BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Flickr de Bucuresti

    “Deocamdata inca nu ne gandim la monetizare”, spune Dragos Novac, directorul executiv al companiei producatoare de software Krogos Software, care a lansat recent trei site-uri – Globspotter.com, 100eyes.ro si Coolio.ro si are in pregatire alte doua. Fara a da detalii legate de investitiile facute, Novac vorbeste despre 100eyes.ro, un portal unde utilizatorii pot publica fotografii si isi pot crea albume foto online. Lansat recent, 100eyes.ro este de fapt o extensie a ghidului de timp liber Metropotam.ro, fiind compus din fosta galerie de peste 15.000 de poze adunate de-a lungul ultimilor doi an de acesta din urma.

    Numele si logo-ul reprezentand o albinuta sunt creatia lui Cristian “Kit” Paul, partener in cadrul agentiei Brandient, pentru un proiect mai vechi al lui Novac, care insa nu a mai fost finalizat. Albinuta, un motiv parca tot mai popular pe internetul romanesc, este totodata si mascota portalului Neobizz.ro, lansat nu demult de Neogen. Ideea in sine a 100eyes.ro nu este deloc noua, site-uri de photo sharing, cum ar fi Flickr, fiind destul de populare in randul publicului din Romania. “Principalul element de diferentiere al site-ului este faptul ca este centrat pe teme si nu neaparat pe utilizatori”, explica Dragos Novac. In prezent, la categoria “flori”, spre exemplu, au fost publicate peste 70 de poze, in timp ce tema “Bucuresti” a adunat aproape 130 de imagini. Iar oricine poate cauta prin galeriile foto si poate contribui cu fotografii proprii pentru o anumita tema, dar isi poate crea in acelasi timp si un album foto personal.

    Site-ul este in prezent in perioada de testare, cu un public restrans care are deocamdata rolul de a privi cu un ochi critic fiecare functionalitate a site-ului. “Scopul este obtinerea unei variante stabile. Trebuie sa ajunga un produs relevant, care sa fie folosit de cat mai multa lume, moment in care sunt convins ca vom gasi usor un model lucrativ”, spune Novac.

  • Sedinta online la ora 10

    Cand au fost lansate telefoanele mobile cu capacitati 3G in Japonia, in 2001, toata lumea vorbea despre modul cum aceasta tehnologie revolutionara le va permite utilizatorilor sa vada imagini video in timp real cu interlocutorii lor pe ecranul celularului, pe parcursul discutiei telefonice. Dincolo de faptul ca aceasta idee a generat la acel moment nenumarate discutii legate de invadarea intimitatii celor ce poarta asemenea conversatii, tehnologia 3G, raspandita de-a lungul ultimilor ani in toata lumea, nu a insemnat atat o crestere de popularitate a apelurilor video, cat o posibilitate de promovare a serviciilor de date la viteze ridicate.

    Conferintele video si-au insa gasit insa locul pe internet, prin intermediul serviciilor de genul Skype sau chiar Yahoo! Messenger, care permit efectuarea de apeluri video online. Singura conditie ar fi existenta unei camere web care sa adauge componenta video conversatiilor telefonice prin internet. Spre deosebire de tehnologia 3G, videoconferintele realizate prin Skype sunt gratuite atat timp cat la capatul celalalt al firului se afla un utilizator al aceluiasi serviciu, fapt care i-a atras in primul rand pe cei interesati sa-si vada familia si cunostintele aflate la mare departare. Si a determinat totodata si alte companii decat cele de mesagerie instantanee sa ofere astfel de servicii. In lumea virtuala Second Life, de exemplu, avatarurile online ale utilizatorilor au acces la apeluri si video conferinte, jocul fiind adesea folosit inclusiv de companii pentru intalnirile intre angajati din diverse zone ale lumii.

