BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Cine se teme de Microsoft-Yahoo!

    In dimineata zilei de vineri, 1 februarie, la ora 10,46, actiunile Yahoo! au crescut brusc cu aproximativ 45%, in timp ce ale Microsoft au scazut cu 6,2%. Explicatia a fost ca Microsoft a oferit 44,6 de miliarde de dolari (30 de miliarde de euro) pentru Yahoo!, anunt care a agitat spiritele in piata mai mult decat orice alta posibila tranzactie de pana acum in domeniul online. Conform ofertei, actionarii Yahoo! vor avea posibilitatea sa aleaga daca vor sa primeasca in schimbul titlurilor numerar sau actiuni Microsoft.

    Preluarea Yahoo! de catre Microsoft nu e o tema pusa in discutie de ieri, de alaltaieri. In urma cu un an, Bill Gates a fost refuzat cand a pus oferta pe masa celor de la Yahoo!. "Ultimul an a trecut fara schimbari prea mari in ceea ce priveste competitia in domeniul serviciilor online", afirma Steve Ballmer, seful Microsoft, comentand astfel cea de-a doua oferta de cumparare. De asta data insa, Jerry Yang, directorul executiv al Yahoo!, impreuna cu membrii consiliului director al companiei, analizeaza mult mai atent propunerea facuta de Ballmer.

    Pe de o parte, fiindca pretul pe care compania Microsoft este dispusa sa-l plateasca pentru o actiune, adica 31 de dolari (aproape 21 de euro), este cu 62% mai mare decat valoarea la inchiderea bursei din preziua anuntului. Pe de alta parte, pentru ca marile ambitii anuntate anul trecut de Jerry Yang cand a preluat functia de CEO al Yahoo!, in sensul unei recuperari in forta a terenului pierdut in fata Google, intarzie sa se realizeze, iar financiar vorbind compania nu sta deloc pe roze.

    Yahoo! a anuntat ca va concedia o mie de angajati, adica aproximativ 7% din personal, pentru reducerea costurilor, iar la 30 ianuarie, analistii Citigroup au schimbat recomandarea catre clienti de la “cumpara” la “pastreaza”, anticipand un profit operational nul pentru 2007 in cel mai bun caz. Or, alianta cu Microsoft ar sterge perceptia insuccesului, iar cele doua companii ar avea impreuna posibilitatea sa redeseneze intreg peisajul serviciilor online si sa concureze in mod spectaculos cu Google. Primele estimari sustin ca o combinare a celor doua companii ar insemna si o reducere cu aproximativ un miliard de dolari pe an (in jur de 672 de milioane de euro) a costurilor.

    "La un moment dat ar fi fost mai potrivit un parteneriat comercial, dar acum singura alternativa ramane combinarea fortelor celor doua companii; noi asta propunem", spunea Steve Ballmer in scrisoarea adresata Yahoo!. "Decizia nu am luat-o peste noapte, ci ne-am gandit mult la ea. Am convingerea ca este cea mai buna solutie pentru Microsoft si Yahoo!", pledeaza seful Microsoft. Intr-adevar, Microsoft are nevoie de Yahoo!, pentru ca pe terenul internetului nu a excelat niciodata.

    Compania lui Bill Gates ar avea de castigat atat pe segmentul serviciilor online, cat si la capitolul veniturilor din publicitate. In 2007, Microsoft a incasat in jur de 2,8 miliarde de dolari (aproape 1,9 miliarde de euro) din reclame online, ceea ce inseamna ca numai unind divizia online a Microsoft cu Yahoo! s-ar obtine venituri totale de 9,8 miliarde de dolari (6,6 miliarde de euro). Publicitatea online este o piata fierbinte, asteptata sa depaseasca 80 de miliarde de dolari (aproximativ 53,8 de miliarde de euro) in 2010, potrivit estimarilor citate de presa internationala.

    Conducerea Microsoft Romania nu a comentat in privinta posibilei tranzactii, declarand ca singurii in masura sa ofere informatii suplimentare sunt reprezentantii biroului din Redmond. Comentariile din partea analistilor de la banci si firme de consultanta n-au intarziat sa apara insa.

    "In opinia mea, tranzactia este favorabila ambelor parti, cu toate ca exista si destule riscuri privind diferentele culturale dintre cele doua companii si probleme car ar putea aparea in momentul integrarii, cum ar fi spre exemplu cele legate de personal", observa Sarah Friar, analist in cadrul Goldman Sachs. Ron Schmelzer, analist la Zapthink, atrage atentia chiar asupra unei posibile asemanari cu alianta Time Warner-AOL, unde brandul AOL a fost subminat, nu consolidat si pus in valoare ca urmare a uniunii cu Time Warner.

