BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Greseala d-lui Murdoch

    Conform canoanelor jurnalistice romanesti, acest text despre new media, continut platit pe internet si viitorul presei tiparite, ar trebui deschis cu un scurt text, de vreo 300 de semne, care sa ii lamureasca pe cititori despre continut, dar care sa ii trezeasca si curiozitatea. Trebuia sa continue cu experienta unei persoane reale si cu opiniile acesteia, apoi sa extrapoleze experienta prezentata si sa o aseze intr-un context, sa analizeze diferentele intre media clasica si cea electronica, sa prezinte cat mai multe opinii ale “jucatorilor” implicati in noul si vechiul jurnalism si, eventual, sa traga si o concluzie.

    Cum trasul concluziilor implica si o doza de gandire, ziaristii lenesi sau grabiti folosesc un artificiu, de genul “ramane de vazut daca bla, bla, bla…” Tot ce am insirat pana aici trebuie sa va fi plictisit ingrozitor daca sunteti un tip atras de rapiditatea si laconismul Twitter. Daca, insa, credeti ca informatia sau mesajul poate veni in mult mai multe moduri decat stilul direct, frust, lipsit de floricele de stil, atunci puteti trece la prezentarea faptelor. Aparentul conflict intre old si new media, adica dintre presa tiparita, platita la chiosc sau abonament si cea electronica – publicatii electronice, agregatori de stiri sau bloguri, nu mai este o stire; dar atunci cand 500 de publicatii americane si europene adera la un proiect al companiei americane Journalism Online, o platforma cu plata care va permite abonatilor sa acceseze continutul site-urilor, avem o noutate suficient de puternica cat sa iste discutii in lumea larga, editoriale, analize si o sumedenie de postari.

    Pentru o presa marcata de reducerea incasarilor din publicitate anuntul celor de la Journalism Online vine in siajul celui facut recent de Rupert Murdoch, CEO al News Corp., privind extinderea sistemului de micro-plati practicat acum de site-ul Wall Street Journal la toate publicatiile din portofoliu, ziare din Marea Britanie, Statele Unite si Australia. O dimensiune a situatiei o ofera valoarea pierderilor inregistate de News Corp. in anul fiscal incheiat in iunie, de 3,4 miliarde de dolari. News Corp., care inseamna printre multe altele canalele TV Fox si Sky, tabloidele Sun si News of the World, Wall Street Journal sau revista Vogue, inregistra la finele anului fiscal 2008 un rezultat net de 5,3 mld. dolari. Demersul celor 500 si al publicatiilor mogulului Murdoch se bazeaza intr-o masura importanta pe experienta Financial Times, care isi taxeaza utilizatorii online din 2002.

    “Eram considerati niste ciudati. Am fost destul de singuri in lumea continuturilor online platite. Dar a devenit destul de clar ca doar veniturile din publicitate nu pot sustine modelul de business online. Jurnalismul de calitate trebuie platit”, spune John Ridding, CEO al Financial Times. Mediafax noteaza ca “ft.com” are 117.000 de abonati la nivel mondial, o audienta nu impresionanta, dar care mentine profitabilitatea platformei, pentru ca pretul abonamentelor este destul de ridicat, intre 300 de dolari si 700 de euro pe an, pentru editia tiparita si acces total online, in functie de regiune. Publicatia intentioneaza sa adopte si un sistem de micro-plati pentru articole, ca o alternativa la abonamente.

    “Tras” spre Romania, asa cum ne invata susinvocatele canoane jurnalistice, subiectul presa online contra cost este valabil, dar, sa fim realisti, numai la nivel teoretic. Aceasta pentru ca nici dimensiunea pietei, nici nivelul de trai si nici interesul sau calitatea publicului nu par a sustine o astfel de initiativa. Pe de alta parte, la mai multe si dureroase rasuciri ale cutitului in rana – este vorba de mentinerea crizei economice, de scaderea in continuare a veniturilor din publicitate si de reducerea vanzarilor pentru editiile tiparite ale publicatiilor, dar si odata cu multiplicarea initiativelor asemanatoare pe plan international demersul s-ar putea concretiza, totusi, si pe piata romaneasca, dispusa in general sa imite modelele straine si mai putin dispusa la initiative originale. Iar cele mai importante sunt nuantele. Continutul. Unii ii spun content. Este greu de creat, daca vrei sa lucrezi cum trebuie, daca iti respecti clientii si daca vrei sa le fie util.

  • Cine lupta cu YouTube in Romania

    YouTubePete, cum se recomanda unul dintre angajatii popularului serviciu de continut video al Google pe forumul YouTube, lucreaza de ceva timp la dezvoltarea unui player de continut video capabil sa redea clipuri in format 3D. “Proiectul caruia ii dedic in jur de 20% din timpul meu este in prezent intr-o faza incipienta, ceea ce explica si micile nereguli ce vor fi rezolvate in urmatoarele saptamani”, scrie Pete pe forum, drept raspuns la discutia pornita de un utilizator cu privire la problemele cu clipul video 3D de test, care poate fi urmarit de utilizatori doar cu ajutorul unor ochelari speciali.

    Dezvoltatorul tine sa precizeze ca proiectul nu intra in planurile Google pentru YouTube, ci in activitatea lui independenta; compania isi indeamna, de altfel, angajatii sa dedice o parte din timpul alocat activitatilor profesionale unor proiecte proprii, printre care s-a aflat la un moment dat inclusiv Gmail. Google nu a facut niciun anunt oficial, nici macar pe blogul YouTube, insa perspectiva lansarii unui serviciu de continut video 3D a dat unda verde unor noi speculatii legate de modul cum compania urmareste sa monetizeze serviciul de continut video achizitionat in urma cu trei ani pentru 1,65 mld. dolari (1,16 mld. euro), una dintre metode fiind lansarea unui sistem de publicitate in format 3D.

