BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Povestea unei tinere care crede că studiul este cheia succesului şi că locul de muncă trebuie să ni se potrivească precum o mănuşă. Plecând de la această convingere, ea a înfinţat Academia Prietenoasă de IT

    100 Cele mai puternice femei din business. Iuliana Anton, Administrator, fondatoare, Wantsome

    Cifră de afaceri (2023): 2.106.451 lei

    Profit net: 234.795 lei

    Număr de angajaţi: 17

    Biografie: Iuliana Anton consideră că învăţatul este cheia succesului şi că locul de muncă pe care îl avem trebuie să ni se potrivească precum o mănuşă. A înfiinţat Wantsome, Academia Prietenoasă de IT, la Iaşi, în anul 2017.

    ► Viaţa m-a ghidat pe drumul lucrului cu oameni. În urmă cu aproape 20 de ani, intram în IT. Cu siguranţă, nu mi-am închipuit atunci destinaţia la care voi ajunge astăzi. Totuşi, cu riscul de a suna clişeic, mi-am dorit întotdeauna să schimb măcar o părticică din lume, într-un fel sau altul.

    ► În esenţă, da, realitatea s-a aliniat cu aspiraţiile mele de acum aproape 20 de ani. Îmi doream să fac ceva cu rost şi să influenţez pozitiv vieţile oamenilor. Aşa că tot ceea ce am clădit ulterior am clădit pe aceste aspiraţii. În ciuda provocărilor şi hopurilor de pe traseu, am ţinut strâns de valorile şi principiile mele. Simt că nu m-am trădat pe mine, că nu am compromis ceea ce sunt eu cu adevărat. Apoi, cred că şi Dumnezeu m-a ajutat punându-mi în traistă, din plin, curaj. Astfel, am păşit cu încredere pe drumul meu, m-am simţit protejată. Doar cu frică, n-aş fi reuşit mare lucru. Şi spun „doar”, pentru că şi frica a fost acolo, a fost necesară ca să-mi găsesc forţa. În definitiv, reţeta a fost simplă: bune intenţii, consecvenţă şi curaj.

    ► În continuare, inovaţia va continua să modeleze lumea. Odată cu evoluţia unor domenii precum inteligenţa artificială, locurile de muncă se vor transforma, făcând loc unor oportunităţi noi. Pentru a rămâne relevanţi, oamenii vor fi nevoiţi să-şi adapteze abilităţile la noile cerinţe ale pieţei. În acelaşi timp, skillurile soft, precum gândirea critică sau colaborarea, vor deveni tot mai valoroase. La toate acestea se adaugă şi accentul pus pe menţinerea unui echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea personală.


     

  • Cine este omul din spatele Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune

    Alexander Stoica-Marcu este cofondator al Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri.

    Primul proiect antreprenorial l-a lansat când era încă în liceu. Au urmat apoi câteva start-up-uri în tehnologie şi un parcurs de învăţare plin de cărţi, articole, mentori şi provocări. Acum, la 27 de ani, conduce în calitate de cofondator Flaminjoy, iar viziunea sa pentru Faminjoy este ca acesta să devină, într-un orizont mediu de timp, un jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri. Firma are deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborează cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Viziunea pentru Faminjoy este să devină, într-un orizont mediu de timp, un  jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri într-un mod incredibil de eficient. Avem deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborăm cu rezultate foarte bune cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente. Ştiu că alături de echipa mea putem face acest lucru, furnizând rezultate profitabile prin utilizarea soluţiilor de amplificare a conţinutului şi valorificarea celor mai importante canale de distribuţie, inclusiv publicaţiile, televiziunea, reţelele de display-uri digitale şi social media. Însă nu e totul. Domeniul tech este unul extrem de dinamic, bazat pe inovaţie relevantă care poate fi generată doar dacă oamenii sunt motivaţi, creativi, inventivi şi înţeleg foarte bine ce aduce cu adevărat valoare şi unicitate. Astfel, misiunea mea este să îmi întăresc echipa de top şi să găsesc soluţiile prin care proiectul nostru să răspundă nevoilor afacerilor din întreaga lume de a se conecta şi colabora eficient cu creatori de conţinut şi key opinion leaders, pentru a fi mai aproape de consumatorii lor.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Lumea tehnologiei este extrem de dinamică şi competitivă, în care o inovaţie poate „schimba lumea” şi poate schimba modul în care oamenii trăiesc. Este, aşadar, esenţial să fii tu cel care aduce inovaţie şi soluţii utile, cel care „conduce transformarea”. Iar pentru aceasta e nevoie de o strategie clară şi o viziune solidă pentru viitor, care să poată fi adusă la viaţă cu o echipă de top. Personal, caut şi investighez trendurile actuale, analizez rata de adoptare a fiecărei media şi studiez comportamentul consumatorilor. Apoi, aplic descoperirile interesante în strategia noastră de afaceri pentru a asigura adaptabilitate şi inovaţie în industria noastră. În plus, atragerea celor mai potrivite talente, construirea unei echipe de top şi menţinerea unui mediu de lucru stimulativ şi motivant reprezintă o altă provocare importantă, mai ales în contextul în care tinerii specialişti au extrem de multe opţiuni. Creşterea pe care o înregistrăm indică faptul că atragem talentele potrivite şi stimulăm dezvoltarea personală şi profesională, având o cultură a recunoaşterii performanţei.

    3. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    O zi ideală de lucru pentru mine începe dimineaţa în jurul orei 8:00 şi se termină cu un „inbox zero”, sau cât mai aproape, având timp şi pentru dezvoltarea personală şi pentru familie. De obicei, dimineaţa încep dedicând timp pentru planificare şi stabilirea priorităţilor zilei. Particip la sesiuni productive ad-hoc cu colegii implicaţi în proiecte, colaborând pentru identificarea soluţiilor şi depăşirea eventualelor obstacole. Îmi place să mă concentrez asupra proiectelor cheie şi să am întâlniri cu partenerii şi clienţii în cursul zilei. Programul de birou se încheie în jurul orei 18:00-19:00, fiind urmat de o sesiune activă de sport, precum body-combat, body-pump sau antrenament de forţă, pentru a menţine nivelul optim de energie şi concentrare. După (poate prea) puţin timp alături de soţia mea, în jurul orei 21:00, începe „timpul meu de noapte”, când mă pot concentra pe proiectele importante şi pe studiul trendurilor fără agitaţia zilei. Ziua se termina pe la ora 00:00-1:00 cu un bine meritat somn.

    4. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Am mai multe metode, pe care le-am învăţat de la colegii mei şi de la prieteni care lucrează în alte companii, care însă toate au un numitor comun. Mă concentrez pe aspectele importante şi deleg către colegi care pot prelua din responsabilităţi. În plus, urmăresc să am  un „inbox zero”, adică zero mailuri de rezolvat la finalul zilei de lucru. Practic, abordez fiecare mail-cerinţă cât mai eficient. Dacă simt că este ceva ce alţi colegi pot face mai bine ca mine, atunci deleg. Le transmit lor solicitarea, arhivez mailul pentru a nu îmi mai distrage atenţia. Iar dacă simt nevoia de a menţine contactul cu activitatea, dau mai multe informaţii pe Slack sau la telefon. Dacă sunt necesare răspunsuri rapide, care nu durează mai mult de 5 minute, atunci le fac pe loc. Şi neapărat, după rezolvare, arhivez mailul. Dacă sunt la „cc”, şi trebuie doar să iau aminte de anumite informaţii, citesc, filtrez şi arhivez. Conducând o companie de tehnologie, trackuiesc totul în CRM-ul intern, Hubspot, unde îmi fac şi notiţe pentru a nu uita detalii importante. Încerc, de asmenea, ca toate întâlnirile pe care le am să fie de maximum 1 oră, cu 45 de minute alocate pentru discuţie, iar 15 minute alocate pentru a face follow-up/minuta.