    Dupa Schmelzer, Yahoo! ar trebui sa fie cel care va salva Microsoft in interiorul unei posibile aliante, nu invers, fiindca problemele cele mai mari aici ar fi, nu la Yahoo!. Cultura desktop-ului, separata de online, e cea care a tinut Microsoft in loc atunci cand Google si Yahoo! au vazut clar ca viitorul sta in online, in retea, in serviciile legate de internet. “Microsoft trebuie sa scape de perspectiva anilor ’80 si ’90, acum cand 80% din valoarea computerului nu mai e computerul insusi”, sustine Schmelzer.

    Alti comentatori sunt pur si simplu optimisti. "Sansele de reusita ale tranzactiei depasesc 80%, cu toate ca este posibil ca in urma negocierilor pretul sa fie ceva mai mare decat a oferit Microsoft in prima faza", crede George Askew, analist in cadrul bancii de investitii Stifel Nicolaus. In replica la comentariile privind o posibila incercare de preluare ostila din partea Microsoft, Askew spune ca, din experienta lui, tranzactiile ostile in domeniul tehnologiei sunt rareori de succes, fie si doar pentru ca atat directorii, cat si angajatii companiei cumparate parasesc noua companie. In schimb, comenteaza el, intre Microsoft si Yahoo! exista “un soi de atractie”, iar aceasta poate sa creeze premisele pentru o solutie bine primita de ambele parti.

  • Vagabonding vagablogging

    Nu este foarte clar daca Rolf Potts a fost intai scriitor si apoi calator prin lume sau invers. Cert este insa ca ambele ipostaze il descriu foarte bine si nu ar putea exista una fara cealalta, pentru ca obsesia sa pentru calatorii este subiectul cartilor sale si al blogului sau (vagablogging.net). Pe blog publica povestile fiecarui loc in care merge, dar si imagini de acolo si ofera sfaturi practice de calatorie.
    La varsta de 10 ani, Potts inca tranzita intre ideea de a deveni pompier sau dentist. Tatal sau l-a convins ca meseria de dentist nu i se potriveste, spunandu-i ca se va plictisi sa se uite la dintii oamenilor toata ziua si l-a sfatuit sa-si aleaga un domeniu care sa-l pasioneze. Asa ca la varsta de 14 ani, Potts era considerat deja un scriitor.
    Prima sa carte a scris-o la 7 ani – o carte de 70 de pagini despre dinozauri, cu ilustratiile facute manual. La 8 ani a incercat sa scrie despre sistemul solar, dar nu a terminat niciodata aceasta carte. Pasiunea pentru scris i-a revenit la 14 ani, cand a trecut la povesti de groaza si rubrici umoristice pentru ziarul liceului.
    Acum scrie despre pasiunea lui de-o viata – calatoriile. Cand era copil si locuia in Kansas numara zilele din calendar pentru a sti exact cat mai avea pana cand pleca cu familia sa pana in Colorado sau Missouri. Ajuns la liceu, a inceput sa plece vara in excursii de unul singur in jurul partii de nord-vest a Oceanului Pacific.

    Traieste simplu
    Dupa terminarea liceului a stiut ca viata sa nu inseamna o cariera stralucitoare, asa ca a lucrat ca peisagist pentru 8 luni de zile, timp in care a strans bani pentru un tur in jurul Americii de Nord. Impreuna cu un prieten de-al sau, a modificat un Volkswagen Vanagon din 1985 pentru a putea dormi in el si in numai 8 luni de zile au vizitat 38 de state. “A fost prima mea calatorie pe termen lung si a fost ca un drog. In Asia am trait aproape 10 ani, dar tot imi place sa ma intorc si sa calatoresc prin America.”
    Ce l-a determinat pe Potts sa continue cu aceasta viata de scriitor nomad? El spune ca tocmai faptul ca nimic nu l-a oprit din acest drum. Toata lumea are impresia ca a calatori este sinonim cu o escapada temporara si fiecare activitate care nu aduce o gramada ce bani este iresponsabila. Dar Potts a realizat, dupa multi ani de peregrinari, ca singura bogatie se gaseste in timp. “De aceea daca iti simplifici viata in asa fel incat sa petreci tot timpul facand ceea ce te pasioneaza, atunci viata este mult mai plina de satisfactii. Pasiunile mele sunt scrisul si calatoritul si duc o viata foarte simpla care implica aceste doua activitati.”

