BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Centimetrul virtual








    “Prin natura noastra suntem reticenti la nou, iar vanzarile pe internet de haine si obiecte vestimentare nu fac exceptie”, sustine Cristina Berdea, project manager la Garderoba.ro, un magazin online de haine lansat in luna martie. Comerciantii incearca sa inlature aceasta reticenta prin diverse strategii, cum ar fi consilierea clientilor inainte de achizitie sau faptul ca accepta returnarea produselor cumparate, in termen de 10 zile, indiferent de motivul adus de client.




     

    “Garderoba.ro a lansat inclusiv o campanie, Centimetrul Garderoba, prin care a trimis cate un centimetru tuturor vizitatorilor inregistrati pe site, astfel incat acestia sa-si poata determina exact masurile pentru produsele dorite”, afirma Berdea. In perioada campaniei, care va fi reluata in perioada urmatoare, au fost create peste 300 de conturi.

     

    Garderoba.ro a necesitat o investitie de 5.000 de euro, in cea mai mare parte pentru dezvoltare si design, promovarea (prin bloguri si site-uri pentru femei, de genul kudika.ro sau flu.ro) avand o pondere redusa. Site-ul numara peste 4.000 de vizitatori unici pe luna, cifra care s-ar putea dubla pana la finalul anului, potrivit estimarilor Cristinei Berdea. In ce priveste vanzarile, magazinul inregistreaza in jur de 30 de comenzi lunar, valoarea medie a unei cumparaturi fiind de 135 de lei. “Pana acum, oamenii au cumparat in general cate un singur produs, testand astfel modul de livrare si calitatea hainelor achizitionate”, spune project managerul Garderoba.ro. Cu toate acestea, incasarile de pana acum ale magazinului se ridica la aproximativ 15.000 de lei, cu o marja de profit de 10-15%.

     

    Singura problema ar fi faptul ca pe site sunt disponibile momentan doar haine din colectia Otto Hermann. Insa proprietarii Garderoba.ro – Cristina Berdea, Vasile Berdea, Adrian Gut si Istvan Hoka – nu exclud colaborari viitoare si cu alti furnizori de articole vestimentare.




  • Bursa la secunda

    In mod obisnuit, informatiile bursiere sunt afisate pe foarte multe pagini de internet, dar cu un decalaj de 15-20 de minute, in timp ce informatiile in timp real oferite de bursele americane sunt contra cost, taxa fiind de ordinul zecilor de mii de dolari pe luna. Totusi, multi consumatori nu sunt dispusi sa accepte aceasta intarziere, recunoaste Chris Jolley, director in cadrul Microsoft, care ofera gratuit informatiile, desi le cumpara de la Interactive Real-Time Services.

    “Informatiile bursiere furnizate in timp real sunt cele care ii atrag de fapt pe site-urile cu informatii financiare pe utilizatorii interesati de bursa, fiind in topul preferintelor lor”, spune Katie Jacobs Stanton, director de dezvoltare in cadrul Google. Compania a decis, asadar, sa dea 100.000 de dolari (peste 63.000 de euro) in fiecare luna pentru a putea oferi informatii bursiere in timp real de la bursa Nasdaq pe pagina sa de finante, mai ales ca aceasta este destul de saracacioasa, spre deosebire de cele ale Yahoo! sau MSN. “Intelegerea cu Nasdaq este mult mai avantajoasa decat se discutase initial”, spune Stanton. Google nu se va limita insa doar la Nasdaq, fiind interesata sa afiseze informatii si de la Bursa din New York si alte burse americane.

    In schimb, Yahoo! a gasit o metoda gratuita de a oferi aproximativ aceleasi informatii de la burse precum Nasdaq, New York Stock Exchange si American Stock Exchange. “Informatiile bursiere sunt preluate de la BATS Trading, sistemul american de tranzactionare pe pietele de capital”, spune Mark Interrante, directorul general al Yahoo! Finance, pretul pentru obtinerea cotatiilor in timp real direct de la burse fiind considerat mult prea mare. “Pana la urma, Yahoo! a ales cea mai isteata metoda de a oferi gratuit aceste informatii in timp real”, comenteaza Greg Sterling, director la Sterling Market Intelligence.
     

  • Vrei credit, alege-ti

    Cam 30% din timpul necesar obtinerii unui credit inseamna informare si consultare a ofertelor. “Pe internet, tot acest timp este economisit, cautarea si informarea despre credite facandu-se in functie de caracteristicile creditului dorit”, spune Mircea Rasovan (29 de ani), managing partner la VreauCredit.ro, un site care ofera spre comparatie peste 750 de oferte de credit, destinate atat consumatorilor, cat si companiilor.