    Problema monetizarii YouTube a fost pusa in discutie de nenumarate ori de-a lungul timpului, dar raspunsul lui Eric Schmidt, directorul executiv al Google, a fost de fiecare data ca serviciul de continut video “are o performanta buna”, fara a dezvalui daca a avut sau nu profit. “Intr-un viitor nu foarte indepartat, YouTube va deveni foarte profitabil pentru noi”, spunea insa recent Jonathan Rosenberg, vicepresedinte al Google, in incercarea de a convinge ca are un model de business viabil, cu toate ca serviciul presupune costuri destul de mari. Estimarile companiei americane de consultanta RampRate cu privire la pierderile cu care ar putea incheia YouTube acest an dificil pentru intreaga economie mondiala se ridica la aproape 125 de milioane de euro, in cel mai bun caz, in conditiile in care incasarile din publicitatea afisata pe paginile de continut video ar putea ajunge la 170 de milioane de euro.

    Analistul Spencer Wang este chiar mai pesimist, previzionand pierderi de peste 330 de milioane de euro pentru YouTube in acest an. Google cheltuieste anual pentru serverele YouTube in jur de 270 de milioane de euro, suma care nu ar trebui sa ridice insa probleme companiei, care a inregistrat profituri ce depasesc un miliard de euro numai in primul trimestru al acestui an. Pentru a intelege de ce e nevoie de 270 de milioane de euro pentru servere e de ajuns sa ne gandim ca pe site sunt publicate in jur de 20 de ore de material video in fiecare minut, la care se adauga sustinerea aplicatiilor software necesare si pentru alte tipuri de material, precum serialele de televiziune sau concertele difuzate in timp real.

    La nivel mondial, niciun alt site de continut video nu necesita cheltuieli nici macar apropiate de cele ale YouTube, dar cele mai multe dintre ele sunt mai degraba sustinute de investitori decat din propriul model de business. In Romania, spre exemplu, costurile totale ale site-urilor video nu depasesc un milion de euro pe an. Serviciul 220.ro inghite in jur de cateva zeci de mii de euro lunar, avand in vedere traficul mare de banda, numarul in crestere al vizitatorilor, dar si costurile necesare producerii de continut propriu, dupa cum spune Mihai Popescu, project manager responsabil de site-ul detinut de ActiveSoft. Popescu se arata destul de rezervat in estimari cu privire la incasarile din acest an, data fiind perioada de criza din piata de publicitate online. “Anul 2009 este o provocare in ceea ce priveste estimarile de orice natura”, confirma si Sergiu Biris, directorul executiv al Trilulilu, cel mai mare site de continut video din Romania, care se arata reticent in a lansa cifre, atat cu privire la venituri, cat si la cheltuieli, care ajungeau anul trecut la 15.000 de euro pe luna.

    In cazul Filebox, un alt site care ofera printre altele si continut video, “costurile lunare sunt cuprinse intre 10.000 si 12.000 de euro, fara a fi luate in calcul si investitiile in echipamente, care mai pot insemna intre 3.000 si 5.000 de euro, in functie de necesitati”, apreciaza Corina Cozminca, directorul de marketing al Synco Telecom. Compania care detine Filebox a inceput sa atraga venituri din publicitate in a doua jumatate a anului trecut, dar incasarile au acoperit numai 25% din cheltuieli. Pentru acest an, asteptarile vizeaza o dublare a veniturilor.

    Asemenea modelului YouTube, publicitatea este deocamdata singura forma de monetizare a serviciilor romanesti de continut video, insa avand in vedere starea pietei de publicitate online, companiile incearca sa gaseasca moduri noi prin care sa atraga reclamele. Trilulilu, spre exemplu, a lansat recent o noua platforma de publicitate video, permitand companiilor sa publice spoturi de promovare in clipurile video disponibile pe site. Platforma a fost gandita pentru companiile cu bugete mici si medii de reclama online, care au astfel posibilitatea sa-si promoveze produsele in clipurile de pe site, totalizand peste 23.000 de ore de material video. “Este adevarat ca in Romania publicitatea in clipurile video pe internet este abia la inceput de drum, dar cred ca va reprezinta o alternativa eficienta”, sustine Sergiu Biris.

  • Microsoft-Google, duelul gigantilor

    Imbunatatirile serviciului de e-mail Gmail al Google au obligat Microsoft sa tina pasul si sa relanseze vechiul Hotmail, integrat in gama Windows Live; tehnologia de reprezentare spatiala din Google Maps si Google Earth Live si-a gasit o replica spectaculoasa in Microsoft Live Search Maps. Patru sunt insa terenurile de baza pe care se desfasoara razboiul dintre cei doi giganti online: cautarea pe internet, browserele, publicitatea si, mai nou, sistemele de operare. Cautare online Cautarea pe internet a devenit sinonima cu Google.

    Impactul cultural al lui Google Search a fost atat de mare incat americanii au introdus verbul "to google" in dictionare. Numai in iunie, 78,5% din cautarile efectuate pe internet in SUA au fost realizaze prin intermediul Google, informeaza Wired. Aceasta nu pare sa intimideze insa compania lui Bill Gates: dorinta Microsoft de a recupera terenul pierdut a culminat cu recenta lansare a motorului de cautare Bing. Compania a investit serios in noul sau proiect, numai campaniile de promovare inghitind o suma de 100 milioane de dolari.