    O calatorie de(-o) viata
    Potts si-a dat seama ca nu este un simplu turist, ci mai degraba un “vagabond”, iar acest lucru s-a intamplat in calatoria sa in jurul Americii pe care a facut-o in 1994. Atunci a realizat cat de usor si mai ales cat de ieftin este sa calatoresti. Si tot atunci a avut pentru prima data un sentiment eliberator sa stie ca nu va trebui sa mearga in vacante de doua saptamani pentru tot restul vietii sale. Turul in jurul Americii l-a facut sa-si schimbe imaginea pe care o avea despre SUA. “Cand citesti despre America, citesti inevitabil despre politica sau patriotism. Dar asta este o parte foarte mica din ceea ce America este cu adevarat.” Acesta este cel mai frumos lucru cand stai o perioada mai lunga intr-un loc. Iti permite sa vezi partea organica si sufleteasca a acelui loc.
    Iar pentru Potts timpul petrecut intr-o tara este foarte important. Trebuie sa fie sigur ca nu pleaca inainte de vreme si inainte sa descopere cele mai frumoase sau interesante lucruri. Nu pleaca dintr-un loc pana nu termina de scris despre acel loc pe blogul sau, impartasind astfel cititorilor experientele prin care trece; altfel ar pierde multe informatii, mai ales intr-un loc precum Thailanda, unde atat de multe destinatii sunt atat de aproape si atat de ieftine
    Intrebat care a fost cea mai minunata destinatie in care a fost, Potts a spus ca nu stie sa-i fi displacut vreun loc. “Fiecare loc este minunat in felul sau, iar daca dai peste locuri neplacute, poti oricand sa treci mai departe. Si experienta unor locuri depinde tot timpul de lucrurile care ti s-au intamplat acolo. Cat priveste locurile nemaipomenite, este prea greu de raspuns. Intreaga lume este extraordinara.”

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • Magazinul de hoteluri

    Hotelarie, acesta e numele cu care realizatorii site-ului se refera la obiectul rezervarilor, delimitandu-se de zona pensiunilor sau a inchirierilor de apartamente. Chiar daca extinderea spre aceste zone ar fi marit poate oferta site-ului de rezervari, faptul ca proprietarii de pensiuni ori de locuinte de inchiriat nu sunt intotdeauna foarte „businesslike“, cum spune Vladimir Oane, proprietar minoritar al afacerii, i-a determinat sa evite aceasta zona. Un alt motiv al concentrarii exclusive pe hotelarie este faptul ca operatiunile realizate de site-ul CaptainGo, cele pentru evidenta camerelor libere in timp real, interpelarea hotelurilor si obtinerea confirmarii in cateva minute, se fac in cea mai mare parte a cazurilor automatizat, in virtutea faptului ca hotelurile beneficiaza macar de o minima informatizare. „Sunt hoteluri la care mai trebuie sa trimiti un fax sau sa dai un telefon, dar si aceste operatiuni sunt facute automat, chiar si facturile sunt generate automat. Am lucrat mai mult de un an la partea de software, care nu se vede, si am facut un monstru de infrastructura“, sustine Vladimir Oane. Partea semnarii de contracte cu cele 350 de hoteluri cu care colaboreaza in prezent a fost sarcina celuilalt asociat, Lavinius Marcu, cel care a avut initiativa proiectului.

    Cautarea unui hotel se face simplu, din bara motorului de cautare intern in care este introdus numele orasului, al judetului sau al hotelului. Site-ul genereaza astfel o lista cu toate hotelurile disponibile ce poate fi restransa in functie de pret, de numar de stele sau de numar de persoane, dintr-un meniu lateral. Dupa alegerea hotelului, o pagina noua va afisa tarifele in functie de nivelul de servicii si de dimensiunea camerei, precum si rezervarea efectiva pentru cei care au deja cont pe site. Iar de aici incepe afacerea. Vladimir Oane spune ca pentru aducerea clientilor, hotelurile platesc site-ului comisioane medii de 15%, in unele cazuri mai mici, dar in altele chiar de 40%. La o luna de la lansare, numarul de rezervari a fost de doar cateva zeci, dar pe viitor asteptarile sunt mari: planul de afaceri prevede ca pe tot parcursul acestui an, valoarea totala a comisioanelor sa ajunga la un milion de euro. Daca lucrurile merg conform planului, proprietarii site-ului spera ca peste doi-trei ani sa-si poata vinde afacerea catre unul dintre marile site-uri straine specializate in rezervari si care acum nu acopera Romania, ca Expedia sau Travelocity.

  • Revolutia digitala de-abia a inceput

    Cred ca, de fapt, avem de-a face cu contrariul. Progresele incredibile din ultimele decenii au pus doar bazele unei schimbari mult mai profunde. In anii ce vor veni, hardware-ul va continua sa se imbunatateasca, adeseori intr-un mod dramatic sau surprinzator. Software-ul va continua sa inregistreze progrese, pe masura ce dezvoltam noi abordari pentru a beneficia de avantajele procesoarelor multi-core, de capacitatea extinsa de stocare de date si de raspandirea accesului la Internet in banda larga. Impreuna, hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii 10 ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani.

    In curand, tehnologia informaticã si software-ul vor fi disponibile peste tot – in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continuã de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.

    Aceasta combinatie de software puternic care ruleaza pe diverse dispozitive, servicii care ruleaza pe Web si capacitati uriase de stocare de date disponibile pe Internet vor face toate informatiile dumneavoastra accesibile instantaneu. In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical. Preferintele dumneavoastra, lista de contacte, calendarele si aplicatiile va vor fi la îndemânã permanent, iar modul in care informatiile vã vor fi prezentate se va adapta automat pentru a oferi cea mai buna experienta pentru dispozitivul pe care il folositi.

