad’OR  – 34 de ani

    Cifră de afaceri (2022): +126 mil. lei

    Număr de angajaţi: 40

    După ce şi-a petrecut copilăria la Slatina, unde a făcut şi studiile preuniveritare, Diana Cîtu a venit la Bucureşti ca să studieze în cadrul Academiei de Studii Economice. Tot atunci a început să şi muncească fiindcă, spune ea, „de la vârsta de 18 ani am înţeles ce înseamnă răspunderea pentru acţiunile proprii şi pot spune că am simţit pe propria-mi piele <<grija zilei de mâine>>”. Protejarea mediului înconjurător, politicile de sustenabilitate şi economie circulară au devenit preocuparea sa principală, specializându-se în această direcţie. În urmă cu opt ani, a înfiinţat propria companie în acest domeniu: „Am pornit cu o echipă mică, de doar trei angajaţi. Acum echipa a depăşit 40 de membri şi pot spune că performanţa şi calitatea serviciilor oferite partenerilor noştrii sunt extrem de apreciate”.

     

    O VIZIUNE PENTRU VIITOR

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Paşii uriaşi pe care societatea îi face în a se dezvolta, rapida schimbare şi inovare a tehnologiei, precum şi modificările politice radicale în anumite zone ale lumii, toate aceste elemente fac dificilă o proiecţie a rolului pe care îl voi avea la nivelul lui 2030. Cu siguranţă însă, mă văd militând în continuare pentru un mediu curat, pentru sustenabilitatea activităţilor economice şi pentru impulsionarea programelor educaţionale pe acest profil. Sper ca în 2030, urmare a bogatei experienţe acumulate în protejarea mediului în care trăim, să am rolul de catalizator în proiectele majore aferente sustenabilităţii afacerilor şi economiei circulare.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi într-o organigramă în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    AI-ul este un element nou apărut în zona de business şi, ca orice noutate, are astăzi un grad redus de asimilare. Dar perspectiva folosirii lui este uriaşă. Leadershipul în orice organigramă este şi va rămâne exclusiv uman. Abilităţile liderilor din companiile ce folosesc inteligenţa artificială va trebui să fie adaptate acestui element de noutate, pentru a obţine rezultatele urmărite. Viteza şi vastitatea informaţiilor prelucrate de AI trebuiesc bine aşezate în mecanismul companiei, pentru a fi complementare cu munca oamenilor. Aici intervine liderul.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Aşa cum am dezvoltat mai sus, interoperabilitatea om-maşină (în sensul de inteligenţă artificială) va fi principala provocare a liderului anului 2030. În plus, desigur, sincronizarea între cerinţele tot mai exigente ale guvernelor în a stabili ţintele de reciclare şi posibilităţile reale ale actorilor din industrie, va fi o foarte mare provocare pentru liderul celui de-al treilea deceniu al secolului nostru.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri, odată cu avansul tot mai mare al tehnologiei?

    Principala oportunitate adusă de avansul tehnologic va fi viteza de realizare a proiectelor şi calitatea mult superioară a acestora.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Viitorul nu cred că va schimba fundamental modul de lucru al oamenilor. Am observat în timpul pandemiei că majoritatea colegilor mei preferau să vină să lucreze la birou, să discute live unul cu celălalt, chiar dacă au avut opţiunea de a rămâne acasă pentru a lucra. Iar în ceea ce priveşte agenda mea de lucru, nu doar estimez ci şi sper să nu fie mult modificată. Cred cu tărie că oamenii trebuie să interacţioneze şi să trăiască majoritar în „mediul real”, iar cel „virtual” să fie folosit doar la nevoie.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Carmen Sebe, CEO, SeedBlink

    Cifră de afaceri (2023): 1,1  mil. euro

    Număr de angajaţi: 48

    Biografie:
    Carmen Sebe este un executiv al industriei hi-tech, cu o vastă experienţă internaţională operaţională şi de conducere la nivel înalt. Ea a supravegheat dezvoltarea companiilor din etapele lor incipiente – până la realizarea de sute de milioane de euro în tranzacţii online la nivel mondial (de exemplu, a condus Gecad ePayments şi Avangate la exiturile de succes). Ea este implicată intens în lumea antreprenorială ca investitor, consilier şi mentor/advisor, lucrând cu start-up-uri tehnologice spre succes.

