BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Scrie clar pe englezeste

     

    “Pana acum cateva luni, cei ce achizitionau carte straina in Romania nu aveau decat doua optiuni – ori faceau comanda online in strainatate, ori contactau unul dintre importatorii din Romania pentru detalii in ce priveste pretul si termenele de livrare”, declara Tudor Benga (27 de ani), project manager in cadrul Okian.ro. Okian.ro incearca sa simplifice lucrurile pen­tru cititorii de carte straina, oferindu-le un pret final in lei si un termen clar de livrare la domiciliu, spune Benga.
     
    Creat in urma unei investitii de 50.000 de euro de catre Prems Librexim SRL din Brasov, Okian.ro a aparut online la 1 octombrie 2007 si a functionat in regim de public beta pana la 12 aprilie a acestui an, iar intre timp a fost promovat exclusiv in randul bazei de clienti offline. “Okian.ro este extinderea in online a unui model de business pe care noi l-am aplicat cu succes in offline timp de 15 ani”, sustine Benga, referindu-se la faptul ca firma lui a functionat ca distribuitor in Romania al seriei educationale Pearson Longman ELT (English Language Teaching). Diferenta, adauga el, este ca spre deosebire de librariile clasice, unde se opereaza cu un numar relativ mic de titluri, dar cu un volum mare de carte vanduta, in online se ruleaza zeci de mii de titluri, dar in volum mic. Mai exact, Okian se lauda cu peste un milion de carti in engleza de la 12.000 de edituri, ceea ce face din acest site cea mai mare librarie pe internet din Romania.
     
    “Cartile in limba engleza sunt in general mai scumpe decat cele in limba romana, iar constatarea noastra de pana acum este ca romanii se orienteaza catre carti cu un continut informational foarte bogat, dar si precis din domeniul lor de activitate”, afirma Benga. O buna parte din clientii Okian de pana acum au cumparat carti utile in pregatirea profesionala din domeniile lor de activitate, acestea fiind cel mai bine vandute in libraria online, alaturi de seria “Twilight” a lui Stephanie Meyer.
     
    Pana acum, Okian.ro a vandut in jur de 200-300 de carti, iar fondatorii se asteapta ca numarul acestora sa creasca pana la 3.000 in cursul lui 2009. Pentru tot anul, Benga estimeaza un volum de vanzari de aproximativ 300.000 de euro. In ce priveste numarul de vizitatori, daca pana la lansare Okian.ro avea in jur de 1.500 de vizitatori pe luna, dupa lansare tinta este de aproximativ 30.000 de vizitatori lunar. 

     

  • Comoara de sub muntele Google

    Spre exemplu, cand cineva cauta acum o imagine cu o plaja folosind cuvantul-cheie <plaja>, va primi o gama larga de rezultate, dar majoritatea nu sunt ceea ce vrea el de fapt, explica R.J. Pittman, director de management al produselor. Daca in schimb intra pe link-ul Similar Images, care se gaseste sub una dintre imagini, primeste altele asemanatoare si treptat poate sa ajunga la imaginea cea mai apropiata de cea cautata, continua Pittman, amintind ca in baza de date exista sute de milioane de imagini.
     
    Cel de-al doilea serviciu lansat de Google este Timeline, care extrage informatii din baza Google News, afisate in ordine cronologica. Timeline a fost dezvoltat de Andy Hertzfeld, fost membru al echipei initiale care a dezvoltat Apple Macintosh si care afirma ca a vrut sa creeze un astfel de serviciu in primul rand pentru ca lui i-ar fi fost de folos sa aiba acces la asa ceva. Serviciul returneaza stiri, fotografii si clipuri video, pornind de la oferta actuala a Google News si extinzand cautarea la arhivele ziarelor si ale revistelor, ale blogurilor, precum si rezultate din Wikipedia, din biblioteca (baza de date cu carti) a Google, din baze de date cu filme sau jocuri video. “Timeline ofera posibilitatea utilizatorilor de a explora inclusiv informatii de presa vechi, ingropate in arhivele revistelor si ziarelor”, a afirmat Pittman. In ce-l priveste pe Hertzfeld, el a declarat ca se simte ca un copil intr-o cofetarie plina, avand la dispozitie atata informatie. “Sa poti vedea cultura umana si istoria ei pe ecranul computerului e minunat. E o opera de arta in sine sa vezi de ce anume s-a preocupat umanitatea de-a lungul timpului.”
     
    In ce priveste monetizarea celor doua noi functionalitati, R. J. Pittman a spus ca inca nu exista vreun plan de a le exploata comercial. Analistii au vazut in ele o ilustrare a eforturilor Google de a dezvolta conceptul de cautare universala, extinsa dincolo de cuvantul scris si urmarind moduri noi de a naviga si de a organiza informatia disponibila pe internet. Google ramane imbatabil pe piata motoarelor de cautare, detinand aproximativ 64% din piata americana, urmat de Yahoo! care detine 20% si de Microsoft care are o cota de piata de 8,3%.