    In ce priveste utilizatorii de business, companiile prefera totusi sisteme specifice, care sa le ofere o calitate superioara a imaginilor video, securitatea informatiilor discutate in cadrul conferintelor si diferite functionalitati utile, cum ar fi posibilitatea schimbului de documente intre participanti.

    Interesul companiilor pentru sistemele de videoconferinte a crescut vizibil in ultima perioada, mai ales in conditiile reducerii multor bugete alocate calatoriilor de afaceri, inclusiv ca efect al scumpirii combustibililor si al scumpirii biletelor de avion. “Exista deja multe companii care au recunoscut ca prefera sistemele de videoconferinta in defavoarea calatoriilor de afaceri”, afirma Erica Schroeder, directorul departamentului care se ocupa de TelePresence, cel mai avansat sistem de conferinte al Cisco Systems.

    Unul dintre exemple ar fi compania de resurse umane Manpower, care a inceput anul acesta sa foloseasca tot mai mult sistemele de videoconferinta pentru a reduce costurile cu calatoriile. “Inainte, mergeam pe ideea ca daca e posibil ca intalnirea sa fie inlocuita cu o videoconferinta, foarte bine, dar nu era obligatoriu. Acum conferinta este prima optiune”, spune Allan McKisson, vicepresedinte in cadrul Manpower si cel care aproba o parte dintre cererile angajatilor pentru calatorii de afaceri. Acelasi lucru se intampla si in cazul producatorului de mobila pentru birou Herman Miller. “Incurajam angajatii sa foloseasca videoconferintele si sa plece in calatorii numai daca este absolut necesar”, spune Susan Koole, purtatorul de cuvant al companiei.

    Furnizorii de sisteme de conferinta destinate companiilor, precum Cisco Systems, Polycom sau Hewlett-Packard (HP), au consemnat o crestere a interesului companiilor pentru videoconferinte, in conditiile strategiei de reducere a cheltuielilor cu calatoriile. “Este unul dintre subiectele principale de discutie ridicate de clientii nostri”, spune Michael Kourey, directorul financiar al Polycom, observand o schimbare a situatiei fata de anii trecuti, cand compania era cea care se straduia sa promoveze in randul potentialilor clienti optiunea videoconferintei.

    Potrivit furnizorilor de solutii de teleconferinta, reducerea cheltuielilor este considerabila, un bun exemplu fiind inclusiv experienta proprie. In cazul Cisco Systems, prin utilizarea la nivel intern a TelePresence s-au economisit aproximativ 150 de milioane de dolari (96 de milioane de euro), bani pe care firma i-ar fi cheltuit pentru calatoriile angajatilor in ultimul an si jumatate, dupa cum spune Erica Schroeder. De asemenea, unul dintre clientii Polycom, compania EasyNet, subsidiara a News Corp., si-a redus costurile cu calatoriile de afaceri cu 35% in doar trei luni, potrivit directorului Mike Ayres.

    Cu toate acestea, costurile de instalare a unui sistem de videoconferinta nu sunt deloc mici. Spre exemplu, pentru unul dintre sistemele avansate tehnologic ale Polycom, clientii aloca intre 300.000 si 700.000 de dolari (192.000-449.000 de euro), cam cat costa si un sistem furnizat de Cisco Systems. Este drept ca exista si alternative mai ieftine, al caror pret nu depaseste cateva zeci de mii de euro, dar companiile interesate sa achizitioneze un sistem complet de videoconferinta cauta performanta si calitate video ridicata, preferand sa investeasca mai mult. “Claritatea imaginilor high definition este impecabila, dand senzatia ca esti in aceeasi camera cu ceilalti participanti la conferinta”, spune Larry Quinlan, directorul de tehnologie al companiei de consultanta si audit Deloitte, care foloseste un sistem Polycom.

