Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele
Cel mai afectat sector a fost cel al produselor electronice,
unde au fost concediate 65.300 de persoane, mai mult cu 55% fata de
2008, in timp ce in domeniul tehnologiei au fost desfiintate 65.261
de posturi. Pentru anul acesta, compania de consultanta este
optimista si estimeaza ca firmele din sectorul informaticii si cel
al electronicii vor fi primele care isi vor reveni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
al Mio Technology Romania.
In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
incorporat, acoperind astfel 95% din piata.
Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
30%.
In loc de linkuri spre fisiere piratate, Mininova a optat pentru
gazduirea unui serviciu care ofera spre descarcare materiale audio
si video cu respectarea legii. “Este un lucru foarte bun faptul ca
acum Mininova foloseste tehnologia BitTorrent pentru a face legal
afaceri”, a spus Tim Kuik, director al Stichting Brein. “Nu suntem
impotriva tehnologiei, ci doar impotriva utilizarii ei pentru
scopuri ilegale.”
Nimeni nu supraestimeaza insa importanta evenimentului. Mininova
a anuntat ca are in vedere sa faca recurs la decizia justitiei, iar
industria de muzica si film continua sa se lupte cu site-urile
similare, in special cu marii concurenti ai Mininova, isoHunt si
The Pirate Bay (TPB). Luna trecuta, Stichting Brein a reusit sa
determine TPB, care sustine ca are 22 de milioane de utilizatori la
nivel mondial, sa elimine toate linkurile care duc catre
materialele unui grup de companii olandeze producatoare de muzica
si film. Daca nu va aplica aceasta hotarare, TPB risca sa primeasca
o amenda de noua miliarde de dolari. “Dar verdictul nu este de fapt
impotriva The Pirate Bay”, a replicat Peter Sunde, fostul purtator
de cuvant al site-ului. “Procesul este impotriva mea si a celor
care au fondat site-ul, dar niciunul dintre noi nu mai detine
controlul TPB”, sustine Sunde. TPB si-a schimbat inca din 2006
proprietarii, apartinand in prezent companiei Riversella Ltd, cu
sediul in Seychelles (desi Stichting Brein afirma ca Frederik Neij,
unul dintre fondatorii TPB, este CEO al Riversella).
Nu este prima data cand fondatorii TPB se confrunta cu astfel de
probleme. In luna aprilie a acestui an, Sunde si fondatorii –
Frederik Neij si Gottfrid Svartholmmen – au fost gasiti vinovati
pentru incalcarea drepturilor de autor si condamnati la un an de
inchisoare si la plata de daune in valoare de 4,5 milioane de
dolari catre un grup de companii media.
Spre deosebire de Mininova si TPB, avantajul isoHunt este faptul
ca lucreaza in principal ca un motor de cautare. “Ca motor de
cautare, noi doar oferim linkuri catre torrente, la fel ca Google”,
sustine Gary Fung, fondatorul site-ului, adaugand ca, fata de alte
site-uri de acest gen, pana in prezent nu a avut probleme cu
legea.
“Dupa 14 luni de la data lansarii portabilitatii in Romania
(octombrie 2008 – n.r.) au fost portate in total 201.104 numere de
telefonie, 66%, respectiv 132.644 dintre acestea fiind numere de
telefonie mobila, in timp ce in segmentul telefoniei fixe s-au
portat 68.460 de numere”, se arata intr-un comunicat al Autoritatii
Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
(ANCOM).
In domeniul telefoniei mobile, ordinea operatorilor in functie
de numarul de portari catre propria retea se mentine aceeasi fata
de raportarea anterioara (21 octombrie 2009), respectiv Cosmote –
47.283, Vodafone – 44.279, Orange – 38.763, RCS&RDS – 1.699 si
Telemobil – 620.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Chrome detine o cota de 4,63% din piata browserelor, depasind
astfel competitori precum Safari (4,4%) sau Opera (2,4%), conform
unui studiu Net Applications aferent lunii decembrie a anului
trecut. Cu numai o luna inainte, Chrome se situa pe locul al
patrulea in clasament, cu o cota de 3,9% din piata.