    5. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Un lider adevărat inspiră oamenii pe care îi conduce, le dă un scop şi îi pune în evidenţă, dezoltându-le potenţialul. De aceea, în opinia mea, trebuie să aibă o abordare holistică, să ştie câte puţin din toate şi să înţeleagă cât mai mult. De aceea, citesc mult online, urmăresc oameni din industrie, încerc să fiu la curent cu tot ce mişcă în industria de martech, particip la conferinţe de industrie şi colaborez cu mulţi oameni din domeniu, unde împărtăşim noutăţi. În plus, particip activ la programe de dezvoltare personală şi de coaching pentru a-mi dezvolta abilităţile de comunicare, de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor într-un mod eficient şi echilibrat.

    Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy
    Vârstă: 27 de ani

    ► Cifră de afaceri (2023): 1 mil. euro

    ► Profit net (2023): 65.000 euro

    ► Număr de angajaţi: 22

    6. Munca remote sau de la birou? De ce?

    Prefer să lucrez în mod flexibil, combinând munca de la birou cu cea remote, în funcţie de cerinţele proiectelor şi de context. Pentru un lider care trebuie să îşi încurajeze echipa,  să îşi motiveze colegii să îşi depăşească limitele şi să îşi atingă obiectivele, munca de la birou este esenţială. Ea oferă avantaje precum interacţiunea directă cu colegii, colaborarea în timp real şi accesul la resursele companiei. Pe de altă parte, munca remote oferă flexibilitate, mai mult control asupra mediului de lucru şi mai mult timp pentru concentrare şi reflecţie profundă. Prin combinarea celor două, pot maximiza eficienţa şi creativitatea, adaptându-mă la diverse nevoi şi provocări ale mediului de lucru.

    7. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Valorizez cel mai mult proactivitatea, responsabilitatea, colaborarea şi comunicarea deschisă. Îmi place foarte mult să văd cum proiectele se mişcă a o viteză mare şi cu rezultate foarte bune, cu ajutorul colegilor, fără supervizarea mea directă. În acelaşi timp, există anumite comportamente sau atitudini pe care nu le pot tolera într-un mediu de lucru profesional. Cel mai neplăcut lucru este când o discuţie nu progresează către un next step clar şi acest lucru se datorează unei comunicări ineficiente sau unor orgolii foarte mari.

    8. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Rata productivităţii mele a crescut într-un mod uluitor în momentul în care am început să filtrez foarte mult informaţiile şi să încep să aplic sistemele de management al timpului şi al informaţiilor. Am transferat acest mod de lucru şi către colegi pentru ca întreaga noastră productivitate şi eficienţă să sporească.

    9. Există work-life balance în prezent?

    În prezent, pot să zic că am ajuns la un work-life balance perfect. Mănânc echilibrat, fac sport, dedic timp familiei şi în acelaşi timp depun eforturile necesare în firma pentru a o transforma într-o companie de succes. Am ajuns la un nivel flexibil de lucru, astfel încât îmi pot organiza programul să pot acoperi toate nevoile, iar cel mai important lucru este că atunci când familia are nevoie de mine, eu sunt acolo. Soţia mea mă ajută foarte mult să fiu concentrat la lucrurile cele mai importante şi este mereu acolo când am nevoie, cât şi copilul nostru, Yoshi, un motan british care alunga orice stres cu un mieunat cristalin.

    10. Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

    Nu pot spune că am un mentor pe care îl urmez, ci mai degrabă urmăresc persoane care mă inspiră, sau învăţ de la cei care îmi deschid noi perspective, astfel încât să îmi pot eu construi mai departe propriul drum profesional.

    11. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Practic cursele cu obstacole, particip la clase de fitness şi merg la sala de forţă. Din toate am deprins ideea de a-mi doza foarte mult energia şi resursele, astfel încât să pot să pot finaliza, dar şi să fiu într-o formă foarte bună şi să mă pot bucura de reuşită. În plus, am învăţat că progresul vine din perseverenţă şi nu din salturi. Atât timp cât eşti cu 0,1% mai bun ca antrenamentul trecut, înseamnă că progresezi. Un alt hobby pe care îl am, pescuitul, m-a învăţat cât de importantă este răbdarea pentru a prinde, chiar şi în business, „peştele cel mare”. Şi, cu toate că nu sunt neapărat un gurmand, îmi place să mă bucur de mâncare bună, servită în diverse locuri din oraş. Din astfel de experienţe am învăţat că nu e suficient să ai un produs bun, ci trebuie să îl şi „să îl serveşti” în mod deosebit, să dai atenţie detaliilor şi feedbackului clienţilor, să ai consecvenţă şi calitate,  învăţăminte preţioase pentru dezvoltarea şi gestionarea unei afaceri de succes în domeniul martech.

    12.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Citesc mult online, urmăresc lideri şi îmi hrănesc curiozitate cu noutăţ din domeniile mele de interes. O carte mi-a plăcut şi pe care o recomand tutuor celor care lucrează sau vor să aibă o carieră în industriile creative este „Creativity, INC. Cum să depăşeşti forţele nevăzute care stau în calea adevaratei inspiraţii”, de Ed Catmull şi Amy Wallace.    

    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Alexander Stoica-Marcu, cofondator al Flaminjoy, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Povestea românului care, după ce a lucrat 15 ani pentru unele dintre cele mai mari companii din lume, precum Oracle şi Amazon, acum are propria companie cu care vrea să schimbe agricultura mondială

    Agricultura capătă o nouă dimensiune prin soluţii software care optimizează producţia în sere. Un start-up românesc a dezvoltat o platformă AI care gestionează în prezent sute de hectare de sere la nivel global. Soluţia, care a ajutat unii fermieri să îşi dubleze producţia în primul an, este implementată în ţări din Europa, America de Nord şi Asia. Start-up-ul şi-a triplat veniturile în 2024 şi se concentrează pe expansiunea în piaţa nord-americană. Cu finanţări totale de aproape 4 milioane de euro de la fonduri precum Cavalry Ventures, Übermorgen Ventures şi Underline Ventures, compania se pregăteşte pentru o nouă rundă de investiţii în următoarele 18-24 de luni.

    Avem în acest moment câteva sute de hectare sub management. Anul acesta a fost mult mai bun decât cel trecut. 2023 a fost primul an în care lumea, post-COVID, a început din nou să iasă din hibernare şi să se uite mai mult la ce mai există, ce mai pot face, în ce mai pot investi. Şi anul acesta mi se pare că lumea ştie deja exact în ce vrea să investească, are bugete pregătite şi oamenii sunt mult mai setaţi să cumpere soluţii. Deci anul acesta este mult mai bine ca anul trecut, deja ne-am triplat veniturile comparativ cu 2023“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Anastasiu, cofondator şi CEO Sera. Cu o experienţă de circa 15 ani în domeniul IT, în care a lucrat pentru giganţi precum Oracle şi Amazon, el a demarat proiectul în 2020 alături de William McGehee, fost coleg în cadrul biroului Amazon din Elveţia, şi cu Florin Munteanu, fost coleg de liceu specializat pe domeniul serelor.

    Ideea a pornit din pasiunea lui Cristian Anastasiu pentru agricultură, după ce a dezvoltat un robot care să automatizeze activităţile specifice cultivării legumelor.

    „Robotul ştia să facă destul de multe lucruri –  planta, putea să scoată buruieni, să ude, avea şi o cameră, computer vision ş.a.m.d. Pe atunci lucram la Amazon în echipa de AI şi viziunea mea era cumva că pot să optimizez totul dacă mă folosesc de fel şi fel de date, de temperatură, umiditatea în sol, în aer, lumina etc., şi pot să optimizez şi să cresc plante cu ajutorul datelor. Am investit foarte mulţi bani şi timp în acest robot şi mi-am dat seama după multe luni că este degeaba, fiindcă ai foarte puţine pârghii prin care poţi să optimizezi ce se întâmplă afară, în natură. Sunt foarte multe lucruri care nu depind de tine, de exemplu soarele, dioxidul de carbon din atmosferă, insectele ş.a.m.d. Discutam pe atunci cu colegii legat de această temă şi mi-am dat seama că un alt coleg din Amazon era foarte pasionat de agricultură, aşa că împreună am ajuns la ideea de sere, unde mediul este controlabil“, a relatat el cum a luat naştere start-up-ul Sera.

