Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • .london sau .sex?

    Deocamdata, consumatorii si companiile nu arata insa prea mult entuziasm fata de aceasta perspectiva, reiese din rezultatele studiului “Viitoarea liberalizare a internetului”, elaborat de The Future Laboratory pentru administratorul de nume de domenii Gandi.net. 60% dintre utilizatorii de internet britanici intervievati pentru studiu au declarat ca liberalizarea numelor de domeniu va schimba modul in care ei vor folosi internetul, insa nu in bine: mare parte dintre acestia cred ca internetul va deveni plin de nume de domenii fara sens (65%), creatoare de confuzie (57%), prea complexe pentru o navigare eficienta (46%) si scapate de sub control (41%).

    Din studiu reiese ca de pe urma schimbarii vor avea cel mai mult de castigat companiile mari, multinationale, precum Nike sau Microsoft, care isi vor putea exploata mai bine brandul. “Spre exemplu, daca detii domeniul .nike poti sa creezi site-uri specifice marcii precum running.nike sau runlondon.nike”, a spus Joe White, director de operatiuni al Gandi.net. Spre deosebire de companiile mari, care vor putea sa utilizeze ca extensie numele, cele mici vor folosi extensii specifice pentru a marca sectorul lor de activitate sau zona geografica unde au sediul.

    Mai greu va fi insa cu nume de domenii care vor provoca in mod previzibil controverse, de genul .god (care ar putea fi inregistrat de site-uri ale unor organizatii ateiste sau ai unei religii anume, care astfel si-ar aroga monopolul lui) sau .sex (pe de o parte, aceasta ar putea servi la circumscrierea mai clara a site-urilor cu continut pornografic, pe de alta parte ar putea fi derutant daca sufixul va fi ales de proprietari de site-uri care doresc pur si simplu sa-si asigure un trafic mai mare). Este de asteptat ca numarul unor controverse posibile sa se reduca in urma unor reglementari exprese ale ICANN – de pilda, impunerea conditiei ca proprietarii unui site care doreste sa-si inregistreze sufixul .london sau .paris sa aiba obligatoriu domiciliu sau prezenta in orasele respective.

  • Cumparaturi in grup

    “Ideea crearii site-ului este destul de veche, de pe vremea cand ma ocupam de un site de licitatii, unde cautam constant solutii pentru a oferi variante cat mai bune de vanzare a produselor catre clienti”, spune Emilian Cristea, manager de proiect al Pretzometru.ro. “Incercam sa aducem conceptul de vanzare en-gros in retail”, rezuma Cristea, explicand ca prin intermediul site-ului se ofera la vanzare un produs al carui pret scade pe masura ce numarul cumparatorilor creste.

    Acest concept de magazin cu cate un produs care colecteaza oferte de pret din ce in ce mai scazute nu este nou si functioneaza in alte cateva variante in internetul romanesc, insa Pretzometru.ro se diferentiaza de alte site-uri de acest gen prin faptul ca pretul scade in timp real, astfel incat cei ce isi manifesta intentia de cumparare inca de la inceput ajung ca la sfarsitul perioadei de inregistrare sa plateasca mai putin, potrivit lui Cristea. Reducerile variaza mult in functie de specificul fiecarui produs in parte (site-ul a inceput cu un automobil Honda Accord; alte produse avute in vedere sunt laptopuri sau alte electronice) si pot ajunge si la 30% din pretul normal de retail.

    “Pretzometru.ro nu se implica in vanzarea efectiva a produselor, ci pune la dispozitia partenerilor sai o platforma de vanzare si de promovare”, afirma Cristea, precizand ca partenerii, adica firmele care isi ofera produsele, pot beneficia de pachete de promovare si de un numar garantat de potentiali clienti care sa le vizioneze oferta pe site. “Acesta este si modelul nostru de business: veniturile se bazeaza pe incasarile de la partenerii nostri, care achizitioneaza pachete de utilizare a platformei”. In prezent, site-ul are incheiate doua parteneriate, cu un dealer auto si un dealer de echipamente IT, iar pe viitor va mai incheia cel putin inca zece parteneriate cu alti posibili furnizori, conform lui Cristea.
     
    Investitia initiala in dezvoltarea site-ului se ridica la aproximativ 15.000 de euro si include realizarea softului si investitia in echipamente. “Ne dorim ca in scurt timp sa atingem venituri de 5.000-10.000 de euro lunar si sa avem minim 1.000 de vizitatori zilnic, in conditiile in care la doar cateva saptamani de la lansare, Pretzometru.ro are cateva mii de vizitatori si cateva sute de utilizatori inscrisi”, a spus Emilian Cristea.

     

     

     

  • Cine ameninta suprematia iPhone-ului – GALERIE FOTO

    Acum un an, Apple a redus pretul iPhone-ului de la 399 de dolari (286 de euro) la 199 de dolari (143 de euro), iar rezultatul a fost dublarea vanzarilor in SUA, potrivit lui Gene Munster, un analist din cadrul Piper Jaffray. Anul acesta, pretul iPhone a scazut de la 199 de dolari la 99 de dolari, ceea ce va face dispozitivul accesibil unei categorii mai mari de utilizatori. “Apple face acum cu iPhone acelasi lucru pe care l-a facut si cu iPod cand Sony si Microsoft au incercat sa intre pe piata playerelor. A continuat sa lanseze produse noi si sa scada preturile, astfel incat altii sa nu poata sa se remarce”, comenteaza Munster.