Mai mult de 85% din piata browserelor este insa adjudecata de
Internet Exprlorer, cu o cota de 62,7%, si Firefox, cu 24,6%,
competitori care sunt aproape imposibil de depasit.
“Stiu la ce ma expun cand urc fisiere pe DC si pe site-urile de
torrente, stiu ca incalc drepturile de autor, si m-am interesat si
care este pedeapsa”, spune un tanar de 18 ani care le ofera
celorlalti utilizatori, prin intermediul hub-ului Cosmopolitan de
pe DC, 25 de gigabiti de filme, programe, muzica si jocuri. “Nu am
nimic de castigat, doar ca nu mai platesc filmele, muzica si
programele pe care le descarc”, adauga el. Un altul, care are o
oferta de 70 de gigabiti, spune ca apeleaza la DC pentru ca nu-si
permite sa cumpere filme sau programe. “In plus, platesc lunar
internetul, de ce n-as profita de oportunitatile pe care mi le
ofera?”
Aceasta este mentalitatea multora, insa cea mai mare parte
dintre ei nu stiu sau nu sunt interesati de riscurile la care se
expun cand pun la dispozitie continut video sau audio piratat –
conform legii 8/1996 privind drepturile de autor, punerea la
dispozitia publicului a unor produse purtatoare de drepturi de
autor, fara acordul autorilor, se pedepseste cu inchisoare de la 1
la 4 ani; pentru companiile care fac piraterie, pedepsele sunt mai
mari.
“Cresterea ofertei de continut piratat este cea mai mare
problema pe care o avem in prezent”, spune Florin Ciuica,
directorul executiv al Asociatiei Industriei Muzicale din Romania
(AIMR), care reprezinta interesele principalelor case de discuri
din Romania. Mai exact, persoanele care intra pe DC o fac atunci
cand cauta sa ia ceva, insa vor sa puna si la dispozitia altora
softul, jocurile, muzica sau filmele pe care le au ei. “Si in
general, toata muzica de pe hardul lor, care nu este obtinuta in
mod corect, o pun la dispozitia tuturor celor ce se conecteaza la
calculator prin intermediul DC.”
Aceeasi problema este intalnita si pe asa-numitele site-uri de
“torenti”. La ora actuala, din tot continutul care exista pe
internetul romanesc, peste 95% este piratat, sustine AIMR.
Pirateria este semnificativ in legatura directa cu infrastructura
de internet de care dispun utilizatorii. Pe DC, pana nu demult,
eram primii, iar in alte segmente ale pirateriei digitale suntem pe
locuri mai joase, dar tot “in top”, din pacate, potrivit lui
Ciuica. Nici la capitolul software lucrurile nu stau mai bine, rata
pirateriei in 2008 fiind de 66%, cu 2% mai mica fata de anul
anterior. Pierderile pe care le-a suferit piata romaneasca de pe
urma traficului ilegal de soft au fost de 249 de miliarde de dolari
(168,9 miliarde de euro), conform raportului Business Software
Alliance (BSA).
Cititi intregul material in editia tiparita a BUSINESS
Magazin.
Lansat la inceputul anului trecut, Youmago.ro a fost gandit
initial ca un mall online; ulterior insa a suferit modificari
notabile de design si i s-au adaugat mai multe functionalitati,
spune Marian Varvariche, coproprietarul Magomedia Net, compania
care detine site-ul. In prezent, Youmago are ca elemente de
atractie “karma”, o aplicatie aflata inca in stadiu beta, ce
calculeaza popularitatea utilizatorilor si a produselor pe site,
precum si o retea sociala cu peste 10.000 de persoane inregistrate,
un sistem care indexeaza si asociaza continut audio-video
produselor existente (teste, explicatii de utilizare, filmulete de
prezentare, respectiv posibilitatea de ascultare a melodiilor sau
vizionare a videoclipurilor, in cazul albumelor muzicale).
