Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Internet de cartier

    Lansat in urma cu un an si jumatate de compania romaneasca eXtreme Soft Group, Norc.ro este un proiect similar cu Streetview al Google si are la baza sistemul de fotografiere la nivel de strada. In prezent, site-ul ofera posibilitatea unor tururi virtuale in orase din Romania, Polonia, Austria, Slovacia si Cehia.
     
    “In acest moment, site-urile noastre permit doar plimbari virtuale prin orasele pe care am reusit sa le acoperim, pe baza sistemului de navigare intre panorame succesive”, a declarat Lucian Neagu, unul din cei cinci asociati ai companiei eXtreme Soft Group si fondatorul Norc.ro. “Pentru acest an insa ne-am propus sa marim semnificativ aria de acoperire”, spune el, precizand ca in cazul Romaniei, pe langa cele 12 orase accesibile acum se vor mai adauga alte 10-12 orase.Pentru a realiza imaginile cu strazile din orasele respective, dezvoltatorii site-ului au folosit patru masini, cu care noua persoane au colindat timp de cateva luni tarile in care acum exista acoperire. “Bugetul pentru tehnologia de captare a imaginilor panoramice care a fost dezvoltata de noi face parte din investitia initiala a site-ului, care a fost de cateva sute de mii de euro”, afirma Lucian Neagu.
     
    In fiecare zi, Norc.ro este accesat de aproximativ 22.500 de utilizatori, sustine Neagu, desi faza beta in care se afla site-ul isi spune cuvantul, nu rare fiind situatiile in care acesta nu se incarca. “In ce priveste diferentele fata de alte site-uri, acestea vor aparea in momentul in care vom pune la dispozitia utilizatorilor noi facilitati”, a spus Lucian Neagu, estimand ca aceasta se va intampla incepand cu luna martie. 

  • Traiasca Obama Girl

    Audienta inregistrata online de depunerea juramantului de catre presedintele american a aratat ca televiziunea a pierdut cota de piata in favoarea internetului, pentru ca acesta din urma ofera avantajul pretios al interactivitatii, conchide Rich Greenfield, analist la compania de cercetare de piata Pali Capital. Cei care au vazut online evenimentul pe CNN.com au putut folosi site-ul si pentru a-si exprima opiniile si a comunica intre ei, iar aceasta dovedeste o schimbare de esenta a modului cum publicul se raporteaza la oferta media.
     
    Popularitatea pe YouTube a personajului Obama Girl, de pilda, al carei prim clip in care isi canta admiratia fata de candidatul democrat a adunat peste 13 milioane de vizionari si 71.000 de comentarii din 2007 pana acum, denota ca o campanie electorala de forta celei pentru Barack Obama are capacitatea de a stimula migratia spre online a americanilor in cautare deopotriva de divertisment si de posibilitati de a-si exprima public si imediat opiniile despre ceea ce vad. Afluxul celor ce prefera sa vada online evenimente si emisiuni pe care inainte erau obisnuiti sa le priveasca la televiziune influenteaza deja piata publicitatii.
     
    Cei ce au cumparat reclame online in 2007 au cheltuit 21 de miliarde de dolari (16,3 miliarde de euro), mai exact 8% din totalul sumelor alocate pentru publicitate, in timp ce consumatorii de media au alocat 29% din timpul lor liber internetului, potrivit companiei de cercetare si consultanta Magid Advisors. Expertii cred ca recentele restructurari de operatiuni la nivelul ABC, NBC, Fox sau CBS ar putea sustine televiziunea clasica in raport cu concurenta online, insa va mai fi nevoie de timp pentru ca investitiile in new media si schimbarea modelului de business sa-si arate efectele.

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Cum se naste un monstru

    Lansat in septembrie 2008 de Maxis, subsidiara a companiei Electronic Arts, “Spore” este un joc care permite utilizatorilor sa controleze dezvoltarea unei specii, de la inceputurile ei ca organism unicelular pana in momentul in care ajunge fiinta inteligenta si apoi isi extinde prezenta in spatiu si colonizeaza alte planete, unde interactioneaza cu alte specii care populeaza galaxia. De la lansare, jucatorii “Spore” au imaginat peste 65 de milioane de astfel de fiinte virtuale.
     
    Pana acum, Spore s-a vandut la nivel global in peste trei milioane de unitati, la care se adauga sase milioane de descarcari ale Creature Creator, instrumentele de editat folosite de jucatori. “Anul acesta vom continua sa dezvoltam noi instrumente pentru crearea speciilor in «Spore». Singura limita a acestui joc va fi doar imaginatia jucatorului”, a spus Lucy Bradshaw, directorul general al Maxis, subsidiara a companiei americane Electronic Arts, aceeasi care a dezvoltat si seria Sims.
     
    “Chiar si cu aparitia noilor pachete insa, «Spore» mai are un drum lung de parcurs pana va avea acelasi impact pe care l-a reusit «The Sims»”, a adaugat Lucy Bradshaw. Din 2000 pana in prezent, “The Sims” a inregistrat peste 100 de milioane de unitati vandute, fiind cel mai bine vandut joc video din istorie.
     