    Dar poate Bing sa tina piept popularului Google? Un lucru e cert: cel putin va incerca. Serviciul oferit de Microsoft face mai mult decat sa caute linkuri relevante: colecteaza, proceseaza datele, dupa care le returneaza intr-o maniera pe cat posibil mai logica. Bing retine istoria cautarilor pentru fiecare utilizator si pare bine pozitionat pentru cautarile cu scop practic, de pilda cele locale, de restaurante, rezervari la avion sau magazine. Plus – noutate anuntata la inceputul lui iulie – motorul afiseaza si ultimele postari pe Twitter ale personalitatilor care au cont pe aceasta retea si al caror nume e cautat pe Bing.com, urmarind astfel sa integreze experienta "live" a retelelor de socializare online.

    Mashable.com noteaza insa ca noutatea nu e chiar asa de spectaculoasa cum pare, avand in vedere ca o cautare de genul "nume plus twitter" se poate face si pe Google, si pe Twitter. Browsere Situatia sta diferit in domeniul browserelor: aici, Microsoft pare sa detina avantajul. Desi din ce in ce mai multi competitori vor sa muste din piata Internet Explorer, nici unul nu a reusit sa ii puna prea multe probleme. Internet Explorer inca detine 70% din piata, in timp ce urmatorul clasat, Firefox, isi adjudeca doar 20%, conform Wired.

    Exista, totusi, un paradox: in ultimii cinci ani, rivali ca Firefox, Safari, Opera au pus accent pe inovatie, aducand imbunatatiri sensibile experientei de navigare pe net, spre deosebire de Internet Explorer, care in ciuda problemelor si a slabiciunilor tehnice pe care le reclama multi dintre utilizatorii IE7 sau IE8, se mentine totusi in pozitia de lider detasat. In ianuarie, Uniunea Europeana a denuntat "abuzul" Microsoft de a incorpora browserul Internet Explorer in sistemul de operare Windows, acuzatie de pe urma careia compania lui Bill Gates s-a ales cu o amenda de peste 2 miliarde de dolari. Monopolul IE ramane insa greu de invins cu argumente administrative. Cat despre nou-nascutul Google Chrome, considerat de multi mai vioi si mai aspectuos decat batranul IE, acesta are doar 2% din piata. Are insa o scuza: e la inceput de drum. Publicitate Google Search nu este numai cel mai folosit motor de cautare, ci si principala sursa de profit pentru compania-mama, prin vanzarea de publicitate.

    In 2008, Google a inregistrat venituri in valoare de 22 miliarde de dolari, 97% provenind din reclamele AdWords, cumparate in functie de cuvinte-cheie si plasate langa rezultatele cautarilor. Or, Microsoft a avut in 2008 pierderi de 1,2 miliarde de dolari din activitatea de publicitate online, de doua ori mai mult decat in anul anterior. In schimb, numai aplicatiile de business din gama Office au adus Microsoft in ultimele noua luni venituri de 14,3 miliarde de dolari, cu un profit de 9,3 miliarde. In 2007, CEO-ul Microsoft, Steve Ballmer, prezicea ca in urmatorii 4-10 ani, un sfert din veniturile companiei vor proveni din publicitate.

  • Orange incepe sa vanda de vineri iPhone 3GS. Va deveni cel mai vandut din Romania?

    iPhone 3GS este de aproape doua ori mai rapid decat varianta anterioara de 3G, avand conectivitate HSDPA la viteze de pana la 7,2 Mbps. Pe langa viteza sporita, are capacitate de stocare si autonomie a bateriei mai mare.

    Camera foto este de 3 megapixeli, si are functii autofocus si macro. IPhone 3GS vine echipat cu noua varianta de software OS 3.0, care adauga noi functii si servicii (mesaje multimedia, functiile Copy, Cut si Paste).
    Terminalul va fi disponibil in mai multe variante de culoare si capacitate a memoriei integrate, respectiv negru, pentru modelul cu memorie de 16GB, alb si negru, pentru modelul cu memorie de 32GB.
    Cei care doresc sa achizitioneze un iPhone 3GS pot alege unul dintre cele trei noi abonamente in valoare de 19, 39 si 59 de euro pe luna (TVA inclus).

    In functie de tipul de abonament, perioada contractuala si modelul ales, pretul noului iPhone 3GS variaza intre 199 si 519 euro.Reteaua Orange Romania ofera capacitati de transfer de pana la 7,2 Mbps in 35 de localitati, de pana la 3,6 Mbps in peste 700 de localitati si la viteze EDGE de pana la 220kbps la nivel national.
     

    Aflati aici care sunt cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania

  • Si-au mai ramas doar trei

    Cazul falimentului sau, mai bine zis al intrarii in insolventa a uneia dintre cele mai mari regii de publicitate online din Romania ascunde o serie de semne de intrebare. De la scindarea companiei, de acum trei luni, pana la datoriile acumulate si legaturile dintre actionari, toate ne fac la o prima vedere sa ne intrebam daca nu cumva acest faliment nu este altceva decat o strategie financiara de a scapa cat mai ieftin dintr-o situatie complicata.

