BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Programatorii amenintati de concedieri

    Raportul de forte dintre angajatorii si angajatii din IT incepe sa se schimbe”, observa Alexandru Costin, directorul general al Adobe Systems Romania, obisnuit in ultimii ani, la fel ca multi alti manageri din domeniu, cu o putere mare de negociere a angajatilor in ce priveste conditiile si pachetul salarial. “Acum, angajatorul si viitorul angajat au un cuvant de spus la negocierea contractului de munca. Dictatura candidatului pare sa se incheie”, continua Costin. Seful Adobe Romania vrea sa sugereze ca piata se va normaliza anul acesta, in conditiile situatiei economice dificile, care este asteptata sa franeze cresterea industriei de software si servicii de la 25% in 2008 la numai 5% anul acesta. Pana acum, multe companii au fost nevoite sa accepte sau sa angajeze oameni fara experienta, pe care sa-i pregateasca pe banii firmei, ori sa atraga specialisti punand la bataie pachete salariale considerabile si o gama larga de beneficii. De cealalta parte, lipsa resurselor umane suficiente le-a permis specialistilor IT sa devina un soi de “mercenari” dispusi sa schimbe frecvent locul de munca in schimbul unor recompense mai mari, dupa cum spunea recent Radu Georgescu, presedintele Gecad.

    “Salariile din IT au avut cea mai mare crestere din ultimii ani, iar in Romania se inregistreaza una dintre cele mai mari diferente intre salariul mediu din IT si cel pe economie”, sustine Liviu Dan Dragan, directorul general al TotalSoft si presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Software (ANIS) – desi, comparativ cu salariile din cea mai mare parte a tarilor europene, nivelul veniturilor din IT in Romania este mai redus.

    Un programator cu o vechime cuprinsa intre trei si cinci ani, care lucreaza la o companie de software din Bucuresti, castiga in medie in jur de 1.100 de euro pe luna, in timp ce pentru programatorii din provincie, media se situeaza in jurul sumei de 850 de euro, conform unui studiu realizat de GhidulSalariilor.ro privind nivelul de salarizare din domeniul IT anul trecut. Pentru comparatie, salariul mediu pe economie este de 350 de euro, inregistrand o crestere de aproape 23% anul trecut, conform datelor Institutului National de Statistica (INS).

    Anul acesta, salariile nu numai ca nu vor mai creste, dar exista posibilitatea de a fi reduse in cazul anumitor companii. Deocamdata, la scaderea salariilor se gandesc momentan putine firme, mai ales ca angajatii din majoritatea domeniilor au oricum de suferit din cauza deprecierii monedei nationale. “Majoritatea companiilor mari dau salarii brute in lei, desi negocierea initiala se face in euro, ceea ce inseamna ca, in lumina recentelor ale cursului de schimb, puterea de cumparare a angajatilor oricum a scazut”, spune Alexandru Costin, care adauga ca posibilitatea ajustarii salariilor la aceste fluctuatii de curs este oricum destul de mica. In aceste conditii, daca reducerile de salarii pentru personal existent sunt greu de operat, in schimb cheltuielile suplimentare, bonusurile si primele sunt sacrificate in tot mai multe firme. Liviu Dan Dragan crede ca impactul negativ ar putea fi resimtit mai degraba de programatorii juniori, fata de care exigentele vor fi mai mari si recompensele mai putin generoase. “Companiile nu mai sunt dispuse sa faca angajari in graba si nu mai accepta sa inchida ochii la anumite minusuri ale viitorilor angajati”, este de parere Anca Tapai, country staffing lead in cadrul HP Romania.

    In Romania au avut si au loc in continuare disponibilizari pe fondul crizei, dar piata de IT a fost in cea mai mare parte ferita pana acum de acest fenomen. Este insa previzibil ca din cauza crizei, companiile fie vor decide sa nu mai angajeze, fie sa renunte la o parte din personal, ceea ce va duce la o supraoferta de forta de munca. Bogdan Putinica, directorul executiv al Enea Romania, a sesizat deja ca numarul celor care vin la interviuri de angajare este mai mare, o situatie de altfel benefica pentru o companie cu peste 140 de angajati si care are in plan sa recruteze inca 40 anul acesta. “Nu pot spune ca e coada, dar crestere este. Instabilitatea locului de munca ii impinge pe multi sa-si caute alt job”, spune Putinica, adaugand ca stilul de a lua decizii al candidatilor s-a schimbat, spre deosebire de perioada anterioara, cand decizia de a schimba locul de munca era luata aproape imediat.