  • Pe timp de criza, Oracle face cumparaturi

     

    “Ziua preluarii Sun Microsystems de catre Oracle a fost o zi fantastica atat pentru companie cat si pentru clientii ei”, a spus Jonathan Schwartz, CEO al Sun Microsystems, in timp ce presedintele companiei, Scott McNealy, a proclamat ca acordul incheiat reprezinta “un eveniment definitoriu in industria IT”. “Preluarea Sun Microsystems de catre Oracle dezvolta si transforma industria IT, prin combinarea intre cel mai bun soft de business si sisteme esentiale de calcul”, a declarat Larry Ellison, directorul executiv al Oracle.
     
    De unde atata entuziasm? Oracle a cumparat saptamana trecuta Sun cu 7,4 miliarde de dolari (5,71 miliarde de euro) in numerar, suma care raportata la ultima cotatie a Sun, de 6,69 dolari, inseamna un plus de 42% fata de pretul pe actiune. Este o victorie castigata pur si simplu prin pret: daca Sun, curtata pana luna trecuta de grupul IBM, a ales sa inceteze negocierile cu acesta a fost pentru ca IBM si-a oprit oferta la 9,4 dolari, in timp ce Oracle a plusat la 9,5 dolari, iar HP sau Dell, alti posibili pretendenti, n-au oferit nici atat. De cealalta parte, pentru Sun, analistii au adus in discutie viitorul incert al brandului, ca si al unor produse traditionale ale Sun, precum sistemul de baze de date MySQL, dar mai ales activitatile de productie de hardware – servere si sisteme de stocare. Multi se asteapta ca aceste activitati sa fie vandute catre Fujitsu, IBM sau alt fabricant de computere, pentru a imbunatati profitabilitatea si pentru ca de fapt nu va avea nevoie de ele pentru propria pozitie pe respectivele piete (Sun detine, de altfel, doar 4% din piata de servere). Daca Oracle va vinde afacerile din hardware ale Sun, aceasta ar avantaja mai departe companii ca IBM, HP sau alti furnizori de servere Unix si poate si furnizori de cipuri ca Intel sau AMD, in dauna procesorului Sparc produs de Sun. La aceasta se adauga implicatiile inevitabile ale unei achizitii – concedierile; Brent Thill, analist in cadrul Citigroup, estimeaza ca Oracle ar putea concedia intre 40% si 70% din cei 33.000 de angajati ai Sun.
     
    In realitate, achizitia ii avantajeaza pe ambii parteneri; sub aripa Oracle, nimeni nu se indoieste ca Sun va deveni mai rentabila (Sun a fost una dintre cele mai notabile victime ale crizei, afisand toamna trecuta o pierdere de 1,7 miliarde de dolari pentru perioada iulie-septembrie si o scadere drastica a vanzarilor), iar produsele Sun nu numai ca nu se vor pierde, dar vor castiga in esenta un “client” de prim rang. Larry Ellison a tinut sa sublinieze ca pentru el, achizitia limbajului de programare Java, folosit zilnic de milioane de dezvoltatori din lume, este cel mai important produs pe care l-a cumparat vreodata si ca Java impreuna cu sistemul de operare Solaris au fost principalele elemente de atractie ale tranzactiei. Jonathan Schwartz n-a folosit doar o simpla retorica atunci cand a tratat achizitia ca pe o promisiune de parteneriat in inovatia IT intre Oracle si Sun pe mai multe planuri, de la omniprezenta platformei Java “in aproape orice sistem electronic de pe planeta, de la telefoanele mobile la electronicele de consum” si pana la convergenta in materie de sisteme de stocare, de retele si de sisteme de calcul.
     
    Convergenta nu e un cuvant intamplator. Jack Gold, analist IT, scrie pentru PCWorld.com ca Oracle a mai incercat sa intre pe piata de hardware si in trecut, insa fara succes, iar daca acum mai mult ca sigur va vinde mare parte din activitatile de productie de hardware ale Sun, va pastra totusi o serie de active, in special solutiile de stocare, necesare pentru lucrul cu bazele de date, adica punctul forte al afacerii Oracle. Sau, mai bine zis, punctul de plecare al afacerii Oracle, daca ne gandim ca mai toate achizitiile de amploare initiate de Larry Ellison in ultimii patru ani – PeopleSoft, Siebel, BEA si Hyperion, dar nu numai ele – au vizat furnizori de solutii informatice la cheie pentru segmentul de clienti de business, incluzand faimoasele aplicatii de CRM (customer relationship management – managementul relatiilor cu clientii) si ERM (enterprise resource management – managementul resurselor din organizatii). Iar faptul ca acum are la dispozitie platforma Java, sistemul de operare Solaris, sistemul de baze de date MySQL si expertiza Sun in hardware ii va permite sa mearga mai departe cu conceptul de “solutii la cheie”. “Oracle va fi singura companie care poate livra un sistem integrat intre aplicatii si suportul hardware, in care toate piesele se imbina si lucreaza impreuna, astfel incat utilizatorul nu mai trebuie sa le asambleze singur”, a sunat una dintre declaratiile lui Larry Ellison.
     
