BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Criza care creste traficul

     

    Site-ul Wall Street Journal a raportat recent un record de doua milioane de vizitatori intr-o singura zi, iar la Yahoo! Finance, traficul de mesaje online pe tema crizei financiare a crescut in ultima perioada cu 40%. Sectiunea Tech Ticker din cadrul portalului, care difuzeaza stiri video online, are milioane de vizitatori zilnic. “Va fi o luna record pentru noi in ceea ce priveste traficul. Echipa editoriala de la Tech Ticker lucreaza fara oprire pentru a le oferi oamenilor informatiile de care au nevoie pentru a intelege criza economica”, a declarat Mark Interrante.
     
    Compania Akamai Technologies, care monitorizeaza evolutia traficului online pentru principalele site-uri de stiri, ca NBC si BBC, a raportat un nivel record al vizitelor facute pe aceste site-uri, ca urmare a evenimentelor de pe piata financiara mondiala, iar numarul cautarilor pe Google dupa cuvintele-cheie “actiuni” sau “bursa” aproape s-a triplat in luna septembrie. Si site-uri fara legatura directa cu informatiile bursiere au avut cresteri motivate tot de criza; PeopleJam.com, un site cu sfaturi pentru diverse zone ale vietii cotidiene, a consemnat o crestere de aproape opt ori a traficului pentru sectiunea de sfaturi pe teme de finante personale. “Vizitatorii nostri sunt ingrijorati in privinta economiilor lor pentru pensie, a modului cum isi pot plati ipotecile sau cum pot economisi bani de benzina”, spune Matt Edelman, directorul PeopleJam.com, care adauga ca a crescut si interesul pentru sfaturi asupra felului cum pot manca sanatos sau cum isi pot mentine forma fizica fara a fi nevoiti sa cheltuiasca la fel de mult ca in epocile cand isi puteau permite aceasta.

     

  • Kuneva face ordine

    Comisarul UE pentru protectia consumatorului, Meglena Kuneva, a declarat ca va stabili o lista cu clauzele contractuale considerate abuzive ale comerciantilor online, va cere consolidarea protectiei consumatorilor contra intarzierilor de livrari sau a nelivrarilor de produse (termenele de livrare nu vor mai putea depasi 30 de zile, depasirea termenului atragand obligatia comerciantului de a inapoia banii) si va obtine acordarea unui interval mai mare (14 zile in loc de sapte) in care cumparatorii au dreptul sa se razgandeasca ori sa returneze un produs dupa incheierea tranzactiei de achizitie online. Daca un produs cumparat este defect, comerciantul va fi obligat sa inlocuiasca sau sa asigure de urgenta repararea produsului si sa asigure o reducere compensatorie de pret pentru cumparator.
     
    Scopul unor asemenea reglementari este de a stimula comertul online intracomunitar, dupa ce comisarul UE a constatat ca europenii cumpara “prea mult” din tara lor de origine, chiar si atunci cand produsele sunt mult mai scumpe decat in alta parte. Iar intre tarile Uniunii Europene sunt diferente destul de mari de pret. Spre exemplu, in Austria produsele electronice sunt cu 33% mai scumpe decat in Germania, iar in Franta hainele sunt cu 19% mai scumpe decat in Italia. “Acum, cand grija pentru bugetele personale e pe primul plan, devine important pentru cumparatorii online sa poata compara preturile si sa faca tranzactii in deplina siguranta, cu garantii suplimentare pentru drepturile lor”, a afirmat Meglena Kuneva. “Trebuie stimulata increderea consumatorilor si trebuie redusa birocratia care franeaza cumparaturile online transfrontaliere”, a spus comisarul european.
     
    In prezent, doar unul din cinci europeni cumpara produse online din afara tarii sale de origine, releva statisticile comunitare, ceea ce inseamna doar 30 de milioane de cumparatori, dintr-o piata potentiala de 495 de milioane de consumatori ai Uniunii Europene.        