    Ce face însă prezent Sera? Start-up-ul a creat o platformă software care digitalizează operaţiunile din sere şi ajută la eficientizarea acestora. Soluţia este împărţită în mai multe module, pornind de la un produs de bază care creează un „digital twin“ al serei. „Produsul de bază este ca un fel de digital twin, ca să zic aşa, care digitalizează sera şi ai o reprezentare virtuală a acesteia, poţi să vezi în timp real ce se întâmplă. Aceasta este baza care te ajută să centralizezi datele şi să poţi să compari, de exemplu, dacă ai mai multe sere, şi să-ţi dai seama că sera A produce mai bine decât sera B şi să ai astfel cât de cât un standard“, a explicat Cristian Anastasiu, adăugând că alte soluţii se axează pe operaţiunile realizate în sere.

    „Apoi avem o soluţie care se ocupă foarte mult de eficientizarea operaţiunilor şi aici putem să fim foarte specifici. De pildă, dacă discutăm cu clienţi foarte mari care au anumite tipuri de probleme, putem să ne axăm numai pe probleme lor. De exemplu, probleme legate de <<când să dau drumul la încălzire?>>. Am dat drumul la încălzire, dar a venit soarele şi am consumat degeaba căldură. Alte probleme pot fi legate de dozarea dioxidului de carbon sau de ce nutrienţi să fie folosiţi. În general, sunt probleme care îi costă foarte mult pe producători. Deci, folosind soluţia noastră, ei economisesc sute de mii, dacă nu chiar milioane de euro, depinde cât de mare este sera.“

    Iar pentru cea de-a treia soluţie Sera se axează pe partea de analiză a datelor. „Adică să zicem dacă vrei să-ţi dai singur seama de ce funcţionează mai bine o varietate decât alta, să înţelegi exact ce ai făcut şi care variabile au impact, avem o soluţie unde poţi să ocupi de partea asta explorativă.“ Pentru a putea folosi soluţia software dezvoltată de Sera, agricultorii au nevoie să instaleze înainte diferiţi senzori în seră, astfel încât să aibă ce date să extragă şi să folosească platforma.

    În România, Sera colaborează cu serele Dalin, precum şi cu Bio Culture – o seră bio din zona Clujului, iar rezultatele implementării soluţiei sunt vizibile, după cum susţine cofondatorul start-up-ului, unii clienţi reuşind să-şi dubleze producţia în primul an de utilizare, urmată de creşteri de 30% în anii următori.

    Soluţia Sera este utilizată de agricultori la nivel internaţional, start-up-ul începând în Europa, însă având acum clienţi şi din America de Nord şi chiar şi din Asia. „Este un boom acum în sere. Cumva toată lumea a ajuns la aceeaşi concluzie ca mine legat de ideea robotului: este foarte greu să creşti legume afară. Riscul este foarte mare, pentru că se întâmplă fel şi fel de lucruri, precum schimbări climatice şi fel şi fel de hazarduri”, a subliniat Anastasiu, punând accent pe potenţialul mare de dezvoltare la nivel global. „Este o piaţă enormă, care creşte continuu. Sunt 1,5 milioane de hectare de sere în toată lumea. Sunt foarte multe sere în nord, ţările din nord au început iniţial, fiindcă clima permitea, adică era frig, iarna aveau lumină şi atunci trebuia doar să facă o structură din sticlă şi să se încălzească. Acum din ce în ce mai mult se fac sere în partea de sud, în China, în Mexic foarte mult, Africa de Nord, în Asia Centrală şi în Peninsula Arabică se construieşte destul de mult. Adică e un domeniu care căştigă foarte mult teren.”

    Sera a atras până acum investiţii de aproape 4 milioane de euro în două runde. Prima rundă, realizată în perioada pandemiei, a fost de 400.000 de euro, iar cea de-a doua, încheiată anul trecut, s-a situat la 3,2 milioane de euro. Printre investitori se numără fondurile Cavalry Ventures (Germania), Übermorgen Ventures (Elveţia) şi Underline Ventures (România). Start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare în următoarele 18-24 de luni, care ar urma să fie semnificativ mai mare decât cele anterioare.

    Pentru următoarele 12 luni, Sera şi-a propus să continue expansiunea în America de Nord, să-şi crească în continuare veniturile şi să dezvolte noi funcţionalităţi pentru platforma sa, iar pentru a-şi atinge aceste obiecte are nevoie să îşi mărească echipa. În prezent, echipa de dezvoltare software a start-up-ului se află în România.

    „Avem ca ţintă să angajăm mai ales pe partea de dezvoltare. Ce căutăm noi sunt persoane care au experienţe cu date şi nu neapărat pe partea de interpretare de date, dar şi oameni care ştiu să creeze infrastructură pentru procesare de date. Acum, noi luăm date de la fiecare senzor la 5 minute, câteodată chiar la un minut. Deci sunt multe puncte de date care intră în platformă. Sunt milioane de <<data points>> şi cumva ai nevoie şi de o soluţie scalabilă pe partea asta. Şi căutăm, pe partea de back-end oameni care au experienţă cu date şi ştiu să construiască infrastructura în cloud şi pe partea de front-end, tot aşa oameni care au experienţă pe partea asta de vizualizare de date, seturi foarte mari de date”, a conchis Anastasiu.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Alina Ştefan, chief strategy officer şi Alexandru Cioflan, co-CEO, cofondator, NS EDGE. Ce face start-up-ul? Oferă soluţii de detecţie a ameninţărilor din volume mari de date.

    Alexandru Cioflan: „NS EDGE este un start-up fondat în Statele Unite în 2020. Împreună cu James Harris, explorând diverse probleme din zona de cybersecurity, am ajuns la concluzia că sunt probleme pe partea de detecţie de ameninţări, mai ales când vorbim de volume foarte mari de date sau cyber data, cum le spunem noi în domeniu. Şi NS EDGE practic se vrea a fi un Cyber Security Observability. Este o soluţie de nişă – care ce face? Vine şi rezolvă problema detecţiei în timp real a ameninţărilor atunci când un client de-al nostru are volume foarte, foarte mari de date. Vorbim de terabytes de date sau dacă măsurăm în evenimente – zeci de milioane de evenimente zilnic. Unele companii pot avea până la un miliard de evenimente analizate zilnic. Problema de astăzi în acest domeniu este legată de faptul că soluţiile, aşa cum au fost construite cele existente, au la bază limbaje de programare care nu le ajută să scaleze la volume foarte mari de date. Noi am găsit o variantă şi Jimi a creat o arhitectură care le face să scaleze şi să livreze informaţii utile în timp real.“

    Alina Ştefan: „Suntem în discuţii cu diferiţi investitori, majoritatea din ţara noastră şi din regiune. Am avut o serie de discuţii şi suntem în stadii destul de avansate cu câţiva dintre ei. Suntem în perioadă de ridicare de rundă, deci ne dorim să închidem una cât mai curând. Ar fi prima rundă pe care o ridicăm. Este o rundă interesantă pentru piaţă şi ne bucurăm că fondurile din regiune şi mai ales cele care au în teza lor de investiţie zona de cyber au fost foarte deschise către noi.“

    2. Invitat: Cristian Anastasiu, cofondator şi CEO Sera

    Ce face? A dezvoltat o platformă software pentru optimizarea producţiei din sere.