    Lansat in urma cu doi ani, site-ul a necesitat investitii totale de 90.000 de euro si este un intermediar intre consumatori si banci, oferind inclusiv posibilitatea de a solicita online un credit. Dintre cei aproximativ 115.000 de vizitatori unici pe care ii are VreauCredit.ro in fiecare luna, in jur de 2.500 solicita credit, fiind contactati de banca pentru demersurile ulterioare. “Valoarea creditelor acordate prin intermediul site-ului depaseste un milion de euro lunar”, declara Rasovan.

    In luna iunie a acestui an, cele mai cautate credite pe VreauCredit.ro au fost cele de nevoi personale fara ipoteca, reprezentand 12,27%, urmate de creditele imobiliare (9%), cele ipotecare (8,9%), creditele de nevoi personale cu ipoteca (7,6%) si cele auto (7%). “In ce priveste informarea, in jur de 20% din cautarile efectuate pe site se refera la creditele de refinantare”, spune Mircea Rasovan. In schimb, creditele pentru persoane juridice au o pondere mult mai mica in cautarile online, dat fiind ca produsele bancare nu sunt standardizate pentru acest segment de clienti.

    Orice credit obtinut prin intermediul VreauCredit.ro se traduce in venituri pentru companie, comisioanele obtinute de la banci fiind una dintre sursele de castig, alaturi de publicitatea online. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei, care detine si site-ul VreauCard.ro, a fost de 60.000 de euro, in crestere cu 50% fata de 2006, in timp ce estimarile pentru 2008 vizeaza cel putin o dublare, mai ales ca vor fi lansate alte doua proiecte financiare online similare: VreauLeasing.ro si VreauPensie.ro.
     

  • Acesta e pamantul meu








    www.colliers.imobiliare, www.happytour.turism sau www.vodafone.telecomunicatii. Asa ar putea arata, incepand cu anul viitor, adresele de internet ale companiilor, locul sufixelor de genul .com sau .ro fiind luat de cuvinte care denumesc direct domeniul de activitate al respectivelor companii. O alta posibilitate ar fi folosirea numelui companiei pe post de sufix – .colliers, .happytour sau .vodafone, ceea ce inseamna ca un brand va putea sa aiba oricate site-uri. Dincolo de mediul de business insa, si oamenii obisnuiti isi vor putea crea adrese de internet care au drept terminatie, spre exemplu, numele lor; un internaut ar fi liber sa aiba site-uri precum www.poze.ionescu, www.personal.ionescu sau www.afacere.ionescu. Si n-ar fi exclus ca locuitorii si companiile dintr-un anumit oras sa aleaga inclusiv numele orasului drept sufix, cum ar fi www.ubisoft.paris, www.nokia.londra sau www.emag.bucuresti.




    “Internetul va trece prin cel mai mare proces de schimbare din ultimele decenii”, spune Paul Twomey, presedintele Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), autoritatea de reglementare in domeniul adreselor web. “Impactul acestei schimbari presupune ca in principiu orice companie, individ sau comunitate locala isi poate crea propria identitate pe internet.”

    Schimbarea despre care vorbeste Twomey este rezultatul relaxarii, la reuniunea de saptamana trecuta a ICANN, a restrictiilor in ce priveste terminatiile numelor de site-uri. De la anul pot fi folosite drept domenii orice fel de cuvinte sau combinatii de cel mult 64 de caractere, cu conditia sa fie inregistrate la ICANN. Pana acum, adresele web cumparate de companii sau de indivizi puteau avea o serie limitata de terminatii, cum ar fi traditionalul .com, terminatii atribuite site-urilor dintr-o anumita tara – .ro, .uk ori .it, respectiv .org sau .net pentru diverse institutii. Si cu toate ca anumite companii au reusit sa ocoleasca restrictiile, stabilind sufixe proprii (unul dintre cele mai la indemana exemple este .tv, terminatie folosita de mai multe companii de televiziune din lume), numarul alternativelor a ramas limitat.

    Paul Twomey a pornit aceasta miscare de liberalizare a domeniilor web inca de acum trei ani, aducand drept argument aglomerarea de adrese de internet pe domeniile deja cunoscute. Anul trecut, numai 17% din cele 4,3 de miliarde de posibile nume de site-uri in domeniile definite mai erau disponibile, iar autoritatea de reglementare estima la acea vreme ca in cel mult patru ani nu vor mai exista deloc adrese web de vanzare.