  • Mai usor cu calculatoarele noi

    Criza financiara loveste companiile in punctele cele mai slabe, iar unul din ele e departamentul de IT. Marile companii, in special cele americane, au inceput sa fie mai atente cu cheltuielile pentru achizitia de echipamente hardware sau aplicatii software, pentru plata specialistilor din departamentul IT si pentru proiectele de IT in care investesc. Presa internationala scrie ca unele firme au decis sa reduca bugetele alocate pentru acest departament, in unele cazuri chiar la jumatate, din cauza temerii de o recesiune economica in SUA. Iar in ce priveste proiectele, managerii se orienteaza spre cele care asigura o recuperare rapida si substantiala a investitiei.
     
    Concluzia apartine analistilor companiei americane de cercetare a pietei Forrester Research care, in urma unui sondaj de opinie realizat recent in randul a aproximativ 950 de manageri de top din departamentele IT ale unor intreprinderi mari din Europa si America de Nord, au constatat ca 43% dintre companiile respon­dente si-au revizuit in scadere cheltuielile pentru produsele si serviciile IT. Dintre companiile americane, 49% au redus buge­tele alocate pentru IT, in Canada e vorba de 38%, iar in ce priveste Europa, 33% dintre companiile britanice, 32% dintre cele fran­ceze si 28% dintre firmele nemtesti si-au ajustat cheltuielile IT pentru anul acesta.
     
    “Diminuarea cheltuielilor de IT e legata direct de aria unde opereaza companiile”, constata John McCarthy, vicepresedinte si analist in cadrul Forrester Research, referindu-se la faptul ca firmele americane au redus bugetele de investitii pentru domeniul IT mai mult decat cele din Europa. Previzibil, industria financiara a fost cea mai prompta in reorganizarea activitatiilor de IT, scaderea bugetelor de profil fiind estimata de specialistii din domeniu la 20% in acest sector. In unele cazuri, determinanta n-a fost aici temerea de criza, ci un faliment ori o fuziune. Falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, spre exemplu, va insemna o reducere a cheltuielilor cu tehnologia informatica, pe ansamblul sectorului, de 1,5 miliarde de dolari (aproximativ un miliard de euro), in timp ce fuziunea dintre Merrill Lynch si Bank of America se va traduce intr-o scadere de inca 2 miliarde de dolari (1,36 mld. euro) a investitiilor in IT. Pentru producatorii si distribuitorii de echipamente informatice, vestile nu sunt deloc bune. In cazul Microsoft, spre exemplu, industria financiara americana a realizat anul trecut 22% din vanzarile de software ale companiei. Dintr-un calcul realizat de analistii firmei de cercetare Gartner rezulta ca producatorii de computere, dar si cei de echipamente de retea sau de software ar putea inregistra anul viitor pierderi ce insumeaza 4,3 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).
     
    Totusi, nu toti furnizorii de soft sau de echipamente hardware vor fi afectati. Unele dintre cele mai mari companii din industria IT, precum Hewlett-Packard sau IBM, au publicat recent rezultate financiare bune, o parte a castigurilor anuntate fiind atribuite afacerilor substantiale pe care cele doua companii le desfasoara in afara SUA. “Aceste companii sunt atat de mari si atat de diversificate din punctul de vedere al liniilor de productie si al amplasarii geografice, incat par sa reziste la aceasta criza”, puncteaza analistul McCarthy.
     
    Perspective pozitive exista in anumite sectoare si din punctul de vedere al bugetelor alocate tehnologiei informatice. In timp ce companiile din domeniul financiar, cel al utilitatilor si operatorii de telecomunicatii au avut cea mai mare nevoie de o ajustare a investitiilor in IT, cele din mass-media si divertisment cheltuiesc tot mai mult. Analistul John McCarthy a remarcat ca aceste din urma companii au nevoie stringenta de investitii mai mari pentru IT, atat timp cat informatia si divertismentul migreaza spre internet si spre mediile mobile. Asa se explica si cresterea de ansamblu cu 8% a cheltuielilor IT estimate pentru anul acesta, estimate de analistii companiei de cercetare Gartner la peste 3.400 de miliarde de dolari (2.305 miliarde de euro), intrucat companiile de media sunt asteptate sa echilibreze scaderile din zona financiara sau a furnizorilor de utilitati.
     