“Dupa parerea mea, un avantaj al site-ului este ca fiecare
utilizator poate contribui cu imagini, filme, link-uri, descrieri
si chiar poate adauga produse, muzica sau filme”, afirma
Varvariche. De asemenea, Youmago.ro beneficiaza si de serviciul
myPrice, prin intermediul caruia vizitatorii pot compara preturile
produselor din cadrul magazinelor online din Romania. Pana acum, in
Youmago.ro si in toate aceste aplicatii conexe s-au investit peste
400.000 de euro, afirma Marian Varvariche. El spera ca in urmatorii
doi ani sa poata amortiza investitiile, iar in viitorul apropiat sa
ajunga la peste un milion de vizitatori unici pe luna, in
conditiile in care Youmago.ro are acum peste 450.000 de vizite
lunar, dintre care peste 370.000 sunt vizitatori unici, si
aproximativ 2.200.000 de afisari.
Potrivit coproprietarului, in prima parte a anului 2010 se va
lansa o platforma de afiliere prin care magazinele isi vor putea
prezenta produsele in paginile altor site-uri. “Marketingul afiliat
va permite monetizarea clicurilor si cresterea vanzarilor efectuate
prin intermediul myPrice.” Un alt plan este incheierea unor
parteneriate cu diverse site-uri si portaluri specializate pe unele
dintre produsele oferite de Youmago, primul dintre ele fiind un
parteneriat cu Eok.ro, site legal de muzica.
www.youmago.ro
Acum cativa ani, pentru a putea stabili modelele unei colectii
noi, companiei producatoare de echipamente sportive Reebok ii
trebuia sase luni. Odata cu introducerea videoconferintelor in
sistem, timpul de realizare a unei colectii s-a redus la doua luni,
conform spuselor lui Vemun Waksvik, head of channels in cadrul
producatorului norvegian de sisteme de videoconferinta
Tandberg.
“Videoconferintele au capacitatea de a stimula discutiile si
creativitatea, precum si de a accelera luarea deciziilor”, sustine
un studiu realizat de cabinetul de consultanta Pearn Kandola, in
colaborare cu compania Cisco. Studiul subliniaza ca posibilitatea
participantilor aflati in locuri diferite de a se vedea atunci cand
are loc schimbul de idei (in loc de a comunica, de pilda, prin
telefon sau e-mail) contribuie semnificativ la ameliorarea directa
a relatiilor de munca, diminuand tensiunile si efectele stresului.
“O astfel de aplicatie permite cresterea nivelului de interactiune,
castig de timp si economie de costuri, cresterea productivitatii si
reducerea impactului asupra mediului”, rezuma John T. Chambers, CEO
al Cisco Systems.
Un alt avantaj al videoconferintelor este acela ca pot fi
inregistrate si vazute mai tarziu de persoanele care nu au putut
participa, ceea ce permite nu numai transmiterea mai exacta a unui
mesaj, dar ajuta si la mentinerea unitatii organizatiei. In timpul
unei sedinte, daca este utilizata doar comunicarea prin e-mail sau
teleconferinta, utilizatorii recepteaza doar 45% din mesajul
transmis, restul de 55% fiind pierdut, potrivit lui Doris Chiriac,
marketing specialist in cadrul Avitech Systems, companie ce
distribuie echipamente audio si video in Romania.
Pentru un mic producator de mobila pe comanda, spre exemplu,
pierderile de material sunt de cele mai multe ori inevitabile.
Necesarul de pal melaminat este de obicei calculat pentru fiecare
comanda si surplusul e rareori folosit ulterior. In cazul unui
magazin de cartier, pierderile sunt de alta natura: aprovizionarea
se face de-abia cand produsele au ramas prea putine pentru a
acoperi cererea sau chiar au disparut de tot din raft, astfel ca
timpul necesar comerciantului pentru a reface stocul se traduce in
pierderi de vanzari.
Ambele exemple indica firme care ar putea gestiona activitatea
prin intermediul unor aplicatii software pentru planificarea
resurselor (ERP – enterprise resource planning), in care sa fie
agregate si sintetizate informatiile esentiale specifice afacerii.