    Intr-adevar, Apple a scazut pretul la iPhone-ul 3G si a anuntat saptamana trecuta ca la 19 iunie va fi lansat cel de-al treilea model – iPhone 3GS, identic ca design cu ultima versiune lansata, dar care include imbunatatiri ce merg de la o camera foto de trei megapixeli capabila sa faca si inregistrari video pana la viteza mai mare de incarcare a atasamentelor din e-mailuri, prezenta unor comenzi vocale sau o busola digitala. In plus, durata de viata a bateriei este cu 15-20% mai mare. Noul telefon Apple se va gasi in doua culori, alb si negru, la pretul de 199 de dolari pentru versiunea de 16 gigabiti si 299 de dolari pentru versiunea de 32 de gigabiti, potrivit lui Phil Schiller, director de marketing in cadrul Apple.

    Cu cateva zile inainte ca Apple sa anunte lansarea noului telefon, Palm a lansat un nou smartphone care se vrea a fi concurent direct cu iPhone. Telefonul, care este asteptat de consumatori inca din ianuarie, are o capacitate de 8 GB, un ecran tactil de 3,1 inci, cu o rezolutie HVGA de 24 de biti si tastatura culisanta ca la Blackberry. Palm Pre schimba modul de afisare a informatiilor in functie de pozitia in care este tinut, la fel ca iPhone, si include conexiuni Wi-Fi si Bluetooth, avand modulul GPS incorporat, o camera foto de trei megapixeli cu blit si o greutate de 135 de grame.

    “Impactul smartphone-ului Pre este la fel de important ca acela al iPhone”, considera James Faucette, analist la Pacific Crest. Telefonul Pre se vinde pentru 199 dolari pe baza de abonament, care include trafic de date si mesaje nelimitate si porneste de la 69,9 dolari pe luna. In trimestrul fiscal iunieaugust, analistii chestionati de Reuters estimeaza ca vor fi vandute in medie aproximativ 623.000 de telefoane Pre, cu un minim de 500.000 si un maxim de 865.000 de unitati. Ar fi doar o mica parte din numarul de iPhone-uri vandute in primul trimestru de la lansare, in vara lui 2007, cand au fost cumparate in jur de 6,89 de milioane de dispozitive in intreaga lume. Este insa o estimare ambitioasa pentru un telefon de la Palm, companie care deja se bucura de o crestere spectaculoasa a actiunilor la bursa, cu aproape 300% din ianuarie incoace, de la prima prezentare a Pre, si cu nu mai putin de 740% de la minimul istoric inregistrat in decembrie 2008.

    Primul impact al Palm Pre pe piata a fost remarcabil, avand in vedere ca stocurile de telefoane Pre s-au epuizat la cateva ore dupa ce Sprint Nextel, al treilea mare operator de telefonie wireless din Statele Unite, l-a pus in vanzare, in primul weekend din iunie. E drept insa ca, de pilda, magazinele Sprint din Chicago au primit intre 30 si 50 de bucati, in timp ce unele magazine Best Buy au avut la vanzare doar cate trei. “Nu prea le poti gasi, iar aceasta intretine nerabdarea in randul consumatorilor”, a comentat Jennifer Fritzsche, un analist al Wachovia Securities. Analistii au estimat ca, in prima zi de la lansare, in 6 iunie, s-au vandut in jur de 150.000-200.000 de smartphone-uri Pre, iar oficialii Palm au estimat ca in acea zi utilizatorii au descarcat 150.000 de aplicatii.

    Pe langa lansarea de noi telefoane, companiile incearca sa obtina cota de piata si de pe urma altor categorii de produse. Apple a anuntat reducerea costurilor si la linia de laptopuri MacBook Pro, a caror noua versiune va avea o baterie care va tine sapte ore, mai mult cu 40% fata de precedenta. Preturile insa nu sunt reduse foarte mult; spre exemplu, noua versiune a laptopului cu ecran de 15 inci MacBook Pro costa 1.699 de dolari (1.221 euro), mai putin cu 300 de dolari fata de versiunea precedenta.

  • Afacere cu preturile lor

    Lansat la inceputul lunii aprilie, site-ul Toppromotii.ro aduna in acelasi loc o colectie de oferte speciale si reduceri din magazinele online din Romania, oferind astfel vizitatorilor liste cu cele mai bune preturi existente pe piata. Site-ul are utilitate intr-un moment in care, din cauza situatiei financiare, orice economie conteaza, sustine Vlad Furnica (30 de ani), managing partner in cadrul Toppromotii.ro, precizand ca pe site nu vor fi publicate toate produsele din portofoliul magazinelor online, ci doar acelea care pot genera economii suplimentare pentru clientii finali ai magazinelor online, dar si o crestere semnificativa a expunerii brandului acestora.
     
    In prezent, pe Toppromotii.ro se gasesc doar produse din domeniul IT, electronice si electrocasnice, dispozitive mobile, iar in viitorul apropiat urmeaza sa fie extins si la alte categorii: imbracaminte, articole pentru copii si servicii turistice.
     
    “Momentan, toate facilitatile, atat pentru magazinele online partenere, cat si pentru utilizatorii ce cauta produse, sunt gratuite, profiturile site-ului fiind realizate din reclame si programe de afiliere”, a afirmat Vlad Furnica. Si in continuare, toate facilitatile pentru utilizatori vor fi gratuite, insa pe parcurs “vom incerca sa introducem anumite servicii premium pentru magazinele partenere, prin care sa le ajutam sa isi creasca traficul si vanzarile”.
     