    Primele semne ale initiativei ICANN s-au vazut chiar din 2005, cand a fost aprobat domeniul web .travel, dedicat companiilor legate intr-un fel sau altul de domeniul turistic. Liniile aeriene, agentiile de turism, statiunile turistice, hotelurile, restaurantele si orice alte companii care au legatura cu domeniul au avut astfel posibilitatea sa-si schimbe adresa site-ului folosind terminatia .travel, desi nu foarte multe au facut aceasta trecere.

    Presedintele autoritatii de reglementare are insa convingerea ca situatia s-a schimbat si ca pe parcursul anului viitor vor fi inregistrate cateva mii de domenii noi de internet, mai ales ca a fost luata in considerare si posibilitatea scrierii sufixelor cu alte caractere in afara de cele latine. “In India, de exemplu, peste 100 de milioane de oameni cunosc alfabetul latin, dar un miliard de oameni nu-l stiu”, spune Twomey.

    Introducerea adreselor web scrise in alfabetul chirilic sau in cel chinezesc este considerata de ICANN o necesitate, in contextul in care internetul acopera tot mai mult zone ale lumii care nu folosesc alfabetul latin. Cum spune Edmond Chung, reprezentantul ICANN pentru tarile asiatice: “Cum ar fi fost daca internetul era inventat in China, iar utilizatorii din toata lumea ar fi trebuit sa foloseasca alfabetul chinezesc pentru a avea acces online?”. Exista insa evident probleme: pentru Rusia, spre exemplu, care foloseste in prezent sufixul .ru, trecerea la alfabetul chirilic pentru sufixe nu poate fi facuta cu usurinta, intrucat literele chirilice echivalente se aseamana cu secventa “py”, care reprezinta sufixul online folosit de Paraguay. “Solutia problemei ar fi sa se adopte echivalentul chirilic al terminatiei .rf, care provine de la Federatia Rusa, caracterele neavand nicio asemanare cu vreo litera din alfabetul latin”, explica Michael Yakushev, membru al ICANN.

    O alta problema a fost ridicata si in ce priveste tarile arabe. In jur de 600 de milioane de oameni folosesc alfabetul arab, dar numai 35% dintre acestia si vorbesc limba araba, ceilalti folosind alfabetul arab pentru scrierea unor limbi ca farsi, urdu sau sindhi, ceea ce ar putea duce in practica la confuzii cand aceleasi combinatii de litere trimit de fapt la sensuri diferite, dupa cum atrage atentia Siavash Shahshahani, un membru iranian al autoritatii de reglementare. Exista apoi problema sufixelor locale ce ar putea fi alocate unei tari; India are, de pilda, peste 20 de limbi oficiale si deci ar fi in masura sa ceara 20 de sufixe locale, profitand de reglementarea ICANN ca o tara poate obtine dreptul la atatea sufixe de tara cate limbi oficiale sunt acceptate pe teritoriul ei. Iar de aici pana la perspectiva ca proliferarea sufixelor locale sa duca la o fragmentare mult prea mare a internetului nu e mult.

    Paul Twomey se arata insa optimist, declarand pentru BBC ca liberalizarea aprobata de ICANN va da posibilitatea comunitatilor si grupurilor sa-si exprime identitatea in spatiul virtual: “Ca in SUA in secolul al XIX-lea, devin disponibile noi terenuri, iar oamenii vor veni si vor reclama parcele pe care le vor folosi cum cred de cuviinta. Este o expansiune uriasa a geografiei internetului”. Numai ca parcelele respective nu se vor da gratis. Inregistrarea unui sufix va costa in orice caz peste 10.000 de dolari (estimarile date de presa au variat de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de dolari), incomparabil cu cele cateva zeci de dolari ce se plateau pana acum. “Suma nu este inca stabilita exact, dar trebuie sa avem in vedere recuperarea investitiilor noastre in acest proiect, investitii care depasesc 10 milioane de dolari (6,4 de milioane de euro)”, a declarat Paul Twomey.

    Si nici macar cu bani nu se va cumpara totul. Daca multi se gandesc ca a venit in sfarsit vremea liberalizarii unor domenii refuzate pana acum, ca .xxx sau .sex, ICANN isi rezerva insa dreptul sa respinga anumite cereri de inregistrare a unor domenii, invocand ratiuni de “moralitate sau ordine publica”. Iar ICANN s-a gandit la toate: daca doua persoane sau companii sunt interesate sa inregistreze acelasi nume de domeniu, nerezolvarea amiabila a disputei intr-un interval de trei luni va conduce la scoaterea la licitatie a respectivului domeniu. Un sufix nu poate fi inregistrat de doua ori, iar numele domeniilor nou inregistrate nu pot fi foarte asemanatoare cu altele deja existente. Aceasta inseamna ca speculatorii nu vor mai putea profita, ca pana acum, de eventualele greseli de scriere ale utilizatorilor pentru a atrage trafic pe site-uri cu nume terminate in .comm sau .kom, alese anume ca sa semene cu domeniul.com.




