BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Ce au în comun inteligenţa artificială şi longevitatea?

    Într-o lume în care inteligenţa artificială (AI) şi tehnologiile emergente au început să redefinească modul în care trăim şi lucrăm, liderii din toate domeniile trebuie să se adapteze rapid. Aceasta a fost esenţa discursurilor susţinute la IQ Digital Summit Oradea de două personalităţi influente în domeniul inovaţiei şi leadershipului: Cassie Kozyrkov, fost Chief Decision Scientist la Google, şi Riaz Shah, profesor de practică pentru inovaţie şi leadership la Hult International Business School. De asemenea, Marius Moga a venit cu perspectiva creativ-românească asupra fenomenului. Cum transformă AI şi noile tehnologii economiile globale, locurile de muncă şi chiar vieţile noastre personale?

     

    În 2023, am ajuns să creăm un nou embrion folosind o celulă stem”, este una dintre afirmaţiile surprinzătoare poate pentru unii care s-au regăsit şi în discursul profesorului Riaz Shah, unul dintre speakerii principali ai evenimentului IQ Digital Summit, organizat recent la Oradea. Acest progres revoluţionar în biotehnologie vine cu implicaţii majore pentru viitorul sănătăţii umane şi al longevităţii. Shah a subliniat că, datorită descoperirilor din acest domeniu, este posibil ca speranţa de viaţă să crească până la 120 de ani, iar acest lucru aduce cu sine întrebări importante mai ales în ceea ce priveşte organizarea vieţilor noastre. „Ce veţi face cu cei 30 de ani în plus de viaţă sănătoasă?” a întrebat el publicul. Este clar că, odată cu creşterea longevităţii, va fi nevoie de o regândire a etapelor de viaţă, în special a conceptului de pensionare. „Nu poţi trăi până la 120 de ani şi să nu lucrezi până la cel puţin 80”, a adăugat profesorul, subliniind că va fi necesar un nou echilibru între perioadele de muncă, învăţare şi timp liber. „Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf şi să murim – asta nu mai funcţionează. Este foarte dificil să înveţi destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Şi este dificil să lucrezi doar 40 de ani şi să câştigi suficient pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depăşit, cred eu. Aşadar, trebuie să regândim lucrurile. Trebuie să privim situaţia altfel şi să spunem că da, va exista o perioadă de învăţare la început, dar după aceea, de-a lungul vieţii, voi petrece timp învăţând, lucrând şi jucându-mă, toate în mod echilibrat. Nu are sens să încerci să urci pe Everest când eşti la pensie, la 60 de ani. Ar trebui să o faci la 40. Ia-ţi timp şi fă asta.” Shah a oferit şi propriul său exemplu: la 62 de ani, i se pare absurd să se retragă din activitate. „De ce să nu lucrez atâta timp cât sunt sănătos? Companiile care îşi dau seama de asta şi care valorifică această schimbare vor avea mai mult succes. Pe măsură ce lumea se schimbă rapid, companiile trebuie să se adapteze şi ele rapid. Problema este că, cu cât eşti mai de succes, cu atât îţi este mai greu să te adaptezi. Asta este valabil şi pentru companii, şi pentru lideri. Cu cât ai mai mult succes, cu atât îţi este mai greu să schimbi ceva. Oamenii de succes au 50 de motive pentru care nu vor să schimbe nimic.” Companiile vor trebui să găsească modalităţi de a valorifica aceste perioade prelungite de muncă, iar liderii vor trebui să fie mai flexibili şi să creeze un mediu care să susţină angajaţii pe termen lung. Shah a subliniat că va fi necesar un echilibru mai mare între muncă, învăţare şi timp liber, iar carierele noastre vor trebui să fie adaptabile pe tot parcursul vieţii.

    Shah a vorbit şi despre una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societăţile dezvoltate: scăderea natalităţii. „Rata de înlocuire necesară pentru a menţine o populaţie constantă în ţările dezvoltate este de 2,1 copii per femeie. Cu toate acestea, în multe ţări, natalitatea a scăzut dramatic. În urmă cu 50 de ani, femeile aveau în medie aproape cinci copii, dar acum această cifră este sub jumătate şi se aşteaptă să scadă şi mai mult”, a explicat el. El a oferit exemplul Italiei, unde rata natalităţii a scăzut la 1,2 copii per femeie. „Populaţia Italiei, acum de 60 de milioane, se va reduce la o treime în doar două generaţii. Singurul motiv pentru care populaţia nu a scăzut încă este imigraţia, dar fără aceasta, Italia ar fi în declin,” a spus Shah, adăugând că România se confruntă cu o situaţie similară. „România are acum una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din ultimii 134 de ani.” Imigraţia devine un factor esenţial în compensarea declinului demografic, dar acest fenomen aduce şi provocări economice şi sociale. În România, populaţia a crescut cu 10.000 de persoane în 2023, însă această creştere a fost susţinută de 82.000 de imigranţi, fără de care România ar fi pierdut 70.000 de locuitori. Aceasta reflectă o tendinţă globală, iar Shah a avertizat că aceste schimbări vor avea implicaţii serioase asupra economiei şi asupra modului în care companiile îşi gestionează resursele umane. „România are acum cu 735.000 mai multe persoane peste 65 de ani decât sub 50 de ani, ceea ce înseamnă că societatea  îmbătrâneşte rapid. Acest fenomen va duce la creşterea impozitelor şi la prelungirea perioadei de lucru. Mulţi dintre cei din această sală probabil se vor pensiona aproape de 80 de ani”, a concluzionat Shah. Pe lângă schimbările demografice, diferenţele culturale şi generaţionale dintre pieţele dezvoltate şi cele emergente reprezintă o provocare majoră pentru companiile care îşi extind activitatea la nivel internaţional. Shah a subliniat că pieţele din Asia şi Africa sunt în plină expansiune, cu populaţii tinere şi în creştere, în timp ce ţările din Europa şi America de Nord se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populaţiei. „Dacă sunteţi o companie din Japonia, Germania sau România şi încercaţi să vindeţi în Africa sau Asia, aveţi de înfruntat nu doar o diferenţă culturală uriaşă, dar şi o diferenţă de generaţii. De exemplu, un german de 47 de ani încearcă să vândă unui nigerian de 19 ani. Practic, ar putea fi bunicul său. Acest lucru schimbă complet dinamica interacţiunii şi abordarea vânzărilor pe aceste pieţe”, a explicat Shah.