    Totusi, din cauza costurilor ridicate pentru un sistem dedicat salii de conferinte si intalniri, multe companii opteaza pentru conferintele web, care presupun un abonament lunar de cateva sute de dolari. Aceasta forma de conferinta, care include componentele audio si video, castiga rapid teren in randul companiilor. WebEx, spre exemplu, care sustine ca are o cota de 61% din piata conferintelor web, cu 100.000 de astfel de reuniuni online pe zi, permite conectarea la sistem a pana la sase utilizatori din birouri diferite, imaginea video a fiecaruia dintre ei fiind afisata pe ecran. Avantajul WebEx pentru clientii din segmentul corporatist este insa faptul ca pe parcursul conferintei pot fi afisate pe ecrane documente pe care participantii le pot modifica in timp real. Folosirea serviciului presupune plata lunara a unei taxe de 375 de dolari (240 de euro), ceea ce exclude de la bun inceput din lista clientilor pe consumatorii obisnuiti, care au la indemana si alternative gratuite, de genul DimDim.

    La o privire de ansamblu, industria videoconferintelor este departe de maturitate. In Europa, de exemplu, piata sistemelor dedicate conferintelor la distanta ar urma sa ajunga anul acesta la un miliard de dolari (640 de milioane de euro), potrivit unui studiu realizat de Wainhouse Research, insa potentialul este insa de patru ori mai mare.

  • Caut zbor low-cost

    Pentru a merge la Roma, in perioada 15-22 iunie, cel mai ieftin bilet de avion dus-intors cu plecare din Bucuresti costa aproape 135 de euro, dar in functie de preferintele legate de ora si de compania aeriana, pretul poate ajunge pana la 200 de euro. In aceeasi perioada, pentru un zbor catre Barcelona este nevoie de cel putin 283 de euro, dar exista alte cateva variante, cea mai scumpa fiind de putin peste 563 de euro. Pentru Londra, biletul de avion dus-intors costa aproape 305 euro.

    Acestea sunt cateva dintre rezultatele returnate la o cautare pe site-ul Flypod.ro, un soi de agregator de zboruri low-cost din toata lumea, lansat recent de Mihai Fanache, proprietarul agentiei de publicitate Media Cafe. Din Bucuresti, spre exemplu, exista zboruri catre 62 de destinatii, dar punctul de plecare nu trebuie neaparat sa fie unul dintre cele doua aeroporturi din Capitala, site-ul fiind capabil sa caute cursele operatorilor low-cost indiferent de orasul de plecare sau de destinatie. “Investitia in acest proiect s-a ridicat la 20.000 de euro, la care se vor mai adauga inca 80-100.000 de euro pentru promovare in urmatorul an”, spune Fanache. Una dintre principalele componente ale investitiei, dincolo de designul aerisit al site-ului, este platforma pe care este realizat, Flypod.ro avand la baza diferite elemente intuitive, cum ar fi sugestiile legate de orasele de plecare si de destinatie odata ce sunt tastate cateva litere. Evident, Flypod.ro nu este o agentie de turism. Biletele sunt emise de companiile aeriene, motiv pentru care au fost necesare o serie de parteneriate cu acestea, iar pentru fiecare bilet este perceputa o taxa de 7 euro, echivalentul comisioanelor percepute de parteneri si cele de procesare a platilor cu cardul. “Dintre cei 7 euro, cam 1-2 euro reprezinta castigul nostru”, explica Mihai Fanache.

  • eRepublik, politica pe bani frumosi

    In urma cu doua luni, Duncan Riley scria pe blogul TechCrunch despre eRepublik, un joc online de strategie cu tema economica, politica si militara, mentionand spre finalul articolului ca urmeaza sa atraga o finantare de 550.000 de euro.

    Dar confirmarea informatiei care a starnit discutii in industria online romaneasca, mai ales pentru ca pe baza acestei evaluari eRepublik a devenit unul dintre cele mai valoroase site-uri create in Romania, a venit cu foarte mare intarziere.

    In tot acest timp, managementul companiei s-a aflat in discutii cu mai multi investitori si fonduri de investitii pentru a obtine suma despre care vorbea Riley, necesara dezvoltarii proiectului pornit de antreprenorul online George Lemnaru.