  • Basul si cu toba mare

    Ideea apartine coreenilor de la Electronics and Telecommunications Research Institute, care au conceput un nou format de melodii digitale, denumit MT9, pentru a permite aceasta fragmentare a unei melodii in mai multe categorii de sunete. “Speram ca formatul va fi standardizat la nivel international”, spune Ham Seung-chul, directorul executiv al Audizen, compania care a sustinut financiar dezvoltarea MT9, mai ales in contextul in care, dupa spusele sale, companii precum Samsung sau LG Electronics si-au exprimat deja interesul de a include formatul audio in modele viitoare de telefoane mobile ce ar putea fi lansate incepand de anul viitor.

    In opinia lui Seung-chul, industria muzicala ar trebui sa-si schimbe perceptia asupra pietei, pe masura ce inregistrarile se transforma tot mai mult dintr-un produs muzical fizic intr-un serviciu digital servit in moduri tot mai personalizate, ceea ce e deja vizibil in scaderea dramatica a vanzarilor de CD-uri cu muzica in favoarea internetului. Pentru multi dintre consumatori, in special din randul pasionatilor de karaoke sau de anumite instrumente muzicale, formatul MT9 ar putea fi intr-adevar o alternativa interesanta de a asculta muzica. Evident ca aceasta perspectiva nu este deloc incurajatoare pentru muzicieni. Desi interventia tehnologiei in industria muzicala i-a impins pe acestia sa se adapteze, rand pe rand, la mai toate capriciile consumatorilor, noul format este privit in mod deosebit cu reticenta, pentru ca inseamna ca toata munca lor de a crea muzica este ignorata, iar ascultatorii se transforma in copii mici care iau o masinuta si o demonteaza numai ca sa vada ce are inaun¬tru. Sau, altfel spus, si inter-activitatea ar trebui sa aiba limitele ei.
     

  • Online sa fii, noroc sa ai

    Ideea Konkurs.ro a pornit de la o observatie simpla: numarul concursurilor cu premii lansate de diferite companii cu scopul de a-si promova produsele sau serviciile a crescut intr-un ritm alert in ultima perioada. Deloc surprinzator deci ca in baza de date a site-ului recent lansat, care nu este nimic altceva decat un agregator de astfel de concursuri, exista in prezent aproximativ 700 de concursuri, dintre care 200 sunt active.

    “Suma totala a premiilor este foarte mare. Pentru concursurile publicate pana in prezent, vorbim de aproape 2 milioane de lei, cifra care include insa numai concursurile care specifica in regulament valoarea premiilor”, explica Matei Pavel (20 de ani), proprietarul site-ului Konkurs.ro.

    Posibilitatea castigurilor frumoase, fara prea mari eforturi, a atras in ultimele doua luni, de cand a fost lansat site-ul, in jur de 21.000 de vizitatori unici, amatori de concursuri, numarul de afisari fiind de aproape 300.000. Cele mai cautate concursuri sunt cele cu premii in bani, excursii si diferite echipamente electronice si IT. “Aproximativ jumatate dintre cei care acceseaza un concurs pe Konkurs.ro merg mai departe catre site-ul organizatorilor si aproape toti se si inscriu la respectivul concurs”, explica fondatorul site-ului.

    Pentru a reduce investitia initiala si costurile la minimum, Matei Pavel s-a ocupat in intregime de dezvoltarea proiectului, avand o experienta de cativa ani in dezvoltarea web. In ce priveste promovarea, antreprenorul online a mizat pe optimizarea site-ului pentru a aparea cat mai sus in rezultatele returnate in urma cautarilor pe Google.ro; la o cautare dupa cuvintele cheie “concursuri” sau “concursuri online”, site-ul Konkurs.ro este al doilea rezultat.

    Deocamdata, site-ul are rol strict informativ, modelul de business urmand sa fie stabilit cand numarul de vizitatori unici va fi reprezentativ. Totusi, Matei Pavel sustine ca veniturile nu vor proveni din taxe percepute companiilor pentru publicarea concursurilor, mai ales ca aceasta atributie ii revine momentan singurului angajat al Konkurs.ro.
     