    Unii comentatori au speculat ca acum, in sfarsit, viziunea lui Ellison asupra a ceea ce multi considera a fi viitorul afacerilor din IT – “cloud computing”, in virtual si in online a oricarei aplicatii susceptibile sa poata deveni independenta fata de un suport hardware – are sanse sa se implineasca. Toamna trecuta, The Wall Street Journal il cita pe seful Oracle cu niste remarce foarte acide la adresa a ceea ce el numea moda “cloud computing” – o sintagma “pe care am redefinit-o ca sa includem in ea tot ceea ce deja faceam si pana acum”. Industria computerelor, spunea Ellison, este singura care se ghideaza dupa moda mai rau decat industria de fashion; “poate sunt un idiot, dar nu inteleg despre ce vorbeste toata lumea. Cand o sa inceteze toata prostia asta? Nu inteleg ce anume am face in mod diferit in lumina ”. Interpretarea spuselor lui Ellison nu era decat una, anume ca Oracle isi exprima astfel orgoliul de a transfera cu adevarat computerul si aplicatiile de pe el in norul internetului, adica avand in prealabil un computer, spre deosebire de o multime de alte companii care s-au grabit sa proclame ca fac asta neavand la dispozitie decat cateva aplicatii de pus pe internet, cu care spera sa emuleze Google (orice utilizator stie ca un cont de G-mail ii permite sa stocheze pe internet documente, de pilda) si sa intreaca Microsoft (a spune ca Microsoft a ramas in urma la capitolul transferului aplicatiilor de pe computere pe internet a ajuns aproape un cliseu in presa de specialitate).

     

  • Culisele celei mai mari tranzactii din online

     

    La o masa rotunda din birourile Dante International, aflate la cativa pasi de showroom-ul intins pe 1.500 de metri patrati din Grant Shopping Center, cinci oameni au negociat conditiile uneia dintre cele mai surprinzatoare tranzactii din acest an. De o parte, Iulian Stanciu si Sebastian Ghita, proprietarii Asesoft Distribution, au pus pe hartie cifrele si conditiile de preluare a celui mai mare magazin online din Romania. De cealalta parte, Dan Teodosescu, Bogdan Vlad si Radu Apostolescu, cofondatorii eMag, au intors propunerea pe toate partile si au acceptat sa bata palma. Pe perioada foarte scurta a negocierilor, discutii mai intense s-au purtat insa numai intre Stanciu si Apostolescu, matematicianul si poetul acestei tranzactii prin care Asesoft Distribution a cumparat 51% din actiunile Dante International si eMag International, companiile care detin magazinul eMag.
     
    “Contractul a fost semnat la finalul saptamanii trecute, dar valoarea tranzactiei nu o putem face publica. O parte dintre actionari prefera sa treaca sub tacere cifra, motiv pentru care exista o clauza de confidentialitate in contract”, spunea saptamana trecuta Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, mentionand totusi ca a apelat la finantare de la banci pentru achizitie. Surse din piata apropiate tranzactiei sustin insa ca pretul platit depaseste cu putin pragul de 10 milioane de euro, ceea ce inseamna ca valoarea de piata a eMag se situeaza astfel in jurul a 25 de milioane de euro – cu mult peste cifrele vehiculate cu fiecare ocazie cand au aparut zvonuri ca eMag s-ar afla la masa negocierilor. La finalul anului trecut, cand fondul de investitii Romanian American Enterprise Fund (RAEF) negocia preluarea magazinului online, potrivit mai multor surse din piata, intreaga companie a fost evaluata la 10 milioane de euro, in timp ce in 2007, cand eMag se afla pe valul cresterilor spectaculoase ale comertului pe internet, valoarea era apreciata la cateva zeci de milioane de euro.

     
    “Dintre toate ofertele de preluare primite pana acum de eMag, cea a Asesoft a fost singura de nerefuzat”, spune cu un zambet larg pe buze Radu Apostolescu, cofondatorul si directorul de marketing al companiei. Desi multa vreme nu pare sa fi fost adeptul unei vanzari, Apostolescu nu a facut niciodata un secret din faptul ca primea cu regularitate oferte de preluare din partea investitorilor atat financiari, cat si strategici. De altfel, coproprietarul eMag admite de mai multa vreme nevoia atragerii unui investitor pentru capitalizarea companiei, numai ca absenta unei tranzactii denota ca niciunul dintre cei interesati de preluare nu au fost pana acum pe placul lui.
     