    „Avem în acest moment câteva sute de hectare sub management. Anul acesta a fost mult mai bun decât anul trecut. Anul trecut a fost primul an în care lumea, post-COVID, a început din nou să iasă din hibernare şi să se uite mai mult la ce mai există, ce mai pot face, în ce mai pot investi. Şi anul acesta mi se pare că lumea ştie deja exact în ce vrea să investească, are bugete pregătite şi oamenii sunt mult mai setaţi să cumpere soluţii. Deci anul acesta este mult mai bine ca anul trecut, deja ne-am triplat veniturile comparativ cu 2023.“

    3. Invitat: Florin Mîndru, cofondator al SyndiFi

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă acces la investiţii imobiliare.

    „Până în luna noiembrie a acestui an estimăm că vom ridica cei 400.000-500.000 de euro. Suntem în analize, avem nişte înţelegeri cu potenţiali investitori, însă nu ne grăbim, pentru că ştim valoarea produsului, ştim care e potenţialul de creştere şi de scalare şi căutăm să avem alături de noi parteneri care să ne ajute în acest drum de scalare. Căutăm un investitor strategic care să ne ajute să pregătim următorii paşi pentru că anul viitor vrem să începem o rundă de finanţare de tip seed, în valoare de 1,5-1,8 mil. euro.”

    4. Invitat: Vladimir Ticiu, cofondator al CycleUp

    Ce face? Dezvoltă o platformă digitală de matching B2B pentru economie circulară dedicată producătorilor şi procesatorilor din diverse industrii – agricultură, industria alimentară, de cosmetice şi energie.

    „Vrem să creăm o platformă care să conecteze producătorii de produse secundare şi companiile care le pot ajuta să recicleze diverse deşeuri, astfel încât să putem să contribuim la impunerea economiei circulare în România şi să reuşim să reducem cantitatea de deşeuri produsă.

    Am terminat înregistrarea la Registrul Comerţului, deschiderea conturilor bancare şi trebuie să primim o finanţare de 5.000 de euro, iar cu banii respectivi vom putea construi platforma, vom putea să participăm la câteva evenimente din regiunea de vest a României şi să începem să atragem clienţi.“

    5. Invitată: Amarisia Florei, cofondatoare a GreenDAO

    Ce face? Dezvoltă în prezent o soluţie alternativă pentru accesul la infrastructură verde. Practic, platforma va oferi o soluţie alternativă de finanţare pentru implementarea sistemelor de energie verde, permiţând beneficiarilor să returneze valoarea investiţiei prin propriile bunuri şi servicii.

    „Noi dorim să ajutăm membrii să devină independenţi energetic şi am venit în întâmpinarea lor cu un sistem alternativ de finanţare. Asociaţia noastră va atrage fonduri şi va crea o rezervă financiară din care vrem să oferim membrilor noştri o alternativă, o punte financiară prin care ei să poată să îşi achiziţioneze sistemele de energie verde.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine este românul din spatele celei mai mari tranzacţii de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu o companie germană

    Companiile din tech reprezintă un jucător important pe piaţa de birouri din Capitală. Centre software, de cercetare şi dezvoltare sau backoffice, toate recrutează anual mii de angajaţi. Pandemia şi munca în sistem hibrid a mai încetinit din avânt, însă noile clădiri construite de cei mai mari dezvoltatori atrag nume grele.

    Cererea netă de spaţii de birouri din Bucureşti din trimestrul al doilea a depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani tranzacţiile de reînnoire şi renegociere a contractelor existente, evoluţie care are un impact pozitiv asupra ratei de neocupare, în condiţiile în care în acest an nu fost livrat niciun proiect de birouri noi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Aproximativ 77.000 metri pătraţi de birouri au fost tranzacţionaţi în Bucureşti în al doilea trimestru al acestui an, cererea netă înregistrând o revenire puternică, cu o cotă de 62% din volumul tranzacţionat, cea mai mare pondere trimestrială din T1 2022 şi până în prezent.

    De această dată, unităţile de învăţământ au ocupat prima poziţie în topul contractelor de închiriere – Genesis Collage a contractat în Petrom City 10.000 mp, spre exemplu.

    Sectorul farmaceutic şi medical a fost cel mai activ din punctul de vedere al suprafeţei de birouri noi tranzacţionate, cu o pondere de 19% din total (15.300 metri pătraţi), pe locul al doilea plasându-se companiile din IT&C, cu 18% din total (14.500 metri pătraţi). Companiile de servicii profesionale şi cele din domeniul industrial şi manufacturier au contractat noi spaţii de birouri în prima jumătate din 2024.

    Dar în 2024 principala noutate a venit din Dimitrie Pompeiu – dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care a încheiat cea mai mare tranzacţie de închiriere ca valoare pe piaţa de birouri, un contract de 57 de milioane de euro pe 15 ani cu gigantul german Infineon, a demarat în august lucrările de construcţie la clădirea One Technology District. Aceasta este una dintre foarte puţinele clădiri dezvoltate de la zero pentru un singur chiriaş – cazuri precedente au mai fost doar Dacia/Renault cu Renault Business Connected sau clădirea UniCredit din Expoziţiei, ambele cazuri implicând dezvoltarea de la zero şi ulterior închirierea lor.

    „Va fi cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare pentru semiconductori din sud-estul Europei. Este o realizare extraordinară pentru România şi pentru Bucureşti ca destinaţie de business. A fost un proces extrem de lung, care a durat aproape trei ani“, a spus Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office a One United Properties. Clădirea va avea peste 20.000 de metri pătraţi închiriabili, în baza specificaţiilor prevăzute de Infineon, care împreună cu o serie de consultanţi au sondat piaţa locală şi au vorbit cu majoritatea dezvoltatorilor de birouri din Bucureşti, solicitând respectarea unor criterii financiare şi tehnice.

    Noua clădire de birouri dezvoltată vine cu un sistem inedit de climatizare, care va duce imobilul la un nivel foarte ridicat de sustenabilitate. „Am adus la masă expertiza noastră din ultimii trei ani pe zona de sustenabilitate şi am reuşit să implementăm un sistem în premieră, de geo-exchange, care înlocuieşte integral o soluţie clasică de climatizare. Acest sistem reprezintă un sistem de pompă de căldură care foloseşte ca agent termic primar temperatura constantă a scoarţei Pământului. Face, practic, un transfer de căldură cu pământul.“ Astfel, va fi forată o serie de aproape 300 de puţuri sub clădire, pe toată amprenta sa, la o adâncime de 120 de metri. Prin aceste puţuri, se creează o reţea prin care circulă agent termic performant şi care foloseşte temperatura constantă de la acea adâncime a scoarţei pământului. Împreună cu sistemul de pompe de căldură, încălzesc şi răcesc integral clădirea de birouri, în funcţie de nevoile anotimpului, fără să mai fie nevoie de gaz sau de infrastructura care vine la pachet cu combustibilul fosil. Decizia implementării acestui sistem a venit ca urmare a faptului că Infineon, prin brieful prezentat, a impus un nivel foarte ridicat de sustenabilitate la nivelul clădirii, cu emisii cât mai scăzute, plecând de la un standard de certificare LEED Platinum. One United Properties implementează de aproximativ patru ani acest sistem geo-exchange în proiectele rezidenţiale pe care le dezvoltă. Eficienţa este însă mai mare într-o clădire de birouri, unde necesarul de apă caldă este foarte mic, iar nevoile de rece şi cald sunt constante, spre deosebire de locuinţe. Economiile pe perioada contractuală depăşesc un milion de euro, conform calculelor One United Properties.