  • Cele mai scumpe gadget-uri

    Piata terminalelor de lux a aparut intr-o pe­rioa­da dificila pentru industria telefoniei mo­bile pe plan global, cand vanzarile incepusera sa aiba un trend descendent, iar utilizatorii con­siderau telefonul mobil un simplu echi­pament destinat comunicarii, care nu trebuia in­locuit prea des. Astfel, produ­ca­torii au in­ceput sa caute segmente de con­su­matori care sa contribuie la majorarea van­za­rilor de pro­du­­­se si servicii cu valoare adau­ga­ta mare, des­­coperind o cate­gorie de clienti pu­tin ex­plorata – utilizatorii telefoanelor mo­bile de lux.

    Surprinzator, celularele scumpe, dotate mai degraba din punctul de vedere al pietrelor pretioase si al materialelor scumpe din care sunt realizate decat din cel al tehnologiilor pe care le incorporeaza, au atras atentia publicului mai repede decat se asteptau producatorii. Iar cresterile pe care le inregistreaza an de an piata bunurilor de lux constituie inca subiect de studiu pentru psihologi si sociologi, obiceiul de cumparare al acestor produse fiind in stransa legatura cu statutul social al cumparatorului.

    Practic, interesul consumatorilor pentru telefoa­ne al caror pret depaseste cel putin cateva mii de euro este justificat de dorinta de a epata, „mobilul devenind in acest caz o bijuterie care are rolul de a atrage atentia celor din jur si de a le expune atat posibilitatile financiare, cat si stilul sau personalitatea“, este de parere psi­hologul Diana Vasile. „Este un mod prin care individul poate comunica celor din jur statutul social, mai ales ca gadgeturile sunt obiecte per­sonale usor vizibile.“

     

    Emotie de mii de euro

    Producatorii de electronice au inceput sa lanseze pe piata, inca de acum 5-6 ani, produse care costa mii de euro, cele mai notabile preturi fiind inregistrate de-a lungul timpului pe piata audio, cu platane de 10.000 de dolari (6.500 de euro), amplificatoare de 15.000 de dolari (9.600 de euro) sau boxe de 50.000 de dolari (32.000 de euro).

    |n urma cu sase ani, o subsidiara a companiei Nokia, denumita Vertu, a inceput sa vanda te­le­­foane mobile din platina la preturi ce depa­seau 20.000 de dolari. Iar la nivel de mass-market, consumatorii care pana nu de­mult plateau 300 de dolari pe un televizor obisnuit au ajuns acum sa scoata din buzunar chiar si 3.000 de dolari pentru un ecran cu plasma. Nu e de mi­rare astfel ca producatorii din industria IT pre­fera sa se pozitioneze mai degraba pe piata ca­re a dezvoltat conceptul de electronice de lux.

    Dar ce sunt produsele de lux si de ce oamenii si le doresc? De ce o persoana este dispusa sa plateasca 5.000 de euro pe un ceas, cand si un model de 10 euro va arata la fel de precis ora? De ce exista oameni care cheltuie 50.000 de euro pe o haina de blana sau 100 de euro pe un trabuc? Raspunsul este acelasi ca si la intrebarea „de ce bijuteriile exista de cand exista si rasa umana?“. Pentru ca toate aceste lucruri fac parte din personalitatea unui om, din ceea ce intelege el ca il defineste si ca ii poate accentua trasaturi care tin de personalitate, caracter sau statut social, pe care doreste sa le evidentieze.

    Prin urmare, este clar ca in compor­tamentul de cumparare sunt implicate componente psihologice, iar spe­cialistii sunt de parere ca piata bunurilor de lux nu se refera la cat costa un anu­mit lucru, ci are mai degraba lega­tura cu intreaga experienta emo­tionala care in­soteste pro­cesul de cumparare, fie ca vorbim despre gadgeturi, biju­terii sau iahturi.

     

     

    Primul pas in Romania

    Piata gadgeturilor de lux din Romania nu este foarte dez­voltata deocamdata, dar nu pen­tru ca nu ar exista cumparatori de materiale scum­pe, ci pentru ca nu exis­ta atat de multi pe cat ar dori producatorii. Piatra de temelie pentru piata romaneasca a terminalelor mobile de lux a fost pusa de Vertu in luna mai a acestui an, odata ce compania a venit oficial in Romania.