    Momentele Gutenberg, în curând, business as usual. În cadrul prezentării sale, Riaz Shah a abordat şi schimbările de atitudine a angajaţilor în ceea ce priveşte locul de muncă, cerinţele acestora şi efectele tehnologiei asupra industriei. El a subliniat că angajaţii, mai ales în contextul postpandemic, cer tot mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte locul şi modul de lucru. „Un sondaj realizat de fostul meu angajator, EY, în 22 de ţări a arătat că angajaţii cer tot mai multă flexibilitate – unde lucrează, ce muncă fac, când lucrează şi cu cine. Deşi nu este uşor pentru un angajator să ofere toate aceste lucruri, cu cât oferi mai multă flexibilitate, cu atât angajaţii vor fi mai implicaţi şi mai dispuşi să rămână în companie.” Un alt factor de schimbare identificat de Shah este impactul reţelelor sociale asupra vieţii profesionale şi personale. „În Nigeria, oamenii petrec în medie peste patru ore pe zi pe reţelele sociale, chiar şi bunicile!” În România, media este de aproximativ două ore pe zi, conform tendinţelor globale. Această utilizare intensă a reţelelor sociale a transformat modul în care angajaţii îşi petrec timpul liber şi interacţionează cu lumea din jurul lor. Totuşi, Shah a remarcat că persoanele mai în vârstă sunt mai puţin predispuse să utilizeze reţelele sociale la fel de intens. Una dintre cele mai mari schimbări pe care Shah le-a evidenţiat a fost transformarea pieţei muncii prin AI şi automatizare. Tehnologia continuă să perturbe industrii întregi. Shah a numit acest fenomen „momente Gutenberg”, făcând o paralelă cu revoluţia adusă de tiparul lui Gutenberg. Schimbările tehnologice rapide sunt acum exponenţiale, exemplificate de creşterea performanţei cipurilor NVIDIA, care a crescut de o mie de ori în ultimii opt ani. El a prezentat exemple clare despre cum aceste tehnologii preiau deja multe dintre sarcinile repetitive din industrii variate, de la centrele de apeluri la programare. „Vom vedea roboţi vorbind cu clienţii,” a explicat Shah, adăugând că AI va înlocui o mare parte din sarcinile de nivel unu, cum sunt cele din centrele de apeluri. „AI nu va prelua toate locurile de muncă, dar multe sarcini vor fi automatizate.” El a oferit un exemplu din sectorul tehnologiei: „Amazon spune că asistentul lor AI le-a economisit 4.500 de ani de dezvoltare. Mulţi dintre acei programatori nu vor mai avea locuri de muncă.” Shah a subliniat faptul că, deşi performanţa asistată de AI poate creşte cu până la 40%, această eficienţă vine cu un preţ: „Diversitatea ideilor şi creativitatea au scăzut cu 40%. Dacă toată lumea foloseşte aceleaşi unelte AI, vom obţine aceleaşi răspunsuri.” Unul dintre punctele cele mai puternice ale discursului lui Shah a fost dilema etică şi morală pe care o aduce AI. „Stephen Hawking a spus că ascensiunea AI va fi cel mai bun sau cel mai rău lucru care s-a întâmplat vreodată umanităţii”, a declarat el. Deşi AI are potenţialul de a vindeca boli devastatoare precum Alzheimer şi cancerul, tehnologia aduce şi provocări serioase pentru democraţie şi securitate. Shah a relatat un caz tulburător în care AI a fost folosită pentru a falsifica o întâlnire pe Zoom cu opt colegi, inclusiv CEO-ul şi CFO-ul unei companii, pentru a determina un angajat să transfere 25 de milioane de dolari într-un cont fals. „Toţi cei opt erau falşi”, a spus Shah. „Vom vedea tot mai multe astfel de escrocherii.” În faţa acestor provocări, Shah a subliniat importanţa unei noi abordări a leadershipului. „Cum răspunzi ca lider la aceste perturbări?” a întrebat el retoric. „Cred că sunt trei lucruri esenţiale: curiozitatea, umanitatea şi curajul de a face ceva concret.” El a insistat asupra nevoii de a rămâne curioşi şi de a pune întrebări. „În era inteligenţei artificiale, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să fim mai umani”, a spus Shah. De asemenea, el a subliniat că liderii trebuie să fie dispuşi să experimenteze şi să accepte eşecul. Pe măsură ce AI şi automatizarea continuă să redefinească lumea în care trăim, Shah a accentuat că liderii şi companiile care vor avea succes sunt aceia care vor valorifica aceste schimbări şi vor dezvolta strategii adaptabile. „Companiile care îşi dau seama de această schimbare şi o îmbrăţişează vor avea mai mult succes”, a concluzionat el. Fie că este vorba despre longevitatea extinsă, schimbările demografice sau provocările aduse de AI, mesajul său principal a fost clar: viitorul aparţine celor curioşi, umani şi curajoşi.