    “Asa cum se intampla mereu in viata, solutiile sunt mai aproape de noi decat ne imaginam”, evidentiaza Apostolescu paradoxul de a fi discutat mai bine de un an vanzarea companiei, chiar si catre investitori din afara Romaniei, pentru a semna apoi rapid cu un partener care a fost foarte aproape in ultimii sapte ani. “Solutiile” despre care vorbeste managerul lasa insa loc de interpretare; cel mai mare magazin online din Romania traverseaza o perioada dificila din punct de vedere financiar, mai ales pe fondul crizei economice. Desi destul de zgarcit in declaratii, cofondatorul eMag a dat pentru prima data de banuit in momentul cand optimismul sau cu privire la vanzarile de 150 de milioane de euro pe care le astepta pentru anul trecut, duble fata de 2007, s-a moderat la o valoare ceva mai mica, de 100 de milioane de euro. “Ce pot spune deocamdata este ca anul trecut am inregistrat o crestere de doua cifre a businessului”, declara Bogdan Vlad, directorul general al eMag.
     
    Pe de alta parte, in discutie au fost puse si datoriile pe care le-ar putea avea compania catre furnizori. Dante International figura la inceputul acestui an pe o lista publicata pe site-ul distribuitorului Asbis cu companiile care intampina dificultati in achitarea produselor achizitionate. “Si fata de noi are datorii eMag, dar sunt datorii care nu au depasit termenul de scadenta, ceea ce este perfect normal”, afirma Iulian Stanciu. Si nu in ultimul rand, compania a restructurat operatiunile, renuntand astfel la aproximativ 120 de angajati dintr-un total de 300; numarul actual de angajati va ramane insa stabil in urmatoarea perioada, dupa cum prevede Apostolescu. 

     
    Clar e insa ca pentru eMag vanzarea catre Asesoft pare sa fie biletul de iesire din criza. Multumirea lui Radu Apostoleascu si a lui Bogdan Vlad a fost greu de ignorat pe parcursul discutiei cu BUSINESS Magazin, ca si aerul de mister in care cei trei manageri, daca il luam in calcul si pe Iulian Stanciu, au invaluit planurile pentru soarta viitoare a eMag. Acordul dintre cele doua companii este strict financiar, Asesoft si eMag urmand sa isi continue independent afacerile. “Asesoft continua distributia, iar eMag retailul. Nu vom combina propriu-zis businessul, dar cu siguranta vor exista anumite sinergii. Logistica si service-ul sunt doua exemple”, explica Iulian Stanciu. “Pentru noi, eMag este o investitie, o oportunitate si un pariu ca valoarea acestui brand va creste.”
     
    Asadar, eMag nu va fi client favorizat al Asesoft, mai ales ca in prezent reprezinta mai putin de 10% din cifra de afaceri a distribuitorului, de aproximativ 90 mil. euro anul trecut, si nici eMag nu va prefera Asesoft ca furnizor, in primul rand pentru ca magazinul vinde peste 15.000 de produse de la peste 500 de firme, in timp ce Asesoft are in oferta in jur de 2.000 de articole. De profitat vor avea insa ambele companii, pe masura ce eMag se va transforma intr-o platforma la care sa aiba acces consumatori, distribuitori si comercianti deopotriva, dupa modelul Amazon.com.

    Marius Ghenea, Fit Distribution: “Cel mai mult vor avea de suferit anul acesta magazinele online care nu pot produce imediat lichiditati financiare pentru a sustine businessul”

    John Cusa, Tornado Sistems “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”
     

  • Cine vrea sa copieze reteta iPhone-ului

    Sa fie puternice ca un computer, mici cat o palma, sa aiba capacitatea de a reda filme highdefinition, sa poata servi pentru videoconferinte si sa aiba acces nelimitat la internet. Acestea sunt cateva dintre caracteristicile de dorit pentru noile smartphone-uri ce vor fi lansate de companii producatoare de calculatoare, precum Dell, Acer, Lenovo sau AsusTek. In rest, orice fantezie e posibila in privinta designului, a culorilor sau a memoriei cu care vor fi dotate.

    “Impulsionati de succesul iPhone, producatorii de calculatoare vor sa intre in industria telefoanelor mobile”, constata Linley Gwennap, director executiv din cadrul firmei de cercetare Linley Group. “Cred ca un motiv pentru care companii precum Dell sau Acer fac acest pas tine si de faptul ca netbook-urile, laptopurile de dimensiuni reduse nu mai au acelasi impact asupra publicului ca in momentul cand au fost lansate”, adauga analistul, apreciind ca din cauza atractivitatii telefoanelor si a functiilor lor multiple, nu sunt putini cei ce au ajuns sa vada calculatoarele “clasice” pur si simplu ca niste obiecte plictisitoare.