    "Pentru a putea continua investitiile in imbunatatirea jocului din punct de vedere tehnic si al designului, in conditiile in care urmeaza sa iasa din versiunea beta in urmatoarele luni, era neaparat nevoie de o finantare", explica Alexis Bonte, directorul executiv al eRepublik, referindu-se la intrarea in actionariatul companiei a fondului de investitii francez AGF Private Equity si a altor opt antreprenori si investitori de tip "business angel".

    Din randul acestora din urma, o parte au fost implicati anterior in afaceri cu Bonte, in site-ul de turism LastMinute.com, infiintat de acesta in urma cu cativa ani si vandut ulterior cu un miliard de euro, iar doi sunt romani stabiliti in Franta inca din anii ’80.

    Fiecare dintre cele doua parti a investit cate 200.000 de euro, suma ce reprezinta echivalentul a cate 4% din companie. Restul de trei procente, pana la 11%, i-au revenit francezului Alexis Bonte, care detinea inaintea acestei runde de finantare 67% din companie, impreuna cu familia sa. Tatal sau, Alain Louis Bonte, detine participatii la mai multe companii romanesti: reteaua de farmacii Centrofarm, compania imobiliara Generalcom, producatorul de medicamente Sintofarm, precum si un portofoliu de actiuni la bursa Rasdaq, estimat la 27 de milioane de euro.

    Alexis Bonte a investit 150.000 de euro in eRepublik, la scurt timp dupa achizitia facuta intr-o alta afacere online romaneasca, site-ul de videosharing Trilulilu. Proprietarul unui pachet de 10% din companie, omul de afaceri francez a platit peste un milion de euro pentru 41% din companie, la care s-au adaugat alti 300.000 de euro, finantare de asemenea necesara dezvoltarii tehnice a site-ului.

    Cele 11% din eRepublik in valoare de 550.000 de euro sunt actiuni nou emise special pentru a face posibila infuzia de capital, iar calculul valorii s-a bazat pe evaluarea de catre Bonte si Lemnaru a site-ului la suma de 5 milioane de euro.

    "In general, valoarea site-urilor nu se calculeaza pe baza unor formule de genul multiplului indicatorului de profitabilitate, mai ales ca in multe cazuri nici nu se pune problema profitului, ci este data de potentialul pe care-l are acel site de a genera venituri de la utilizatorii sai la un moment dat", explica Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv, care ar fi metoda folosita de managementul companiei pentru obtinerea cifrei.

    Este drept, pentru investitori exista intotdeauna si un factor de risc, pentru ca potentialul sesizat in prima faza poate sa nu se indeplineasca. Iar aceasta nu depinde de calculele investitorilor, care estimeaza in general de la bun inceput ce sanse de monetizare are afacerea online pe care o finanteaza si orizontul de timp in care isi vor recupera investitia, ci de conditiile pietei, de interesul utilizatorilor pentru site si de competitie.

    In prezent, jocul dedicat vorbitorilor de limba engleza numara in jur de 20.000 de utilizatori activi, inregistrati doar pe baza de invitatie, cifra care poate ajunge la 140.000 la finalul lui 2008, potrivit calculelor lui George Lemnaru, directorul tehnic al companiei. Potentialul de crestere, dupa el, ar fi 1,3 milioane anul viitor, iar un prag de 10 milioane este o asteptare optimista a lui Bonte, cel mai devreme pentru 2012.