    Investitia initiala in site-ul Toppromotii.ro a fost de 3.500 de euro si a constat in dezvoltarea si publicarea site-ului si in cumpararea aplicatiilor software care permit preluarea automata a promotiilor de pe site-urile magazinelor online. Site-ul este detinut de Furnica si de alte doua persoane din familie, iar Furnica este managing partner al unei firme distribuitoare de produse de soft, Pyramid Software. 

  • Hai la film

    “Pentru a putea accesa serviciul trebuie sa ai prieteni in cadrul platformei de videosharing, iar cu cat ai mai multi, cu atat iti creste experienta pe site”, afirma Ryan Junee, manager de produse in cadrul YouTube. Pentru inceput, au fost trimise invitatii primilor 100 de voluntari, iar acestia, la randul lor, pot sa invite alti 25 de prieteni sa foloseasca serviciul.
     
    In ce priveste designul, bara de optiuni RealTime apare la baza fiecarei pagini YouTube, cu trei butoane – primul este cel ce indica daca programul gratie caruia utilizatorii se pot uita impreuna la filmulete este deschis; cel de-al doilea buton, “Online Friends”, permite membrilor serviciului sa vada la ce clipuri video se uita si s-au uitat prietenii lor. Tot prin intermediul acestuia, utilizatorul poate sa trimita prietenilor o invitatie de a vedea videoclipul la care el se uita. Ultimul buton, “Watching Now”, il lasa pe utilizator sa vada toate persoanele care se uita in acelasi timp la filmuletul pe care el il vede.
     
    Gratie noului serviciu, oficialii YouTube estimeaza ca numarul de utilizatori ai platformei va creste. In luna ianuarie a acestui an, YouTube a inregistrat 100,9 milioane de vizitatori din SUA, care au urmarit aproximativ 6,3 miliarde de clipuri video, potrivit cifrelor anuntate de agentia de cercetare comScore.

  • Cum poate departamentul IT sa aduca economii de pana la 50%

    La cat de des pot aparea probleme cu calculatoarele, cu aplicatiile software, imprimantele sau reteaua de comunicatii, intr-o companie cu 100 de angajati departamentul IT trebuie sa fie compus din cel putin trei persoane – un director care gandeste strategia de achizitii de echipamente si servicii noi si coordoneaza proiectele si macar doi angajati care sa raspunda solicitarilor zilnice. Fara a lua in calcul alte cheltuieli, numai salariile personalului din departamentul IT pot sa depaseasca 3.500 de euro, cu tot cu taxe si impozite. Daca ar externaliza insa intregul departament, compania ar plati lunar in jur de 2.000-2.500 de euro unei firme specializate.

    “In cazul unei companii de telemarketing cu 100 de angajati, care a decis recent sa externalizeze serviciile de IT, reducerea costurilor operationale a fost de aproximativ 30%”, spune Bogdan Tudor, presedintele si directorul de tehnologie a informatiei al Class IT, despre unul dintre clientii cu care a semnat recent contract compania lui. Externalizarea include tot ce tine de tehnologia informatiei, de la consultanta si intretinerea echipamentelor, achizitia de computere si servicii de internet si telecomunicatii sau instalarea de soft si pana la securitatea infrastructurii si a datelor sau detectarea intruziunilor si testarea vulnerabilitatii sistemului. “Piata de outsourcing IT din Romania nu este insa foarte mare, pentru ca majoritatea companiilor au preferat pana acum sa tina un departament intern de IT, dar tendinta de crestere este vizibila”, apreciaza Florin Scarlat, directorul general al Bit Solutions, alta companie de servicii IT.

    Unul dintre motivele pentru care firme precum Coca-Cola, Petrom, Deloitte sau Musette aleg sa lase o parte din activitati, daca nu chiar intreg departamentul IT, pe mana unor companii specializate este faptul ca se pot concentra mai bine pe activitatea lor de baza, mai ales acum, intr-o perioada cand majoritatea companiilor pun pe primul plan cresterea lichiditatilor. Reducerea de costuri este insa criteriul decisiv care determina firmele sa externalizeze activitatile legate de sistemul informatic si de telecomunicatii, pentru ca astfel nu mai este nevoie sa recruteze specialisti si eventual sa investeasca, pe langa salarii, pentru pregatirea suplimentara a acestora, pentru spatiul de birouri si mobilierul aferent, computere, telefoane si asa mai departe. “Cheltuielile cu serviciile IT pot fi diminuate cu pana la 50% prin externalizare, fata de costurile cuprinse intre 3 si 10 euro pe ora, in functie de nivelul de salarizare, pe care le-ar avea o companie mentine un departament intern de IT”, apreciaza Marius Stanca, directorul general al Computer Troubleshooters.

    Revenind la exemplul companiei cu 100 de angajati, din care trei responsabili de IT, din calculele lui Stanca rezulta o variatie destul de mare a cheltuielilor salariale, intre 1.500 si 4.800 de euro. Ar fi deci destul de greu de apreciat exact cat este de rentabil pentru o companie sa treaca de la departamentul IT intern la unul externalizat catre o firma specializata. Tocmai din acest motiv, competitorii din aceasta industrie fac mai intai un audit al companiei din punctul de vedere al tehnologiei, pe baza caruia pot fi estimate costurile lunare si se pot calcula investitiile necesare pentru perioada urmatoare.