    Alexandru Costin, directorul Adobe Romania: “Chiar daca oferta de specialisti din domeniul IT a crescut in ultima perioada, aceasta nu inseamna insa ca a crescut si calitatea fortei de munca”
     

  • Facebook pentru iPhone

    “Este pentru prima data cand aplicatiile pentru iPhone pot sa aiba prieteni”, a comentat in gluma Dave Morin, senior platform manager in cadrul Facebook. Mai exact, posesorii de iPhone pot sa se joace sau sa comunice nu numai cu cei din cercul lor de cunostinte care au iPhone, ci si cu cei ce nu au, dar in schimb sunt membri ai Facebook. Prin intermediul a noua aplicatii (pentru inceput) disponibile in magazinul iTunes al Apple, utilizatorii de iPhone pot sa vada care dintre prietenii lor de pe Facebook sunt online si sa faca schimb de continut cu acestia. De pilda, una dintre aplicatiile disponibile in iTunes, Urbanspoon, permite postarea pe Facebook de articole si fotografii despre restaurantele vizitate de utilizatori. O alta, “Who has the bigger brain?”(dezvoltata de Playfish), a adaptat pentru iPhone si iPod Touch un joc de inteligenta lansat pe Facebook.
     
    “Impreuna cu platforma sociala Facebook, iPhone si iPod Touch reprezinta noua generatie in ce priveste platformele de divertisment”, sustine Kristian Segerstrale, director executiv din cadrul Playfish. Conexiunea cu iPhone este doar ultima din noutatile oferite recent de Facebook Connect, dupa ce gratie aceleiasi platforme membrii Facebook care au cont pe magazinul online de muzica Emusic isi pot posta acum direct pe Facebook muzica de aici, cronici de albume sau lista cu ultimele albume sau piese descarcate de pe Emusic. Timpul petrecut de catre utilizatorii de internet in retelele sociale si pe bloguri reprezinta aproximativ 10% din totalul intervalului petrecut pe internet, potrivit unui studiu realizat de compania americana de cercetare Nielsen.
     
    Retelele de socializare online si blogurile ocupa locul al patrulea in acest sens, dupa motoarele de cautare, site-urile de interes general si site-urile de unde poate fi descarcat continut digital. In perioada decembrie 2007-decembrie 2008, timpul petrecut in retelele online la nivel global a crescut cu 63%, la 45 de miliarde de minute, dintre care 20,5 miliarde de minute reprezinta timpul petrecut de utilizatorii de internet pe Facebook, mai mult cu 566% decat in anul anterior.

  • Exista internet dincolo de Google?

    Arthur Bond, un avocat care locuieste in New York, a vrut sa-si cumpere un bilet dus-intors catre Londra si a tastat pe Google “care este cel mai ieftin bilet pentru cursa de la New York la Londra miercurea viitoare”, insa la cautare nu s-au afisat raspunsurile pe care le astepta. Prin urmare, Bond a cautat o agentie de turism si si-a procurat un bilet, in modul cel mai traditional.

    Pentru intrebari de genul celei puse de Bond, raspunsurile se gasesc pe internet, dar motoarele inca nu stiu cum sa le caute. La ora actuala, dincolo de cele 1.000 de miliarde de site-uri pe care Google le indexeaza, exista date stocate in arhive de informatii financiare, medicale, ale institutiilor de stat, cataloage de cumparaturi, ale unor biblioteci, muzee sau case de licitatii – un numar enorm de materiale invizibile pentru motoarele de cautare, pentru ca se afla in baze de date in teorie accesibile pe internet, dar care nu sunt destinate indexarii online, iar unele din ele restrang accesul doar la membri sau abonati.

    Sintagma “deep web”, desemnand partea invizibila a internetului, a fost lansata de BrightPlanet, o companie de tehnologii de cautare online care estima in 2001 ca informatia neindexata de pe internet era de 400-500 de ori mai multa decat cea din internetul “cunoscut” si – fapt cu atat mai interesant cu cat pe atunci nu aveam de-a face cu explozia blogurilor si a agregatoarelor – ca ponderea continutului de calitate si relevant pentru cautarile de specialitate este de 1.000-2.000 mai mare in “adancul internetului” decat in stratul de suprafata.