    In urma cu doua saptamani, potrivit informatiilor publice de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Netbridge Investments, compania care opereaza agentia de publicitate online Boom Online Advertising, a intrat in procedura de insolventa, dupa ce impotriva companiei a fost deschis un dosar de catre RealMedia Network, care detine cel mai mare portal de imobiliare din Romania, Imobiliare.ro. Motivul pentru care insolventa a fost ceruta este legat de datoriile de aproximativ un milion de euro acumulate de Boom fata de furnizorii sai. Nu doar RealMedia Network a actionat regia online in judecata pentru neplata datoriilor acumulate, ci si New Colors Trade sau Gazeta Online, alti creditori. Doar fata de aceasta din urma se pare ca datoriile celor de la Boom erau de circa 600.000 de euro. De altfel, compania care gestioneaza site-ul Gsp.ro a incetat colaborarea cu Boom inca din luna februarie. Si Mkco.ro, firma detinatoare a site-urilor 121.ro si Fashionandbeauty.ro, a decis incetarea colaborarii de la 1 iunie din cauza unor neintelegeri legate de derularea contractelor. In ultimul an circa 30 de site-uri s-au retras din portofoliul Boom, printre care Trilulilu. ro, Computergames.ro, Kappa.ro si Gsp.ro.

    Se poate spune ca acesta a fost un prim semn ca lucrurile nu merg bine. Apoi a urmat scindarea companiei si mutarea unei parti din contracte catre entitatea nou creata, Digital Ads. Din luna aprilie, site-urile externe au ramas in portofoliul Boom, iar site-urile detinute de NCH au trecut sub acoperisul Digital Ads, la conducerea careia fusese adusa Mihaela Grafu, fostul director de vanzari de la Boom. Prin aceasta miscare, siteurile reprezentate de Boom erau impartite intre doua companii, parte a aceluiasi grup, vandute publicitarilor la pachet, dar facturate separat – pe Boom, respectiv pe Digital ADS.

    A fost primul moment cand au aparut zvonurile ca Boom si-ar pregati un faliment fortat. De altfel, ce se intampla acum e o noutate doar pentru cei ce nu cunosc piata de publicitate online. Pentru restul, e un moment pe care il asteptau de ceva vreme. “Falimentul nu este nici neasteptat si nici prost gestionat. Toti publisherii mari, importanti, isi vand publicitatea online singuri, iar Boom nu a ramas cu prea multe si nici active importante nu are. In plus, mai are si datorii, asa incat a fost mai buna decizia falimentului”, spune Calin Fusu, directorul general al Neogen, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face, mai inainte de orice, cu o “miscare inteligenta”.

    Nici Val Valcu, directorul general de la AdEvolution, nu a fost surprins de aceasta veste. “Stiam de acum patru luni ca urma sa se intample asta. Cred ca motivul principal care a dus la aceasta situatie este ca managmentul Boom era unul corporatist, care nu intelegea pe deplin mediul online.” Nu a fost ocolita nici asemanarea cu disparitia de pe piata de publicitate a agentiei Bigger, care la inceputul acestui an a fost vanduta brusc de omul de afaceri Marcel Straut, pentru a scapa de datorii de patru milioane de euro.

    Faptul ca RealMedia, detinatoarea Imobiliare.ro, a fost cea care a cerut intrarea in insolventa a Boom este cu atat mai suspect cu cat, nu de mult, Adrian Erimescu, managing partner al RealMedia Network si asociatul NCH in RealMedia Network, afirma ca venirea NCH in actionariatul Imobiliare. ro, in 2005, a dus la cresterea portalului pe toate fronturile: de la 5 angajati la 35, de la 50.000 de euro cifra de afaceri la 450.000 de euro. Voci din piata isi explica aceasta decizie a RealMedia ca o incercare (reusita) de a impiedica Gazeta Online sa ceara intrarea in insolventa. Practic, se poate spune ca NCH a actionat impotriva NCH.

    In momentul de fata, Boom incearca sa obtina reorganizarea juridica. Aceasta trebuie insa aprobata de creditori, care vor fixa un termen limita. Daca insa creditorii resping planul de organizare, firma intra automat in lichidare si, implicit, nu mai este nevoita sa plateasca datoria de un milion de euro. Aceasta pentru ca daca datoriile nu sunt acoperite in urma procesului de lichidare, asociatii companiei sunt obligati sa raspunda pretentiilor creditorilor in limita capitalului social, care se ridica, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, la 10.770 de lei, in 2007, adica mai putin de 3.000 de euro – cheltuieli suportate de Siminel Andrei, managerul NCH, care detine 0,09% din actiunile NetBridge Investments, restul revenind unui offshore cipriot. In acest fel, cei 3.000 de euro vor sterge datorii de un milion. In acest caz, cel mai bun lucru pentru Boom ar fi declararea falimentului. Cu toate acestea, Cristian Petriceanu, directorul general al Boom si administrator al Netbridge Investments, a declarat pentru Paginademedia.ro ca spera in aprobarea reorganizarii juridice. Intrebat insa cum comenteaza zvonurile ca la mijloc ar fi vorba despre un “faliment fortat”, Petriceanu a raspuns ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar faptul ca insolventa a fost ceruta de o firma din grup e o transpunere a proverbului “frate, frate, dar branza e pe bani”.

    In oricare dintre cazuri, reorganizare juridica sau faliment propriu-zis, “disparitia unui competitor din randul celor patru mari regii de publicitate online din Romania va avea un impact negativ asupra pietei si a jucatorilor, intrucat afecteaza imaginea celorlalte regii de publicitate si scade increderea in acestea”, spune Calin Rotarus, directorul general al Arbo Interactiv, companie care detine intre 20 si 35% din piata.