    Aceste schimbari vor avea un efect extrem de important asupra afacerilor. Noile instrumente ale tehnologiei informatiei le permit companiilor de toate marimile sa-si eficientizeze comunicatiile si colaborarea, sa-si simplifice activitatea de zi cu zi si sa le ofere angajatilor acces instantaneu la informatia de care au nevoie pentru a lua decizii inteligente. Si mai important este faptul ca ne aflam mai aproape ca niciodata de realizarea viziunii noastre de a avea sisteme informatice care poseda flexibilitate, inteligenta si constiinta de sine pentru a se adapta automat procesului de decizie în afaceri. Aceste sisteme vor livra exact informatiile, serviciile si aplicatiile de care au nevoie angajatii si clientii, în momentul si locul când e nevoie de ele.

    Totodata, tehnologia schimba din ce in ce mai mult viata proprie – modul in care comunicam cu cei dragi, modul in care pastram amintirile unor evenimente din trecut, modul în care ne distram si relaxam, modul in care utilizam asistenta medicala. Simplificand, tehnologia ne transforma modul in care interactionam unii cu altii si modul in care intelegem lumea in care traim.

    Ubicuitatea software-ului, a dispozitivelor si conectivitatii ofera o platforma pentru comunitati sociale complexe, esentiale pentru modul in care ne satisfacem dorinta universala de interactiune umana. Popularitatea unor servicii online ca Xbox Live, Windows Live Spaces, Facebook si MySpace demonstreaza puternica atractie exercitata de tehnologia ce permite contactele si comunitatea.

    Aceasta transformare se va accelera pe masura ce modul in care interactionam cu tehnologia evolueaza spre punctul in care sa semene cu modul in care interactioneaza oamenii unii cu ceilalti. Tehnologia de calcul mai ieftina si mai puternica le-a permis cercetatorilor sa rezolve probleme dificile ca recunoasterea vocii si a scrisului de mana si incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi.

    De asemenea, vom vedea si progrese rapide in domeniul tehnologiei de afisare. In urmatorul deceniu, ecranele vor deveni mai ieftine, mai usoare, mai portabile si vor cunoaste o raspandire mai mare. In viitor, ne vom conecta dispozitivele portabile la ecrane aflate in apropierea noastra sau vom proiecta informatii pe suprafetele din apropierea noastra. Aceste noi cãi de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii.

    Pentru Microsoft, Europa va continua sa joace un rol esential in dezvoltarea urmatoarei generatii de inovatii tehnologice si in aducerea lor pe piata. In prezent, avem 12 centre si cercetare si dezvoltare in Europa si peste 2.000 de cercetatori si ingineri care lucreaza la proiecte esentiale, de la echipamente care pot învata singure sau care pot vedea si prelucra imaginile” la dezvoltarea de noi limbaje de programare si noi abordari ale prelucrarii complexe a informatiilor. Divizia noastra de Ecologie Computationala si Stiinta Mediului de la centrul Microsoft Research din Cambridge se concentreaza pe dezvoltarea unor noi instrumente si metode de predictie si atenuare a schimbarilor produse mediului natural.

    Atunci cand Paul Allen si cu mine am infiintat Microsoft acum mai bine de 30 de ani, visul nostru era sa punem un computer pe fiecare birou si in fiecare casa. Astazi, circa un miliard de oameni au un PC. Numarul este mare, dar nu e decat o fractiune din cele 6,6 miliarde de oameni ai lumii. Pe masura ce facem tehnologia mai accesibila si usor de folosit, vom putea sa extindem oportunitatile sociale si economice care apar odata cu un acces mai bun la educatie, informatie, asistenta medicala si piete globale. Participarea unui numar din ce in ce mai mare de oameni din toata lumea la economia bazata pe cunoastere va avea ca rezultat noile inovatii care imbogatesc tuturor viata, o fac mai legata de cea a celorlalti, mai productiva si mai plina de impliniri.

    Cred ca cea mai mare schimbare din urmatorii 10 ani va fi extinderea revolutiei digitale la oamenii care nu pot inca sa participe la economia bazata pe cunoastere, deoarece, in ciuda progreselor inregistrate, in mare parte de-abia am inceput sa realizam marele potential al tehnologiei digitale. Sunt nerabdator sa vad ce va aduce viitorul.

  • Pizza cu SMS

    Saptamana trecuta, lantul de 6.200 de restaurante Pizza Hut a introdus in Statele Unite o noua modalitate de a comanda pizza de acasa. Cei care vor dori sa foloseasca serviciul va trebui in primul rand sa-si faca un cont pe site in care isi declara numarul de telefon mobil si stabilesc nume pentru meniurile preferate pe care ar dori sa le poata comanda, combinand produsele restaurantului. Apoi lucrurile devin foarte simple – un SMS la numarul 749HUT care sa contina numele meniului si pizza soseste la usa.