    BrightPlanet estima tot in 2001 ca 95% din “deep web” ar putea fi sondat prin intermediul unor cautari mult mai rafinate, acolo unde accesul la acest continut nu e restrictionat pentru marele public. Intre timp, intr-adevar, companiile ce opereaza motoare de cautare au dezvoltat tehnologii gratie carora pot ajunge la fisiere .pdf, .doc, .pps, .xls si alte formate preferate de institutiile sau de firmele detinatoare de baze de date. Calitatea cautarilor are insa sanse de imbunatatire, spera Anand Rajaraman, cofondator al Kosmix, un start-up unde a investit Jeff Bezos, directorul executiv al Amazon.com. Compania lui Rajaraman a dezvoltat un soft care asociaza cautarile cu bazele de date presupuse a detine informatii relevante pentru cautarile respective, apoi furnizeaza un raspuns complex pe baza aditionarii mai multor surse. “Majoritatea motoarelor de cautare incearca sa-i ajute pe oameni sa gaseasca acul in carul cu fan; noi incercam sa-i ajutam sa exploreze carul cu fan”, a declarat Rajaraman, citat de New York Times.

    Motoarele de cautare se bazeaza pe programe cunoscute sub numele de “crawlers” sau “spiders”, care aduna informatii urmarind hiperlinkurile care compun marea retea. Daca acest mod de abordare functioneaza bine pentru paginile de la suprafata, acestor programe le este dificil sa ajunga la paginile fara linkuri fixe, cu continut asa-numit dinamic (care apar ca rezultate ale investigarii bazelor de date pe baza completarii unor formulare online) ori la continutul intermediat de scripturi Java ori Ajax. Pentru a extrage date relevante de aici, motoarele de cautare trebuie sa stie ce baze de date au probabilitatea cea mai mare sa fie relevante pentru o anumita cautare.

    “E cea mai interesanta problema de integrare a datelor care se poate imagina”, a declarat Alon Halevy, fost profesor la Universitatea din Washington, in prezent conducator al unei echipe a Google ce se ocupa de aceasta problema. Strategia Google presupune crearea unui program care sa ghiceasca pur si simplu continutul fiecarei baze de date pe care o intalneste pe web, orientandu-se dupa indiciile semantice de pe pagini (formulare online). O idee asemanatoare au avut, acum opt ani, cativa cercetatori de la Universitatea California, cu incercarea de a crea un program care sa genereze termeni si sintagme de cautare adecvate pentru formularele online, astfel incat sa poata scoate la lumina cat mai mult din continutul bazei de date (de pilda, termeni cu care se poate cauta in PubMed, arhiva Bibliotecii Nationale de Medicina a SUA).

    Cititi in continure in ce directie se va dezvolta internetul.

  • Per Akerberg, Enea: Incepem sa livram proiecte mixte din Romania

    “Este un model nou de business pe care noi il numim
    ,
    , mai exact, combinam resursele din Romania cu cele din Suedia pentru proiectele globale pe care le dezvoltam”, spune Per Akerberg, care a fost numit presedinte si director executiv al Enea la inceputul acestei luni. Managerul, care a venit la Enea in 2004 pentru a coordona divizia Embedded Technology, va prelua propriu-zis conducerea companiei suedeze din 27 martie, dupa mai bine de doi ani in care a ocupat functia de director de operatiuni.

    Astfel, Romania ocupa de anul acesta un loc important in strategia producatorului de software Enea intrucat, dincolo de activitatile de cercetare si dezvoltare si de proiectele pe care le desfasoara pentru clientii in majoritate straini, Enea Romania va incepe sa colaboreze cu echipa din Suedia pentru proiectele globale. “Romania este un atuu pentru Enea, industria software bine dezvoltata, forta de munca specializata sau pozitionarea geografica a tarii fiind numai cateva dintre motivele pentru care vrem sa ne dezvoltam puternic aici”, explica Akerberg, amintind de asemenea planurile companiei de a deschide inca un birou la Iasi in al treilea trimestru al acestui an, in urma unei investitii mai mici de jumatate de milion de euro, aferenta costurilor de amenajare si cheltuielilor de management pentru un an.