    Aţi lăsa AI să scrie cea mai importantă scrisoare din viaţa voastră şi aţi expedia-o fără să o citiţi? De cealaltă parte a discuţiei despre AI, Cassie Kozyrkov, care a fost primul chief decision scientist al Google, a subliniat importanţa înţelegerii critice a AI şi a modului în care liderii ar trebui să pună întrebările corecte înainte de a adopta aceste tehnologii. „Nu ar trebui să vă întrebaţi cum funcţionează acestea exact”, a spus Kozyrkov. „Cum funcţionează, aproximativ, este astfel: undeva acolo sunt date, s-au învăţat anumite tipare şi există mult cod în spate.” În loc ca liderii să se concentreze pe detaliile tehnice ale AI, ei ar trebui să se întrebe: „La ce este folosit? Cum se defineşte succesul? Ce date sunt folosite şi cum ştim că funcţionează?” Kozyrkov a subliniat, de asemenea, că AI nu este un panaceu şi că liderii trebuie să fie conştienţi de limitările sale. De exemplu, AI face greşeli, iar dacă nu este utilizată corect, poate amplifica erorile şi prejudecăţile care sunt deja prezente în date. Ea a subliniat că liderii trebuie să dezvolte obiceiuri digitale sănătoase şi să îşi asume responsabilitatea pentru modul în care utilizează AI. „Dacă fiecare dintre voi ar primi o lampă magică cu un duh perfect, sunteţi siguri că aţi avea un impact pozitiv asupra lumii? Sunteţi siguri că sunteţi pregătiţi? Sunteţi siguri că gândiţi suficient de profund la consecinţele a ceea ce cereţi? Sunteţi capabili să testaţi ce aţi creat înainte de a-l lansa? Acestea sunt abilităţile pe care trebuie să le cultivăm. Nu entuziasmul orb faţă de aceste unelte magice, care sunt destul de palpitante, sunt distractive. Putem face multe cu ele. Şi, desigur, dacă doar voi sunteţi afectaţi de ceea ce creaţi, sunteţi bineveniţi să vă jucaţi cu lampa voastră magică în colţul vostru privat şi să vă bucuraţi de ea. Dar chestiunea cu aceste sisteme şi unelte este că amplifică lucrurile. Sper că amplifică inteligenţa noastră, nu prostia noastră. Mai avem mult de muncă pentru a construi noi obiceiuri de încredere digitală şi pentru a înţelege cum să testăm realitatea, fără a cădea pradă trucurilor magice.” Un aspect important subliniat de Kozyrkov este că AI trebuie testată riguros înainte de a fi implementată la scară largă. Ea a dat exemplul „scrisorii celei mai importante din viaţa ta”, întrebând publicul dacă ar avea încredere să o trimită doar bazându-se pe un sistem de AI, fără să verifice conţinutul. „AI este inteligentă, dar face greşeli. Poate fi grozavă, dar poate şi să nu fie”, a spus ea. Din acest motiv, liderii trebuie să înveţe să verifice şi să testeze în mod constant rezultatele generate de aceste sisteme pentru a se asigura că sunt conforme cu intenţiile lor. Un alt punct esenţial abordat de specialistă a fost impactul AI asupra locurilor de muncă şi asupra rolului uman. „AI nu vine să vă ia locul de muncă. Cineva care foloseşte AI vine să muncească”, a declarat ea, subliniind că aceste tehnologii sunt destinate să amplifice productivitatea, nu să înlocuiască complet forţa de muncă umană. „Aceste unelte ne fac pe toţi mai productivi, dacă ştim cum să le folosim corect. Desigur, dacă avem încredere oarbă, toţi suntem mai puţin productivi, dar dacă avem curiozitatea şi obiceiurile corecte, putem face multe cu aceste unelte.” În schimb, ea a avertizat că automatizarea sarcinilor repetitive este inevitabilă, şi liderii trebuie să se pregătească pentru o realitate în care o parte din munca lor va fi realizată de AI. „Fiecare loc de muncă, indiferent cât de junior sau senior, are sarcini care pot fi automatizate. Şi când analizaţi aceste lucruri, ar trebui să vă întrebaţi: Cât din munca mea este repetitivă, digitalizată şi uşor de automatizat? Într-o lume ideală în care AI-ul ar fi perfect şi uşor de folosit, ce abilităţi ar trebui să aibă liderii? Potrivit lui Kozyrkov, „acestea ar fi abilităţile de a pune întrebări, de a gândi profund şi de a şti exact ce ceri.” Ea a subliniat importanţa dezvoltării unui spirit critic şi a unei înţelegeri profunde a consecinţelor deciziilor. Kozyrkov a evidenţiat, de asemenea, importanţa testării şi verificării riguroase a tehnologiei înainte de implementare. Pe măsură ce organizaţiile adoptă unelte tot mai complexe, provocarea majoră va fi colaborarea şi gestionarea acestei complexităţi. „Când toată lumea caută să folosească mai multe unelte complexe, procesul lor propriu de creaţie împreună cu unealta devin o combinaţie foarte complexă. Cum poţi avea încredere că ştiu ce fac? Cum colaborezi în astfel de condiţii?” Cassie a comparat evoluţia AI cu un adolescent, plin de potenţial dar încă în dezvoltare: „Tehnologia se află acum într-o fază adolescentină. E stângace, are aparat dentar. Şi într-o zi va fi mult mai bună decât este acum.” Ea a concluzionat că, pentru a conduce cu succes într-o lume condusă de AI, liderii trebuie să fie pregătiţi să îmbrăţişeze noua realitate digitală. „Dacă avem obiceiurile corecte şi curiozitatea potrivită, putem face extrem de multe cu aceste unelte”, a subliniat ea.