    Extinderea accesului la internetul mobil, in particular, ii obliga pe producatorii de computere sa-si largeasca aria de actiune. Numarul americanilor care intra pe internet de pe telefonul mobil a depasit pana acum 63,2 milioane, potrivit companiei americane de cercetare de piata comScore, iar 22,4 de milioane citesc zilnic stirile online de pe telefon. Conform datelor prelucrate de comScore, numarul celor ce intra pe internetul mobil s-a dublat in luna ianuarie a acestui an fata de aceeasi luna a anului trecut.

    Fabricantii de calculatoare spera, asadar, sa ajunga sa reprezinte o concurenta reala pentru producatorii de telefoane mobile, iar noile lor smartphone-uri sa se poata impune intr-o piata dominata de produsele Research In Motion (cu BlackBerry) si de Apple, dar si unde Nokia, Motorola sau Palm s-au luptat din greu ca sa se afirme.

    Prima companie de hardware care si-a facut loc in aceasta industrie a fost Apple, prin lansarea popularului iPhone, acum doi ani. Firma taiwaneza Acer a anuntat la randul sau ca va lansa in acest an opt modele de smartphone-uri. “Piata smartphone-urilor reprezinta directia in care vrem sa mergem, daca vorbim de strategia noastra pe termen lung”, a declarat Gianfranco Lanci, directorul executiv al Acer, care a anuntat lansarea noilor produse in luna februarie, la World Mobile Conference de la Barcelona.

    Dupa ce a intrat si a iesit de pe piata televizoarelor si de pe cea a mp3 playerelor, unde a creat doua produse (Dell DJ si un player bazat pe softul Zing, care permitea descarcarea wireless de muzica; acesta din urma n-a fost insa niciodata lansat comercial), piata telefoanelor mobile reprezinta o provocare noua si pentru Dell. Compania cu sediul in Round Rock, Texas lucreaza in prezent la dezvoltarea unui model de smartphone, prezentat in ianuarie de o serie de surse neoficiale sub numele ipotetic de MePhone si care va putea folosi ca sistem de operare atat Windows Mobile de la Microsoft, cat si Android de la Google. Dell ar planui sa lanseze la anul si un smartphone mult mai puternic, cu noi caracteristici; de pilda, terminalul respectiv ar putea incorpora softul Zing, destinat initial playerelor de mp3.

    In lipsa unor informatii oficiale, e greu de anticipat impactul pe care Dell il va avea pe piata de smartphone-uri, singura previziune a analistilor fiind ca atuurile companiei in materie de design si de finete tehnica (de la Dell a venit cel mai subtire laptop fabricat vreodata) ar indreptati-o sa se aventureze in lumea elitista a furnizorilor de smartphone-uri. “Daca un producator de calculatoare va intra pe piata telefoanelor mobile, acesta trebuie sa fie cu siguranta Dell”, a declarat Roger Entner, analist la firma de cercetare Nielsen Research, citat de New York Times. Entner se refera la clientela solida a PC-urilor Dell, provenind majoritar din mediul corporatist si din mediul institutiilor de stat, conchizand ca daca va fi lansat un telefon, acesta ar trebui sa fie echipat si marketat astfel incat sa-i atraga pe clientii de business ai companiei la fel cum i-a atras Apple cu iPhone pe clientii sai atenti la moda si la ultimele tendinte in materie de divertisment mobil si design.

    Saptamana trecuta, o serie de stiri venind din Asia dadeau ca probabila lansarea unui smartphone al Dell in China, unde nici Research in Motion, nici Apple n-au o prezenta prea marcata, si nu in America de Nord, unde sansele de a se impune ar fi mult mai mici. Ashok Kumar, analist la Collins Stewart, s-a intrebat la randul sau daca nu cumva amanarea oricaror noutati privind viitorul telefon Dell (despre care unele articole aparute in ianuarie vorbeau ca despre o certitudine a lunilor februarie sau martie) tine de reticenta marilor operatori de telefonie americani de a intra in parteneriat cu Dell. Kumar preciza ca de o reticenta similara s-a lovit la vremea sa si noul iPhone si adauga ca o solutie – riscanta – avuta in vedere de Dell ar fi vanzarea pe cont propriu a viitorului smartphone pe pietele din SUA, Europa si Asia.

    La fel ca si Dell si Acer, AsusTek, compania taiwaneza care a creat primul laptop ultraportabil, a anuntat ca in curand va lansa un smartphone.

    Pe langa producatori, si furnizorii de componente din industria calculatoarelor au inceput sa se orienteze catre fabricatia de telefoane. Intel a anuntat ca va oferi cipuri pentru noile terminale ale LG, iar Nvidia, care livreaza procesoare grafice pentru computere personale, statii grafice si dispozitive electronice mobile, a semnat un contract cu trei producatori de smartphone-uri.