    Considerati "cetateni", jucatorii eRepublik din 43 de tari din lume au sansa sa ajunga la presedintie, pot deveni politicieni, pot strange o avere considerabila sau pot conduce afaceri, totul intr-o singura luna care este egala cu patru ani virtuali. Simulatorul geopolitic le le permite cetatenilor virtuali sa creeze o noua economie, o noua societate sau sa poarte razboaie cu alte natiuni pentru diferite cauze. Acum, spre exemplu, Suedia, Spania, Indonezia, Romania si Italia sunt cele cinci mari puteri in aceasta lume virtuala, care poate fi inteleasa ca o combinatie intre Second Life, reteaua sociala Facebook si jocul Civilization.
    "eRepublik este o scoala economica, politica si militara, de unde oricine poate invata reguli de conducere, potentialul jocului fiind deci foarte mare", crede Vlad Stan, antreprenor si director executiv al companiei de comunicare interactiva Navidoo.

    In ce priveste modelul de business, veniturile site-ului lansat in noiembrie 2007 sunt deocamdata destul de mici, provenind din publicitatea afisata pe paginile eRepublik, ceea ce si explica necesitatea unor investitii din exterior prin care sa fie sustinuta dezvoltarea. In urmatoarea perioada insa, compania va avea incasari si din aurul cumparat de jucatori, principala resursa monetara din „republica virtuala”, oferit acum intr-o anumita cantitate din oficiu, la inceperea jocului. Intrarea pe profit este estimata pentru 2009.

    "Finantarea obtinuta va fi folosita in totalitate in dezvoltarea proiectului, aflat in prezent intr-un proces de restructurare ce presupune reconstructia codului-sursa si adaugarea de noi facilitati", explica Lemnaru unde vor fi investiti cei 550.000 de euro. Schimbarile aduse jocului se vor baza in mare parte pe ideile si comentariile facute de cetatenii actuali ai eRepublik, pe baza experientei de pana acum. Incepand cu septembrie anul acesta, utilizatorii vor putea crea singuri continutul, fara a mai fi necesara interactiunea cu cei 15 angajati ai companiei din Romania si Spania. Totodata, directorul tehnic al eRepublik spune ca va fi creat si un sistem juridic in cadrul lumii virtuale.

    Pe termen scurt, Alexis Bonte apreciaza ca dupa ce va iesi din versiunea beta, eRepublik ar putea avea nevoie de o noua runda de finantare. In acest sens au fost conturate cateva obiective de dezvoltare pe termen mediu ale jocului, de care depinde daca noii actionari vor finanta pentru a doua oara compania. Din punctul de vedere al lui Alexis Bonte ca investitor, implicarea sa atat in eRepublik, cat si in Trilulilu este justificata pe termen lung, mai exact cand site-urile vor fi suficient de valoroase incat sa ia in calcul posibilitatea unui exit. Pana atunci este dispus sa investeasca sau sa caute investitii noi ori de cate ori va fi nevoie.

  • Dincolo de web 2.0

    YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

    Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

    Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

    Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

    Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

    Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

    Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

    Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

    Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.

  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • Lista cu promotii

    Site-ul aduna la un loc promotii si reduceri disponibile online pentru diferite produse din oferta retailerilor online sau a celor care au si magazine virtuale. “Consumatorii pot gasi aici mult mai repede si mai usor oferte pentru produsele de interes, fara a fi nevoiti sa caute in jungla magazinelor online”, considera Alexandru Popa, administratorul site-ului.

    Lansat in luna martie a acestui an in urma unei investitii de 500 de euro, alocati pentru design de catre proprietarul Marius Voica, Ocaziuni.ro numara aproximativ 200 de oferte la produse comercializate de magazine din internetul romanesc, precum Domo.ro sau Digitalmall.ro. “Ocaziunile”, cum sunt numite ofertele si promotiile, sunt adaugate pe site fie de companiile care le ofera, fie de alti utilizatori care le descopera pe internet. Produsele nu pot fi insa cumparate direct de pe site, potentialii cumparatori fiind redirectionati catre oferta originala. Deocamdata, site-ul nu are un public prea vast, dat fiind ca a fost lansat de putin timp, insa dintre cei 1.500 de vizitatori unici, “cifra care se va dubla in urmatoarele cateva luni”, dupa estimarile lui Alexandru Popa, aproximativ 90% acceseaza mai departe oferta originala, publicata pe site-ul magazinului online care o ofera.