    Cum schimbă AI industria muzicală – o perspectivă românească. Marius Moga, unul dintre cei mai cunoscuţi producători muzicali din România, a vorbit în cadrul evenimentului de la Oradea despre experienţele sale când vine vorba de impactul pe care inteligenţa artificială (AI) îl are asupra industriei muzicale. Din punctul lui de vedere, AI poate transforma procesul creativ, economisind timp şi resurse, fără a elimina însă aportul uman. „AI-ul nu trebuie văzut ca un înlocuitor pentru compozitori sau artişti, ci ca un instrument care poate accelera şi îmbunătăţi procesul creativ”, a spus Moga.  Aplicaţiile de AI cofondate recent de Marius Moga se numesc Revocalize.AI, descris ca un „Photoshop pentru voci”, şi iReal, care foloseşte tehnologia AI pentru a genera videoclipuri cu costuri incomparabil mai mici decât producţiile tradiţionale. Marius Moga vede AI-ul ca pe o unealtă care permite muzicienilor să experimenteze mai mult şi să optimizeze rezultatul final într-un timp mai scurt. Aceasta aduce beneficii atât compozitorilor, cât şi caselor de discuri, care pot lua decizii mai rapide cu privire la selecţia pieselor pentru artişti. Unul dintre cele mai mari avantaje ale utilizării AI în muzică este eficientizarea procesului de producţie. Moga menţionează că AI poate simula interpretarea vocală a unui artist, permiţând producătorilor să audă cum ar suna o piesă dacă ar fi interpretată de diferiţi cântăreţi. „În loc să chemi artiştii în studio pentru a trage demo-uri, AI-ul poate să îţi ofere o simulare realistă a piesei cu diferite voci, ajutându-te să iei o decizie mai rapidă”, explică el. Acest lucru scurtează cu mult timpul de producţie şi reduce costurile asociate cu studiourile şi angajarea artiştilor. Pentru Moga, AI-ul nu este o ameninţare pentru creativitatea umană, ci un partener care permite artiştilor să exploreze noi orizonturi. „AI-ul nu poate înlocui emoţiile şi autenticitatea pe care le aduce un artist într-o piesă, dar poate ajuta enorm la faza iniţială de compoziţie şi producţie”, spune el. De exemplu, AI poate genera idei de acorduri, structuri melodice sau chiar versuri de bază, pe care apoi compozitorul uman le poate dezvolta într-o piesă completă şi originală. Industria muzicală globală a trecut prin numeroase schimbări în ultimele decenii, de la apariţia casetelor şi CD-urilor, la digitalizare şi streaming. Acum, Moga vede AI-ul ca fiind următorul mare pas evolutiv. „Tehnologia a democratizat accesul la producţia muzicală, iar AI-ul continuă această tendinţă, oferind instrumente puternice chiar şi pentru cei care nu au acces la studiouri scumpe sau echipe mari de producţie”, explică el. Totuşi, provocările nu lipsesc. Aşa cum subliniază artistul, un risc major este uniformizarea creativităţii. „Dacă toată lumea foloseşte aceieaşi algoritmi AI, există pericolul să obţinem acelaşi tip de muzică, fără diversitate şi unicitate,” avertizează el. Prin urmare, crede că este nevoie un echilibru între utilizarea tehnologiei şi aportul creativ uman. 