    “In mod cert, companiile mari din lume vor incepe sa calculeze mult mai atent cheltuielile IT pe care le au de facut”, a spus McCarthy. Aceasta prudenta nu va aduce insa neaparat o reducere substantiala a bugetelor pentru IT. Forrester Research, spre exemplu, considera ca pe ansamblu, situatia din acest an nu va fi chiar atat de grava in SUA, unde compania de cercetare estimeaza o crestere de 5,4% comparativ cu 2007, pana la 572 de miliarde de dolari (392,2 miliarde de euro). In schimb, pentru 2009 Forrester a coborat estimarile de crestere de la 9,4% la 6,1%, cifra oricum mai mare decat cea de anul acesta.
     
    Aproape paradoxal, unele dintre cele mai sigure locuri de munca intr-o astfel de perioada continua sa fie cele din domeniul tehnologiei. O serie de analisti si specialisti in resurse umane sunt de parere ca sectorul IT este mult mai in siguranta din acest punct de vedere decat multe alte domenii. Potrivit unui clasament facut de catre compania Jobfox, intr-un top al celor mai sigure si de succes 20 de meserii, cea de dezvoltator de software este considerata a doua cea mai sigura, iar cea de administrator de retele se claseaza pe locul al saselea.

  • Nu, ei nu au cipuri

    La mare cautare sunt, spre exemplu, echipamentele automate de hrana, fantanile de apa, laditele de nisip pentru pisici care se curata singure sau pernele care se incalzesc singure. Americanii sunt dispusi sa investeasca si in diferite jucarii electronice menite sa distreze animalele atunci cand sunt lasate singure acasa.
     
    “Oamenilor le plac animalele, dar nu prea mai au timp sa aiba grija de ele”, zice Julia Hsueh, proprietara magazinului de animale Furry Tales, din San Francisco. “Cu ajutorul tehnologiei, stapanii pot rezolva mai usor aspectele neplacute din intretinerea animalelor”. Dincolo de dispozitive care pot starni oroarea, ca zgarda de piele care foloseste socuri electrice sau jeturi de apa pentru a opri cainele sa latre, proprietarii se bazeaza pe noile tehnologii mai ales pentru a asigura securitatea animalelor. Acum, gardurile invizibile sunt din ce in ce mai populare, iar multi dintre stapanii de animale de casa recurg inclusiv la spionarea acestora cu camere web, pentru a se asigura ca sunt in siguranta pe parcursul zilei.
     
    Potentialul pietei este foarte mare, daca luam in calcul faptul ca numai in SUA exista animale de casa in peste 71 de milioane de gospodarii, potrivit American Pet Products Association. Pentru cele peste 382 de milioane de animale de companie din SUA, printre care caini, pisici, reptile sau pesti, americanii au cheltuit anul trecut aproximativ 41 de miliarde de dolari (aproape 30 de miliarde de euro), dintre care un sfert pentru medicamente, iar restul pentru diferite gadgeturi si jucarii care sa simplifice vietile animalelor, dar mai ales ale proprietarilor lor.

  • Nokia si amprentarea clientilor

     

    Dincolo de usile din sticla ale ale centrului de design al Nokia din cartierul londonez Soho se afla unele dintre cele mai bine pazite secrete ale producatorului de telefoane mobile: modelele ce urmeaza sa fie lansate peste cel putin sase luni.
     
    Nu multi au ocazia sa treaca pragul cladirii, iar cei care totusi o fac sunt supusi unor reguli stricte, fiind obligati sa lase la intrare celularele cu camera foto, stick-urile de memorie si orice alte dispozitive care ar putea fi folosite pentru a fura detalii despre telefoanele aflate in pregatire in laboratoarele Nokia.
     
    Desi eficiente in general, aceste masuri de precautie nu i-au fost deloc de folos companiei la sfarsitul lunii trecute, cand au aparut primele zvonuri cu privire la lansarea si caracteristicile unui telefon mobil Nokia cu ecran tactil, concurent cu popularul iPhone de la Apple.
     