    Lansarea oficiala a telefoanelor Vertu in Romania a avut loc in Sala Tronului de la Pa­latul Regal, unde au fost prezentate 13 colectii de terminale mobile, al caror pret cumulat a depasit 500.000 de euro. Noutatea absoluta a fost modelul Vertu Constellation Rococo, prezentat in premiera mondiala. Tele­foanele Vertu vor fi comercializate in magazinele Cellini, fiind privite mai degraba ca bijuterii decat ca niste gadgeturi care se remarca prin func­tionalitate.

    Surpriza nu a fost insa de proportii pentru multi dintre cei vizati, pentru ca desi nu au fost comercializate direct de companie, telefoanele Vertu si-au gasit deja locul in buzunarul multor romani cu bani. Desi lansarea oficiala a avut loc in urma cu cateva saptamani, telefoanele produse de divizia de lux a companiei Nokia sunt disponibile pe piata inca de acum 2 ani, fiind importate de companii precum MediaMaxCenter sau Gersim de pe alte piete europene, dintre care cele mai populare sunt Austria, Germania sau Italia. Potrivit oficialilor companiei Me­diaMax­Center, doar anul trecut au fost peste 500 de romani care si-au achizitionat un Vertu, pe plan mondial fiind comer­cia­lizate sute de mii de astfel de terminale mo­bile in fiecare an.

     

    Diamantele care suna

    Gresso, un producator de telefoane mobile de lux din Rusia, va lansa in curand doua terminale mobile scumpe, incluse in noua colectie „Avantgarde White Diamonds“. Dupa lansarea telefoanelor Sol Steel si Luna Steel care a avut loc in luna martie a acestui an si care costa fiecare circa 5.500 de dolari, compania pre­ga­teste inca doua noi modele numite Gresso White Diamonds si Gresso Royal Diamonds. |n termeni de design, noile telefoane nu vor fi foarte diferite de celelalte dispozitive lansate pana acum pe piata. Carcasa va fi fabricata din lemn negru african vechi de 200 de ani, tastatura este din titan si e decorata cu intarsii de piele si aur. |n plus, ca un semn distinctiv al acestei companii, numerele de pe tastatura sunt gravate cu laserul in stil roman.

    Display-ul celor doua noi telefoane de la Gresso este acoperit cu cristal safir. Dar ceea ce deo­se­beste aceste noi modele de celelalte este tas­tatura pentru care producatorul a folosit dia­mante. Gresso White Diamonds este tele­fonul mai „ieftin“ dintre cele doua, care va fi co­mer­cializat la un pret de aproximativ 15.000 de dolari (9.000 de euro). Gresso Royal White Dia­monds va costa circa 52.000 de dolari (33.000 de euro) si va fi lansat in editie limitata, care va numara 200 de unitati. Toate cele 23 de taste sunt incrustate cu un total de 2,53 carate de diamante albe. Colectia a fost prezentata la JCK Las Vegas Show, cel mai mare targ de bijuterii din SUA, care a inceput pe 30 mai.

     

    iDiamond Ear

    Una dintre cele mai recente lansari de pe piata tehnologica de lux se numeste iDia­mond Ear – casti incrustate cu diamante. Designerul lor este Thomas Heyerdahl din Oslo, Norvegia. Castile sunt fabricate din aur alb sau aur roz de 18 carate (cantarind in total 11,5 grame) si sunt acoperite cu 1,65 carate de diamante taiate manual (204 dia­man­te indi­viduale) si cu detalii gravate cu aju­torul lase­ru­lui. Heyerdahl este aceeasi com­­panie care a creat cel mai scump iPod din lume, iDiamond, care a fost licitat – in martie 2008 – in scop cari­tabil in Londra. iPodul iDiamond a fost creat intr-un singur exem­plar, ca o bijuterie unica, iar pretul final cu care a fost achizitionat s-a ridicat la peste 40.000 de dolari (circa 26.000 de euro). Castile iDiamond vor fi disponibile la pretul de 6.400 de dolari (4.100 de euro) si vor fi produ­se intr-o editie limitata de 1.000 de perechi pentru exclusivitate garantata.

     

    Smartphone-ul Diamond Crypto

    Este unul dintre cele mai scumpe telefoane din lume, la pretul de 1,3 milioane de dolari (820.000 de euro). Designerul Peter Aloisson, un bijutier austriac, a imbracat telefonul in pla­tina si l-a decorat cu 50 de diamante, 10 dintre ele fiind albastre, considerate foarte rare. Lem­nul de pe partile laterale ale telefonului este abanos din Madagascar. Diferenta dintre acest telefon si altele la fel de scumpe este tehno­logia de criptare cu care este dotat, pen­tru a asigura o securitate ridicata a infor­matiilor. Notele tehnologice includ Windows-ul care functioneaza pe un procesor Motorola de 266 MHz, pachetul MS Office si un MP3 player, toate acestea in spatele unui ecran TFT de 2,2 inci cu tehnologia touch­screen.