    In ce priveste vanzarile, compania suedeza estimeaza afaceri de peste 7 milioane de euro in Romania anul acesta, din care aproximativ 10% va fi profit net. “Asteptarile de crestere sunt destul de mari, de 56% fata de 2008, cand am avut o cifra de afaceri de 4,6 milioane de euro si o crestere de 26,5% fata de anul precedent”, spune Bogdan Putinica, directorul executiv al Enea Romania. Un buget care, cel putin in prima faza, a parut greu de realizat in conditiile in care unii dintre clientii companiei au inceput sa resimta problemele economice mondiale si sa demareze procese de restructurare, insa, a devenit realizabil odata cu cresterea numarului de clienti. Enea Romania numara in prezent 22 de clienti, in crestere de la aproximativ 12, cati avea in aceeasi perioada a anului trecut. “Pana acum, semnam doua contracte pe trimestru, dar in ultima vreme, avem tot atatea intr-o luna”, explica Putinica, piata americana, dar si cea asiatica, urmand sa fie anul acesta doua motoare puternice de crestere, pe langa Europa, unde compania si-a concentrat deja activitatile anul trecut.

    Pentru a putea realiza aceste proiecte si obtine cresterea bugetata a afacerilor, compania are in plan sa extinda echipa formata din 143 de angajati, din care peste 120 sunt ingineri, cu aproximativ 35% anul acesta. Din cei 50 de oameni pe care trebuie sa-i recruteze, dublu fata de nivelul din 2008, Enea Romania a angajat deja 10, potrivit directorului executiv. Totodata, in termen de cateva luni, compania urmeaza sa se mute intr-un nou sediu, pe masura ce spatiul actual va deveni neincapator pentru numarul in crestere al angajatilor.

    “Nu spun ca Enea nu este afectata de criza economica mondiala, din moment ce clientii nostrii, majoritatea mari companii din industria telecom, se confrunta cu propriile probleme care se rasfrang asupra noastra, dar atat timp cat avem lichiditati si nu ne trebuie imprumuturi, putem merge inainte cu planurile de crestere, inclusiv in Romania”, conchide Per Akerberg.

    Enea, fosta IP Devel

    •  2000 Bogdan Putinica si Daniel Bogdan, doi antreprenori romani, infiinteaza compania producatoare de software IP Devel
    •  2006 Adecco cumpara 76% din IP Devel pentru o suma estimata in piata la 7 milioane de euro
    •  2008 Enea plateste 3,2 milioane de euro pentru a achizitiona integral IP Devel, trandformand compania in Enea Romania

    Cresteri duble

    In ultimii trei ani, actuala Enea Romania si-a dublat cresterea inregistrata de cifra de afaceri, pentru anul acesta fiind in plan un avans de 56%.

    An
    Cifra de afaceri (mil. lei)
    Profit net (mil. lei)
    2009*
    27
    2,7
    2008
    17
    2,2
    2007
    13,4
    1,3
    2006
    11,6
    1,5
    2005
    6
    -0,4

    *estimare
    Sursa: compania, Ministerul Finantelor Publice
     

  • Uitati-va ce spun

    Dar daca ar fi vorba nu de un comunicat scris, ci de unul filmat? “Conceptul de comunicat video vine in primul rand ca raspuns la necesitatea de transmitere a unui mesaj complet, atat catre presa scrisa, cat si catre televiziuni”, afirma Bianca Preda, managing partner in cadrul agentiei BiG Media Relatii Publice si directorul ComunicateVideo.ro.
     
    Principiul ComunicateVideo.ro, site lansat la inceputul acestei luni, consta in publicarea online de comunicate video din partea companiilor sau a altor organizatii, insotite de text, respectiv in transmiterea lor catre un grup anume de utilizatori sau catre presa. Ideea nu e noua, fiind aplicata in strainatate mai ales in cazurile cand avantajul reprezentarii vizuale este cu deosebire relevant (demonstratii de produse, un tur de showroom, un scurt reportaj intr-un magazin si asa mai departe).
     
    Saptamana trecuta, pe site se gaseau sapte comunicate video, majoritatea din domeniul economic, iar Bianca Preda spune ca in perioada urmatoare vor fi postate pe site si comunicate din domeniul politicii sau al administratiei publice. Tinta pe care site-ul si-a propus-o este sa ajunga la 30 de comunicate video pe luna pana in trimestrul al treilea al anului, iar in ce priveste traficul, Preda se gandeste la 500-800 de vizitatori unici pe saptamana in urmatoarele trei luni.
     
    Investitia initiala pentru dezvoltarea site-ului a fost de pana la 20.000 de euro, iar dupa primul an ar urma sa ajunga la o cifra de afaceri de minim 100.000 de euro, in conditiile in care costul pentru producerea si publicarea unui comunicat pe site este de aproximativ 300 de euro, conform lui Preda. “Este o perioada nefavorabila pentru economie, cand bugetele de promovare nu mai sunt atat de generoase, dar chiar si in aceste conditii sunt de parere ca folosirea comunicatelor video poate deveni o alternativa viabila in raport cu alte metode de promovare”.  