    Planurile companiei de a relua ceea ce in 2003 a fost doar o incercare (atunci a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat dupa o scurta perioada) erau stiute din declaratiile anterioare ale lui Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia. Insa detalii precum momentul lansarii noului telefon, caracteristicile lui si tehnologiile cu care va fi dotat au ramas necunoscute. Zvonurile au fost confirmate cateva zile mai tarziu, cand Nokia a prezentat in cadrul unui eveniment media din Londra modelul 5800 Xpress Music, cunoscut anterior in randul amatorilor de speculatii din industrie drept Tube.
     
    Pentru designerii si inginerii companiei, modelul 5800 a insemnat adaptarea pentru touchscreen a telefonului dotat cu sistem de operare Symbian S60, ecran de 3,2 inci, camera foto de 3,2 megapixeli, GPS si conectivitate la internet wireless.
     
    “Nokia a fost sub o presiune foarte mare sa lanseze un mobil bun cu ecran tactil, mai ales ca oamenii au asteptat mai bine de un an o replica a iPhone din partea producatorului finlandez”, observa Carolina Milanes, analist in cadrul companiei de cercetare a pietei Gartner. Pentru Nokia, intrarea pe piata telefoanelor cu touchscreen era intr-adevar de asteptat, avand in vedere ca majoritatea competitorilor sai au deja in portofoliu un astfel de echipament, cum ar fi LG Prada si Viewty, gama Touch a producatorului taiwanez HTC si modelul lansat recent Samsung Omnia, sau pregatesc lansarea pentru urmatoarea perioada – Sony Ericsson Xperia, Motorola Blaze sau un model BlackBerry cu ecran tactil.
     
    “Aceste noi lansari vin insa cu intarziere pe o piata a echipamentelor mobile cu ecran tactil care a prins contur in ultimul an, fiind deja cucerita in mare parte de companiile ce au intuit aceasta tendinta si s-au adaptat rapid cererii”, a spus Tomasz Lesniak, directorul regional pe Europa Centrala si de Est al HTC, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.
     
    “Sa fii prezent pe piata telefoanelor mobile cu touchscreen nu mai este un simplu moft, ci o necesitate”, adauga managerul responsabil de activitatile HTC in cinci tari din regiune – Polonia, Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia. Lesniak se bazeaza in principal pe interesul din ce in ce mai pronuntat al consumatorilor cu venituri medii si peste medie si al clientilor corporatisti pentru asemenea echipamente.
     
    Estimarile companiei de cercetare IMS Research vorbesc de posibilitatea ca pana in 2012, numarul telefoanelor mobile cu ecran tactil vandute la nivel mondial sa ajunga la 230 de milioane, in conditiile in care anul trecut vanzarile nu au depasit 30 de milioane de bucati.
     
    Cum tehnologia in sine deja nu mai reprezinta un element de diferentiere, producatorii sunt obligati sa puna accentul fie pe functionalitati specifice, fie pe pret. Cartea pe care mizeaza Nokia este pretul; in timp ce toate aceste celulare sunt pozitionate in gama high-end, strategia Nokia este mai degraba plasarea telefonului 5800 in gama medie de pret, urmarind astfel sa castige o categorie diferita de consumatori decat cei vanati de competitorii sai. “Perspectiva de cerere din pietele emergente, cum ar fi India, spre exemplu, este interesanta pentru telefoanele touchscreen mai ieftine”, considera Hannu Rauhala, analist in cadrul Pohjola Bank.

     

  • Autostop pe internet

     

    In timpul unei calatorii in Germania, Andrei Petrut (23 ani) a optat pentru un serviciu de autostop online, prin care a putut cauta lista soferilor dispusi sa ajute autostopisti si traseele urmate de acestia. Petrut a ales un sofer, a schimbat cateva e-mail-uri cu el prin intermediul servi­ciu­lui, cerand informatii despre durata calatoriei si ruta exacta, iar la locul si ora stabilita, tanarul autostopist s-a urcat in masina respectivului sofer si a pornit la drum.
     