    Diminuarea cheltuielilor cu departamentul IT, reflectate intr-o economisire semnificativa din totalul costurilor, se poate vedea in primul rand in cazul celor mai mari companii din Romania, unde investitiile in tehnologie reprezinta pentru aceste companii in jur de 1,5% din afaceri care depasesc un miliard de euro anual. In ce priveste majoritatea firmelor locale, Bogdan Tudor apreciaza ca pentru echipamente si servicii din domeniul tehnologiei sunt cheltuite intre 2 si 5 procente din cifra de afaceri.

    Deocamdata insa, putine companii au optat pentru asemenea servicii de outsourcing IT. Mai pesimist, presedintele Class IT crede ca este vorba de 10% dintre firmele romanesti, in timp ce Florin Scarlat apreciaza ca peste 15% din companii au apelat la servicii de externalizare. Cel mai optimist este directorul Computer Troubleshooters. “Datorita costului mai redus, un element foarte important pentru multi manageri anul acesta, peste 47% dintre companiile din Romania vor alege servicii specializate de consultanta IT”, sustine Marius Stanca, citand un studiu realizat de Anteea Consulting pentru compania pe care o conduce. Computer Troubleshooters a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 550.000 de euro si se asteapta in 2009 la o crestere de 30%, pana la 750.000 de euro.

  • Cum gasesti cel mai bun pret

    Compararea preturilor din magazinele online este un business inca la inceput”, descrie Arthur Radulescu piata site-urilor de profil din Romania. Constatarea are la baza pe de-o parte experienta pe care managing directorul Asesoft Net, compania care detine portalul ShopMania.ro, a acumulat-o pe internetul romanesc, iar pe de alta parte raportarea la alte tari. Pornit in Romania in 2006 si extins in ultimii doi ani in alte 24 de tari, ShopMania se numara printre putinele comparatoare importante de preturi de la noi, atragand cea mai mare parte a consumatorilor care cauta pe internet preturile cele mai reduse pentru produse si servicii. “Pe piata sunt mai putin de 10 astfel de site-uri importante, insa numarul total al comparatoarelor este de ordinul zecilor”, apreciaza Radulescu.

    In ultima perioada, incercand sa speculeze situatia economica dificila care i-ar putea impinge pe oameni sa fie mai atenti la modul cum isi cheltuie banii, tot mai multi antreprenori au abordat aceasta nisa. Un exemplu ar fi ListaPreturi.ro sau PricesDB.ro, un motor de cautare in functie de pret pentru produsele catorva sute de magazine online.

    “Romania este o piata cu foarte mult potential si ar putea fi totodata considerata o trambulina regionala”, este de parere Paul Condila, reprezentantul versiunii in limba romana a portalului american GoShopping. com, lansat la finalul lunii trecute pe piata locala. Concret, GoShopping a pregatit o investitie de 5 milioane de dolari (3,75 de milioane de euro), in mare parte obtinuta prin finantare de la banci, pentru a se extinde la nivel european, pornind din Romania si continuand din a doua jumatate a acestui an cu Marea Britanie, Germania si Franta. “In prima faza, bugetul alocat pentru Romania este de 600.000 de euro, dar compania va sustine financiar portalul romanesc timp de doi ani, investitia urmand sa fie recuperata probabil in 2011”, explica Paul Condila, care coordoneaza echipa formata din 10 programatori care se ocupa de aspectele tehnice ale site-ului.

    Numarul lor va creste probabil odata cu lansarea celorlalte versiuni ale portalului, intrucat, desi fiecare tara va dispune de propria echipa tehnica, o parte din resursele din Romania vor fi folosite pentru activitatile din toata Europa. Decizia GoShopping.com de a se extinde in Europa este justificata de incercarea de a gasi noi cai de dezvoltare intr-un context economic dificil. Alegerea Romaniei isi gaseste explicatie in faptul ca peste 68% dintre utilizatorii din afara SUA ai portalului provin din Romania, potrivit statisticilor Alexa.com, in timp ce a doua piata importanta este Marea Britanie, care insumeaza aproape 10% dintre vizitatorii straini. Dupa primele trei saptamani de la lansarea pe piata romaneasca, GoShopping. com numara 120.0000 de produse de pe paginile a peste 50 de magazine inscrise in portal si aproximativ 1.500 de vizitatori unici pe zi. “Pentru urmatoarele trei luni, obiectivul este sa ajungem la 500.000 de produse, 200 de magazine online active si 5.000 de vizitatori unici pe zi”, creioneaza Condila graficul de crestere. Pe ansamblu, GoShopping.com vrea anul acesta sa castige 20-30% din piata comparatoarelor de preturi din UE, iar cota de piata asteptata pentru Romania este de 50%, ceea ce ar presupune un trafic de 80.000 de vizitatori unici pe zi pana la finalul acestui an.

    Sa obtii jumatate din piata e dificil, in conditiile in care principalele comparatoare de preturi – ShopMania.ro, Price.ro, Compari. ro, Cauti.ro, SmartBuy.ro si Indecis. ro – si-au impartit deja teritoriul din punctul de vedere al traficului, primul site din clasament, ShopMania, detinand in jur de 40-45% din piata. Deocamdata, chiar cresterile de trafic ale acestora sunt insa un semn clar ca inca exista potential neexploatat: in primele trei luni ale acestui an, majoritatea site-urilor mari si-au dublat traficul fata de aceeasi perioada din 2008, iar cresterea medie de la luna la luna este mai mare de 10%.