  • Cei 3D de acasa

    Explicatia e ca pentru a oferi un film 3D, care presupune proiectarea unei perspective diferite pentru fiecare din ochii privitorului, ar fi nevoie ca acelasi film sa fie plasat de doua ori pe unul si acelasi disc, adica ar fi nevoie de un spatiu dublu de stocare.
     
    Pentru a rezolva problema, inginerii companiei Dolby au dezvoltat un sistem de codare care comprima un film 3D pe un disc cu aceeasi capacitate ca pentru un film standard 2D, astfel incat privitorul nu are nevoie decat de un Blu-ray obisnuit si de un aparat de redare compatibil. Nu e o solutie perfecta, fiindca e inca nevoie de ochelari speciali si de un televizor compatibil cu tehnologia 3D, dar calitatea e alta. Televizoarele compatibile 3D sunt acum mai scumpe decat cele cu plasma sau LCD-urile, insa pe masura ce oferta de astfel de aparate va creste, e de asteptat sa scada si pretul.
     
    In ultima perioada, tot mai multi producatori de filme mizeaza pe productia de filme 3D. Jeffrey Katzenberg, directorul executiv al casei de productie Dreamworks, este de parere ca in urmatorii cinci sau sapte ani toate filmele vor fi facute in format 3D, cu toate ca realizarea lor costa acum cu 10-25% mai mult decat cea a unui film 2D. Studiourile Disney si-au anuntat in noiembrie trecut intentia de a produce 17 filme 3D in urmatorii trei ani si de a sustine financiar promovarea tehnologiei 3D in cinematografe, respectiv conversia ecranelor actuale in ecrane digitale si apoi in ecrane 3D, un proces care va costa miliarde de euro, potrivit companiei. “Vom face o investitie enorma in filmele 3D”, a spus Mark Zoradi, presedintele Disney. La sfarsitul anului trecut, doar 1.400 din totalul de 30.000 de cinematografe din SUA si numai 700 din restul lumii dispuneau de ecrane 3D, iar perspectiva unor investitii intr-o tehnologie costisitoare nu pare sa atraga prea multi operatori de cinematografe, mai ales intr-o epoca de criza economica.

  • Cat pierd companiile pentru ca angajatii stau pe Messenger

    Daca fiecare angajat dintr-o companie ar economisi in fiecare saptamana cel putin o ora in care navigheaza pe internet in folos personal, discutand pe messenger sau schimband fotografii cu prietenii, productivitatea ar creste suficient incat compania sa nu mai fie nevoita sa angajeze niste oameni in plus. Asa sustine Ovidiu Constantin, directorul general al RnD Software, o companie din Bucuresti care a gandit o aplicatie pentru monitorizarea si controlul activitatii angajatilor pe internet. Softul Livigent, instalat pe un computer special configurat si optimizat, permite companiei sa supravegheze computerele angajat ilor, observand care sunt cele mai accesate site-uri, pe ce pagini de internet navigheaza un anumit angajat in timpul serviciului, care sunt cei mai activi utilizatori de internet sau ce angajati scriu cel mai mult pe messenger. Pe baza rapoartelor intocmite de aplicatia software, managerii pot decide sa filtreze cont inutul online la care pot avea acces angajatii.

    “Odata cernute site-urile sau categoriile de site-uri care nu au legatura cu activitatea companiei, un angajat poate reduce cu o ora pe zi timpul in care navigheaza inutil pe internet”, calculeaza la randul sau Cristian Vicol, directorul de vanzari al SpySoft, companie care comercializeaza aplicatia de monitorizare SpectorSoft. Dupa Vicol, gratie unei asemenea aplicatii, o companie economiseste mai mult de 200 de ore de munca pe an, timp echivalent cu o pierdere de productivitate pe care in mod obisnuit o acopera prin angajarea de personal suplimentar. O companie care a apelat la un soft de monitorizare si filtrare de continut web este cel mai mare lant de retail de telefoane mobile din Romania, Germanos. “De aproape un an, cele 400 de computere din companie sunt conectate la o astfel de aplicatie, Livigent, prin care filtram accesul la site-uri ce nu folosesc angajatilor in activitatea lor”, declara Gratian Vlad, directorul de IT al companiei. Iar rezultatele deja se vad, dupa cum sustine Vlad, avand in vedere ca anumite aplicatii de genul Yahoo!Messenger si diverse site-uri neagreate de companie sunt folosite mai cu masura de angajati, iar productivitatea a crescut vizibil.