    Pizza Hut nu face decat sa se conformeze astfel curentului, comenzile prin SMS devenind o practica din ce in ce mai folosita de americani, pe care restaurantele concurente o speculasera deja. Toate marile lanturi de restaurante cu pizza din Statele Unite, precum Domino’s Pizza sau Papa John’s, au deja un istoric profitabil al utilizarii acestui sistem de comenzi. „Am vrut sa asiguram o maxima accesibilitate“, spune Bernard Acoca, director al departamentului de digital marketing la Pizza Hut. „Avem un grup de consumatori care sunt foarte mari utilizatori de noi tehnologii. Isi folosesc telefonul pentru orice… Vrem sa fim acolo unde sunt si clientii“, a continuat reprezentantul american in dialog cu agentia de presa Reuters.

    Asteptarile Pizza Hut de la noul sistem sunt mari. Peste cinci ani, jumatate din veniturile generate de comenzile la domiciliu ar trebui sa fie realizate de clienti care comanda prin SMS. La Papa John’s, o retea de 2.700 de restaurante cu pizza, comenzile prin mesaje scrise sunt disponibile din 2001, dar nu a fost organizata vreo campanie speciala de promovare. Chiar si asa, reprezentantii companiei spun ca acum 20% din vanzari sunt realizate prin aceasta modalitate.

    „Utilizatorii internetului sunt noua speranta acum, iar mesajele text trimise de tinerii intre 14 si 25 de ani va fi urmatoarea mare descoperire pentru lanturile de restaurante cu livrari la domiciliu“, spune Chris Sternberg, purtator de cuvant la Papa John’s.

    In Romania, reteaua de restaurante Pizza Hut a introdus recent conceptul PHD (pizza home delivery), dar in prezent aria de acoperire este limitata la o singura zona din Bucuresti, iar comenzile se pot face exclusiv vorbind cu operatorul la telefon. Unii ar putea prefera asa, pentru ca in Statele Unite o intrebare ramane totusi fara raspuns: in cat timp ajunge pizza?

  • Managementul irosirii timpului

    Alegerea numelui PayMo (www.paymo.biz) pentru aplicatia software de management al timpului pozitioneaza din start produsul firmei oradene Light Design Works. E alaturarea a doua cuvinte in limba engleza, citite cu accent american, ce inseamna „plateste mai mult“ (pay more), un sprijin pentru cei care practica profesii liberale sa realizeze cat de mult timp aloca de fapt unui client taxat la ora. Companiile de consultanta, avocatura, audit sau design au astfel un instrument pentru justificarea platilor cerute catre clienti.

    E drept, acesta e dependent in continuare de buna-credinta a celor care il folosesc, pentru ca functia principala, de contorizare, se realizeaza prin apasarea unui buton din interfata grafica la inceputul lucrului la un proiect si apasarea aceluiasi buton la sfarsitul fiecarei etape. Intre aceste doua momente, utilizatorul poate chiar sa lipseasca din fata calculatorului fara ca aplicatia sa contorizeze si pauza. Dincolo de acest handicap implicit, PayMo genereaza date despre timpul alocat fiecarui proiect in parte, grafice despre performantele personale sau ale angajatilor ori statistici despre activitatea fiecaruia pe proiectele in derulare. Jan Lukacs (27 de ani), unul din cei trei asociati ai firmei oradene, spune ca Light Design Works e prin PayMo la primul produs sub un brand propriu, desi echipa este implicata din 1999 in outsourcing pentru companii straine cu produse destinate pietei externe. Tinta internationala e pastrata si de acest proiect aflat in stadiul de beta-testing, dar Romania va primi anul acesta si o versiune localizata si un site cu domeniu .ro. „Cand am inceput noi, nivelul pietei romanesti nu merita atentia. Acum lucrurile incep sa se miste si altii ne-au luat-o in fata“, spune Lukacs.

    Oricum, prima evaluare a rezultatelor se va intampla in iulie. Planul prevede ca pana atunci sa existe 1.000 de utilizatori ai versiunii gratuite, cea destinata companiilor cu maxim trei conturi si 100 ai versiunii platite, pentru companiile mai mari. Pentru acestea din urma, plata va fi sub forma de abonament lunar de 3,99 dolari pentru fiecare angajat a carui activitate e evaluata prin PayMo. Pe prima categorie se bazeaza insa Lukacs ca va aduce notorietate produsului.