    „De asemenea, au solicitat o locaţie restrânsă ca perimetru, având în vedere că ei angajează o forţă de muncă extrem de specializată, ingineri cu un profil foarte nişat.“ Infineon este prezentă în Bucureşti de aproape douăzeci de ani, iar majoritatea angajaţilor era deja familiarizată cu o anumită zonă, mai exact Floreasca – Barbu Văcărescu – Pipera. „În primă etapă, noi am sugerat proiectul nostru din Cotroceni, deoarece acolo eram deja în lucru cu faza a doua a lucrărilor şi ar fi fost o potrivire aproape perfectă. Dar o organizaţie performantă ca Infineon prioritizează resursa umană, aşa că a optat pentru o localizare mai aproape de dorinţa majorităţii angajaţilor, motiv pentru care noi a trebuit să cumpărăm un teren în zona Dimitrie Pompeiu.“

    Terenul a fost cumpărat de la Immofinanz, dezvoltator preluat de cehii de la CPI. Discuţiile exclusive între One United şi Infineon au început în urmă cu un an şi jumătate, compania având nevoie destul de urgent de un mediu de lucru nou. Contractul, achiziţia terenului şi toate celelalte etape a trebuit îndeplinite cât mai repede posibil. „Execuţia efectivă a construcţiei durează între 20 şi 24 de luni. Clădirea este într-o zonă accesibilă, se poate lucra intens, există acces facil pentru utilaje. Astfel, trebuie livrată până în 2026.“

    One United realizează in-house toată partea de proiectare şi antrepriză generală a proiectelor pe care le dezvoltă, ceea ce ajută la optimizarea produselor şi la adaptarea rapidă la piaţă.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, ce a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali“, spune executivul.

    „În continuare ne confruntăm cu dificultăţi foarte mari din punctul de vedere al volatilităţii preţurilor atât la materiale, cât şi la forţă de muncă, cARe a devenit foarte scumpă. La acestea se adaugă şi dobânzile. Noi trebuie să ne asigurăm că nu depăşim bugetul şi termenii contractuali.“

    Mihai Păduroiu, CEO-ul diviziei Office în cadrul One United Properties

    Tranzacţia dintre One United şi Infineon a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Infineon este un lider global în domeniul semiconductorilor pentru sisteme de putere şi IoT, cu peste 58.600 de angajaţi la nivel mondial. Infineon Technologies a intrat în România în 2005, odată cu deschiderea unui centru R&D în Bucureşti. Compania este prezentă şi în Iaşi, iar în total în România are peste 500 de angajaţi.

    One United Properties mai are în dezvoltare o serie de proiecte mixed-use în toate zonele Bucureştiului. În aproape oricare dintre ele poate fi introdusă o componentă de birouri, spune Mihai Păduroiu. „Avem un portofoliu mare de terenuri şi putem introduce birouri aproape oriunde. Poate fi vorba, de asemenea, şi de un spital sau de funcţiuni mixte, de exemplu birouri cu hotel. Ne putem adapta la orice fel de cerere.“

    La nivelul pieţei, există în continuare terenuri disponibile pentru birouri, dar, din cauza problemelor legate de urbanism, ele nu pot fi dezvoltate în perioada următoare. Etapa de autorizare a unor asemenea proiecte durează minimum trei ani.

    Bucureştiul rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii de business din Europa, astfel că cererea de clădiri birouri moderne rămâne solidă. Multinaţionalele trebuie să-şi desfăşoare activitatea în clădiri verzi, sustenabile, iar aceşti factori generează în continuare cerere pentru spaţii de birouri, remarcă Mihai Păduroiu. „În Bucureşti, avem o situaţie specială privind autorizarea proiectelor, avem dobânzi mari şi destul de puţine locaţii unde se poate construi la scară mare, unde se pot construi business parkuri. Împreună cu şocul generat de pandemie, majoritatea jucătorilor mari au intrat în expectativă, ceea ce generează o situaţie destul de ciudată, pentru că oamenii au impresia că se lucrează în continuare de acasă şi nu mai e nevoie de spaţii de birouri, însă în realitate este nevoie, oamenii se întorc la birou.“

    O singură preînchiriere de peste 20.000 mp după pandemie: Infineon la One Technology District

    În următorii doi ani, Bucureştiul are zero livrări de birouri programate, ceea ce reprezintă o premieră istorică în ultimele două decenii. Cererea, în acest moment, nu este aliniată cu realitatea, iar atunci când companiile vor vedea că nu mai au soluţii, vor începe să acţioneze, este de părere Mihai Păduroiu.

    „Toţi jucătorii – companii, dezvoltatori, autorităţi – ar trebui să se aşeze la masă şi să găsească nişte soluţii pentru că altfel ştirbim atractivitatea Bucureştiului. Dacă cineva caută acum un spaţiu ultramodern de 5.000-1.000 de metri pătraţi de birouri, nu găseşte.“ Pandemia, creşterea dobânzilor, scumpirea materialelor, munca de acasă, dar şi lipsa acută de autorizaţii de construire din ultimii patru ani au pus atât de multă presiune pe piaţa birourilor din Capitală, încât acesta este primul an în care niciun dezvoltator nu va livra o clădire mare de birouri.

    În 2024 primul semestru a venit cu zero proiecte noi de birouri, însă anterior prima jumătate dintr-un an era o perioadă importantă de livrări. Nici a doua jumătate a anului nu va aduce schimbări, un singur proiect fiind aşteptat, dar şi acesta fiind unul de mici dimensiuni şi construit ca o componentă. „Clădirea AFI Loft este singurul proiect de birouri care va fi livrat în 2024, astfel că în acest an vom avea cea mai mică ofertă de spaţii de birouri noi din ultimii 25 de ani“, a spus Eduard Turcoman, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox.

    După aproape cinci ani în care livrările au scăzut treptat, abia în 2024 dezvoltatorii au început să anunţe noi proiecte, însă care vor fi livrate abia peste doi sau trei ani. Spre exemplu, în primăvară, Vastint anunţa demararea lucrărilor la faza a doua a Timpuri Noi Square, cei de la One United au venit cu anunţul legat de One Technology District, viitorul sediu Infineon. La început de septembrie, cehii de la PPF urmează să anunţe oficial demararea lucrărilor la The Arc, proiect care iniţial era aşteptat să demareze în 2022.

    În prima jumătate a acestui an s-a consemnat o activitate puternică de închiriere, cu 168.000 metri pătraţi contractaţi în Bucureşti, marcând o scădere de doar 11% faţă de S1 2023. Din această suprafaţă, 82.100 metri pătraţi reprezintă cerere nouă, ceea ce înseamnă că în prima jumătate a anului companiile au închiriat birouri noi pentru 8.000 de angajaţi. Suprafaţa medie a unei tranzacţii în cazul contractelor pentru spaţii noi a fost de peste 1.100 metri pătraţi.

    „Activitatea de închiriere de pe piaţa de birouri este în creştere în toată Europa, în condiţiile în care companiile s-au adaptat la modul de lucru hibrid şi tot mai mulţi angajaţi revin birouri. Privim cu optimism spre a doua jumătate a anului şi spre următorii ani, în ceea ce priveşte evoluţia cererii de spaţii de birouri, mai ales pentru clădirile premium, de clasa A. Acestea sunt preferate datorită accesului facil la mijloacele de transport în comun, a ofertei variate de servicii şi facilităţi pentru chiriaşi, precum şi a respectării celor mai înalte standarde ESG. De exemplu, în zonele ultracentrale – Piaţa Victoriei, Bulevardul Aviatorilor, Floreasca sau Dorobanţi – rata de neocupare în clădirile clasa A a scăzut considerabil, ajungând la 5%, ceea ce reflectă interesul crescut al companiilor pentru aceste spaţii“, explică Mădălina Cojocaru, partner office agency, în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    Rata medie de neocupare din Bucureşti şi-a continuat trendul descendent înregistrat în ultimele trimestre, atingând un nivel de 14,2%, cu scăderi suplimentare aşteptate până la sfârşitul anului din cauza ofertei noi extrem de limitate.

    Chiria de referinţă din zona CBD a Capitalei a consemnat o uşoară scădere de 0,50 euro, până la 21,50 euro/mp/lună, în timp ce pe celelalte subpieţe nivelul chiriilor au fost stabile.