Astfel de aplicatii permit ca timpul necesar aprovizionarii sa se
diminueze chiar si de trei ori, iar pierderile pe linia de
productie sa se poata reduce in unele cazuri la jumatate. Numai ca
investitia pentru asa ceva porneste de la cel putin cateva zeci de
mii de euro (costuri cu licentele si instalarea) si poate ajunge,
in functie de complexitate, la sute de mii de euro. Asa se explica
de ce doar mai putin de o treime dintre companiile din Romania
folosesc in prezent solutii ERP – in general din randul
multinationalelor si al companiilor mari.
“Nevoia companiilor mai mici de a folosi asemenea solutii nu s-a
dovedit in general suficient de stringenta. Si mai ales acum, in
contextul crizei, putine firme isi mai permit sa faca investitii
majore in sisteme software pentru gestionarea activitatii”, observa
Mihai-Daniel Popa, business development manager al Tech Team Akela
Romania, divizia locala a companiei americane de solutii software
si outsourcing IT Tech Team. “Potentialul este insa urias, daca
abordarea este potrivita”, continua Popa, facand referire la golul
din piata existent in special in zona intreprinderilor mici si
mijlocii.
Intr-un fel, suntem la rascruce. Avem inaintea noastra mai multe
drumuri, numai ca nu trebuie sa alegem unul singur, ci sa stabilim
in ce ordine si cat de repede sa urmam toate acele directii”, spune
Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii eMag, care detine in
continuare o parte din actiunile magazinului online, dupa ce
pachetul majoritar de actiuni a fost cumparat la inceputul acestui
an de distribuitorul IT&C Asesoft Distribution.
Despre ce directii e vorba? Cea mai recenta mutare, deschiderea
celui de-al patrulea showroom la Cluj, subliniaza reorientarea eMag
de la modelul exclusiv online spre unul mixt, online plus offline.
Magazinele traditionale ar urma sa insemne anul viitor in jur de
20% din afacere, daca nu chiar mai mult. La Cluj, in urma unei
investitii mai mici de 50.000 de euro pentru un spatiu de 120 de
metri patrati, eMag se asteapta in primul an la vanzari de 3
milioane de euro pentru comenzile livrate in showroom, adica in
medie 25.000 de euro pe metru patrat. Suprafata totala de expunere
ajunge insa la aproape 1.000 de metri patrati, din care 500 are
numai showroomul din Bucuresti, restul fiind impartiti intre Iasi
(200 mp) si Ploiesti (150 mp).
Cei 40.000 de oameni asteptati sa treaca in fiecare luna pragul
acestor patru magazine, precum si cei aproape 25.000 care cumpara
de pe internet ar putea ridica intr-un an din showroom produse de
25 de milioane de euro. “Totusi, planul nu este sa migram vanzarile
in magazine, ci doar sa avem o prezenta in marile orase din tara,
pentru ca deschiderea unui showroom poate insemna triplarea
vanzarilor in acea zona”, explica Bogdan Vlad, directorul general
al eMag. Compania ia in calcul posibilitatea deschiderii altor
showroomuri, in orase precum Timisoara, Constanta, Craiova sau
Brasov.
Dincolo de cifre, extinderea in mediul offline se justifica si
prin comportamentul cumparatorilor. In loc sa isi faca documentarea
despre produsul pe care il vor din magazinele traditionale si apoi
sa se duca intr-un magazin online, unde pretul este mai mic,
clientii prefera in mod evident sa procedeze invers – fac alegerea
pe internet, unde pot face foarte usor comparatii intre produse si
pot citi parerile altor cumparatori, si cumpara din magazinele
traditionale. “Este vorba despre un fenomen pe care noi il numim
ROPO – research online, purchase offline (cerceteaza in online,
cumpara din offline) si care descrie comportamentul a 70% dintre
cei ce acceseaza magazine online”, sustine Apostolescu.
Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
Magazin.