  • Schimbare la fata pentru Yahoo

    Noua pagina va fi mai aerisita, concentrand mai putine produse si servicii Yahoo. Vechiul meniu din stanga paginii va putea fi inlocuit cu o lista de linkuri selectate de catre utilizator. Astfel, user-ul va putea accesa serviciile site-urilor concurente (Gmail, Twitter, Facebook) chiar de pe pagina de Yahoo, informeaza Reuters.

    “Este o mare schimbare in modul nostru de gandire referitor la produse, utilizatori sau la afacerea noastra” declara Tapan Bhat, Senior Vice President responsabil pentru Yahoo.com. Conform lui Bhat, noul homepage va fi disponibil utilizatorilor din Statele Unite, in versiune beta, inca de marti, urmand ca in saptamanile urmatoare si locuitorii altor tari sa faca cunostiinta cu acesta. Din toamna, noua pagina va deveni optiune standard pentru toti vizitatorii Yahoo. Decizia gigantului vine ca o incercare de a-si revigora afacerea, in conditiile in care Reuters sustinea ca Yahoo a avut cota de piata in scadere la 19.6 procente in iunie (de la 20.1 in luna precedenta).

    In acest timp, rivalul Microsoft a inregistrat o crestere de la 8 la 8.4 procente. Homepage-ul lui Yahoo este una dintre cele mai vizitate pagini de internet din lume si se regaseste printre varfurile de lance ale companiei. Numai in iunie, Yahoo.com a beneficiat de peste 100 milioane de vizitatori americani.

     

  • Chrome OS, noul sistem de operare de la Google

    Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul.

    "Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat doi oficiali ai Google.

    Google Chrome Operating System va fi de mici dimensiuni si va fi lansat la sfarsitul anului.Google Chrome OS se adreseaza persoanelor ce folosesc extrem de des internetul pentru informatii, mail, stiri, shopping sau doar pentru a fi in legatura permanenta cu prietenii.

    Google se diferentiaza de Android. Acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri.
    În viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.
     

  • Telecomul dupa vanzarea Zapp (GALERIE FOTO)

    Zapp nu a fost niciodata de vanzare. (…) Ultimul zvon pe care l-am auzit era ca Saudi Oger cumpara Cosmote.” In ultimul interviu pe care l-a acordat, probabil, presei din Romania in calitate de CEO al Zapp, pe 19 iunie, Chris Bataillard era intr-o forma de zile mari.

    Asezat relaxat pe unul din scaunele din biroul directorului financiar al Zapp, fostul bancher de investitii zambea larg si isi insotea cu gesturi largi afirmatiile. Chiar daca dificultatile Zapp de a ramane pe piata erau la fel de evidente ca presiunile nemtilor de la Deutsche Telekom ca grecii de la OTE sa obtina o licenta 3G in Romania, Bataillard isi repeta afirmatiile atat de convingator pe cat poate sa o faca doar un bancher de investitii care timp de 20 ani a vandut si a cumparat active pentru Goldman Sachs si JP Morgan in perioada in care numele celor doua institutii chiar trezeau respect.
    Declaratiile lui Bataillard n-au facut totusi prima pagina nicaieri si n-au ajuns nici macar intr-un colt de pagina: chiar si pentru cel mai neavizat interlocutor era destul de clar ca la jumatatea lunii iunie, grupul elen Cosmote si familia multimiliardarului Saad Hariri deja convenisera pretul si termenii contractului de vanzare-cumparare. Tranzactia nu a fost de altfel o surpriza, oricat de mult s-au straduit reprezentantii Zapp sa induca ideea ca grupul Saudi Oger va pompa in Romania suficienti petrodolari pentru a tine operatorul in viata.

     

    Intotdeauna cu resurse prea mici pentru a apuca o cota de piata mare, cu tehnologii eficiente, dar neadaptate gustului marelui public, cu produse-soc, dar promovate doar din gura in gura, Telemobil era de ceva vreme suspectul de serviciu numarul doi, dupa RCS&RDS, pentru titlul “tranzactia anului” in industria locala telecom. Primele semne ca familia Hariri a inteles din businessul telecom de miliarde de dolari pe care il desfasoara pe piete precum Turcia ca un operator mic cu o tehnologie exotica precum Zapp nu poate tine pasul cu gigantii prezenti pe piata din Romania au aparut inca din 2008. Saudi Oger a preluat integral Zapp, dar nu a continuat sa pompeze cash, ci a facut ceea ce face un investitor care stie ca vrea sa vanda: a negociat echipamente ieftine si finantare, la pachet, din China. Familia Hariri salva astfel Zapp de la pericolul de a pierde licenta 3G din Romania – activul numarul unu al companiei.

    La un an si jumatate de la preluarea integrala a Zapp, familia Hariri isi incheia aventura din Romania, in care a fost atrasa de Chris Bataillard, cu un bilant putin imbucurator: investitii de aproape un miliard de dolari – conform unor estimari ale analistului telecom Nicolae Oaca – si un venit de 61 de milioane de euro de la Cosmote. Consolarea? Datoriile de 146 mil. euro asumate de Cosmote. De ce a capotat Zapp? Probabil perioada care a pecetluit soarta operatorului a fost cea dintre 2006 si 2008, cand cei doi actionari au avut dezacorduri atat de puternice incat nu au mai investit nimic, desi tocmai ce luasera din fata Cosmote una dintre cele doua licente 3G. Cei doi ani cu investitii zero, comunicare zero, publicitate zero au fost exploatati din plin de Orange, Vodafone si chiar si de Cosmote. Practic, ceea ce s-a realizat ulterior, investitia rapida in reteaua 3G, lansarea unor servicii prepay inovative si a unor noi terminale asociate cu servicii furnizate impreuna cu grupul american Yahoo!, veneau deja tarziu.