    Suprafaţa de spaţii în construcţie rămâne limitată, proiecte totalizând 88.400 metri pătraţi închiriabili fiind în diferite stadii de dezvoltare. Pentru acest an este programată livrarea unei singure clădiri, AFI Loft, cu o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi.    ■

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Irina Bălan, Commercial solutions and customer success director, Microsoft România

    Cifră de afaceri (2022): 684 mil. lei

    Profit net: 1,57 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.558

    *Potrivit datelor publice disponibile pe mfinante.gov.ro

    Biografie: Irina Bălan este director specializat în domeniul tehnologiei, cu o experienţă de peste 15 ani în conceperea strategiei şi în managementul schimbărilor pentru organizaţii IT B2B/B2C în cadrul Hewlett-Packard şi Microsoft. În calitate de membru al echipei de conducere a Microsoft România şi Moldova, este responsabilă de dezvoltarea solutiilor de business pentru clienţii enterprise, pe care îi ajută în a-şi atinge potenţialul spre transformarea digitală prin intermediul inteligenţei artificiale.

    ► Călătoria mea profesională a început în domeniul vânzărilor, ca parte a echipei HP, cu misiunea de a creste productivitatea comercială a unei comunităţi de peste 10.000 de agenţi de vânzări. A fost o perioadă în care am fost expusă la multe oportunităţi de învăţare, am acumulat o experienţă solidă prin testarea unor abordări diferite de lucru şi am avut oportunitatea de a-mi explora propriul stil.

    ► Pe parcursul carierei mele am descoperit că am o afinitate spre a fi lider, îmi place să creez valoare în lume, să ajut oamenii să se dezvolte şi, în cele din urmă, să văd că eforturile mele fac diferenţa în comunitatea din care fac parte. Valorile mele se aliniază destul de bine cu pasiunile mele: una peste alta, îmi place să mă autodepăşesc şi mă bucur enorm de ceea ce fac în plan profesional. Acestea fiind spuse, nu a fost o călătorie uşoară: rolurile pe care le-am avut au venit cu numeroase provocări, transformări, de multe ori a trebuit să ies din zona mea de confort, ba chiar am fost la un pas să renunţ de multe ori. Dar, în cele din urmă, după ce vezi rezultatele, realizezi că totul a meritat.

    ►Peste 20 de ani, mi-ar plăcea să ajut companiile şi oamenii să înţeleagă cum pot folosi AI în scopuri pozitive, pentru a-şi uşura activităţile din viaţa de zi cu zi, şi să colaborez cu guvernele pentru a stabili standarde şi practici etice în aces sens.


     

  • Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa jocurilor de realitate mixtă dezvoltanta tehnologie pentru cele mai mari companii ale lumii

    Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa emergentă a jocurilor de realitate mixtă, dezvoltând conţinut pentru ochelarii Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro. MixRift, fondat de antreprenorul Bobby Voicu, cunoscut pentru succesul anterior cu compania de jocuri MavenHut, împreună cu David Pripas şi Andrei Văduva, a atras o finanţare de 1,6 milioane de dolari în doar şapte săptămâni.

    Cu două jocuri deja în versiune beta şi planuri pentru altele noi, start-up-ul ţinteşte să profite de oportunitatea oferită de această piaţă aflată la început, unde marii jucători din industria de gaming încă nu au intrat. Strategia lor de a testa rapid idei noi şi de a adapta mecanicile de joc la specificul realităţii mixte ar putea plasa MixRift în avangarda acestui segment promiţător al industriei de gaming, estimată la 300 de miliarde de dolari anual.

    „Este o oportunitate foarte mare şi investiţia ne poate ajuta să ardem nişte etape, să ne mişcăm mai repede, ca să putem profita de această oportunitate despre care nu ştim cât de mare e. Nu ştim cât de mult durează această oportunitate. Şi aici mă refer la faptul că este o piaţă fix înainte de a fi vizibilă. Este o piaţă pe care nu există jucători foarte mari. Companiile mari de gaming nu vor intra încă o perioadă destul de lungă de timp pe această piaţă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift. El a explicat că pentru companiile mari de gaming, precum Ubisoft sau Electronic Arts, nu este rentabil să investească în prezent în echipe proprii de dezvoltare pentru jocuri de realitate mixtă, însă când segmentul va creşte vor putea intra pe piaţa de profil cumpărând un studio de succes. „Piaţa de gaming în general este de aproape 300 de miliarde de dolari anual, care include console, PC-uri şi mobile, şi atunci o bucată relativ mică a acestei pieţe, de 5 -10 miliarde de dolari, care necesită investiţii destul de mari din partea unui studio, o echipă de oameni care să înţeleagă dispozitivele ş.a.m.d., nu are sens pentru ei. Plus că ei îşi permit să intre în 3-5 ani de acum şi să cumpere unul dintre cele mai mari studiouri de pe acest segment, pentru că au banii necesari.“

    Deşi expert în industria de gaming, Bobby Voicu nu a fost convins de potenţialul pieţei de jocuri pentru realitate mixtă decât după ce a testat el ochelarii Meta Quest 3. „În decembrie anul trecut, David mi-a dat un mesaj în care m-a întrebat ce ştiu eu de realitate mixtă şi i-am zis că nu mă interesează orice e legat de zona asta de «extended reality», «virtual reality». Pentru mine nu e interesant, pentru că mi se face rău de la dispozitivele de realitate virtuală, adică nu pot să mă joc foarte mult pentru că mi-e rău de la mişcare. Dar David din fericire a insistat şi mi-a zis să merg să-mi cumpăr un Quest 3 şi să testez realitatea mixtă pentru că e diferită“, a relatat el, punctând faptul că a durat aproape două săptămâni până să facă achiziţia.

    „Mi-am luat un Meta Quest 3 şi ţin minte că după ce mi-am pus device-ul, mi s-a părut extraordinar. «Mixed reality» înseamnă că exteriorul tău este transmis prin camere video pe nişte ecrane interioare. Deci deşi senzaţia ta este că te uiţi prin ochelari, de fapt tu te uiţi la un stream video al exteriorului tău. În momentul în care îţi instalezi şi porneşti device-ul are un joc făcut de Meta, ca să înveţe utilizatorii să folosească dispozitivul. Şi cum stăteam în biroul meu, deodată s-a auzit aşa ca şi cum s-a crăpat ceva. Mă uit în jur, mă uit pe tavan şi era vizibilă o crăpătură imensă. În secunda următoare, o bucată din tavan mi-a căzut la picioare şi am sărit de pe scaun. Iar asta e foarte interesant, pentru că ştiu că nu îmi cade tavanul, dar creierul n-a putut să facă diferenţa. Efectiv, în fracţiunea aceea de secundă, creierul meu nu a putut să facă diferenţa.“

    Aşadar, după ce l-au cooptat în echipă şi pe Andrei Văduva (CTO MixRift), Bobby Voicu şi David Pripas au deschis prima rundă de finanţare la început de ianuarie, iar negocierile au fost foarte rapide, în şapte săptămâni echipa obţinând o investiţie totală de 1,6 mil. dolari de la trei fonduri de investiţii – Outsized Ventures, Underline Ventures, şi SOSV – şi doi business angel. Suma însă a fost disponibilă în contul start-up-ului abia la finalul lunii iunie, dat fiind tot procesul şi procedurile necesare dintre toate părţile implicate.

    În prezent, start-up-ul are lansate două jocuri de realitate de mixtă în versiune beta – Fractured and Hell Horde. „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt într-o formă beta, nu au încă într-o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mult mai mulţi. Numărul lor creşte şi asta a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru“, a precizat Bobby Voicu.

    În momentul de faţă, echipa MixRift se concentrează pe înţelegerea mecanismelor de joc pentru zona de realitate mixtă. „Zona de «mixed reality» este atât de nouă încât nimeni nu ştie care mecanică merge cel mai bine, de fapt. Toată lumea încearcă să ghicească, preia idei de mecanici care deja există pe alte platforme şi le aduc aici şi văd dacă merg. De exemplu, în zona de «virtual reality» există o mecanică specifică mediului într-un joc care se numeşte Gorilla Tag, care este similară cu joaca de-a prinselea, de când eram noi copii, numai că tu eşti o gorilă şi te fugăreşti cu altele. Mecanica este foarte specifică, alergatul este datul din mâini. Aceste mişcări nu pot fi folosite nici pe telefon, nici pe PC, nici pe console, pentru că aceste dispozitive nu îţi pot urmări mişcările braţelor, aşa cum face un dispozitiv de realitate virtuală. Mecanica Gorilla Tag este o mecanică specifică mediului. Ne dorim ca la un moment dat să găsim o mecanică specifică realităţii mixte. Şi nu putem face asta decât testând noi şi noi jocuri.”