    „Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf şi să murim – asta nu mai funcţionează. Este foarte dificil să înveţi destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Şi este dificil să lucrezi aceşti 40 de ani şi să câştigi suficient bani pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depăşit, cred eu. Aşadar, trebuie să regândim lucrurile.“

    Riaz Shah, profesor de practică pentru inovare şi leadership la Hult International Business School

    „Tehnologia se află acum într-o fază adolescentină. E stângace, are aparat dentar. Şi într-o zi va fi mult mai bună decât este acum.“

    Cassie Kozyrkov, ex-Chief Decision Scientist la Google şi consultant AI

    „Dacă toată lumea foloseşte aceiaşi algoritmi AI, există pericolul să obţinem acelaşi tip de muzică, fără diversitate şi unicitate.“

    Marius Moga, artist şi fondator start-up-uri tech

  • În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant

    În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant. Quarks Interactive, un start-up inovator din România, a reuşit să facă ceea ce părea imposibil: să transforme calculul cuantic într-o aventură digitală accesibilă oricui.

    Jocul, numit Quantum Odyssey, este un proiect ambiţios care demonstrează că până şi cele mai complexe concepte ştiinţifice pot fi asimilate prin intermediul jocului. După şase ani de dezvoltare şi o investiţie de 700.000 de euro, visul lui Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive, este pe punctul de a deveni realitate, odată cu lansarea iminentă a jocului pe platforma Steam în această toamnă.

    „Ne-a luat, cred, în total şase ani ca să terminăm Quantum Odyssey, pentru a putea fi lansat pe Steam. Şi în ultimii patru ani, am atras câţiva investitori de tip angel noi, dar şi recurenţi, pentru că o parte au reinvestit, plus fonduri de investiţii. Am avut succes cu Innovation Norway, am primit de două ori fonduri nerambursabile de la ei, în două apeluri separate. Şi, fiindcă unul din principalii noştri parteneri este IBM, am primit şi de la ei finanţări, dar nu pot menţiona suma.

    Toate acestea ne-au dus în punctul culminant în care suntem azi, cu un produs aproape gata, care are nevoie doar de un pic de marketing şi trebuie să fie lansat pe Steam”, a declarat Laurenţiu Niţă, fondator şi CEO al Quarks Interactive, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a demarat proiectul Quarks Interactive în urmă cu şase ani, iar în 2020 a lansat un prototip, o primă versiune a jocului Quantum Odyssey, care a început de atunci să fie folosit treptat ca joc educaţional în universităţi pentru învăţarea calculului cuantic.

    Printre universităţile în care este utilizat acum jocul Quantum Odyssey se numără atât instituţii din România, precum Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare din Cluj-Napoca şi Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, cât şi universităţi din străinătate, cum ar fi din Cehia sau Irlanda. În total, sunt circa opt universităţi care folosesc în mod recurent jocul Quantum Odyssey, însă start-up-ul poate atrage un număr de trei ori mai mare în perioada următoare. „Suntem şi membri fondatori în cadrul proiectului digiq.eu, care a primit cel mai mare grant acordat vreodată pentru educaţia cuantică. Sunt 17,6 milioane de euro în total pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă când vine vorba de aptitudini în algoritmica cuantică. Acest proiect ne garantează că jocul va fi folosit de încă 24 de universităţi, cam cele mai bune universităţi din Europa”, a punctat Laurenţiu Niţă.

    Versiunea educaţională a jocului Quantum Odyssey este însă diferită de cea care va fi lansată pe platforma Steam în această toamnă, versiunea pentru publicul larg punând accent foarte mult pe partea de gamification. „Dacă vreodată matematica vi s-a părut grea, acum aveţi şansa să realizaţi că vi s-a părut grea din cauza profesorilor pe care i-aţi avut, nu pentru că matematica nu e mişto, e extraordinar de mişto. Veţi vedea numere complexe, complet vizual, vectori, matrici, ş.a.m.d. Toate astea sunt nişte termeni, dar jocul va face astfel încât nici nu va fi nevoie să ştiţi aceşti termeni. Sunt 4 personaje în joc care vor să te înveţe 4 lucruri diferite. Tu trebuie să alegi care e calea ta pe care vrei să mergi”, a precizat el, adăugând care sunt exact cele patru personaje din joc. „Avem Sage of Axioms, care te învaţă lucrurile fundamentale, Sage of Purposes, care te învaţă despre de ce facem ceea ce facem, Sage of Reasons, care te învaţă motivele din spatele tuturor acestor lucruri, şi The Missing Sage, care vrea să nu înveţi absolut nimic, crede că eşti o maşină capabilă de orice, nu ai nevoie de concepte teoretice şi poţi să faci tot ce vrei fără să ai nevoie de să ştii despre quantum information theory.”