    In ce priveste modelul de afaceri, Ocaziuni.ro nu aduce inca venituri proprietarului, mai ales ca “nu ne propunem sa taxam companiile pentru publicarea ofertelor lor, asa cum procedeaza alte site-uri de acest gen din lume”, spune Popa. Veniturile vor proveni din reclamele online care vor fi adaugate pe site in urmatoarea perioada.

  • Trilulilucrocodilu

    Omul de afaceri francez Alexis Bonte a cumparat la jumatatea
    lunii mai un pachet de 41% din actiunile Trilulilu pentru 1.025.000
    de euro, devenind astfel actionar majoritar in companie, in posesia
    sa fiind deja un alt pachet de 10%, achizitionat in decembrie anul
    trecut pentru 100.000 de euro.

    Prima tranzactie a evaluat site-ul la suma de un milion de euro,
    valoare care in mai putin de jumatate de an a ajuns la 2,5 milioane
    de euro. In comparatie cu alte tranzactii petrecute in ultimul an
    pe piata din Romania, cifra este destul de mica. Dar aceasta a doua
    runda de investitii reprezinta, de fapt, inca un punct de reper in
    piata online din Romania, dupa cele de anul trecut, cand fondul
    american de investitii Tiger Global Management a cumparat
    participatii in companiile online Neogen si eJobs. In acelasi timp,
    demonstreaza ca mediul online romanesc a devenit interesant pentru
    investitori.

    Pe de-o parte, aceste tranzactii marcheaza inceputul achizitiilor
    pe care le-ar putea face in domeniu fonduri de investitii, dar si
    companii online deja consacrate pe piata internationala, cred o
    serie de jucatori din piata locala. Iar pe de alta parte, pentru ca
    modelul acestor povesti de succes ar putea motiva si alti
    antreprenori sa se implice in domeniul internetului.

    “Problema nu este lipsa ideilor, ci mai degraba lipsa curajului”,
    crede Sergiu Biris, directorul general al Trilulilu. In urmatorii
    ani, este de asteptat ca valoarea tranzactiilor care implica firme
    din mediul online romanesc sa ajunga la zeci de milioane de euro,
    potrivit lui Vlad Stan, directorul executiv al Navidoo si actionar
    in cadrul Vodanet.

    Pe langa semnificatia pentru piata online, pentru fiecare dintre
    actionarii Trilulilu, tranzactia inseamna si o suma care intra in
    buzunarele lor. Acestia au incasat intre 100.000 si 200.000 de
    euro, in functie de pachetul de actiuni cedat, cu exceptia lui
    Sergiu Biris, fostul actionar majoritar, caruia i-au revenit
    aproape 340.000 de euro.

    Pe langa suma platita pentru pachetul de actiuni, Alexis Bonte a
    facut si o investitie de 300.000 de euro in companie, bani care vor
    fi alocati dezvoltarii proiectului. “Trilulilu are nevoie in
    aceasta faza in special de resurse tehnice”, spune Bonte, adaugand
    ca si echipa de angajati ai companiei se va dubla pana la finalul
    acestui an, cand va numara 14 oameni.

  • Vertu cauta 220 de clienti de lux

    In Sala Tronului de la Palatul Regal, vedete din showbiz-ul romanesc si oameni de afaceri deopotriva au putut admira saptamana trecuta 13 colectii de telefoane mobile Vertu, al caror pret cumulat a depasit jumatate de milion de euro. Printre acestea s-a numarat si un model prezentat in premiera mondiala, Vertu Constellation Rococo, care va fi disponibil spre vanzare incepand cu aceasta luna.

    Pentru o parte dintre cei prezenti, lansarea oficiala a marcii de telefoane de lux Vertu in Romania nu a fost un anunt surprinzator, mai ales ca unii deja aveau cate un exemplar din colectia de mobile al caror pret porneste de la cateva mii de euro si poate ajunge la 200.000 de euro.