  • De la Crazy Frog la Juan Carlos

    Mai bine de jumatate de milion de posesori de telefoane mobile din toata lumea au descarcat recent de pe internet un ton de apel in care regele Spaniei, Juan Carlos, ii spune pe un ton agasat presedintelui din Venezuela, Hugo Chavez, „De ce nu taci din gura?“. Mica disputa dintre Juan Carlos si Chavez s-a petrecut in noiembrie trecut la un summit ibero-american desfasurat in Chile, unde faptul ca venezueleanul il tot intrerupea din discurs pe premierul spaniol Zapatero l-a enervat pe rege. Iesirea lipsita de diplomatie a regelui Spaniei a fost imediat exploatata, fiind transformata intr-un ton de apel – pe fundalul melodiei traditionale spaniole „La Cucaracha“ se aude la un interval de cateva secunde intrebarea „por qué no te callas?“, in traducere „de ce nu taci din gura?“. In cateva saptamani, acest ton de apel a generat vanzari de 2,2 milioane de dolari (1,5 milioane de euro). Cum ar putea fi justificata popularitatea unui asemenea ton de apel? Pe langa faptul ca sunetele presetate de producatorii de celulare sunt considerate plictisitoare si demodate, multi dintre utilizatori privesc tonurile de apel ca o metoda de a se exprima si, in cazul de fata, de a se dovedi la curent cu un subiect de discutie actual. Este drept, o parte dintre cei care au descarcat tonul de apel denumit „De ce nu taci“ au facut-o in semn de protest fata de presedintele Venezuelei, dar majoritatea au considerat acest incident drept amuzant si absurd in acelasi timp.

    Faima intamplarii e de altfel vizibila in lumea virtuala: la o cautare pe site-ul de continut video YouTube dupa fraza „por qué no te callas“ vor fi returnate in jur de 1.500 de rezultate, majoritatea legate de aceasta disputa politica, iar pe paginile retelei sociale Facebook, aceeasi fraza denumeste un grup de utilizatori. Si ar putea sa reprezinte si numele unui site, pentru ca pana nu de mult, daca tastati in browserul de internet adresa www.porquenotecallas.com, ati fi fost directionati catre site-ul de licitatii online eBay, unde numele domeniului a fost pus in vanzare pentru aproape 15.000 de dolari (10.000 de euro).

    „Tonurile de apel cu tema politica, dar nu numai, sunt in ziua de azi o afacere extrem de rentabila“, constata Jonathan Arber, analist al companiei de cercetare de piata Ovum Research. Potrivit estimarilor sale, piata mondiala a tonurilor de apel a depasit 5,2 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) in 2007, dar cresterile intalnite pana acum se vor mai tempera din 2009, pe masura ce muzica pe mobil va depasi in popularitate nisa de piata a tonurilor pentru telefoane.

    In 2006, utilizatorii de celulare au cumparat tonuri de apel de 3,2 miliarde de dolari (in jur de 2,2 miliarde de euro), cifra echivalenta cu 10% din piata totala a muzicii, de 32,3 miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Comparatia nu e fara temei: Steve Mayall, angajat in cadrul companiei de cercetare a industriei muzicale Music Ally, sustine ca poate da detalii despre o persoana necunoscuta numai auzind tonul de apel pe care-l foloseste. „Eram in autobuz zilele trecute, cand un tanar de langa mine a primit un SMS. A fost de ajuns sa aud «Message from the dark side there is» (un ton de apel rostit cu vocea lui Yoda din filmul „Razboiul Stelelor“) ca sa-mi dau seama ca lucreaza in domeniul IT.“

    La fel de bine, barbatii care aleg pentru telefonul mobil melodia „In Da Club“, a lui 50 Cent, e foarte probabil sa aiba o fire petrecareata. Iar femeile care aleg melodia „Big Girl (You Are Beautiful)“, interpretata de Mika, o fac foarte probabil dintr-o nesiguranta in ceea ce priveste propria persoana. „Un ton de apel spune foarte multe despre personalitatea individului, care opteaza in general pentru melodii in care se regaseste sau cu care se poate asocia“, spune Mayall.

    Alegerea unui ton de apel nu e grea, mai ales ca exista pe internet o multime de site-uri care ofera topuri ale celor mai populare tonuri de apel, cele mai multe fiind in general versiuni ale unor hituri muzicale, adaptate pentru telefonul mobil. Dar primul ton de apel care a ajuns in fruntea clasamentelor britanice nu a fost nicidecum o melodie cantata de Beyonce, 50 Cent sau Red Hot Chili Peppers, ci sunetul Crazy Frog, broscuta nebuna care scotea sunete asemanatoare cu cele ale motoarelor de motociclete vechi. Povestea acestui ton de apel dateaza din 2003, cand suedezul Erik Wernquist a desenat broscuta si i-a atasat sunetul specific, pe care l-a gasit tot pe internet. Doi sau trei ani mai tarziu, tonul de apel se putea lauda cu o evolutie spectaculoasa, fiind in topul clasamentelor saptamani la rand.