    Start-up-ul deja monetizează prin cele două jocuri lansate –  jocul Fractured este 9,99 dolari în prezent în Quest Store sau 2,99 dacă este vorba de dispozitivul Apple Vision Pro. Iar jocul Hell Horde este gratuit, dar are „in-app purchases”.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Raluca Epureanu, fondatoare şi CEO, FlairMakers.

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală tip marketplace prin care jucătorii din industria ospitalităţii pot găsi personal pentru joburi temporare.

    „Concret, platforma FlairMakers este un marketplace care conectează pe de-o parte businessurile din industria ospitalităţii – restaurante, baruri, hoteluri, spaţii de evenimente, iar pe de altă parte ceea ce numim noi talent, adică oamenii care sunt disponibili să lucreze în anumite roluri, dar pe o perioadă temporară, adică nu vorbim de full time. De exemplu, dacă un restaurant are nevoie de un manager de restaurant, nu va veni la noi pe platformă, sunt altele care se ocupă de aşa ceva. Însă dacă un manager de restaurant are nevoie de forţă de muncă temporară pe proiecte specifice, atunci poate veni pe platforma noastră.“

    2. Invitat: Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift.

    Ce face? Lucrează acum la dezvoltarea unor jocuri de realitate mixtă ce poate fi explorată cu ajutorul ochelarilor Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro.

    „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt jocuri într-o formă beta, nu au încă o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mulţi. Numărul lor a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru.“

    3. Invitat: Daniel Dunose, cofondator şi CEO al Brainactive.ai.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de cercetare de piaţă ce se bazează pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI).

    „Acum suntem în faza de «soft launch». Încercăm să adunăm feedback critic de la cât mai multe persoane şi să reparăm lucrurile care nu li se par în regulă pentru că evident că mai sunt lucruri de corectat. Însă suntem pe «fast track» pentru lansarea full. Mai avem câteva funcţionalităţi de implementat. Dar de la 1 iulie, de când am lansat platforma, avem 150 de persoane care s-au înscris în avans pentru «beta testing» şi apreciem foarte mult feedbackul pe care ni l-au dat.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO al Questo – aplicaţie mobilă de explorare a oraşelor.

    Ce e nou? Start-up local a lansat anul acesta şi evenimente tematice cu jocuri pentru localnici, atacând astfel nu doar segmentul de turism, ci şi cel al populaţiilor din diferite oraşe mari ale lumii. În prezent, start-up-ul se concentrează pe oraşele din Europa, America şi Australia.

    „De când am lansat Questo, planul nostru a fost să venim cu o soluţie prin care să ajutăm oamenii să petreacă timp de calitate în lumea reală, când călătoresc, dar şi când sunt în oraşele lor. În prima etapă, am lansat jocuri pentru explorare atunci când călătoreşti – cu poveşti, locuri, ghicitori şi informaţii despre locurile pe care le vizitezi, toate acele jocuri fiind create de către creatori locali. Avem peste 30.000 de creatori locali în momentul de faţă în platformă care creează jocuri pe diferite teme. Sunt oameni cu experienţe variate – de la scenarişti recunoscuţi la nivel global, game designeri, storytelleri, până la oameni pasionaţi pur şi simplu de scris şi de poveşti. Şi apoi, a doua parte din businessului nostru sau a doua verticală este cea în care creăm jocuri prin care invităm oamenii când sunt în oraşul lor să facă o activitate faină, interactivă, cu prietenii, cu familia. Pentru asta, le-am structurat sub formă de evenimente, cum le numim noi, şi au o temă inspirată din lucruri pe care oamenii le iubesc. Participanţii sunt invitaţi să vină costumaţi şi să vină în grupuri mai mari ca să petreacă timp de calitate şi să creeze noi amintiri.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Invitat: Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance

    Program pentru ONG-urile sau alte forme de întreprinderi sociale.

    „Marc este un program de sprijin şi scalare a antreprenoriatului social al organizaţiilor care creează impact şi a fost construit împreună cu Fundaţia Erste, împreună cu Erste Social Finance Holding şi cu partenerii regionali – SIMPACT şi IFUA. În România, este implementat de BCR şi de partenerul nostru local Synerb. De ce este nevoie de program? Dacă ne uităm la date, România este pe ultimul loc în Europa la investiţii în cercetare-dezvoltare, în digitalizare, la tot ce înseamnă învăţământ continuu. (…) Practic toată partea de post-universitar, pe urmă inovaţia, nu mai discutăm de colaborare, tot ce înseamnă infrastructură socială. Dacă ne uităm la obiectivele de dezvoltare durabilă, suntem pe ultimul loc în UE. Şi de aici vine nevoia.Până la urmă, Europa Centrală şi de Est are toate problemele acestea, dacă ne uităm comparativ cu ţările din vest, şi rezultatul a fost programul Marc.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ioana David, Managing Director, Cleverage VC

    Cifră de afaceri: N/A

    Profit net: N/A

    Număr de angajaţi: N/A

    Biografie: Ioana David este Managing Director al Cleverage VC, singura comunitate din CEE dedicată investiţiilor în startupuri din sectorul health tech. Cleverage a realizat 15 investiţii şi un exit, având prezenţă în România, Bulgaria, Grecia şi Cehia. Ioana are experienţă vastă în tranzacţii, dobândită în roluri în cadrul Big 4 şi în sectorul privat de sănătate. Şi-a început cariera în presă, făcând parte timp de zece ani din echipa Ziarului Financiar.

    ► În urmă cu 20 de ani abia ajunsesem în Bucureşti şi încercam să supravieţuiesc în jungla în care intrasem. Ştiam că nu voi schimba lumea şi că poate nici nu voi putea obţine tot ceea ce îmi doream de la viaţă. Am ales să mă uit la fiecare lucru pe care îl realizăm ca la un mic progres. Nu am căutat niciodată perfecţiunea. Am încercat doar să-mi fac treaba, oricare a fost aceasta. Şi să o fac bine. Nu m-am dat înapoi de la muncă şi am făcut şi lucruri pe care alţii poate nu voiau să le facă, fie pentru că erau prea de rutină, fie pentru că erau sub statutul lor. Dacă mi-ar fi spus cineva în urmă cu 20 de ani că o să ajung să fac toate aceste lucruri i-aş fi spus fie că glumeşte sau poate i-aş fi cerut să-mi explice ce presupun unele din joburile pe care le-am avut. Am fost jurnalist la ZF, consultant în tranzacţii la PwC si Deloitte, am făcut tranzacţii pentru Medicover, iar acum caut prin Europa cele mai bune startupuri health tech. Orice am făcut, am considerat că datorez mie, oamenilor cu care lucrez şi celor pentru care lucrez să fac o treabă bună.

    ► Când am plecat din jurnalism, ştiam că o să fac tranzacţii. Dar nu ştiam cum, ce presupun sau dacă o să mă descurc. Am picat de la înălţimea unui jurnalist de business cunoscut şi respectat, în rigorile şi în efortul enorm de a învăţa lucrurile de la zero într-un alt domeniu. Cu excepţia primei meserii, aceea de jurnalist, pe care am ales-o eu, am simţit că celelalte roluri m-au ales ele pe mine. Ca mulţi alţii, am făcut lucruri pentru prestigiu sau pentru bani (la partea aceasta încă mai e de muncă) şi am avut mereu în minte faptul că mi-ar fi ruşine de un singur aspect, respectiv să depun mai puţin efort decât aş fi fost în realitate în stare.