    În ceea ce priveşte modelul de business, Quarks Interactive intenţionează să lanseze jocul pe Steam la un preţ cuprins între 20 şi 25 de euro. Compania are în vedere şi pachete speciale care să includă alte module şi prototipuri dezvoltate în timp. Pentru activităţile de marketing aferente lansării jocului pe platforma Steam, Quarks Interactive caută o finanţare suplimentară de 50.000 de euro. „Nu avem buget de marketing. Niciunul dintre granturi nu vine cu un buget de marketing şi am avea nevoie de un buget mic, de circa 50.000 de euro. Avem discuţii cu anumiţi investitori şi dacă sunt investitori dispuşi să intre cu tichete de 5.000-10.000 de euro, îi aşteptăm”, a menţionat fondatorul Quarks Interactive. Start-up-ul a lansat vara aceasta şi o versiune a jocului său pentru dispozitivele mobile: „Quantum Odyssey: Essentials”, disponibil pe platformele Apple Store şi Google Play. Această versiune mobilă a jocului le oferă utilizatorilor peste 250 de puzzle-uri reale de calcul cuantic şi o duzină de module de învăţare complet narate. Practic, indiferent de nivelul de cunoştinţe în matematică sau programare al utilizatorilor, aceştia au posibilitatea de a explora lumea calculului cuantic – de la înţelegerea bazelor qubiţilor până la stăpânirea algoritmilor complecşi, precum Grover’s Quantum Search. Unic în joc, toate vizualele create în cadrul platformei pot fi convertite direct în cod cuantic executabil. În plus, „Quantum Odyssey: Essentials” include un instrument revoluţionar de design al algoritmilor cuantici. Această funcţie permite jucătorilor să rezolve şi să creeze algoritmi cuantici, să îşi testeze abilităţile pe un simulator cuantic real, să optimizeze algoritmi existenţi sau chiar să dezvolte noi algoritmi care pot fi executaţi pe hardware-ul cuantic IBM.

    „Versiunile de Essentials au fost lansate cu ideea de a oferi lumii care caută «quantum» pe telefoanele mobile primul «real quantum videogame’» pe aceste platforme. Ele servesc pentru a atrage utilizatori către versiunea de pe Steam şi nu avem încă în planuri să facem campanii de marketing cu ele. După ce lansăm versiunea pe Steam, probabil ne vom întoarce la ele cu îmbunătăţiri majore. Mă aştept, desigur, ca toată lumea cu un telefon mobil, măcar să le încerce. Chiar nu strică să înveţi ceva despre logica cuantică şi aceste versiuni chiar sunt «free to play».”    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Mihaela Buligoanea şi Andrei Conţiu, cofondatori, ReNature

    Ce fac? Dezvoltă o platformă care pune la dispoziţia pasionaţilor de grădinărit informaţii, consultanţă şi kituri personalizate pentru înverzirea balcoanelor şi teraselor.

    Mihaela Buligoanea: „Eu cred că, după primul an de funcţionare, platforma va atinge 10.000 de utilizatori. Probabil finanţarea şi timpul sunt printre cele mai mari provocări. Tocmai pentru că suntem foarte la început cu tot proiectul, încă nu avem niciun plan în zona de atragere de finanţare. Ne este chiar uşor teamă de aspectul ăsta, încă studiem, urmează să avem un workshop în ideea asta.”

    Andrei Conţiu: „Platforma este pe hârtie în momentul acesta şi am vrea să o lansăm în prima parte a anului viitor. Vom începe cu paşi mici, pentru că vrem ca platforma să integreze şi partea de inteligenţă artificială. De când a apărut ChatGPT, am fost foarte interesat şi i-am dat tot felul de teste pe care le-a picat, dar din ce în ce mai puţin. De aceea am încredere că partea de inteligenţă artificială pe care o vom introduce în platformă va fi un soi de asistent care va direcţiona utilizatorii spre ceea ce îi interesează. Din acest motiv, probabil va dura ceva mai mult până vom avea platforma gata în forma finală, dar n-am vrea să renunţăm la această zonă de high-tech, chiar dacă este vorba de natură. Cred că putem îmbunătăţi foarte mult cu tehnologia, adică să folosim benefic tehnologia chiar şi în zona asta de înverzire, de ecologie, de reintegrare în natură.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Alexandra Roată, cofondatoare, Softlead – platformă pentru alegerea software-ului potrivit

    Ce e nou? Start-up-ul local a semnat un parteneriat cu Network One Distribution, cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C, pentru a le oferi clienţilor soluţii software integrate cu hardware.

    Alexandra Roată: „Ceea ce lipsea din ecosistemul nostru era segmentul hardware. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, scopul nostru este acela de a aduce soluţii hardware, echipamente hardware, ca o componentă integrată în procesul de digitalizare al companiilor. Au început să fie foarte multe proiecte cu fonduri europene şi nu numai, cu granturi guvernamentale, şi a început să fie o creştere foarte mare a numărului de lead-uri, de solicitări de oferte software care să includă şi componenta hardware. Atât prin Softlead Digital DNA, cât şi prin platformă, recomandările noastre aveau un minus pe segmentul acesta, astfel încât clientul trebuia să îşi obţină singur oferte inclusiv pentru segmentul hardware, şi parteneriatul a venit organic.”

     

    2. Andrei Nicolae şi Ştefan Ţăpescu, cofondatori ai Youni – tehnologie AI pentru pregătirea elevilor şi admiterea la universităţi

    Ce e nou? Start-up-ul a atras recent o rundă nouă de finanţare, în valoare de un milion de euro, de la fondul ceh Soulmates Ventures (lead investor), căruia i s-a alăturat şi fondul Early Game Ventures, unul dintre primii investitori în Youni. Totodată, start-up-ul va lansa două noi produse în această toamnă: o platformă adaptivă de pregătire pentru elevi şi o soluţie de inteligenţă artificială pentru optimizarea proceselor de admitere ale universităţilor.