     

    Muzica de aur

    Cand a fost lansat la Cebit in 2006, MP3 playerul TrekStor i.Beat a facut cu ochiul mul­tora dintre vizitatori. Pentru melomanii veritabili care vor sa aiba cel mai exclusivist MP3 player de pe piata, TrekStor i.Beat este produsul po­trivit. Costa aproximativ 23.000 de dolari (14.500 de euro), este incastrat in aur si de­corat cu 63 de pietre pretioase.

     

    Acest MP3 player a fost o comanda speciala primita de companie din partea miliardarului ruso-canadian, proprietar al echipei de Formula 1 Midland, Alex Shnaider, pentru a dezvolta cel mai scump MP3 player din lume. Carcasa gadgetului contine 750 de grame de aur de 18 carate si 63 de diamante. Playerul este im­podobit de asemenea cu un mic lant de pietre acvamarin. Pentru fa­bricarea acestui produs s-a lucrat manual 100 de ore.

     

    PC-ul Baroque

    Este primul computer personal de un milion de dolari (630.000 de euro). |n aceasta su­ma sunt incluse diamantele si safirele in­crustate si aurul din care este produs (aur gal­­ben si alb de 18 carate). Compania pro­du­­catoare se numeste Mo­neual, cu sediul in California, iar de­sig­nerul acestui gadget de lux este (pre­vi­zibil) un bijutier, Lee Charles Bucking­ham. Computerul a fost pri­ma data prezentat la CES in 2007, iar compania producatoare sustine ca aceste PC-uri vor fi disponibile pe piata in editie limitata de doar 100 de exem­plare, pavate cu pietre semi­pre­ti­oase, fiecare costand in jur de 30.000 de dolari (circa 20.000 de euro). Cei care vor achizitiona unul dintre aceste exemplare vor bene­ficia de suport tehnic, inclusiv upgrade-uri tehnologice, o data la doi ani fara costuri suplimentare.

    PC-ul „Baroque“ e propulsat de un procesor Intel Core 2 Duo, are instalat Windows Vista, multimedia card reader, TV tuner si sunet inte­grat 7.1. Ecranul de 7 inci are tehnologia touch screen, iar tastatura si mouse-ul sunt wireless.

     

    Soricel cu diamante

    Exista telefoane cu diamante, MP3 playere cu diamante, de ce nu si un mouse cu diamante? Un producator elvetian a realizat un mouse din aur de 18 carate incrustat cu 59 de diamante. Mouse-ul este disponibil in doua variante de design – unul floral, iar celalat cu diamante pre­sarate poetic. Mouse-ul este potrivit atat pentru Mac, cat si pentru PC si costa 24.180 de dolari (15.500 de euro). |n plus, acest accesoriu pentru computer poate fi decorat cu diamante in for­ma initialelor numelui clientului. Produsul se gaseste in trei versiuni de aur: galben, alb sau rosu, cu marginea de culoare alba sau neagra.

  • Una si aceeasi stire

    Practic, pe masura ce presa scrisa a fost dublata de cea din mediul online, modul in care sunt consumate informatiile si stirile publicate in mass-media s-a schimbat, adaptandu-se noilor conditii. Compania de cercetare Context-Based Research Group a realizat un studiu pe un esantion de utilizatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani din SUA, Marea Britanie si India, pentru a determina modul in care acestia citesc informatiile din mass-media.

    Una dintre concluzii este faptul ca, desi sunt interesati in continuare de reportaje ample, utilizatorii sunt inundati de prea multe informatii, motiv pentru care nu isi mai pot indrepta intreaga atentie catre articolele elaborate. “Schimbarea comportamentului de informare al utilizatorilor poate fi pusa pe seama mediatizarii excesive a doar catorva informatii”, spune Robbie Blinkoff, cofondatorul Context-Based Research Group, referindu-se la stirile care apar intr-o anumita publicatie sau pe un site in 3-4 variante pana sunt finalizate, furnizand de fiecare data franturi suplimentare de informatii. Exista insa moduri de a structura clar aceasta succesiune de informatii. Agentia de presa Associated Press, de exemplu, a lansat recent un nou format de prezentare a stirilor, in trei etape: stirea de ultima ora in cateva cuvinte, informatia curenta mai pe larg si stirea completa, ulterioara, cu toate detaliile de fond si implicatiile ei. O abordare similara o are de ceva vreme si publicatia londoneza Telegraph, rezultatele fiind deja vizibile prin numarul in crestere al vizitatorilor pe site. Cei mai multi dintre ei se informeaza cu privire la evenimentele de ultima ora din stirea pe scurt, in timp ce intreaga poveste este citita doar de cei interesati de subiect.
     