     

    Ce castiga insa grupul OTE/Deutsche Telekom prin aceasta achizitie? In primul rand, matematic, situatia arata foarte bine chiar de anul trecut: afacerile cumulate ale OTE si Deutsche Telekom in Romania au trecut anul trecut de 1,3 mld. euro, rivalizand astfel cu cele ale Orange si Vodafone. Eliminand veniturile dintre companiile din grup, probabil ca cifra este un pic mai mica, insa in mod clar nu intr-atat cat sa nu mai intre in clubul “miliardarilor” din telecom.

    Dar unul dintre cele mai mari castiguri este faptul ca achizitia Zapp aduce “aer” pentru reteaua Cosmote. Cu peste sase milioane de clienti doar pe reteaua construita in tehnologia 2G, Cosmote incepea deja sa aiba probleme privind capacitatea de a sustine traficul de voce. “Reteaua 2G este aproape gatuita. Licenta 3G de la Zapp va fi utilizata de Cosmote pentru a extinde capacitatea retelei, pentru a oferi si servicii de date. Abia acum Cosmote va putea rivaliza cu Orange si Vodafone”, explica un inginer de retea familiar situatiei.
    In mod ironic, Zapp – care si-a semnat sfarsitul si pentru ca oferea doar cateva mobile cu un design imbatranit si putin atractive pentru public – aduce Cosmote posibilitatea de a lansa terminale la moda si din punct de vedere tehnic, si din punct de vedere al aspectului.

    Cu licenta 3G in buzunar la Cosmote si Deutsche Telekom in actionariat, clientii Cosmote Romania pot incepe sa viseze la Apple iPhone, Google Phone, Palm Pre si altele asemenea. Cosmote si Romtelecom pot lansa acum oferte comune de internet si voce fixa si mobila, la care se pot adauga servicii TV sau IT {i reteaua in tehnologie CDMA a Zapp, care are o acoperire nationala si este mai ieftina decat tehnologia 3G, se integreaza foarte bine cu nevoile companiilor OTE si Deutsche Telekom din Romania. “Retelele CDMA ale Zapp si Romtelecom functioneaza in frecvente foarte apropiate. Practic, cea mai importanta parte a echipamentelor de retea sunt identice, doar niste modulatoare sunt diferite.

     

    Singura problema este aceea ca nu exista un telefon mobil CDMA care sa functioneze simultan in reteaua CDMA a Zapp si Romtelecom. Dar daca va exista cerere, probabil ca se vor realiza”, adauga sursa citata. De asemenea, Cosmote poate ataca acum segmentul clientilor de business, avand posibilitatea de a oferi in multe situatii aceleasi servicii ca liderii pietei Orange si Vodafone. Companiile sunt acum mai dispuse ca niciodata sa-si schimbe furnizorul daca isi pot reduce cheltuielile, dar vor putea companiile OTE din Romania sa profite de aceasta oportunitate inainte ca ea sa dispara? Intrebarea nu e lipsita de sens: istoria recenta arata ca nici macar Romtelecom si Cosmote nu au reusit sa lanseze produse comune atat de repede pe cat se astepta piata.

    Cum va functiona oare o relatie in trei, Romtelecom, Cosmote si Zapp, in care toate cele trei companii au sedii centrale diferite, echipe tehnice diferite si mai multe locatii in care sunt functionale echipamente de retea? Dincolo de aceste semne de intrebare si de regretul care insoteste esecul primului operator de telefonie mobila din Romania, disparitia Zapp poate dinamiza piata telecom pe cel mai “fierbinte” segment al sau: internetul mobil. Doar o treime din cei peste un milion de posesori de laptopuri din Romania folosesc acum servicii de date mobile, astfel ca lupta este inca abia la inceput.
     

  • Cum se pot scurta linkurile

    Cand Mike Stuart, un adolescent din Canada, a inceput sa foloseasca platforma de microblogging Twitter, a aflat de la un prieten si de existenta TinyURL, un serviciu web care reduce dimensiunea link-urilor lungi. “Link-urile trimise la prieteni prin Twitter ocupa foarte mult spatiu din mesaj, asa incat un asemenea serviciu era binevenit”, a spus tanarul, referindu-se la limita de 140 de caractere impusa de specificul microbloggingului.

    Daca Twitter a aparut in 2006, dar a capatat notorietate mai mult in ultimii doi ani, TinyURL este unul din primele site-uri de scurtare a adreselor de site-uri, creat inca din 2002 de Kevin Gilbertson. Evident, necesitatea de a obtine link-uri mai scurte din secventele de cifre si litere uneori interminabile care compun o adresa de site n-a aparut odata cu microbloggingul; un link kilometric arata prost si daca exista, si daca nu exista o limita in privinta numarului total de caractere permise intr-un un post sau un comentariu dintr-un blog sau intr-o comunitate online. In timp insa, cresterea numarului de membri ai retelelor sociale online cu interfete specifice, unde link-urile lungi fie nu pot fi postate, fie strica estetica paginilor, fie obstructioneaza cursivitatea lecturii – de la MySpace la Blogger si de la Facebook la Twitter sau Tumblr – a stimulat aparitia de solutii la acest gen de problema aparent marunta. Usor de construit, astfel de servicii au aparut in numar mare in ultimii ani, cu nume minimaliste precum Bit.ly, Is.gd, Tr.im sau Sp2.ro, majoritatea fiind create din pasiune, fara sa aiba un model de business in spatele lor.