    3. Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive – joc video pentru învăţarea calculului cuantic

    Ce e nou? Start-up-ul se pregăteşte să lanseze produsul său, Quantum Odyssey, un joc video pentru învăţarea calculului cuantic, pe platforma de distribuţie a jocurilor video Steam, în această toamnă. Jocul, care a fost în dezvoltare timp de şase ani, a beneficiat de investiţii totale de 700.000 de euro şi este deja utilizat în scop educaţional de mai multe universităţi din Europa.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local
    de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Povestea uneia dintre cele mai cunoscute afaceri din România, ce tocmai a fost vândută unui gigant finlandezo-american. Cine este timişoreanul din spatele acesteia

    ….„Noi nu livrăm mâncare, noi livrăm timp” spune Alin Şerban, timişoreanul care a sesizat potenţialul pieţei de food delivery tocmai înainte de „trenul pandemiei”. S-a urcat în acest tren, i-a convins şi pe investitori de potenţialul pieţei, iar ce a urmat a crescut businessul de peste zece ori în patru ani, dacă ar fi să ne raportăm la numărul de angajaţi. Pandemia a trecut, goana după timp a tuturor aduce însă în continuare creşteri platformei, iar 2024 ar putea fi primul an în care aceasta ajunge şi la profit – o raritate în industria globală de profil.

    „După patru ani, multă muncă, foarte mulţi ani investiţi, putem să stăm la masă şi să povestim despre o poveste de succes care nu s-a terminat”, descrie Alin Şerban, fondator şi CEO al Tazz, felul în care vede pietrele de hotar prin care a trecut cu businessul platformei de food delivery,  în una dintre rarele sale întâlniri cu presa. De data aceasta, cu prilejul deschiderii expoziţiei „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale”, organizată la Timişoara – casa sa, dar şi a locului unde s-a născut afacerea răspândită în 33 de oraşe în prezent. Paradoxal (sau deloc întâmplător, Tazz este unul dintre partenerii evenimentului), titlul expoziţiei se potriveşte cu ambiţiile pe termen lung ale antreprenorului – acelea de a dezvolta un produs românesc şi pentru alte pieţe.

    Cum a ajuns însă aici?

    „Am 49 de ani, am doi copii cu două neveste, am două tatuaje, cu numele copiilor – Andrei în greceşte şi Sara în ebraică”, îşi începe povestea Alin Şerban. Comandă, în medie, de 29 de ori pe lună prin intermediul aplicaţiei care a devenit sinonimă cu evoluţia sa ca lider. Şi, deşi nu are neapărat preferinţe gastronomice, alege aceleaşi cinci restaurante mereu, „şi sushi, şi kebap, şi mâncare românească”.

    Orice fost corporatist vrea să îşi cumpere o casă, să aibă un restaurant, un câine, să planteze un pom…

    Dincolo de aspectele mai personale, cariera sa a avut traseul specific multora dintre antreprenorii români: a început în „multinaţională”, în vremea în care acestea abia intrau pe piaţa românească, şi a lucrat pentru Connex (devenită ulterior Vodafone) timp de 10 ani. A plecat de acolo la 1 ianuarie 2008 şi, după ce s-a concentrat o vreme pe un business de consultanţă, s-a întors la telecom, preluând de data aceasta managementul unei companii de magazine telecom (Mobiup) – erau 20 la vremea respectivă şi a ajuns la în jur de 200 de unităţi în 2013, când Alin Şerban a decis să plece, încurajat mai ales de faptul că nu mai avea timp pentru viaţa de acasă. „Lucram luni-vineri în Bucureşti şi doar în weekend ajungeam acasă.” Între timp a avut şi un restaurant în Timişoara fiindcă orice fost corporatist vrea să îşi cumpere o casă, să aibă un restaurant, să aibă un câine, să planteze un pom, după cum spune el, mai în glumă, mai în serios: „Am plantat pomul, mi-am luat primul câine – a fost câinele vieţii mele, acum am un altul, este al soţiei şi al fiului meu, am făcut restaurantul în Timişoara şi din păcate a intrat în faliment pentru că nu am reuşit să mă ocup aşa cum trebuia de el”. De-a lungul timpului a mai avut şi alte businessuri şi recunoaşte fără ezitări că „parte din ele au reuşit, parte au fost eşecuri majore”. În perioada 2016-2017, ajunsese să dezvolte afaceri în domeniul de hardware şi aducea telefoane mobile din India pe care le vindea în România însă a observat că aceea nu era o industrie de viitor: „Mi-am dat seama că partea de hardware va muri şi m-am orientat foarte mult înspre software. Mă tot întrebam ce să fac ca să înţeleg ce se întâmplă în industria aceasta şi am avut o idee cu nişte parteneri mai vechi ai mei, respectiv să facem un fel de Uber pentru firmele de transport – astfel că am făcut un soft care se numea Copilot”. A mers foarte bine, între timp au şi vândut businessul respectiv, dar acela a fost primul lui contact cu  „nişte băieţi din Timişoara care aveau o firmă şi care făceau soft la comandă”. A aflat că aceiaşi băieţi creaseră o aplicaţie de food delivery (EuCeMănânc) şi, după ce a studiat mai mult piaţa, a vorbit cu partenerii săi şi au decis să investească în această direcţie, sesizând potenţialul. În noiembrie 2018 au devenit acţionari în această companie şi au cumpărat un pachet de control, cu gândul că vor dezvolta acest business vreme de un an pe modelul pe care l-au făcut înainte. „Eram 20 de oameni într-un birou de 2 metri pătraţi. Ţin minte că în februarie 2019 am deschis primul oraş din afara Timişoarei, apoi ne-am dat seama că nu înţelegem nimic din acest business – ne-am dus la Iulian, l-am întrebat dacă vrea să investească personal în acest business, nu a vrut, dar a fost interesat să investească prin eMAG”.  Au negociat cu el vreme de şase luni, iar ulterior au semnat contractul prin care eMAG a devenit acţionar majoritar, Alin Şerban rămânând acţionarul minoritar. „A fost un deal de cash-in, nu a fost un deal de cash-out – am primit nişte bani cu care să dezvoltăm businessul, nu am luat niciun ban acasă.” Spune că au avut însă şi alte oferte, de la alţi posibili investitori care aveau mult mai mulţi bani pe masă, însă au ales eMAG fiindcă au considerat că era acel investitor  strategic ce putea să îţi ofere ceea ce alţi investitori nu puteau – „know-how, tech, cunoştinţe de online şi o perspectivă mult mai bună de dezvoltare”. Timp de trei luni nu au dezvăluit această investiţie însă, odată cu venirea „trenului care se numeşte COVID”, au trecut printr-un rebranding total – şi, în urma unui brainstorming al întregii echipe, a devenit Tazz.