    “O instalare minimala a solutiei, luand in calcul cea mai putin performanta configuratie hardware si 10 licente pentru aplicatia software, costa aproximativ 1.000 de euro, suma care variaza in functie de numarul de computere ce urmeaza sa fie monitorizate”, spune Ovidiu Constantin, directorul general al RnD Software. Dupa ce a inceput sa vanda versiunea finala a Livigent la inceputul acestui an, RnD Software are acum cateva contracte in derulare, clientii precum Germanos fiind de altfel si cei ce au testat aplicatia pe parcursul dezvoltarii. “Criza inseamna o crestere a cererii pentru astfel de aplicatii, pe masura ce tot mai multe companii sunt interesate sa-si scada cheltuielile si sa-si eficientizeze activitatea. Ca sa nu mai vorbim de reducerea pericolului de scurgere de informatii sensibile”, observa Constantin, care si-a propus sa realizeze anul acesta o cifra de afaceri de 1,5 milioane de euro si se asteapta sa ajunga la un numar de aproximativ 200 de clienti pana la finalul lui 2009.

    Cazurile de spionaj, scurgerile de informatii confidentiale din companie sau, in general, abuzul de internet reprezinta intr-adevar, in opinia lui Vicol de la SpySoft, un motiv la fel de important pentru care companiile apeleaza la aplicatii de monitorizare a activitatii angajatilor pe internet. “Mai mult de 50.000 de companii din lume folosesc aplicatii SpectorSoft impotriva abuzului de internet, dar in Romania cifra este deocamdata mica. Avand in vedere ca astfel de aplicatii sunt disponibile doar de anul trecut pe piata, vanzarile ajung la numai 10.000 de euro pe luna”, spune Cristian Vicol. Aplicatiile Cyclope din portofoliul companiei Amplusnet monitorizeaza in Romania din 2005 incoace aproximativ 10.000 de angajati din 200 de companii si institutii publice. “Deocamdata e putin, pentru ca managerii inca nu constientizeaza avantajele unui asemenea program, dar de la inceputul anului am observat o crestere a interesului pentru Cyclope”, apreciaza Ionel Orza, managing partner in cadrul Amplusnet.

    Calin Stefanescu, Transylvania Jobs: "Am observat cum isi petrec angajatii timpul pe computer si am eliminat activitatile neproductive”

  • Daca schimbati canalul

     

    “In timp de criza, companiile incearca sa isi diversifice modalitatile de monetizare folosindu-se de ceea ce produc sau ofera deja”, comenteaza Emanuel Gal, fondatorul si directorul executiv al Veevid.ro, referindu-se la intentia site-ului sau de a da posibilitatea companiilor care produc materiale video, spre exemplu televiziuni sau case de productie, sa obtina si in mediul online venituri de pe urma acelor materiale.
     
    “Practic, prin intermediul site-ului ajutam companiile sa isi creeze propriile televiziuni online, pe care ulterior sa le si monetizeze”, sustine Gal, precizand ca platforma de video management Veevid le permite clientilor sa insereze publicitate video in aceste materiale, obtinand astfel venituri. Potrivit lui Gal, Veevid.ro ofera companiilor o unealta prin care sa publice, sa distribuie si sa valorifice materialele video pe care le produc, fara a se preocupa de aspectele tehnice sau de infrastructura. Veevid.ro este finantat de Seed Money, fondul de investitii pentru proiecte online infiintat recent de Vlad Stan, si s-a numarat printre castigatorii recentului targ de finantari pentru start-up-uri SeedCamp de la Paris (Gal a refuzat sa precizeze cuantumul acestor finantari). Site-ul va fi lansat in luna aprilie, iar pana atunci, cei ce l-au creat au deja o versiune functionala a platformei, pe care vor sa o ofere pentru doua companii mari din Romania.
     
    Gal considera ca experienta pe care el si firma sa, Brainient, au acumulat-o atunci cand au dezvoltat Brain TV, una din primele televiziuni online din Romania, i-a ajutat foarte mult. De fapt, cei de la Brainient lucreaza la Veevid din iunie 2007, de cand a avut loc lansarea Brain TV. Intre timp, televiziunea online n-a avut succes si a trebuit sa fie inchisa. In ce priveste Veevid insa, Gal spune ca pana la sfarsitul acestui an si-a propus ca site-ul sa aiba cel putin 10 clienti mari si ca negociaza extinderea lui cu companii din Franta si Polonia, fiindca “inca de la inceput proiectul a fost gandit pentru a putea fi extins pe plan international”.