  • Ultra Pro, aproape de faliment?

     

    Povestea K Tech Electronics, compania din spatele magazinelor Ultra Pro Computers, se apropie periculos de tare de un final nefericit. Pe vremuri unul dintre cele mai importante branduri de retail IT din Romania, alaturi de Flamingo, Depozitul de Calculatoare sau Best Distribution, Ultra Pro Computers a crescut intr-o perioada cand comertul cu calculatoare era inca la inceput si a fost singurul care si-a pastrat de-a lungul timpului aproape intacta filozofia initiala de business – magazine de suprafata mica specializate pe produse IT. Acum, compania trece prin cele mai dificile momente din ultimii aproape 14 ani tocmai din cauza aceastei filozofii.
     
    Principala problema a K Tech in acest moment o reprezinta datoriile neachitate la banci si furnizori care, potrivit unei surse apropiate companiei, au depasit 15 milioane de euro. K Tech a ajuns astfel in incapacitate de plata atat din lipsa lichiditatilor, cat si din cauza vanzarilor in scadere abrupta in ultima perioada – potrivit aceleiasi surse, afacerile companiei au inregistrat o crestere usoara anul trecut, pana la aproape 80 de milioane de euro, din care in jur de 1-2% a fost pierdere neta, dar in primele luni din 2009 scaderea a fost chiar mai mare de 50% comparativ cu perioada similara din anul precedent. Trebuie luate in calcul insa si cheltuielile lunare ale companiei, de aproximativ un milion de euro, din care doar 10% cu personalul, restul fiind directionate catre chirii si stocuri, ceea ce a contribuit la amanarea treptata a platilor si la acumularea datoriilor.
     
    Mai bine de doua treimi din cele 15 milioane de euro inseamna creditele bancare contractate de K Tech Electronics pentru dezvoltarea afacerii si garantate cu stocuri si cu proprietati imobiliare care intre timp si-au pierdut mult din valoare, pe fondul declinului economic.

    Intarzierile de plata cu mai mult de 30 de zile au facut ca UniCredit Tiriac, unde compania sotilor Fughina are o datorie de 7 milioane de euro, impreuna cu alte sase banci – Citibank, Alpha Bank, Banca Transilvania, BCR, Banca Romaneasca si BRD – sa treaca la executarea silita a K Tech Electronics. Bancile au castigat dreptul de a pune sechestru pe depozitele companiei de retail IT – unul situat in parcul Key Logistic Center, iar celalalt in sediul central al companiei din complexul APACA -, putand folosi stocurile evaluate la aproximativ 5 milioane de euro pentru a-si recupera o parte din creante. Mare parte a stocurilor din depozitul central au fost vandute la inceputul lunii trecute catre Flamingo (informatie pe marginea careia oficialii companiei au refuzat sa faca vreun comentariu), la o valoare inferioara decat cea reala a produselor, sustine o sursa apropiata companiei, insa procesul a fost sistat atunci cand K Tech Electronics a contestat executarea silita, punand astfel in asteptare planurile celor sapte banci.
     
    Datoriile bancare nu sunt insa singura problema a lantului de retail IT. Alte peste 5 milioane de euro pe care compania sotilor Fughina nu le-a achitat la timp ar trebui sa ajunga in buzunarele furnizorilor de produse si de utilitati. O parte dintre acestia au inceput deja sa solicite in instanta somatii de plata sau intrarea in insolventa a K Tech, un exemplu recent fiind Tornado Sistems, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse IT&C din Romania. “Datoria pe care o avem de recuperat de mai bine de sase luni nu este foarte mare, de ordinul zecilor de mii de euro, insa pana acum nu am reusit sa ne intelegem pe cale amiabila”, justifica John Cusa, directorul executiv al distribuitorului, dosarul depus la inceputul saptamanii trecute la Tribunalul Constanta.
     
    In situatia Tornado sunt zeci de companii, dar deocamdata putine au atacat K Tech Electronics in instanta. Gigaset Communications Austria, companie apartinand Siemens AG, care distribuie printre altele telefoane fixe, a deschis saptamana trecuta procedura de insolventa impotriva K Tech. Dosare pe numele companiei au mai fost depuse in ultima perioada de MB Distribution, Proca, Scop Computers sau Media Direction, iar actionarii au datorii care se apropie de 100.000 de euro si la IPA, compania ce detine cladirea de birouri din Calea Floreasca, unde sotii Fughina au inchiriat multa vreme 1.100 de metri patrati pentru sediul K Tech. Somatia de plata a fost aprobata de Judecatoria Constanta in a doua jumatate a lunii aprilie. “Exista insa furnizori care au de recuperat datorii de ordinul sutelor de mii de euro de la K Tech. Cand si acesti distribuitori vor merge in instanta in incercarea de a evita acumularea propriilor datorii, cu greu va mai fi cale de intors”, a declarat pentru BUSINESS Magazin o sursa din interiorul companiei de retail IT.
     