    “Am observat ca acest sistem functioneaza foarte bine la ei si mi-am zis ca trebuie sa incerc si in Romania”, a spus Andrei Petrut, administratorul site-ului Autostoponline.ro, pe care l-a lansat la inceputul acestui an si care numara intre 400 si 1.600 de vizitatori pe luna, in functie de sezon.
     
    Investitia initiala in dezvoltarea site-ului a fost de aproximativ 500 de euro, suma necesara pentru inregistrarea site-ului in.ro si pentru promovarea ideii. “Ma astept sa-mi recuperez investitia pana la sfarsitul anului si sa incep sa castig incepand cu anul viitor cel putin 1.000 de euro pe luna”, sustine Petrut.
     
    Modelul de business al Autostoponline.ro se bazeaza pe publicitatea online, cea mai mare parte a incasarilor provenind de la hostelurile care se promoveaza pe site in cadrul unei sectiuni speciale, in schimbul unei sume cuprinse intre unu si cinci euro. Deocamdata, pe Autostoponline.ro exista 44 de asemenea hosteluri inscrise, numai din Romania, dar Andrei Petrut urmareste sa extinda aceasta lista cu oferte din toata Europa.
     
    Pentru a se putea dezvolta insa, site-ul are nevoie de o investitie consistenta, estimata la aproximativ 25.000 de euro, pe care administratorul Autostoponline.ro spera sa o obtina de la fondul de investitii Seed Money, lansat de curand pe piata romaneasca. Petrut i-a contactat deja pe proprietarii fondului si ramane sa mearga la interviu pentru a-si prezenta ideea si planurile. 

     

  • Tranzactii in miniatura

    Modelul de business este insa acum altul: in loc sa vanda aplicatiile software suplimentare sau produsele virtuale separat, companiile care accepta microplati prefera fie sa impuna un credit minim ce poate fi luat de consumatori si folosit ulterior, fie sa vanda pachete de servicii sau produse, strategie cu sanse mult mai mari de reusita, dupa parerea analistilor din domeniu.
     
    Nexon, spre exemplu, si-a cladit afacerea de 266 de milioane de dolari (186,4 milioane de euro) in jurul acestei strategii, oferind jocurile gratuit si castigand din comertul cu obiecte virtuale. Producatorul de jocuri Electronic Arts are de asemenea in plan sa se concentreze din ce in ce mai mult catre comertul “marunt”, John Riccitiello, directorul executiv al companiei, declarand in cadrul unei conferinte recente cu investitorii ca microplatile vor fi esentiale pentru afacerea EA. Compania va lansa anul acesta jocul “Battlefield Heroes”, primul sau joc online care va genera venituri strict din vanzarea de obiecte virtuale. “Microplatile au un potential urias mai ales in randul consumatorilor tineri, care sunt obisnuiti cu achizitionarea de produse virtuale si care, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt dispusi sa cheltuie din ce in ce mai mult”, crede Ben Cousins, producatorul executiv al jocului “Battlefield Heroes”. In ultima vreme, majoritatea companiilor din industria jocurilor au inceput sa ia in considerare microplatile, urmarind sa castige teren pe o piata care, dupa spusele lui Min Kim, vicepresedintele departamentului de marketing al Nexon, “ar urma sa explodeze” in urmatorii doi-trei ani.