    ► Acum 20 de ani tocmai avusesem primul success din viaţa profesionala şi totodată cea mai cuprinzătoare experienţă – prima tranzacţie a unei companii software din ţară. Mă simţeam plină de avânt, tocmai descoperisem că se poate, în România anilor de început de secol XXI, să reuşeşti prin forţe proprii. Am avut ocazia atunci să îl cunosc pe Bill Gates, ceea ce m-a făcut să fiu mândră de ceea ce am realizat şi să privesc cu mare încredere la următoarele proiecte. La acel moment ceea ce îmi doream era să o iau de la capăt, să devin un antreprenor de succes şi să contribui la transformarea peisajului financiar prin technologie.

    ► Am mai dezvoltat încă două companii de succes şi cumva de pionierat, acum fiind parte din a treia. Am pus bazele, alături de colegii mei, primei platforme de plăţi online din ţară – asta când încă plăţile cu cardul erau ele în sine într-un număr foarte mic, nu mai vorbim de plăţi online. Cum însă visul meu era o companie internaţională, am reuşit cu Avangate/2checkout/Verifone – în prezent una dintre cele mai mari platforme de plăţi digitale pentru compani de soft­ware. Mai mult, saga am continuat-o cu SeedBlink, platforma de finanţare şi managementul investiţiilor la care sunt cofondatoare şi CEO de 4 ani.

    ► Următorii 20 de ani vor aduce, fără îndoială, transformări semnificative în peisajul fintech. Mă aştept la o accentuare a digitalizării, cu inovaţii tehnologice precum block­chain şi inteligenţa artificială modelând modul în care gestionăm finanţările. Vom asista la o evoluţie accelerată a modului în care se vor face investiţiile, la democratizarea acestora, cu accent sporit pe accesibilitate. În ceea ce priveşte Seedblink a mea, văd o creştere continuă şi consolidare a poziţiei noastre în piaţă. Cu o echipă dedicată şi orientată către rezultate, vom rămâne agili în faţa provocărilor şi vom valorifica oportunităţile emergente.


     

  • AI-ul schimbă regulile jocului în industria IT din România

    Industria IT din România traversează o perioadă de transformare importantă. Datele recente indică o scădere a proiectelor de outsourcing din pieţele tradiţionale, în paralel cu o creştere a concurenţei din ţări cu costuri mai reduse. În acest context, inteligenţa artificială (AI) este un factor disruptiv major. Avaelgo, o companie de IT din Timişoara, oferă o perspectivă relevantă asupra acestei tranziţii.

    Conform CEO-ului Mihai Tătăran, firma a înregistrat o schimbare notabilă în dinamica pieţei muncii: în 2024, pentru aceleaşi poziţii deschise, au primit semnificativ mai multe CV-uri, cu aşteptări salariale reduse comparativ cu anul precedent. În paralel, Avaelgo raportează o creştere a proiectelor bazate pe AI. Din aprilie 2024, compania a fost implicată în şase astfel de iniţiative, inclusiv un proiect pilot cu o instituţie publică centrală pentru implementarea unui asistent AI în completarea formularelor online. Aceste evoluţii sugerează o posibilă reconfigurare a industriei IT locale, cu un accent crescut pe inovaţie şi adoptarea tehnologiilor emergente.

    Rămâne de urmărit modul în care companiile româneşti vor capitaliza aceste oportunităţi pentru a-şi menţine competitivitatea pe plan global. „Vedem un fenomen de reducere a proiectelor de outsourcing din zonele clasice, adică America de Nord şi zona de vest a Europei, e un fenomen care a apărut de vreo doi ani de zile şi care s-a accentuat. Americanii au ales, de exemplu să se ducă în America Latină, iar spaţiul germanic e lovit de probleme care ţin de industrie şi de costul energiei, ceea ce a dus la reducerea unor bugete. Suprapus peste fenomenul acesta, observăm o reducere a bugetelor de IT pe fondul unor incertitudini ori a unor repoziţionări în cazul unor businessuri foarte mari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, un furnizor de soluţii IT din Timişoara şi unul dintre partenerii importanţi pe plan local ai gigantului american Microsoft, care a devenit recent parte a IPS Solutions, un grup software cu sediul central în Liechtenstein.