    In ultimele aproape doua luni, de cand a venit compania Vertu in Romania, au fost vandute deja aproximativ 45 de terminale produse manual in Marea Britanie, din piele naturala si metale sau pietre pretioase – safire, rubine, diamante, aur alb, galben, platina, titaniu sau zinc.

    "Asteptarile pentru intreg anul privind vanzarile se ridica la 220 de telefoane Vertu, insumand cel putin 1,1 milioane de euro, dat fiind ca pretul de pornire al unui astfel de mobil este de 5.000 de euro", a declarat Alessandro Amato, proprietarul lantului de 15 magazine de ceasuri si bijuterii Cellini, unde vor fi comercializate telefoanele mobile de lux.

    Surprinzator sau nu, acestea nu vor fi disponibile in magazinele de telefoane mobile si accesorii, de genul Germanos sau EuroGSM, si nici nu vor fi distribuite exclusiv de un operator de telefonie mobila, asa cum se va intampla in cazul Orange, singurul care va comercializa oficial iPhone in Romania incepand cu a doua parte a acestui an.

    "Distribuite prin intermediul Novicio Luxury Division, telefoanele mobile se vor gasi deocamdata exclusiv in magazinele Cellini", a declarat Robert Joost, directorul de dezvoltare a afacerii Vertu in Europa Centrala si de Est. "In prima parte a anului viitor, avem in plan sa deschidem si primul magazin Vertu in Romania", a mai spus Joost, fara a preciza unde va fi amplasat acesta si nici care va fi investitia necesara.

    Din punctul de vedere al magazinelor de telefoane mobile, modelele semnate de divizia de lux a Nokia sunt mai degraba bijuterii decat echipamente de comunicare. "Promovarea nu se face pentru functiile pe care le au mobilele, ci pentru materialele din care sunt facute sau tipul de diamante cu care sunt incrustate. De aceea, prezenta lor intr-un lant de magazine care comercializeaza bijuterii si alte accesorii de lux nu trebuie sa ne mire", este de parere Alexandru Munteanu, director comercial pentru segmentul de telefonie mobila in cadrul Germanos Romania. Aceeasi metoda de comercializare este folosta si pe alte piete europene, cum ar fi Spania, Polonia sau Elvetia.

    Telefoanele mobile Vertu sunt insa disponibile pe piata interna inca de la finalul anului 2006, prin intermediul unor companii precum MediaMaxCenter sau Gersim, care le importa direct de pe alte piete europene, precum Austria, Germania, Italia sau chiar Dubai. Accesul doritorilor la aceste terminale de lux este destul de usor, dat fiind ca majoritatea tarilor europene comercializeaza deja modele Vertu, insa din cauza pretului foarte ridicat, multi distribuitori din Romania prefera sa vanda aceste mobile pe baza de comanda, insotita de un avans mai mare de jumatate din pret din partea clientului.

  • iPhone cu acte in regula

    Saptamana trecuta, telefoanele au sunat aproape continuu in birourile IRIS (Integrated Romanian Information Systems), importatorul si distribuitorul autorizat al produselor Apple pe piata din Romania. Motivul era evident: anuntul recent ca France Telecom va aduce telefonul mobil iPhone in magazinele romanesti i-a pus pe jar pe multi din cei interesati de telefon, mai exact dintre cei ce au preferat sa astepte lansarea oficiala a acestuia in tara.