     

  • Noroc cu mobilul

     

    Potrivit aceluiasi raport, in lume exista de trei ori mai multe telefoane mobile decat telefoane fixe, iar in unele tari din Europa si Asia oamenii au mai mult de un telefon mobil. La sfarsitul anului trecut, la nivel global erau in functiune aproximativ 4,1 miliarde de abonamente de telefoane mobile, comparativ cu un miliard in anul 2002, ceea ce inseamna o rata de penetrare de 61,1% la scara populatiei globului. In schimb, abonamentele de telefonie fixa au crescut mult mai lent, de la un miliard in 2002 la 1,27 miliarde la finalul lui 2008.
     
    “Acesti ani au adus o adevarata revolutie in ce priveste dezvoltarea industriei de telefonie”, comenteaza autorii raportului, referindu-se atat la schimbarea centrului de greutate de la telefonia fixa la cea mobila, cat si la viteza de extindere a acesteia din urma in tarile in curs de dezvoltare. In aceste tari exista acum doua treimi din abonamentele pentru telefoanele mobile din lume, cea mai mare rata de crestere inregistrandu-se in Africa, unde 28% din populatie avea la sfarsitul anului trecut un telefon mobil.
     
    “Criza economica globala va afecta si dezvoltarea tehnologiei telecomunicatiilor”, spune Susan Teltscher, directorul diviziei de statistica din cadrul agentiei. “Probabil se va inregistra o scadere a cererii de servicii de telefonie, insa nu ne asteptam ca scaderea sa fie foarte accentuata”, a spus Teltscher, apreciind ca persoanele care detin deja un telefon mobil oricum nu vor renunta la el.

     

  • Consolare pe timp de criza

    Wham-O, o companie americana producatoare de jucarii, a lansat in vara anului 1958 cercurile Hula Hoop, folosite in dansul hawaiian cu acelasi nume. Atunci, compania a vandut mai mult de 100 de milioane de astfel de cercuri din plastic. Faima obiectelor s-a raspandit fulgerator, din om in om; dupa primul cumparator au urmat cei din cercul de prieteni ai acestuia si asa mai departe. La fel s-a intamplat si cu consola pentru jocuri Wii, lansata acum trei ani de compania japoneza Nintendo; multi jucau jocuri acasa la prieteni sau la rude, auzeau vorbindu-se despre ea sau vedeau reclamele si apoi isi luau si ei consola. Acesta este exemplul pe care Dale Bradley, profesor asociat la o universitate americana, il foloseste cand descrie impactul Nintendo Wii asupra culturii de consum.

    “Majoritatea studentilor cu care am vorbit avea acasa o consola Nintendo”, spune Bradley, adaugand ca multi dintre ei foloseau chiar in timpul pauzelor consolele portabile pentru a se juca. Consola de jocuri Wii a avut succes peste tot – in Asia, America de Nord si Europa. Pana la sfarsitul anului trecut, Nintendo a vandut la nivel mondial 44,96 milioane de Wii, potrivit datelor afisate de companie. In primele trei trimestre din anul fiscal curent, adica din aprilie pana in decembrie 2008, compania japoneza a vandut 20,52 de milioane de console Wii, jocurile Wii Fit si Mario Kart Wii au vandut in total mai mult de 10 milioane de unitati, iar jocul Wii Play a vandut aproximativ 9,4 milioane de unitati.

    Compania japoneza se asteapta sa incheie insa anul fiscal, la 31 martie, cu o scadere a profitului net cu 10,6%, in principal din cauza efectelor aprecierii yenului, si si-a redus estimarea de vanzari pentru consolele Wii cu un milion, la 26,5 milioane de unitati. Nintendo este totusi intr-o situatie mai buna decat competitorul sau Sony Corp., a carui divizie de jocuri a suferit o scadere cu 32% a vanzarilor si cu 97% a profitului operational in trimestrul incheiat la 31 decembrie 2008 fata de aceeasi perioada a anului precedent, trecerea pe pierdere fiind evitata doar cu pretul unei reduceri substantiale a costurilor de productie pentru consola PlayStation3. Vanzarile de PS3 au scazut in perioada mentionata cu 440.000, la 4,5 milioane. “Diferenta de strategie dintre Sony si Nintendo este destul de mare si acum ii vedem rezultatele”, a comentat Osamu Hirose, analist in cadrul Tokai Tokyo Research Center.