  • Business online, afaceri reale

    Ca si in viata reala, si in online se intampla ca un business de succes pe hartie sa fie falimentar cand este pus in aplicare. Care ar fi atunci ingredientul minune pentru o afacere online?
    “Succesul in mediul online are la baza o idee inovatoare care este pusa exemplar in practica. Restul se rezolva pe parcurs”, sustine Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh, agentie de consultanta pentru branding si design interactiv. Termenul de “idee inovatoare” in online nu este foarte bine definit. Sunt exemple de idei “imprumutate” care au avut un succes si in Romania, precum site-urile de social networking sau site-uri care au mers pe drumul deschis de YouTube.
    Un exemplu elocvent din Romania este Trilulilu, care a fost achizitionat, in proportie de 51%, cu peste un milion de euro, de investitorul francez Alexis Bonte. Dupa cum recunoaste si Sergiu Biris, fondatorul site-ului, Trilulilu a avut o abordare autohtona si jucausa la un business model deja existent. Astfel de idei, cum este exemplul Trilulilu, au fost “inovatoare” pe plan local, pentru publicul din Romania, nu si pentru universul online la momentul respectiv. In acelasi timp, “multe afaceri online de succes pareau stupide inainte de a fi lansate”, crede George Lemnaru, fondatorul Erepublik,com, un joc online massive-multiplayer.
    Insa acestea au dovedit, in timp, ca ideea din spatele lor a fost exact ce lipsea in momentul acela. Biris este de parere ca tocmai faptul ca au fost primii in Romania care au imprumutat reteta YouTube a reprezentat un avantaj competitiv, care insa nu a garantat faptul ca vor avea succes. Foarte multi isi pornesc afacerea promitand ‘marea cu sarea’. Consider ca este mult mai bine sa promiti putin, dar sa oferi peste asteptari”, spune Biris.

    Competitia conteaza Daca in urma cu 5 ani aproape orice concept de afacere online avea toate sansele sa aiba succes, acum lucrurile sunt un pic mai dificile, pentru simplul fapt ca multe teritorii din acest mediu au fost ocupate. Astfel, “inovator”, in online, ar putea insemna acum “de nisa”.
    “Principala miza este gasirea unor teritorii neexplorate; sunt multe nise inca deschise. In acelasi timp, online-ul inca evolueaza rapid, transformarile sunt majore de la an la an. Sa nu uitam ca YouTube are numai 3 ani de existenta, FaceBook numai 4. Ideile noi pot avea evolutii spectaculoase”, spune Dascalu.
    Un lucru la fel de important ca si gasirea unei idei si a unui spatiu de “desfasurare” este felul in care privesti afacerile din mediul online. “Un business online urmeaza aceleasi concepte de baza ca si in lumea reala. Este nevoie de munca pentru a-l creste si a-l imbunatati, exista cheltuieli (ceva mai mici, dar exista totusi), exista concurenti si exista si esec”, spune Mihai Dragan, fondatorul MB Dragan, agentie de publicitate. Despre concurenta, Dragan considera ca e cel mai important aspect ce trebuie studiat inainte de a incepe o afacere. Astfel, un studiu de piata ar trebui sa vizeze competitorii si sa raspunda la intrebarile: Ce ofera?, Ce nu ofera?, Care sunt avantajele si slabiciunile lor?, Care sunt nevoile clientilor?, Cum sunt satisfacute acestea?, Exista o modalitate mai buna de a le satisface?
    “Tendinta pietei este un alt vector important. Spre exemplu, in acest moment, tendinta de crestere in e-commerce este mai putin interesanta in domeniul IT&C decat in alte sectoare (in mare parte datorita saturatiei)”, crede Dragan. Pe de alta parte, finantarea este probabil cel mai des uitat amanunt, desi probabil este cel mai important. “Evident ? exista povesti de succes si fara finantare initiala sau cu finantari scazute, dar acestea sunt exceptii, nu reguli.”
    Referitor la necesitatea unui studiu de piata in prealabil, parerile din online sunt impartite. Sunt voci care sustin necesitatea unui astfel de studiu, cum ar fi fondatorul Trilulilu, sau voci care sustin ca afacerile de succes au nevoie de viziune si originalitate, nicidecum de un studiu de piata. “Adevaratele afaceri online nu s-au facut pornind de la studii de piata, ci au fost construite pe baza unei viziuni, prin inspiratie. Asta nu inseamna ca o analiza amanuntita a tot ceea ce ar implica viitoarea afacere nu e necesara, insa un studiu riguros de piata probabil ca ar consuma prea multe resurse pentru cineva care se afla la inceput”, spune Dascalu. Biris crede ca studiile de piata asupra segmentului de consumatori caruia te vei adresa sunt absolut necesare. “Fara o pozitionare corecta, proiectul are sanse foarte mari de esec.”