    Potrivit analistilor, singura popularitatea lui TinyURL a dus la crearea a cel putin 100 de astfel de site-uri. Un exemplu in acest sens este chiar Sp2.ro, primul site romanesc menit sa scurteze linkuri. Creat dupa modelul TinyURL de catre Constantin Cocioaba si lansat la sfarsitul lunii aprilie, Sp2.ro a ajuns intr-un timp scurt la aproape 5.000 de vizitatori unici pe zi, in conditiile in care in primele 10 zile de la lansare site-ul a fost vizitat de 1.000 de persoane. “Cred ca numarul de utilizatori va inregistra o crestere in continuare si ma bucur ca Sp2.ro este preluat de multi membri romani ai Twitter”, a declarat fondatorul site-ului.

    Numarul de membri ai Twitter a crescut semnificativ in toata lumea in ultimele luni. In noiembrie anul trecut, Twitter avea in jur de 4-5 milioane de utilizatori, potrivit lui Jeremiah Owyang, analist al companiei de cercetare Forrester Research, iar in februarie acest an, blogul Compete.com a plasat Twitter chiar pe locul al treilea in topul celor mai populare retele sociale, cu un numar de utilizatori estimat la aproximativ 6 milioane.

    Una dintre cele mai mari probleme ale site-urilor independente de scurtare a linkurilor este ca marile companii de pe piata si-ar putea crea pe rand propriile servicii de acest fel. Reteaua FriendFeed si-a lansat de curand propriul sau serviciu de scurtat linkuri, acelasi lucru l-ar putea face si Facebook, iar in plus exista posibilitatea si ca Google insusi sa patrunda pe aceasta piata. “Exista intotdeauna un risc, dar noi incercam sa ne impunem prezenta”, a comentat Andrew Weissman, director de operatiuni al Betaworks, companie ce detine Bit.ly, un serviciu de scurtare a link-urilor, despre care blogurile de specialitate au remarcat de curand ca pe nesimtite a luat locul TinyURL in calitate de serviciu “oficial” de scurtare pentru Twitter.

    Deocamdata, alianta cu Twitter a ajutat semnificativ Bit.ly. Betaworks sustine ca saptamanal sunt accesate in jur de 50 de milioane de link-uri Bit.ly, mai mult decat dublul celor accesate la inceputul lunii aprilie. “Saptamanile viitoare ne asteptam sa atingem 60 de milioane de accesari”, a spus Andrew Weissman.

    Parteneriatul vechi intre Twitter si TinyURL a cedat locul acceptarii Bit.ly posibil din cauza chestiunilor legate de finantare: Betaworks a sustinut si Summize, un motor de cautare cumparat de Twitter vara trecuta, iar printre finantatorii Betaworks se afla si cativa dintre primii investitori si consultanti ai Twitter. Aceste relatii i-au facut pe comentatori sa se intrebe daca nu cumva preferinta pentru Bit.ly semnalizeaza o posibila intentie a Twitter de a cumpara serviciul de scurtare. Compania de microblogging care n-a izbutit sa-si gaseasca drumul propriu spre un mecanism de monetizare ar cumpara astfel un serviciu care a reusit sa atraga de curand nu mai putin de 2 milioane de dolari de la investitori precum Alpha Tech Ventures, Mich Kapor, un nume cunoscut in industria de software, si Ron Conway, unul din recentii investitori in Google. Si daca spunem “nu mai putin”, avem in vedere ironiile comentatorilor de pe blogul TechCrunch, de pilda, care se intrebau ce mare lucru poate sa faca un serviciu de scurtare a link-urilor pentru a merita atatia bani. Daniel, unul dintre comentatori, spunea ca si-a creat propriul serviciu de scurtare, http://tcbp.net, intr-o singura ora.

    De fapt, expertii cred ca diferenta o vor face in viitor serviciile care vor sti sa ofere cele mai utile facilitati, dincolo de scurtarea propriu-zisa. Cli.gs, unul dintre “scurtatoarele” cu cel mai mare set de facilitati auxiliare, a oferit nu numai posibilitatea de editare a link-urilor scurtate (in loc de combinatii aleatorii de cifre si litere, cum oferea TinyURL), ci si pe cea de monitorizare a traficului, ca pentru bloguri – cati utilizatori dau clic pe link si de unde vin. Go2.me ofera, in aceeasi fereastra cu pagina accesata prin intermediul scurtaturii, o interfata de chat, unde utilizatorii pot discuta rapid despre informatiile de pe pagina respectiva. Is.gd, in schimb, are avantajul ca produce link-uri mai scurte decat TinyURL, iar scurtimea ar putea fi un element decisiv in concurenta dintre astfel de servicii, dupa parerea multor utilizatori.

    In ceea ce priveste Bit.ly, pe langa modificarea link-urilor, Bit.ly foloseste un serviciu numit Calais, dezvoltat de Thomson Reuters, care poate sa realizeze cautari semantice in paginile unde utilizatorii Bit.ly plaseaza noile link-uri. Astfel Bit.ly poate sa urmareasca subiectele cele mai dezbatute in comunitatea de utilizatori, 24 de ore din 24. “Serviciul ar putea deveni o sursa de informatii despre modul in care oamenii folosesc internetul, deoarece putem sa vedem unde anume sunt postate link-urile”, a spus Christopher Sacca, un investitor in Bit.ly, Twitter si Photobucket. Betaworks spera ca abilitatea de a urmari distributia informatiilor care ruleaza pe retelele sociale in timp real ar putea sa fie relevanta pentru viitorul cautarilor pe internet.