    Realitatea este ca multe firme se confrunta acum cu dificultati financiare si ajung chiar sa nu mai aiba lichiditati pentru a-si achita datoriile, in conditiile in care piata de produse IT a intrat in declin inca din ultimul trimestru al anului trecut. Odata ajunsa in stare de insolventa, indiferent daca din decizia proprie sau la cererea creditorilor, o firma este supusa unui proces minutios de evaluare, incheiat fie cu reorganizarea activitatii, fie cu lichidarea. Reorganizarea ar putea fi solutia salvatoare, implicand modificarea structurii companiei, separarea sau vanzarea unor linii de business, renegocierea contractelor financiare si comerciale, reducerea personalului sau reorganizarea organigramelor.

    Romeo Cosma, avocat: “Cele mai frecvente cauze pentru care o companie ajunge in insolventa sunt previzionarea gresita a afacerii, greselile de management sau activitatea frauduloasa a administratorilor”

    Teo Paduraru, fondatorul Best Computers: “Cred ca retailerii platesc acum si nesabuinta cu care deschideau pana in 2005 magazin dupa magazin”

    Adrian Furnica, Depozitul de Calculatoare: “Competitia a ramas acum intre noi si jucatorii locali”

    Bogdan Socol, SigmaNET: “Am mentinut o pozitie ferma in raport cu cele mai mici preturi”
     

  • Un nou motor de cautare pe internet

    Mi-l amintesc pe Spock repornind sistemul de computere de pe Enterprise, iar pe urma verificand prin comanda vocala inteligenta artificiala a computerului”, a comentat cineva pe Youtube la un film despre noul motor de cautare Wolfram Alpha. “Sa introduci recunoasterea vocala in sistemul asta e usor, si pe urma o sa avem o baza de date gigant care o sa poata fiinterogata de Wolfram.”

    N-a fost rau, pentru o prezentare postata pe Youtube inainte cu cateva saptamani de lansarea motorului de cautare. Unii au strambat din nas la nume, spunand ca denumirea e “sinucigasa”, altii au replicat ironic ca nu-i intereseaza PIB-ul Frantei, ci cum sa gaseasca filme porno pe internet, altii s-au intrebat cand o sa vina Google cu o oferta de cumparare, iar altcineva a scris entuziasmat “Tocmai am vazut viitorul. Intr-o zi o sa intrebam Motorul Wolfram <cine a fost Google?> si o sa ne spuna cine a fost.”

    Autorul lui Wolfram, un fizician englez de 49 de ani, cu chelie, suficient de orgolios ca sa-si boteze inventia cu propriul lui nume, s-a marginit sa declare ca lucrurile sunt abia la inceput, dar ca avem de-a face deja cu “un start rezonabil” la nivelul a 90% din fondul de dictionare si enciclopedii al unei biblioteci tipice. “Am vrut sa fac asa incat cunoasterea pe care civilizatia noastra a acumulat-o sa fie procesabila pe computer. Nu eram sigur ca e posibil. Sunt un pic surprins ca a mers asa de bine”, a spus Stephen Wolfram. Dupa el, principala calitate a motorului de cautare pe care l-a inventat e capacitatea de a procesa in timp real informatia; daca motorului i se cere sa compare inaltimea Everestului cu lungimea podului Golden Gate sau sa determine ce vreme era afara in ziua cand a fost asasinat Kennedy, va opera instantaneu conexiunile necesare si va oferi raspunsurile. Prin urmare, asa cum l-au prezentat entuziastii, Wolfram (versiunea alfa) nu e un motor de cautare, inca unul in plus care sa vrea sa se masoare cu atotputernicul Google, ci un serviciu web care proceseaza informatia.

    Google cauta mecanic in ceea ce deja exista pe internet si ofera liste cu linkuri de-a valma (site-uri, fotografii, filme, bloguri) ordonate in pagina dupa propriii sai algoritmi, pe cand Wolfram raspunde la intrebarile utilizatorului producand el insusi raspunsurile, pentru ca intelege intrebarile si are capacitatea de a prelucra diversele categorii de informatie. In prezentarea facuta la Universitatea Harvard, Stephen Wolfram a spus ca lucrul cu inventia lui “e ca si cum ai interactiona cu un expert: va intelege despre ce vorbesti, va procesa datele si va prezenta rezultatele intr-un fel din care vei putea sa-ti dai seama si care sunt consecintele”. De pilda, cineva poate tasta numele orasului Lexington din Massachusetts si va primi tot felul de scheme si grafice cu statistici despre acesta – amplasarea, populatia, temperaturile medii anuale – dar va putea si sa primeasca pe loc statistici care compara Lexingtonul cu Moscova.

    Nu e insa acesta un fel de almanah digital?, s-a intrebat Jonathan Zittrain, profesor de drept la Harvard. “Un asemenea serviciu aspira la profunzimea si la amploarea informatiei unui almanah traditional. Si in plus le permite oamenilor sa asocieze date, sa ia seturi de date si sa le puna in relatie cu altele, in moduri noi. Poti sa compari tendintele demografice cu cantitatea de peste consumata si sa corelezi totul cu rata mortalitatii.” Afirmatia lui Zittrain poate filuata si drept o critica implicita: avem nevoie mai curand de un asemenea procesor infinit de informatie si producator automat de cunoastere sau mai curand ne e utila vechea cautare colorata, la intamplare, dar mai umana oferita de Google si de celelalte motoare de cautare croite dupa acelasi model? Nu ca Google n-ar face pasI in aceeasi directie; la sfarsitul lui aprilie a lansat la randul sau un serviciu de cautare dinamic, care poate sa asocieze date din statistici publice si sa prezinte rezultatele ca grafice (de pilda, cine cauta date despre somajul din California gaseste ultimele cifre publicate si le poate compara imediat cu cele din restul SUA – la fel se intampla si pentru preturile la prajituri, rata scolarizarii, numarul de incendii, frecventa cazurilor de astm si asa mai departe, ca sa folosim exemplele mentionate pe blogul Google).