    Daca smartphone-urile vor avea functiile unui calculator, producatorii de hardware care vor ramane in afara pietei de telefoane mobile se tem ca va avea loc un asalt invers, cel al producatorilor de terminale mobile spre industria de calculatoare. Deocamdata, asaltul e mai mult de ordin simbolic, prin tehnologiile aduse de telefoane. Smartphone-urile i-ar putea inspira pe fabricantii de calculatoare, de pilda, sa-si extinda gama prin crearea unor produse care sa consume mai putina energie.

  • A, B, C contra 1, 2, 3

    Motivul reorientarii, conform analistilor, tine de popularitatea SMS-urilor si a internetului wireless printre posesorii de telefoane. Conform statisticilor disponibile, 31% din telefoanele vandute in magazinele din Statele Unite in al patrulea trimestru al anului trecut aveau tastatura QWERTY.
     
    In ce priveste popularitatea SMS-urilor, abonatii la telefonia mobila din Statele Unite au trimis anul trecut o mie de miliarde de mesaje scrise (ceea ce inseamna 3,5 miliarde de mesaje pe zi), de trei ori mai multe fata de 2007. Americanii au navigat pe internet prin telefonul mobil timp de 2.200 de miliarde de minute, in crestere cu circa 100 de miliarde de minute fata de anul anterior, potrivit Cellular Telephone Industries Association Wireless.
     
    Pe langa traficul de mesaje scrise, majoritatea s-au obisnuit sa foloseasca telefoanele mobile pentru a descarca de pe internet jocuri, melodii, tonuri de apel si videoclipuri. Sistemul mult mai simplu de microplati specific pentru telefonia mobila, comparativ cu platile online efectuate de pe calculator, ii face pe multi sa prefere sa caute si sa descarce jocuri, de pilda, prin telefonul mobil si sa plateasca pentru ele, in loc sa caute aceleasi jocuri gratis pe calculator. Pana in 2012 se estimeaza ca se vor cheltui anual 13 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) pentru fisierele descarcate prin intermediul telefonului mobil, fata de 2,8 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro) anul acesta, potrivit unui raport publicat de compania de cercetare de piata Piper Jaffray.
     
    “Se pare ca utilizatorii de telefoane mobile sunt mai doritori sa plateasca, ceea ce noua ne face bine”, comenteaza Brian Friedkin, unul din fondatorii companiei californiene Kinoma, care a dezvoltat un browser pentru telefonul mobil, menit sa usureze navigatia, gasirea si redarea fisierelor media si raspandirea lor prin intermediul retelelor sociale online. Microsoft a semnat deja contractul prin care browserul Kinoma Play va deveni o aplicatie de baza in cadrul Windows Marketplace for Mobile, sistemul de aplicatii ce va fi disponibil din toamna in toate telefoanele cu platforma Windows Mobile 6.5.

  • Se poate si mai concis

    Sa presupunem ca ai vrea sa trimiti unui prieten un filmulet de pe YouTube.com care are urmatorul link: http://www.youtube.com/watch?vSzxzd4pLhss. E mult prea lung pentru a putea fi postat pe Twitter. Poti sa recurgi in schimb la sp2.ro si sa ii trimiti un link mult mai scurt: http://sp2.ro/122272. Este un exemplu pe care Constantin Cocioaba, fondatorul site-ului sp2.ro (de la “scurt pe doi”) si autorul blogului www.ecostin.com, il foloseste pentru a evidentia utilitatea site-ului sau.
     
    Lansat la sfarsitul lui aprilie, cu o investitie “destul de redusa”, dupa Cocioaba, site-ul concureaza cu mult mai cunoscutele TinyURL.com, bit.ly, is.gd sau tr.im, folosite in mod traditional de utilizatorii Twitter, dar nu numai de ei. In primele 10 zile de la lansare, prima pagina a site-ului sp2.ro a avut aproape 1.000 de vizitatori unici si au fost generate aproape 1.000 de link-uri scurte, ce au fost accesate in total de 12.000 de ori.
     
    “Sunt sigur ca numarul utilizatorilor sp2.ro va creste repede si imi place sa vad ca este preluat de foarte multi romani de pe Twitter si ca le este util”, afirma Cocioaba. Potrivit acestuia, in fiecare ora, utilizatorii platformei de microblogging intra in medie pe doua-trei link-uri scurte obtinute prin sp2.ro. Site-ul publica si un top al celor mai vizitate link-uri sp2, primul avand saptamana trecuta peste 200 de accesari.
     
    “Nu m-am gandit sa monetizez inca acest proiect”, a declarat Constantin Cocioaba. “In viitor vrem sa dezvoltam facilitati noi ale site-ului, precum si parteneriate cu alte site-uri sau aplicatii care activeaza in zona Twitter.” Un alt blogger (Dan Stefancu – deceblog.net) a dezvoltat deja un plugin pentru cei ce folosesc platforma de blogging WordPress si au cont pe Twitter, care permite postarea automata pe Twitter a link-ului catre articolul de blog, odata cu publicarea acestuia.