    Ramane insa deschisa, pentru cine mai e atent la ea, problema intimitatii: cu toate ca serviciile de scurtare au imbunatatit mult si estetica site-urilor, si viteza de redactare si de lectura pe internet, toate raman expuse acuzatiei ca ar putea fi folosite drept camuflaj pentru spamuri sau atacuri de phishing sau pentru a redirectiona oamenii catre site-uri periculoase din punctul de vedere al securitatii. Pentru moment, nici cei ce dezvolta, nici cei ce folosesc “scurtatoarele” nu pot combate aceste riscuri. Dar cine a spus ca internetul e un taram lipsit de pericole?

    Evolutia TinyURL

  • Toshiba: Ne-am intors in timp cu doi ani – GALERIE FOTO

    La o saptamana dupa inche ierea cursei de Formula 1 Grand Prix, aflandu-ma la Monaco pentru o intalnire de afaceri, nu am putut sa nu observ ca oriunde te uitai, vedeai cate un Ferrari. Acolo nu pare sa fie criza, de vreme ce foarte multi isi permit inca sa cumpere masini atat de scumpe”, spune Alan Thompson, vicepresedinte executiv al Toshiba Computer Systems Europe, cu o urma de regret ca nu la fel stau lucrurile si in ce priveste vanzarile de computere. Acestea au crescut neincetat in ultimii ani, in ciuda pierderii de viteza a PC-urilor in favoarea laptopurilor, dar au de suferit acum in toata lumea de pe urma scaderii generale a consumului. Daca in tarile vest-europene inca mai sunt cresteri fata de inceputul anului trecut, Europa Centrala si de Est a incheiat primul trimestru din 2009 cu un minus de aproape 40% al vanzarilor de computere portabile, pana la 1,46 milioane de bucati, fata de 2,42 milioane in primele trei luni ale anului trecut, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu realizat de compania de cercetare de piata IDC. Niciun producator de laptopuri nu a scapat neafectat de criza, cu exceptia Sony, care a vandut cu 26,4% mai multe computere in primul trimestru, comparativ cu perioada similara din 2008.

    “In Romania, una dintre cele mai mari piete din regiune ca populatie, ne-am intors in timp cu vreo doi ani, pentru ca vanzarile au ajuns la nivelul celor din 2007”, spune Andreas Schäfer, directorul de vanzari al Toshiba pentru pietele in curs de dezvoltare din Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA), intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Ce-i drept, Romania este una dintre tarile cu cea mai mare scadere a vanzarilor de computere portabile din regiune, dupa Lituania, Letonia sau Rusia, unde declinul a ajuns la 60%. In primele trei luni ale anului, in Romania au fost comercializate in jur de 61.000 de laptopuri, cu 50% mai putin decat acum un an, cand s-au cumparat circa 123.000 de computere portabile, conform rezultatelor preliminare ale studiului IDC. Cel mai afectat producator a fost Dell, care, de la peste 17.000 de laptopuri vandute la inceputul anului trecut, a coborat pana la putin sub 2.000.

    “Unul dintre principalii factori negativi a fost deprecierea leului in raport cu euro, situatie in care a trebuit sa mentinem preturile in lei, desi aceasta insemna scaderea pretului final in euro”, sustine Schäfer. Directorul Toshiba adauga si ca producatorii isi planifica productia cu cel putin un trimestru inainte, dar in septembrie anul trecut putini au putut prezice regresul din 2009, ceea ce a dus la un exces de stocuri si a impins implicit comerciantii sa reduca din preturi.

    Asadar, Andreas Schäfer nu mai spera sa obtina aceleasi rezultate ca anul trecut in Romania, cand au fost vandute 64.500 de computere portabile, ceea ce, la un pret mediu de 700 de euro, a insemnat incasari mai mari de 45 de milioane de euro. Exista insa o serie de planuri prin care producatorul are in plan sa castige cota dintr-o piata ce anul trecut, inainte de criza, aproape ca a devansat Grecia in socotelile japonezilor. Primul pas a fost deja facut – Toshiba l-a angajat pe Lucian Condruz, fost product manager la eMag, in functia de consultant si coordonator al activitatilor viitoare ale companiei in tara. “Momentan, producatorul este in negocieri cu mai multi distribuitori din Romania pentru a extinde canalele de distributie, dar nu a fost inca semnat niciun contract”, vorbeste Condruz despre decizia Toshiba de a-si desface produsele prin intermediul a doua companii, in conditiile in care numai Scop Computers livreaza in acest moment laptopurile Toshiba. Astfel, producatorul va imparti in mod egal activitatea intre distribuitori, strategie adoptata in majoritatea pietelor europene, cu exceptia Greciei si a Turciei, unde a ramas cu cate un singur distribuitor.

    Pe termen mediu, Toshiba are in plan sa-si deschida propriul birou in Romania, al doilea din Europa Centrala si de Est dupa Croatia, intentia companiei fiind sa coordoneze de aici activitatile din zona Balcanilor. Intr-o prima faza, Condruz va fi cel care se va ocupa de acest birou, urmand mai apoi sa fie angajati inca 2-3 oameni, pe masura ce afacerea se va fi extins. “Cel mai devreme vom avea entitate juridica in Romania la inceputul anului viitor”, spune Schäfer. Exista insa variabile: momentul depinde foarte mult de evolutia pietei si de climatul economic din regiune, ceea ce inseamna ca planurile ar putea fi oricand amanate, mai ales daca luam in calcul previziunile care spun ca vom reveni la crestere economica abia in 2011.

    Mai putine laptopuri vandute
    Ultimul an bun pentru producatorii de laptopuri