    Compania a experimentat asemenea schimbări bruşte de strategie cu unii clienţi din portofoliu, a spus Tătăran. „Noi avem doi clienţi din domenii complet diferite, ambele companii cu cifre de afaceri de miliarde de euro, care şi-au schimbat strategia semnificativ şi atunci au luat tot cash-ul disponibil, reducând foarte mult nişte investiţii sau nişte cheltuieli operaţionale din IT, pentru a îl duce către alte investiţii“. În plus, furnizorii de IT au început să fie concuraţi tot mai puternic de giganţi precum marile companii de consultanţă şi audit, care încep să preia gestiunea IT-ului pentru clienţi, consolidând lista de furnizori. „Un alt fenomen pe care îl vedem de vreo doi ani de este o consolidare a contractelor de IT existente la jucători foarte mari. Adică firme mari şi foarte mari, pe care le ţintim şi noi, sunt abordate de grupurile mari de consultanţă sau de IT, cele cu zeci sau sute de mii de angajaţi cel puţin, şi care agregă toate contractele de IT, practic renunţându-se la nişte furnizori. Şi în cel mai bun caz furnizorul de casă al acelor companii va fi subcontractat la alte preţuri. Acesta e un alt fenomen care acum a început să prindă cheag.“ Peisajul este completat şi de competiţia cu alte ţări, unde tarifele pentru pro­gramatori sunt mai mici. „În acelaşi timp se mai întâmplă un fenomen care are legătură cu discuţia de mai devreme.  Competiţia noastră în multe proiecte sunt alte ţări din zonă care însă lucrează foarte ieftin. Iar când spun din zonă mă duc până la Vietnam, trecând prin Pakistan şi aşa mai departe, care au şi oameni deştepţi, care ştiu limba engleză şi atunci trebuie să luptăm şi cu astfel de fenomene.  Noi trebuie să ne şi reinventăm puţin serviciile pe care le oferim“. Mihai Tătăran spune că e greu de estimat cum va evolua în continuare această situaţie în condiţiile în care industria este afectată şi din alte zone macro „care vin cu o viteză foarte mare, cum ar fi, de exemplu chiar şi inteligenţa artificială. Deci se întâmplă destul de multe, sunt aspecte negative pentru firmele de IT cum suntem şi noi. În acelaşi timp sunt şi nişte oportunităţi care încep să se închege. Încă sunt relativ micuţe financiar, dar se vor contura nişte proiecte serioase în zona de inteligenţă artificială în special“. După o vizită la Redmond, în SUA, la sediul central al Microsoft, Mihai Tătăran spune că s-a convins că lucrurile vor fi schimbate de AI mai rapid decât anticipase. „Anvergura schimbărilor este mult mai mare decât îmi imaginasem. Am venit acasă în primăvară şi le-am zis colegilor: oameni buni, trebuie să ne mişcăm rapid. (…) Astfel că noi am făcut o pivotare către inteligenţa artificială la modul foarte serios“. Decizia a fost luată în contextul în care AI evoluează foarte rapid şi nu există motive să credem că lucrurile se vor schimba, a adăugat Tătăran. „Evoluţia este o îmbunătăţire de 1.000 de ori o dată la 2-3 ani, adică nivelul de eficienţă a unor modele de tip LLM este de 1.000 de ori mai mare o dată la doi ani, ceea ce înseamnă că peste patru ani este de 1 milion de ori mai mare. Despre asta vorbim, de ceva de genul ăsta. Sunt nişte estimări, dar în ultimii patru ani s-au întâmplat şi nu ai niciun motiv să crezi că va decelera treaba asta în următorii 2-3-4 ani. Deci e o revoluţie clar.“ Acest context nou se vede şi în piaţa muncii din IT, unde companiile au acum pe masă mai multe CV-uri atunci când scot joburi pe piaţă, iar pretenţiile salariale au scăzut. „Anul ăsta la recrutare am avut mult mai multe CV-uri pentru aceeaşi poziţie şi cu aşteptări salariale semnificativ mai mici decât acum un an.“ Inginerii software şi companiile de IT trebuie să se adapteze noului context pentru a supravieţui, spune Mihai Tătăran.