    “In timp ce Nintendo a promovat consola Wii ca articol de divertisment pentru toata familia, nu neaparat pentru jucatorii inraiti, Sony a pariat pe pietele externe si pe fidelizarea gamerilor.” Acest gen de pozitionare ar urma deci sa favorizeze o companie ca Nintendo in perioada de criza, pentru care comentatorii au inceput sa prezica inca de toamna trecuta ca jocurile video vor avea cam acelasi rol de refugiu si de divertisment ieftin pe care l-a avut cinematograful in SUA in timpul Marii Depresiuni interbelice. Cum stau lucrurile la noi? Anul trecut, in Romania s-au vandut peste 41.000 de console de jocuri, potrivit lui Dan Mirica, director de achizitii de entertainment in cadrul Altex Romania.

    La Altex, vanzarile de console au crescut cu 117% fata de 2007, iar cele mai mari vanzari au fost inregistrate de consolele PlayStation. Pentru compania TNT Games International, consola cel mai bine vanduta a fost Nintendo Wii datorita plajei largi de consumatori careia i se adreseaza, urmata de PlayStation 3, avantajata de functiile conexe pe care le ofera, precum redarea discurilor BluRay, potrivit lui Octavian Dunare, senior brand manager. “La consolele Nintendo Wii, de la inceputul anului am inregistrat o crestere a vanzarilor cu peste 80% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care primul trimestru nu s-a incheiat inca”, sustine Dunare.

    Principala ratiune a acestei evolutii este disponibilitatea suficienta a stocurilor, lucru despre care nu se putea vorbi in primul trimestru al anului trecut, afirma el. Anul trecut, TNT Games International a vandut 100 de console Xbox 360, peste 2.500 de DS Lite si peste 10.000 de Nintendo Wii. Desi deocamdata vanzarile de console nu au avut de suferit de pe urma crizei, in viitorul apropiat Dunare se asteapta la “o usoara scadere din cauza diminuarii bugetelor dedicate modalitatilor de relaxare in cadrul familiilor”. Dimpotriva, Dan Mirica apreciaza ca vanzarile de console nu sunt afectate de perioada pe care o traverseaza economia tocmai pentru ca asistam la o tendinta de crestere a pietei de profil.

    “Trebuie subliniat faptul ca piata de console din Romania nu a ajuns la maturitate, iar consolele de jocuri sunt un mod de divertisment la care romanii apeleaza din ce in ce mai des”, sustine Mirica. Matt Ryan de la Nintendo Canada spune ca pe viitor compania se va axa pe dezvoltarea unor console care sa ii apropie pe utilizatori mai mult de realitate, un exemplu fiind Wii Music, consola lansata in luna noiembrie, care permite jucatorilor sa cante virtual la peste 60 de instrumente diferite.

    Avantajul unor console ca Wii Music (ca si al unor jocuri ca Wii Fit, folosit de amatorii de fitness) e ca ele sterg si mai mult delimitarea dintre gameri si utilizatorii mai mult sau mai putin atrasi de jocurile video clasice, dar aflati in cautarea unui mod placut de a-si petrece acasa timpul liber. Astfel de perspective ii permit lui Ryan sa declare ca Nintendo se adreseaza pur si simplu persoanelor care au intre cinci si 95 de ani. Potrivit unui studiu realizat de compania americana Wedbush Morgan, 80% dintre utilizatorii Nintendo DS au intre opt si 16 ani, in timp ce majoritatea jucatorilor PlayStation Portable au varste cuprinse intre 16 si 24 de ani.

    La noi, Octavian Dunare este de parere ca profilurile utilizatorilor de console difera destul de mult: cumparatorii de PlayStation 3 si Xbox 360 sunt tineri de sex masculin cu varste intre 15 si 35 de ani, care prefera jocurile de curse cu masini si care petrec in medie 3-4 ore pe zi in fata consolei, in timp ce cumparatorul de Wii are intre 15 si 60 de ani si prefera jocurile sportive, de aventura sau puzzle si petrece in medie 1-2 ore in fata consolei zilnic. Cat despre cei ce prefera Nintendo DS, adauga Dunare, un segment important din utilizatorii acestei console il reprezinta cei din mediul de business.