  • O mulzzime de anunzzuri

    “Investitia cuprinde atat dezvoltarea propriu-zisa a noului site, cat si cheltuielile cu o campanie publicitara ce va urma lansarii”, explica Fusu. Lansat la finalul lunii mai, Neobizz.ro a fost rescris din temelii, avand la baza aproximativ aceleasi principii ca si Craigslist.org, unul dintre cele mai populare site-uri de anunturi de mica publicitate de pe piata americana de profil, evaluata de compania de cercetare de piata eMarketer la aproape 15 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) anul trecut.

    Motivul relansarii a fost faptul ca, din punctul de vedere al brandului, Mall.ro nu a fost foarte potrivit pentru un site de anunturi, Fusu sustinand ca are alte planuri pentru adresa de internet care deocamdata duce tot catre Neobizz.ro, fara a da insa mai multe detalii.

    “In ce priveste Neobizz.ro, am urmarit doua obiective: sa fie localizat, oferind anunturi in functie de orasul de interes, si sa fie cat mai simplu de utilizat”, spune Calin Fusu.

    Site-ul numara in prezent cateva zeci de mii de anunturi din categorii ca imobiliare, auto-moto, oferte de locuri de munca sau de servicii.

    Alegerea numelui a avut la baza, pe de o parte, asemanarea cu Neogen, care a pornit initial ca un site de anunturi, dar care a migrat intre timp catre structura de retea sociala, fiind totusi asociat in continuare de multi cu mica publicitate. Pe de alta parte, Neobizz, cu doi de z, a fost simpatizat si din considerente de branding, dat fiind ca mascota site-ului este o albinuta. Totusi, pentru a evita eventuale confuzii sau greseli de scriere, Fusu a rezervat si adresa Neobiz.ro, care duce catre aceeasi pagina de internet.

    In prezent, Neobizz.ro este vizitat de aproape 100.000 de ori pe luna, in plan fiind dublarea aceastei cifre pana la finalul acetui an. Fiecare dintre cei care publica anunturi pe site reprezinta o potentiala sursa de venituri pentru Neobizz; daca publicarea anunturilor este gratuita, utilizatorii au posibilitatea sa-si promoveze anunturile pe site, in schimbul unei sume de 5 euro pentru 10 zile sau 10 euro pentru o luna intreaga. “Modelul de business este destul de apropiat de cel al unui site de joburi”, spune Calin Fusu, care are experienta in acest domeniu prin BestJobs.ro.

  • Telefonul te tradeaza

    Sandy Pentland, directorul departamentului Human Dynamics Research din cadrul MIT, a pornit un asemenea experiment folosind in locul telefonului mobil un echipament de dimensiunea unui ecuson, care inregistreaza cu ajutorul unor senzori miscarile sau tonul vocii celui care il poarta. Pe baza acestor informatii culese de la un grup cuprinzator de utilizatori, Pentland sustine ca a gasit o serie de tipare prin care poate determina starea de spirit a utilizatorilor, cat de sociabili si productivi sunt acestia, dar si cat de interesati sau atenti sunt intr-o discutie.

    Tehnica prin care sunt analizate datele, numita “reality mining”, a fost folosita in cadrul call center-ului britanic Vertex, determinand cu o acuratete de 89% daca clientul urma sa cumpere un produs sau serviciu vandut prin telefon numai din analiza variatiilor vocii si a raportului de timp in care clientul vorbea si asculta ce-i spune vanzatorul. Un alt exemplu este si o banca din Germania, care a folosit dispozitivele de monitorizare pe un grup de angajati, in timpul in care acestia au lucrat la o campanie de promovare a serviciilor companiei, pentru a determina daca acestia sunt multumiti de locul de munca sau daca sunt stresati si suprasolicitati. Rezultatele l-au determinat pe cercetatorul de la MIT sa continue experimentul, inlocuind insa dispozitivul initial cu un telefon mobil. “Senzorii de monitorizare pot fi instalati in orice echipament, de la camerele de luat vederi instalate in diferite institutii si banci in scopuri de securitate si pana la telefoanele mobile”, explica Sandy Pentland. Singura diferenta dintre dispozitivul de monitorizare si telefon este faptul ca acesta din urma nu trebuie neaparat sa stea agatat de gat, ci poate fi tinut in orice buzunar.