    ► Sectorul de venture capital finanţează ideile care au potenţialul de a schimba regulile jocului. Sprijinite de capitalul şi experienţa fondurilor de venture capital, startupurile din Europa pot revoluţiona tratamentul cancerului şi al bolilor infecţioase, pot schimba fundamental modul în care pacientul interacţionează cu medicul, sau dezvoltă soluţii care să micşoreze povara financiară din sectorul de sănătate. Asta dacă ar fi să ne referim doar la health/med tech, nişa în care Cleverage activează. Sectorul de venture capital a avut o dezvoltare interesantă în ultimii ani, însă nu fără provocări. Una dintre acestea este reprezentată de rolul femeilor, iar aşteptarea mea este ca acestea să devină tot mai vizibile, aşa cum s-a întâmplat în alte industrii, dar nu încă şi în zona de venture capital.

  • 100 tineri manageri de top. Nico Grandori, Adobe Technology Services România: Nu există progres fără provocări, fară schimbări de perspectivă

    Nico Grandori, director, Adobe Technology Services România, 39 de ani

    Cifra de afaceri (2023): 88,5 mil. euro

    Nr. mediu de angajaţi (2023): 1.035

    Nico Grandori lucrează pentru Adobe România de aproape 14 ani şi în prezent este director of Adobe Technology Services România, o organizaţie de aproximativ 80 de ingineri şi nu numai, ce oferă servicii „shared” către echipele de produs.

    Ea crede că pentru a fi un leader bun trebuie să fii un om mai bun, să înveţi să gestionezi discuţii dificile, să ai empatie şi să creezi un mediu sigur pentru ca oamenii să îşi poată exprima liber opiniile. „Nu poţi face asta doar în contextul de muncă. Ca atare, da, fac cursuri şi citesc cărţi de dezvoltare personală, nu numai de leadership. Cel mai recent curs este unul al lui Paul Olteanu (Process Communication Model) şi două dintre cărţile mele preferate sunt «Difficult Conversations», de Bruce Patton, Douglas Stone şi Sheila Heen, şi «Radical Candor», de Kim Scott.”

    „Nu există progres fără provocări, fară schimbări de perspectivă. Şi cu cât se mişcă mai repede mediul în care acţionăm, cu atât trebuie să avem şi noi capacitatea de a înţelege şi a ne adapta. Cărţile te provoacă să gândeşti diferit sau oferă lumină peste subiecte vechi sau noi. Momentan citesc «Ego is the enemy», de Ryan Holiday, şi «Attached», de Amir Levine şi Rachel Heller.”

  • Povestea unui român de 27 de ani, care are propria afacere cu rulaje ce au depăşit deja 1 milion de euro

    100 tineri manageri de top. Alexander Stoica-Marcu, Flaminjoy: Valorizez cel mai mult proactivitatea, responsabilitatea, colaborarea şi comunicarea deschisă

    Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy, 27 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 1 mil. euro

    Profit net (2023): 65.000 euro

    Număr de angajaţi: 22

    Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri. Primul proiect antreprenorial l-a lansat când era încă în liceu. Au urmat apoi câteva start-up-uri în tehnologie şi un parcurs de învăţare plin de cărţi, articole, mentori şi provocări. Acum, la 27 de ani, conduce, în calitate de cofondator, Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Viziunea sa pentru Flaminjoy este ca acesta să devină, într-un orizont mediu de timp, un jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri. Firma are deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborează cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente. O carte care i-a plăcut şi pe care o recomandă tutuor celor care lucrează sau vor să aibă o carieră în industriile creative este „Creativity, INC. Cum să depăşeşti forţele nevăzute care stau în calea adevaratei inspiraţii”, de Ed Catmull şi Amy Wallace.

    „Valorizez cel mai mult proactivitatea, responsabilitatea, colaborarea şi comunicarea deschisă. Îmi place foarte mult să văd cum proiectele se mişcă la o viteză mare şi cu rezultate foarte bune, cu ajutorul colegilor, fără supervizarea mea directă. În acelaşi timp, există anumite comportamente sau atitudini pe care nu le pot tolera într-un mediu de lucru profesional. Cel mai neplăcut lucru este când o discuţie nu progresează către un next step clar şi acest lucru se datorează unei comunicări ineficiente sau unor orgolii foarte mari.”

  • „Mi-am propus să aduc compania în top trei firme de consultanţă în tehnologie din România”

    …spune Iulia Surugiu, care a fost numită director general al companiei de servicii şi soluţii IT cu origini franceze SII România anul acesta. Cu peste un deceniu de experienţă în companie, ea a deţinut anterior funcţia de director operaţional şi are un obiectiv clar pentru mandatul său. Care este însă viziunea sa de leadership?

     

    1. Care este obiectivul de carieră pe care vi l-aţi fixat în prezent?

    Primul pas în cariera mea a fost transformarea companiei – din IT outsourcing către consultanţă în tehnologie, diversificându-ne şi specializându-ne într-un domeniu de mare cerere. Următorul obiectiv este să aduc compania în top trei firme de consultanţă în tehnologie din România şi să ne punem în mod real amprenta pe piaţă, contribuind la dezvoltarea sectorului tehnologic local prin servicii cu valoare adăugată.

    2. Munca remote sau de la birou? De ce?

    În opinia mea, un model hibrid, cu prezenţă preponderentă la birou, este cel mai potrivit în contextul actual. Consider că prezenţa fizică la locul de muncă aduce beneficii semnificative în ceea ce priveşte crearea de conexiuni autentice şi construirea unei echipe unite şi motivate. A fi prezent la faţa locului înseamnă a fi direct implicat în acţiune, a putea răspunde rapid şi eficient la provocări şi a avea o înţelegere profundă a dinamicii de echipă şi a proiectelor în derulare.

    3. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez în mod deosebit la colegii mei spiritul de echipă, pasiunea pentru ceea ce fac şi dorinţa de evoluţie continuă, calităţi esenţiale pentru mine şi pentru cultura organizaţională pe care o promovăm. Îmi place să ofer un exemplu pozitiv şi sunt întotdeauna prima care se implică şi contribuie. În ceea ce priveşte defectele, sunt convinsă că, alături de oameni motivaţi şi dedicaţi, putem depăşi orice obstacol.

    4. Există work-life balance în prezent?

    „Work hard, play hard” mă defineşte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Sunt o persoană activă, care se implică profund în tot ceea ce face, sunt mereu în mijlocul acţiunii şi să mă dedic cu pasiune fiecărui aspect al vieţii mele. Mă străduiesc să îmi respect promisiunile şi să îmi gestionez timpul astfel încât să pot oferi atenţia şi energia necesară atât muncii, cât şi vieţii personale, pentru a menţine un echilibru sănătos.

    5. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Viaţa, înainte de toate – mă bucur intens de lucrurile mărunte, fiind un spirit vibrant şi energic. Mâncarea, călătoriile, dansul – toate contribuie la bucuria de a savura fiecare moment, de interesul real pentru descoperirea de noi oameni şi oportunităţi, precum şi arta de a naviga cu graţie şi efect prin diverse situaţii. Aşa îmi reîncarc bateriile, reuşesc să rămân creativă şi să îmi menţin o perspectivă deschisă şi optimistă asupra tuturor provocărilor.

    6. Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului?

    Da, lectura reprezintă deopotrivă modalitatea de a mă dezvolta continuu şi de a rămâne conectată la idei şi concepte noi, esenţiale pentru un lider contemporan. Una dintre lecturile recente care m-a impresionat în mod deosebit a fost seria scrisă de Yuval Harari, cărţi care mi-au oferit o perspectivă profundă şi fascinantă asupra istoriei şi evoluţiei umanităţii.   

    Iulia Surugiu CEO, SII România

     

    Vârstă: 39 de ani

    Cifră de afaceri (pentru anul fiscal 2023-2023): 40,8 mil. euro

    Profit net: 4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 650