  • Si de maine renunt la secretara

     

    Laura e o asistenta virtuala – un soft produs de Microsoft, care te intampina dimineata cand deschizi calculatorul, prezinta agenda cu intalniri de peste zi sau se ocupa de cumpararea unor bilete online pentru un zbor de afaceri. Asistenta virtuala saluta, programeaza intalniri sau poate sa dea sfaturi in ce priveste vestimentatia persoanei care se afla in fata calculatorului. “Scopul Microsoft in urmatoarea perioada este de a pune o Laura pe biroul fiecarei persoane care isi doreste un ajutor personal”, spun oficialii companiei, citati de New York Times. De fapt, Laura si alte inventii ca ea indica o noua strategie a Microsoft de a-si diversifica oferta, in conditiile in care vanzarile de PC-uri scad.
     
    Peisajul s-a schimbat, astfel incat daca pana nu de mult laptopurile pareau speranta furnizorilor de hardware confruntati cu o cerere mai redusa de PC-uri, acum cea mai buna perspectiva par s-o aiba netbook-urile – mini-laptopuri care indeplinesc cerintele de baza ale navigarii pe internet. In acest an, la nivel mondial, vanzarile de netbook-uri sunt asteptate sa urce la 7,8 milioane de unitati, in crestere cu pana la 50% fata de anul trecut, potrivit companiei de cercetare de piata Gartner. In schimb, volumul vanzarilor de laptopuri ar urma sa creasca in acest an doar cu 15%, iar vanzarile de desktop-uri sa cunoasca o scadere in jur 21%, potrivit datelor publicate de compania americana Citi Investment Research.
     
    Dat fiind ca netbook-urile reprezinta o categorie noua de produse, analistii sustin ca nu se poate determina foarte clar care va fi cresterea totala a pietei de calculatoare in acest an. “Intrebarea este: daca nu ar exista netbook-uri, care ar fi rata de crestere a pietei de calculatoare personale?”, comenteaza Mika Kitagawa, analist in cadrul Gartner. Dell si Hewlett-Packard au avut vanzari in scadere in Statele Unite cu 16%, respectiv cu 3% in cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, potrivit Gartner, in timp ce vanzarile de netbook-uri ale companiei taiwaneze Acer, lider pe acest segment, au crescut cu 50%.
     
    Reactia Microsoft si Intel, ale caror venituri provin in cea mai mare parte din vanzarile de produse legate de calculatoarele personale, a fost sa se concentreze pe posibilitatile de a diversifica exact aceasta oferta. “PC-ul este inca viabil, dar nu are genul de crestere specific pentru zona noilor dispozitive inteligente”, declara Patrick P. Gelsinger, senior vicepresedinte al Intel.
     
    In ultima saptamana din februarie, Microsoft a prezentat la sediul sau de langa Seattle un sistem de softuri menit sa sustina dezvoltarea unor jocuri mai sofisticate decat in prezent, a aparatelor medicale, a instrumentelor de predare in invatamant si chiar a lifturilor inteligente. Intel intentioneaza, la randul sau, sa extinda uzul noului sau cip Atom, eficient din punct de vedere energetic, la o serie de aplicatii care merg de la echiparea laptopurilor pana la dotarea masinilor, fabricarea robotilor sau a sistemelor de securitate pentru locuinte. Compania estimeaza ca Atom va fi incorporat in total in peste 1.000 de dispozitive.
     
    Atat Microsoft, cat si Intel au in spate cativa ani buni de cercetari in domeniu. Nu neaparat cu succes. In 2003, Microsoft a estimat ca intr-o perioada scurta de timp toata lumea va purta ceasurile de mana Spot Watches, care sa regleze automat ora in functie de locul unde se afla posesorul, sa aiba interfete personalizate si acces la internet, insa in 2008 compania a abandonat proiectul. Ceasurile de mana au reprezentat primele dispozitive bazate pe aplicatia SPOT (Smart Personal Object Technology), o initiativa a Microsoft de a incerca sa creeze un echipament inteligent pentru a personaliza si a facilita utilizarea aparaturii electrocasnice. Tehnologia SPOT utilizeaza serviciile retelei MSN Direct cu acoperire in Statele Unite si in Canada, bazata pe trimiterea de semnale radio din peste 100 de zone metropolitane. Printre producatorii de ceasuri MSN Direct s-au aflat companii precum Tissot, Swatch, Suunto si Fossil. Reprezentantii MSN Direct au precizat insa ca tehnologia care a stat la baza ceasurilor n-a disparut, in ciuda faptului ca Microsoft a renuntat la produsul respectiv, atata vreme cat echipamentele GPS Garmin sau aplicatiile Windows Mobile pentru telefoanele mobile sunt compatibile cu ea.
     
    Craig Mundie, director responsabil de cercetare si de strategie in cadrul Microsoft, estimeaza ca in 2013 sistemele informatice vor fi de 50-100 de ori mai puternice decat acum gratie noilor cipuri care acum sunt in curs de dezvoltare.
     