    Publicitate pentru utilizatori Scopul final al unei afaceri este profitul. Chiar daca cel care dezvolta un startup online o face initial din pasiune, profitul este ceea ce intereseaza pana la urma. Cu atatea povesti de succes in care personaje principale sunt tineri care s-au imbogatit “peste noapte”, mediul online a deschis apetitul romanilor pentru business. Dar lansarea unui site nu garanteaza banii. Banii vin poate la fel de greu in online cum vin in viata reala. In mediul real clientii iti aduc banii, in mediul virtual utilizatorii ii atrag prin vanzarea de publicitate. Cand se vorbeste de publicitate pe site, se vorbeste automat de trafic. “Daca ai un site care are trafic si continut de calitate, publicitatea vine singura”, spune Dascalu. Insa, traficul se masoara in cifre.
    Astfel ca, in opinia lui Dascalu, un site ar trebui sa aiba minimum 10.000 de vizitatori lunar, pentru a incepe sa vanda publicitate, dar rentabil este abia peste 50.000 de vizitatori lunar. “Exista insa cazuri care functioneaza cu succes sub limita aceasta, de cele mai multe ori pentru ca abordeaza o nisa de calitate, foarte valoroasa pentru advertiser. Sunt insa si multe alte variabile care determina profitabilitatea, cum ar fi costurile de administrare a site-ului, care variaza mult in functie de tipul proiectului”, spune Dascalu. Dragan crede ca atragerea publicitatii pe site se poate face fie prin afilierea la o retea de vanzare de media online, precum Boom, Arbomedia sau Adevolution, fie prin angajarea unei echipe serioase de vanzari. In acelasi timp, numarul de utilizatori unici ar trebui sa fie de cel putin 1.000 pe zi (aprox. 30.000 de utilizatori unici pe luna).
    Lemnaru crede si el in utilitatea unei echipe competente de vanzari, dar spune ca un site ar trebui sa aiba cel putin 20.000 de vizitatori pe saptamana (aproximativ 80.000 de vizitatori pe luna) pentru a atrage publicitate. Biris este si mai strict; el crede ca un site devine interesant pentru advertiseri in momentul in care depaseste 1 milion de vizitatori unici lunar.
    Un lucru este cert ? pana la problema numarului de utilizatori este necesara dezvoltarea afacerii. Pentru aceasta este nevoie de o idee, de un plan de afaceri si de resurse. Si ceea ce toata lumea sustine ? un business online este ca oricare altul; daca nu este privit cu seriozitate, esecul este garantat.

    Ce costuri implica un business online?

    “Este greu de cuantificat o suma pentru acest gen de proiect. Poate sa inceapa cu 100 de euro si sa aiba un succes imens sau poate sa inceapa cu sute de mii sau milioane de euro si sa se piarda intr-o pleiada de afaceri online falimentare.”
    Mihai Dragan, fondator al MB Dragan

    “In Romania apar in continuare retete de succes care nu au pornit cu investitii mai mari de 50.000 de euro. Noi am lansat un site pentru comunitatea de designeri, arhitecti si profesionisti in arte vizuale in luna mai cu costuri de dezvoltare de 15.000 de euro. Costurile crearii unui business online sunt legate in special de dezvoltare si imbunatatirea unei aplicatii/platforme online si de mentenanta acesteia. A doua directie mare de cheltuieli o reprezinta investitii in promovare. Insa aici exista si un arsenal de solutii low-cost la care poti apela.”
    Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh

    “Depinde foarte mult de tipul fiecarui proiect. Un proiect de video sharing ca Trilulilu are cheltuieli ridicate datorita costurilor mari implicate de partea de streaming. Comparativ cu o afacere offline, investitia initiala poate fi destul de mica – pana in 30.000 de euro.”
    Sergiu Biris, fondator al Trilulilu

    “Sunt site-uri care au pornit cu investitii initiale de cateva sute de euro si multa munca din partea antreprenorului si s-au dovedit proiecte de succes. In cazul in care vrei sa lansezi un proiect international de talia Facebook trebuie sa pornesti cu o investitie initiala de cel putin cateva sute de mii de euro.”
    George Lemnaru, fondator al Erepublik

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.