    Speculatii privind operatorul desemnat partener Apple in Romania au aparut inca de anul trecut, cand au inceput primele negocieri cu France Telecom pentru lansarea iPhone in Franta. Un alt motiv de speculatie este acum data exacta a lansarii iPhone. Raspunsul oficialilor Orange si IRIS la aceasta intrebare este deocamdata acelasi, anume ca “este prea devreme de stiut, avand in vedere ca parteneriatul dintre Apple si Orange a fost anuntat de foarte putin timp”. Cateva opinii din piata sugereaza totusi ca mai probabil ar fi vorba de ultima parte a anului, singura coordonata clara fiind faptul ca telefonul va fi disponibil simultan in mai multe tari europene, printre care Austria, Belgia, Elvetia, Polonia, Portugalia sau Slovacia, dar si in Orientul Mijlociu, ca parte a unui acord semnat intre France Telecom, operatorul care a lansat iPhone in Franta, si Apple.

    “Interesul la noi pentru produsele Apple si pentru iPhone este foarte ridicat”, sustine Catalin Boaru, directorul de marketing al IRIS, care considera ca vanzarea telefonului Apple in Romania prin diferite canale neoficiale va fi departe de a fi absorbit toata cererea pana la momentul cand telefonul va fi disponibil in magazinele Orange si in cele aproximativ 1.000 de magazine partenere operatorului.

    Numarul telefoanelor mobile iPhone care s-au vandut in tara in ultimul an este destul de greu de calculat, mai ales ca pe langa magazinele care l-au distribuit aici au existat si foarte multe cazuri cand doritorii si-au procurat mobilul direct din tarile unde a fost lansat deja. “Tocmai pentru ca au existat astfel de canale de distributie greu de urmarit, ne ferim sa facem estimari cu privire la numarul consumatorilor romani care detin deja un iPhone”, spune Boaru.

    Strategia Apple dincolo de tarile unde a lansat iPhone la scurt timp dupa SUA – Marea Britanie, Germania, Spania si Franta, oferind exclusivitate unui singur operator de servicii de telefonie mobila pentru distributia telefonului – a impins utilizatorii sa-si procure telefonul prin alte metode si sa-l decodeze, asa incat sa functioneze in orice retea. Aceasta nu s-a intamplat numai in Romania, multe dintre tarile unde Apple nu a incheiat un acord de distributie pentru iPhone sesizand aceeasi tendinta. Spre exemplu, in Rusia au fost comercializate aproximativ 500.000 de telefoane decodate, piata fiind cea mai mare din punctul de vedere al telefoanelor vandute prin alte canale de distributie.

    Prin urmare, Apple a decis de anul acesta sa extinda distributia in mai multe piete, renuntand in acelasi timp la parteneriatele exclusive cu operatorii de telefonie mobila in tarile unde a anuntat deja ca urmeaza sa fie lansat iPhone. Noua strategie e vizibila prin valul de parteneriate cu operatorii telecom anuntate numai in ultima luna. “Orange va fi partenerul exclusiv al Apple numai in Romania si Belgia, in timp ce in celelalte tari va fi co-exclusiv sau non-exclusiv”, spune Bertrand Deronchaine, purtator de cuvant in cadrul France Telecom.

    Tot anul acesta, Apple va lansa iPhone in America Latina prin intermediul operatorului America Movil, cel mai mare din aceasta regiune, in Canada prin Rogers Communications, in Italia prin Telecom Italia si in alte zece tari, printre care Australia, India, Italia sau Turcia, prin operatorul britanic Vodafone. Compania condusa de Steve Jobs ar putea ajunge astfel la pragul de 10 milioane de telefoane mobile iPhone vandute, obiectiv planificat pentru finalul acestui an, in conditiile in care de la lansarea telefonului in SUA, in iunie 2007, au fost vandute 5,4 milioane de iPhone-uri. Parteneriatele recente multiplica de patru ori potentialul de crestere pentru Apple, crede Shaw Wu, analist in cadrul American Technology Research. “In prezent, iPhone se adreseaza unui total de 153 de milioane de clienti ai AT&T, T-Mobile, O2 si Orange in sase tari, in timp ce parteneriatele extind baza de clienti la 575 de milioane in 42 de tari”, afirma Gene Munster, analist al Piper Jaffray,
    intr-un raport recent.