    Una dintre tendintele anului 2007, remarcata de mai multi analisti din industria muzicala, a fost faptul ca tonurile de apel au evoluat, comparativ cu anii trecuti, de la versiuni mai scurte ale melodiilor in voga la cantece intregi. Acestea nu sunt ascultate niciodata pana la capat, pentru ca majoritatea oamenilor raspund la telefon in mai putin de 30 de secunde, in timp ce durata melodiei depaseste de cele mai multe ori trei minute. Pe partea cealalta insa, avantajul melodiilor intregi este acela ca nu trebuie neaparat cumparate, asa cum se intampla cu tonurile de apel special create pentru telefoane. Este suficient ca posesorul de mobil sa aiba melodia pe computer, sa o transfere in memoria celularului printr-un cablu de date si sa o seteze ca ton de apel. Sau sa foloseasca tehnologia Bluetooth pentru a face transferul wireless de la un echipament la altul.

  • Fostul EasyCall se extinde in regiune

    Agenda pentru 2008 a lui Vladimir Sterescu, seful Computer Generated Solutions Romania (CGS), este extrem de incarcata. La mai bine de un an de cand a vandut compania de servicii de call center pe care a fondat-o in 2003 – EasyCall – catre americanii de la CGS, pentru o suma estimata la aproximativ sase milioane de euro, omul de afaceri trebuie sa se ocupe de dezvoltarea si de extinderea companiei nu numai in Romania, dar si in tarile vecine.
    Convorbirile telefonice ale lui Phil Friedman, presedintele si directorul executiv al CGS, cu omul de afaceri roman sunt de fapt singura legatura pe care o au americanii cu Europa si cu afacerile desfasurate aici. „Cei de la CGS nu au vrut sa se implice activ in afacerile de aici si nici sa faca schimbari majore, pe de-o parte pentru ca acestea nu sunt necesare atat timp cat compania merge bine, iar pe de alta parte pentru ca nu vor sa apara probleme din cauza diferentelor culturale“, spune Sterescu.
    Totusi, una dintre putinele schimbari aduse in companie de americani a fost transformarea acesteia din EasyCall Communications in CGS Romania. Pornit la scurt timp dupa finalizarea tranzactiei, procesul de rebranding a fost incheiat de-abia la inceputul lunii noiembrie. Nu a fost insa un pas facut doar de dragul rebranding-ului. „Cartierul general al CGS Europa va fi stabilit la Bucuresti, ca urmare a conditiilor favorabile de dezvoltare pe care le-am gasit in Romania“, spunea Phil Friedman.
    Prin urmare, Vladimir Sterescu a devenit un pion important in conducerea companiei-mama, fiind desemnat sa se ocupe de divizia de call center si relatii cu clientii a CGS din Europa. Iar restul activitatilor companiei americane – dezvoltare de software, integrarea de sisteme IT si suport tehnic – vor fi coordonate tot din Romania de Florin Chitu, desemnat recent in functia de director general al acestei divizii. „Ideile si planurile facute de-a lungul ultimului an incep acum sa se contureze intr-o strategie clara si cu o finalitate previzibila, cel putin pentru urmatorii doi ani“, afirma Sterescu.
    In acest context, directorul call center-ului CGS si-a creionat strategia de dezvoltare, deocamdata doar pentru Romania. Mai intai vor fi aduse in acelasi loc toate activitatile, care acum se desfasoara in trei cladiri din complexul Sema Park, din ratiuni de economie de spatiu. „Pana acum, amenajarea interioara am facut-o noi asa cum am considerat de cuviinta, insa intr-un spatiu in care acum lucreaza, spre exemplu, 250 de angajati, un specialist poate amenaja 350 de posturi de lucru“, spune Sterescu. Costurile cu chiria, care se ridica in prezent la doua milioane de euro anual, ar putea fi reduse odata cu mutarea intr-o singura cladire mai spatioasa – tot in Sema Park, pe o suprafata de 4.000 de metri patrati, suficient de incapatoare pentru toti angajatii companiei, dupa cum spune directorul.
    CGS Romania va incepe activitatea si in alte orase importante din tara, pe harta de dezvoltare fiind deja bifate Brasov si Iasi. „Conform planurilor initiale, biroul de la Brasov ar fi trebuit sa inceapa de fapt activitatea inca din octombrie anul trecut, numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ“, spune Vladimir Sterescu, punand amanarea pe seama faptului ca sediul unde urmeaza sa lucreze peste 500 de angajati nu a fost finalizat la timp. Investitia in aceste doua noi birouri din tara se va ridica la cateva milioane de euro, potrivit declaratiilor anterioare ale lui Phil Friedman, directorul executiv al CGS.
    Dupa estimarea Madalinei Vilau, managing partener in cadrul Expo Media, companie care organizeaza o expozitie dedicata afacerilor de call center, un centru de relatii cu clientii cu 400 de angajati presupune o investitie medie de un milion de euro. „Daca nu sunt luate in calcul costurile cu chiria, este nevoie de cel putin un milion de euro, suma care include totul, de la mobilier si pana la echipamente sau la cablarea cladirii“, confirma si Vladimir Sterescu, fara a spune exact daca aceasta este suma investita de CGS Romania pentru deschiderea unui birou in tara.
    Toate aceste schimbari vor avea loc in prima parte a acestui an, potrivit oficialilor companiei, fiind luata in calcul posibilitatea ca toate noile cladiri de birouri sa fie inaugurate simultan. „Si cu toate ca strategia nu este definitivata, din 2009 vom incepe si dezvoltarea la nivel regional, in tari din imediata apropiere a Romaniei.“
    In general, decizia de extindere, nu doar la nivel national, ci si regional a unui call center sau a unei companii unde departamentul de relatii cu clientii joaca un rol important are la baza ratiuni strict legate de costuri. In cazul operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, spre exemplu, deschiderea unui astfel de centru de relatii cu clientii la Ploiesti, in 2006, a insemnat o reducere a costurilor atat cu salariile, cat si cu chiria. O alternativa de diminuare a cheltuielilor pentru companii care au nevoie de servicii de call center ar fi, totodata, si externalizarea departamentului de relatii cu clientii catre un furnizor de servicii de call center, cum ar fi CGS, Genpact sau Accenture. Un exemplu in acest sens este Orange Romania, care a mutat o parte din serviciile de relatii cu clientii in cadrul CGS Romania.