    “In cinci ani, oamenii vor folosi calculatoarele pentru lucruri la care azi nici nu se gandesc”, afirma Mundie. “Spre exemplu, pe ecranul calculatorului vor putea avea un doctor virtual care sa ii ajute cu informatiile de baza in privinta anumitor probleme medicale pentru care astazi nu primesc sprijin.” Sau, poate, vor fi construite lifturi care isi vor tine usile deschise pana ce persoana ce se afla in el va termina de vorbit cu cel sau cei din fata liftului.
     
    Deocamdata, orice ocazie pare sa fie buna pentru a porni noi directii de actiune. Luna trecuta, Intel si Microsoft au anuntat ca vor investi in comun 20 de milioane de dolari pentru un proiect derulat la universitatile din Illinois (Urbana-Champaign) si California (Berkeley), care vizeaza lansarea unor dispozitive de buzunar de recunoastere a persoanelor si de evocare a listei de interactiuni pe care posesorul le-a avut cu acestea. Viitorii asistenti digitali cu memorie vizuala, capabili sa-i “sopteasca” proprietarului tot ce stiu despre interlocutorii lor, sunt ideea lui David Patterson, profesor de stiinta computerelor la Berkeley, iar la proiect vor lucra profesori si studenti laolalta de la cele doua facultati.

     

  • Si totusi, comertul online

    Site-ul Vanzari20.ro se adreseaza in special comerciantilor din mediul offline care in prisma crizei economice vor sa isi dezvolte si o prezenta online. “Datorita costurilor mult mai reduse de operare, numarul magazinelor online a inceput sa creasca in ultima perioada. Ele sunt o optiune ieftina si rapida de a vinde aproape orice”, sustine Tudor Totolici, con­sultant de strategie in cadrul companiei MB Dragan si unul din fondatorii. Vanzari20.ro. Investitiile facute de cei ce isi deschid un magazin online, evident diferite in functie de domeniul de activitate si de bugetul de promovare, pot varia intre 4.000 de euro si 100.000 de euro, conform lui Totolici.
     
    Serviciul dezvoltat de MB Dragan, care a avut nevoie de o investitie initiala de 8.000 de euro, vrea sa ofere sprijin antreprenorilor pentru a-si adapta planul de business si a-si dezvolta o strategie de comunicare in mediul online. “In prezent, site-ul este axat exact doar pe aceasta nisa a comertului electronic si nu se adreseaza altor tipuri de investitori”, mai spune consultantul, apreciind ca daca proiectul va avea succes, echipa care lucreaza in cadrul Vanzari20.ro va putea dezvolta astfel de proiecte si pentru alte nise din industria de online.
     
    Pana in acest moment, la mai putin de doua luni de la lansare, site-ul Vanzari20.ro a atras peste 6.000 de vizitatori, cu o promovare facuta in mare parte pe retelele sociale, iar 100 dintre acestia cocheteaza cu ideea de a-si deschide o afacere online. Totolici sustine ca si-a propus ca pana la finalul acestei veri sa sustina prin intermediul Vanzari20.ro lansarea a aproximativ 60 de magazine online.

  • YouTube pe hartie

    Pentru a publica o revista folosind acest serviciu, utilizatorii trebuie sa creeze un document in format PDF care cuprinde continutul revistei si sa aiba un cont PayPal pentru a putea face si incasa plati, urmand ca de restul (tiparire, comenzi, administrarea livrarilor – deocamdata livrarile se fac doar in SUA, Canada si Marea Britanie) sa se ocupe MagCloud.
     
    Pana acum, utilizatorii serviciului, aflat inca in faza de testare, au creat aproximativ 300 de reviste, cu teme mergand de la istoria spatiului pana la povestiri si poze personale. Doreen Bloch, studenta la Universitatea Berkeley, California, care a lansat o publicatie de moda, a laudat viteza si costurile mici cu care a reusit sa scoata revista (la ora actuala, costul de productie este de 0,20 dolari pe pagina). MagCloud ii sustine pe potentialii editori si in privinta designului, gratie unui program care poate aranja la cerere fotografiile pe pagina intr-un mod placut cititorilor.
     
    “HP si-a propus sa transforme serviciul intr-un echivalent imprimat al YouTube”, sustin oficialii companiei. Pe langa MagCloud, HP utilizeaza o tehnologie similara pentru a usura munca editurilor in publicarea anumitor carti. Aceasta scaneaza cartile vechi, curata paginile si trimite fisierele rezultate catre o imprimanta digitala.
     
    “Prin utilizarea procesului electronic vom putea reduce costurile de editare a unei carti de la 2.500 de dolari (1.880 de euro) pana la 50 de dolari”, a spus Phil Zuckerman, presedintele Applewood Books, precizand ca acum isi permite sa tipareasca singur copii ale unor carti vechi.