    Diferenta e insa ca informatiile Google sunt statice: Google excaveaza si pune alaturi niste cifre, nu calculeaza altele noi. CNet. com explica, in context, care ar fiavantajele comparative ale Wolfram Alpha:
    1) contributia umana (motorul lui Wolfram foloseste date din statistici publice, verificate, procesate automat, dar si cu ajutorul inteligentei umane; motorul ar urma sa aiba nevoie de 1.000 de oameni care sa actualizeze baze si sa selecteze rezultate);
    2) algoritmii (e vorba de “cinci sau sase milioane de linii ale codului Mathematica, necesare pentru functionarea tuturor metodelor de sortare si de prezentare a informatiei”; Mathematica este un software de matematici complexe patentat de Wolfram si cunoscut in mediile academice si ale oamenilor de stiinta);
    3) sistemul de analiza lingvistica, necesara pentru a intelege ceea ce tasteaza utilizatorul (Wolfram spune ca s-ar fiasteptat ca formulari ambigue de gen “50 cent”, care poate trimite si la moneda, si la rapperul cu acest nume, sa creeze de fapt probleme mai mari decat s-a intamplat in cele din urma);
    4) tehnologia de prezentare prin “mii de posibile grafice” (si care diferentiaza net Wolfram Alpha de orice alt motor de cautare, asa cum o foaie unde un student si-a luat notite sintetic, prin scheme cu linii in spatiu, e diferita fundamental de aceleasi notite scrise in fraze complete, care ocupa toata pagina si consuma timp de lectura).

    Cu o asemenea abordare, Stephen Wolfram poate fiincadrat lesne in categoria “geek” sau “nerd”, tocilar. Toate biografiile disponibile subliniaza insa ca aplecarea lui spre calcule se explica printr-o inzestrare naturala: nascut la Londra, educat la Eton si Oxford si deja la 20 de ani cu doctorat in fizica particulelor la Caltech, e cunoscut in lumea stiintifica prin softul sau Mathematica si prin cartea “Un nou tip de stiinta” (A New Kind of Science), conceputa ca un studiu al sistemelor de procesare a datelor, despre care sustine ca sunt mai relevante pentru modelarea si intelegerea complexitatii din natura decat matematica traditionala.

    Aplicata la mediul online, filozofia lui va produce deci nu un concurent direct al Google sau al unor servicii ca Wikipedia, ci mai curand al unor masini de inteligenta artificiala capabila sa interactioneze cu cea umana, nu doar sa-i reproduca acesteia roadele, precum START, dezvoltat din 1993 de Massachusetts Institute of Technology ca sistem online de furnizare a datelor ca raspunsuri la intrebari formulate in limbaj natural ori ca Watson, un sistem dezvoltat de IBM si care porneste de la acelasi principiu. Toate au in comun un lucru fundamental: faptul ca recunosc sensurile cuvintelor, nu forma lor. Iar aceasta ne duce din nou la conceptul de web semantic, care sa ordoneze informatia din internet dupa sens, s-o poata organiza si s-o poata stapani.

    Sa ne aducem aminte de visul din 1999 al lui Tim Berners- Lee, asa de des citat de cei ce i-l impartasesc: “Visez la un internet unde computerele sa analizeze datele din retea – continutul, legaturile si tranzactiile dintre oameni si computere. O retea semantica, de natura sa permita aceasta, n-a aparut inca, dar cand va aparea, mecanismele zilnice din comert, din administratie si din viata noastra cotidiana vor ficonduse de masini comunicand cu alte masini”. Poate sa fie Wolfram Alpha o piatra de temelie a Web 3.0? (Dar ce ar raspunde oare motorul de cautare Wolfram Alpha la aceasta intrebare, daca s-ar gasi utilizatorul care sa o tasteze in fereastra de cautare?)

  • Lupta pentru cea mai buna harta online a Bucurestiului

    Putini sunt cei care n-au incercat sa-si localizeze casa ori biroul cu Google Maps sau cei ce n-au fost tentati sa exploreze, intr-un tur virtual, o strada dintr-un oras vizitat candva ori un loc exotic, altfel inaccesibil. Pentru unii, ideea de harta online se confunda cu necesitatea de a se orienta cu ajutorul GPS-ului din masina; pentru cei mai multi insa, a folosi un sistem de harti online cu functii de tur virtual inseamna ceva intre joc de strategie si fantezia de a vedea totul fara a putea fi vazut ori de a zbura pe deasupra unui oras.

    Acestei tentatii a vrut sa-i raspunda Google cu serviciul sau de harti si apoi cel de imagini prin satelit – Google Maps si Google Earth. Creat de compania Keyhole, care a fost preluata de Google in 2004, Google Earth ofera imagini din satelit cu suprafata globului, la diferite rezolutii, cu perspectiva perpendiculara pe teren sau la un unghi inclinat. Compania a introdus mai intai in Google Maps, in 2007, aplicatia Google Street View, care permite celor ce calatoresc virtual sa vada cladirile de la nivelul strazii; anul trecut, aplicatia a fost integrata in Google Earth.
     