    „Am avut o discuţie foarte clară şi foarte transparentă ca colegii pentru că şi eu sunt inginer software: ce-a mers 20 de ani nu mai merge acum. Inginerul software nu mai este doar un programator care, noi spuneam aşa într-un mod foarte simplist, mută taskuri din stânga în dreapta într-o unealtă de project management.Inginerul software trebuie să înţeleagă acum ce vrea clientul. Deci dacă vrem să supravieţuim la nivel european şi mondial unde e competiţia noastră, atât ca firme cât şi ca indivizi, trebuie să facem ceva mai mult decât făceam acum un an, doi, asta e foarte clar, în condiţiile în care nu suntem plătiţi mai mult“.   

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Mihai Tătăran, CEO, Avaelgo – furnizor de soluţii de IT din Timişoara

    „Noi, ca ţară care nu are o abundenţă de capital să inventeze tehnologii noi, suntem de data aceasta foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară. Trebuie să jucăm corect cartea AI, să ne folosim de tehnologia Microsoft sau Google într-un mod foarte deştept pentru a dezvolta produse şi servicii noi.“

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Mărioara Mihali, cofondatoare a Rhythm Touch.

    Ce face? Dezvoltă o brăţară inteligentă care să ajute persoanele cu deficienţe de auz să perceapă muzica, prin transformarea ritmurilor în vibraţii.

    „Împreună cu colegele mele am dezvoltat o brăţară care transformă muzica în vibraţii pentru persoanele cu deficienţe de auz, pentru ca ei să poată să participe la evenimente care implică muzica la festivaluri, la concerte. Brăţara are un microfon care captează muzica din exterior, sunetul e procesat şi după trimis la nişte motoraşe care vibrează pe ritmul muzicii. Scopul este incluziunea – să ajungem cumva la o lume în care persoanele cu deficienţe de auz să poată să participe la orice eveniment care implică muzică.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business.

    Ce e nou? Compania estimează că divizia Procesio va ajunge să genereze anul acesta venituri de un milion de euro, în condiţiile în care a identificat o serie de noi oportunităţi de creştere atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

    „2023 a fost un an atât foarte plin, cât şi foarte interesant. Cu adevărat, noi am descoperit cum trebuie să vin­dem şi cum trebuie să scalăm în a doua jumătate a anului, mai degrabă aproape în ultimul sfert al anului trecut. Şi de atunci şi încărcarea noastră a crescut foarte mult şi se văd deja şi rezultatele acestei încărcări. La nivel de companie, unde avem cele două divizii de business, partea de power & gas şi partea care se ocupă de Procesio, am închis anul trecut cu 1,6 mil. euro – o cifră care arată atât stabilitatea, cât şi direcţia de creştere pe care le are compania noastră.”

    Invitat: Marcel Ionescu, fondator şi CEO, AgriCloud – soluţii IoT pentru agricultură.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în plin proces de dezvoltare şi extindere atât pe plan local, unde a reuşit să atragă tot mai mulţi clienţi, cât şi pe plan internaţional, unde şi-a propus să intre în următoarea perioadă pe piaţa din India. Totodată, echipa AgriCloud este implicată şi în recentul proiect anunţat de Guvernul României care presupune dezvoltarea şi producerea unor drone proprii pentru uz militar şi agricol.

    „Este extrem de plăcut să observăm cum din ce în ce mai mulţi fermieri care acum un an, un an şi jumătate aveau rezistenţă în adopţia tehnologiei, anul acesta au început să fie foarte deschişi şi s-au întors către noi pentru a începe să implementeze în ferma lor tehnologia. Acum, în momentul în care noi implementăm tehnologia la fermier, este un proces destul de greu, pentru că toţi avem rezistenţă la schimbare şi avem nevoie de noi proceduri de lucru, avem nevoie să privim aceeaşi problemă, care este cultura, din unghiuri diferite.“

    Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO Adservio – platformă edtech.

    Ce e nou? Compania din Iaşi şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul cu 50% şi să ajungă astfel la o cifră de afaceri de minimum 3 milioane de euro. Echipa Adservio, care are în prezent 60 de membri, a dezvoltat o serie de noi module, bazate inclusiv pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI), care vor fi lansate odată cu începerea noului an şcolar în septembrie.

    „Lucrăm de vreo jumătate de an la două module importante pe care o să le lansăm în toamnă aceasta, la începutul noului an şcolar.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.