    Dupa lansarea jocului pentru calculator “Spore”, a celui pentru consola Nintendo DS, “Spore Creatures” si a jocului pentru telefonul mobil “Spore Origins” in luna septembrie a anului trecut, Electronic Arts are in plan ca in acest an sa lanseze alte jocuri pe baza de continut creat de jucatori. In primavara, compania va lansa “Spore Galactic Creatures” pentru calculator, iar pentru consola Nintendo vor fi lansate “Spore Hero” si “Spore Hero Arena”. Si Sony Computer Entertainment s-a axat pe jocurile cu continut creat de jucatori, ultimul lansat fiind “LittleBigPlanet”.

  • Cum se naste un monstru

    Lansat in septembrie 2008 de Maxis, subsidiara a companiei Electronic Arts, “Spore” este un joc care permite utilizatorilor sa controleze dezvoltarea unei specii, de la inceputurile ei ca organism unicelular pana in momentul in care ajunge fiinta inteligenta si apoi isi extinde prezenta in spatiu si colonizeaza alte planete, unde interactioneaza cu alte specii care populeaza galaxia. De la lansare, jucatorii “Spore” au imaginat peste 65 de milioane de astfel de fiinte virtuale.
     
    Pana acum, Spore s-a vandut la nivel global in peste trei milioane de unitati, la care se adauga sase milioane de descarcari ale Creature Creator, instrumentele de editat folosite de jucatori. “Anul acesta vom continua sa dezvoltam noi instrumente pentru crearea speciilor in «Spore». Singura limita a acestui joc va fi doar imaginatia jucatorului”, a spus Lucy Bradshaw, directorul general al Maxis, subsidiara a companiei americane Electronic Arts, aceeasi care a dezvoltat si seria Sims.
     
    “Chiar si cu aparitia noilor pachete insa, «Spore» mai are un drum lung de parcurs pana va avea acelasi impact pe care l-a reusit «The Sims»”, a adaugat Lucy Bradshaw. Din 2000 pana in prezent, “The Sims” a inregistrat peste 100 de milioane de unitati vandute, fiind cel mai bine vandut joc video din istorie.
     
    Dupa lansarea jocului pentru calculator “Spore”, a celui pentru consola Nintendo DS, “Spore Creatures” si a jocului pentru telefonul mobil “Spore Origins” in luna septembrie a anului trecut, Electronic Arts are in plan ca in acest an sa lanseze alte jocuri pe baza de continut creat de jucatori. In primavara, compania va lansa “Spore Galactic Creatures” pentru calculator, iar pentru consola Nintendo vor fi lansate “Spore Hero” si “Spore Hero Arena”. Si Sony Computer Entertainment s-a axat pe jocurile cu continut creat de jucatori, ultimul lansat fiind “LittleBigPlanet”.

  • Internet pentru gulere albe

     

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact. Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana.
     
    “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%).
    Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet. “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori.
     
    In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua. “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea.
     
    Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan. “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe. “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor.
     
    “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti. Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”.
     
    Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile aflate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean. Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate.
     
    “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean. Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

     

  • In cautarea preturilor mici

    Dupa indelungi cautari, in incercarea de a gasi produsele care il interesau la un pret cat mai mic, Adrian Dimian (29 de ani) a ajuns sa cumpere respectivele produse la preturi care nu erau nici pe departe cele mai mici din piata. Asa i-a venit ideea sa creeze un site prin care consumatorii sa poata cauta in oferta mai multor magazine online din Romania produsele care ii intereseaza, ordonate in functie de pret. Lansat recent in urma unei investitii de 1.200 de euro, Pricesdb.ro nu este foarte diferit fata de alte site-uri de acest gen, insa are avantajul ca un anumit magazin online romanesc poate introduce gratuit in baza de date a site-ului produsele pe care le comercializeaza.
     
    “In portofoliul Pricesdb.ro se gasesc produse din cateva sute de magazine online, iar numarul lor este in continua crestere”, a spus Adrian Dimian. “Toate produsele existente pe site au fost adaugate fara implicarea celor care detin magazinele online”, spune fondatorul site-ului. Daca un magazin vrea sa intre in baza de date a Pricesdb.ro sau, dimpotriva, sa fie sters, iar produsele sale sa nu mai apara in cautarile de pe site, este suficient sa completeze un formular, fara sa fie nevoie sa plateasca niciun fel de taxa.
     
    “Deocamdata nu m-am gandit la un model de business pentru site”, sustine Dimian. Aranjarea produselor pe site in functie de pretul cel mai mic nu reprezinta insa in mod neaparat o solutie comoda pentru consumator. Spre exemplu, la o cautare dupa Nokia N95, primele cateva pagini contin diferite accesorii dedicate telefonului mobil, iar pentru a gasi telefonul in sine, utilizatorii fie cauta in ultimele pagini cu rezultate, fie efectueaza o noua cautare dupa cuvintele cheie “telefon mobil Nokia N95”, caz in care 99% dintre rezultate sunt relevante.
     
    “Exista insa si cazuri cand acest lucru nu este posibil, utilizatorul fiind nevoit sa parcurga cat mai multe pagini cu rezultate”, spune Adrian Dimian, afirmand ca in acest moment cauta solutii pentru a usura procesul de cautare pe site.