    Pe langa acesta au aparut si site-uri locale cu sisteme de fotografiere la nivel de strada, in diverse tari si cu diverse tehnologii – Kartamania.ru in Rusia, Visual.paginegialle.it in Italia, Norc. ro in Romania. Lansat in urma unei investitii de aproximativ 500.000 de euro in urma cu un an si jumatate, Norc.ro face posibile tururi virtuale in orase din Romania, Polonia, Austria, Slovacia si Cehia. “In Romania suntem prezenti in 12 orase si pana la sfarsitul anului vrem sa ne mai extindem in inca 12-14 orase”, afirma Lucian Neagu, unul din cei cinci asociati ai companiei eXtreme Soft Group si fondatorul Norc.ro.
     

    Altii folosesc Live Maps de la Microsoft, unul dintre serviciile din seria Windows Live ale Microsoft, alaturi de platforma de administrare a blogurilor Windows Live Writer, de pilda, de hard diskul virtual SkyDrive sau de serviciul One Care de scanare online a computerelor. Momentan, chiar daca Live Maps acopera toate orasele din Romania, Bucurestiul este singurul pentru care perspectiva asupra strazilor si a cladirilor beneficiaza de tehnologia “bird’s eye view”, incorporata prima data in varianta beta a serviciului de harti online Windows Live Local, in 2005. “Bird’s eye view” inseamna un sistem de fotografii facute la o inclinatie de 45 de grade care mapeaza intreg orasul, astfel incat se pot vedea de la o anumita inaltime cladiri, strazi, parcuri si monumente din patru directii – nord, est, sud si vest, explica Tudor Galos, Windows Business Group Lead in cadrul Microsoft Romania. O alta tehnologie, care nu este inca disponibila in Romania, iar in Europa inca foarte putin, este cea care mapeaza tridimensional un oras, adauga Tudor Galos, care precizeaza ca in prezent, Viena este singurul oras mapat tridimensional din Europa. Incepand de anul trecut, Microsoft a introdus in Live Maps un serviciu pentru trafic, disponibil in 72 de orase din SUA, bazat pe o tehnologie de predictie denumita Clearflow, gratie careia utilizatorii pot sa aleaga rutele cele mai bune intre doua puncte de pe harta, in functie de situatia traficului in timp real. Serviciul este accesibil si de pe computerele auto sau prin internetul mobil.
     

    Spre deosebire de Microsoft, care cumpara din surse locale fotografiile pentru dezvoltarea Live Maps, cei de la Norc.ro au dezvoltat singuri tehnologia de captare a imaginilor panoramice de-a lungul strazilor din oras. “Vom reactualiza pozele puse pe site la trei ani. Daca am sta doar sa reactualizam pozele, ar insemna sa nu ne mai putem extinde”, sustine Lucian Neagu. “Cu toate ca nu vom schimba panoramele, cred ca numarul de utilizatori va creste, pentru ca vom introduce orase noi pe site si vom adauga noi functionalitati ale site-ului”, spune el. In urma lansarii microserviciului de panolink-uri (link-uri cu imagini) la inceputul lunii aprilie, traficul pe anumite pagini a inregistrat o crestere de 20-30%. In prezent, numarul de vizitatori unici pe zi ai site-ului este de 18.000.
     

    “Cu cat facilitatile unui serviciu de harti online sunt mai diversificate, cu atat serviciul va fi mai bine primit”, adauga fondatorul site-ului, sugerand ca facilitatile fac diferenta atunci cand tehnologiile incep sa se asemene (in cazul Norc.ro, navigarea pe hartile de baza este “powered by Google” – dar nu si posibilitatea de a vedea imagini panoramice ale strazilor si ale intersectiilor). “In viitor vom acoperi mult mai multe orase, dupa cum si Google si altii o vor face, si cred ca batalia se va da pe serviciile mai mult sau mai putin gratuite pe care le ofera fiecare.”
     

    Si Tudor Galos este de parere ca utilizatorii de harti online se indreapta catre site-urile care ofera mai multe functionalitati. “Romania este o tara cu utilizatori orientati tehnic si catre calitate. Google are inovatii, noi avem inovatii. La ora actuala cred ca pentru Romania, noi avem mai multe inovatii decat Google, iar cu Live Maps am creat un impact puternic”, declara el. Bucurestiul este un oras complicat, spune Galos, si cand vrei sa stii foarte bine cum arata un loc cand il vezi in satelit, nu te ajuta foarte mult, insa poti sa-l cunosti mult mai bine daca il vezi la un unghi de 45 de grade. Cat priveste fotografiile, acestea sunt actualizate in urma analizelor de trafic, adica a interesului manifestat de utilizatori; in Romania s-au facut fotografii noi pentru Bucuresti, Timisoara, Galati, potrivit lui Galos.
     

    Numarul de utilizatori ai aplicatiilor Windows Live din Romania este in prezent de 300.000-400.000. “Numarul de utilizatori a crescut cu 50% in ianuarie fata de februarie, iar Live Maps a reprezentat mult din aceste cresteri”, afirma reprezentantul Microsoft. “Vom continua sa investim in continuare, astfel incat sa fie mai multe orase pentru care sa se foloseasca tehnologia