  • Polonezii de la MCI vor sa cumpere companii online romanesti

    "Suntem in discutii avansate cu doua companii din Romania si probabil ca vom face o investitie in cel putin una dintre ele", a declarat Ondrej Bartos, senior investment director la MCI Management. El a adaugat ca pana la sfarsitul anului sunt planificate doar una sau doua investitii din cauza faptului ca fondul este activ de putina vreme in Romania, iar stadiul initial este dedicat in primul rand intelegerii pietei. Cel mai interesant sector este internetul potrivit reprezentantului polonez.

    Fondul MCI Management a fost fondat in 1999, iar actiunile sale sunt tranzactionate pe bursa din Varsovia, unde are o capitalizare de aproximativ 400 de milioane de dolari (270 de milioane de euro). Portofoliul curent al fondului cuprinde actiuni la 24 de companii din Polonia, Cehia, Ucraina si alte tari din estul Europei. Una dintre ultimele achizitii, anuntata in septembrie anul trecut, a fost preluarea unei parti din operatorul bulgar de telecomunicatii prin Wimax Nexcom, in parteneriat cu un alt fond de investitii activ in Romania, Intel Capital. Termenii tranzactiei nu au fost facuti publici.

    In Romania, fondul polonez este interesat in primul rand de companii internet, dar la nivel european urmareste pietele de IT, software, internet si telecomunicatii. "Tinta ideala in Romania este o companie internet, cu ceva vechime, dar inca aflata in stadiul initial de dezvoltare, care vrea sa creasca rapid in Romania sau chiar sa-si extinda afacerile catre alte piete si care are nevoie de 500.000 – 1 milion de euro investitii pentru acest proces", spune Ondrej Bartos.

    Fondul de investitii nu a deschis inca un birou local in Romania, iar atributiile functiei de country manager ii apartin lui Bartos, de asemenea responsabil pentru Cehia si Slovacia. "Pot spune ca investim dintr-un fond care urmareste toate pietele central si est-europene, asa ca nu avem o suma rezervata Romaniei… Dar ne asteptam sa investim intre 0,5 si 1 milion de euro in 2008", a in-cheiat oficialul polonez.

    Fondul si-a inceput operatiunile in Polonia si si-a extins treptat activitatea in Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Romania. Pentru acest an sunt asteptate investitii in Ungaria, tarile baltice si ale fostei Republici a Iugoslaviei.

    MCI Management a investit in 2006 peste 11,5 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) in sase proiecte si a inregistrat un profit de 9,4 milioane de dolari (6,3 milioane de euro) la o valoare a portofoliului de 81 de milioane de dolari (54,4 milioane de euro). Pentru anul trecut, fondul estima ca portofoliul de investitii va atinge 230 de milioane de dolari (154,7 mil. euro) si un profit de 29 milioane de dolari (19,5 milioane de euro).

    Investitiile MCI Management din 2007 s-au ridicat la 40 de milioane de dolari (27 de milioane de euro) si au fost plasate in cadrul a opt proiecte.

    Anul trecut a fost marcat de primele investitii externe solide in companii romanesti online.

    Fondul american de investitii Tiger Global Management a achizitionat un pachet minoritar de actiuni la Neogen, care detine site-ul de recrutare online bestjobs.ro, si o participatie la eJobs Group, care detine site-ul e-jobs.ro, valoarea totala a celor doua tranzactii depasind 10 mil. euro. Fondul olandez Wouver Investeringen a preluat de asemenea 7,5% din Neogen.