    „Numele vine de la diavolul tasmanian – se mişca foarte repede, era foarte vioi – e un nume din patru litere, e un nume internaţional.” Iar dacă la începuturile lor erau 25 de oameni, în prezent sunt 270 împărţiţi în două oraşe, Timişoara şi Bucureşti, în Timişoara fiind concentrată echipa de tech. „Livrăm mâncare, dar suntem o companie de tehnologie, tehnologia este coloana noastră vertebrală, 70 de oameni sunt în tech.”  În Bucureşti se află oameni din departamentele de marketing, sales, operation.

    9 ani de tehnologie & gastronomie

    2014 – Este anul în care au fost puse bazele Tazz, în Timişoara, aplicaţia numindu-se în prima etapă EuCeMănânc.

    2019 – eMAG se alătură ca partener.

    2020 – Aplicaţia de food-delivery trece printr-un proces de rebranding şi devine cea mai descărcată aplicaţie de food & drinks din ţară, cu 1,2 milioane de aplicaţii instalate.

    2023 – Reprezentanţii companiei şi-au propus să ajungă la 3,4 milioane de aplicaţii instalate.

    Cum se măsoară succesul în industria de food delivery?

     „Succesul este ceva pe care lumea îl defineşte diferit, pentru noi a însemnat că în primul rând suntem o companie românească, deşi avem ca acţionar majoritar un fond de investiţii, avem bazele aici, deciziile şi oamenii sunt aici, ne place foarte mult ceea ce facem şi vrem să creştem foarte mult şi în continuare. În rest ne bucurăm de fiecare zi, iar singura constantă e schimbarea”, descrie el felul în care se poziţionează la businessul Tazz în prezent.

    În prezent, platforma are circa 10.000 de parteneri restaurante, iar alţi 800 din retail, au ajuns la 2 milioane de downloaduri şi şi-au propus ca la încheierea anului financiar, în aprilie 2024, să ajungă la 3,4 milioane de downloaduri – un reper pe care ei îl consideră relevant în această piaţă. Valoarea totală a tranzacţiilor din Tazz va ajunge anul acesta – în funcţie de cum evoluează următoarele luni – la 300 de milioane de euro, potrivit previziunilor CEO-ului companiei. Nu este o noutate şi că, la nivel global, când vine vorba de câştigurile financiare, majoritatea platformelor de food delivery încă operează pe pierdere (în cazul Tazz de pildă, operată prin firma HCL Online Advertising SRL acestea s-au plasat la 110 de milioane de lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile). „Nu este niciun secret, dacă vă uitaţi, vedeţi că avem pierderi – în acest domeniu, investiţia este pe termen lung, între cinci şi zece ani. La noi, planurile de business sunt întotdeauna pe 10 ani; avem bugetare pentru anul următor şi următorii trei ani, plus planul pe 10 ani. Nu poţi să faci un business pe termen scurt în online; succesul se măsoară în primul rând prin marfa tranzacţionată, numărul de utilizatori, iar un alt succes, în cazul nostru, ţine de faptul că suntem un ecosistem şi suntem cam unici în Europa, având Genius şi patru platforme pe acestea – cel mai important succes este legată de partea de investiţii şi de cât de profitabil poţi să fii în continuare. Drumul spre profitabilitate este foarte important, trebuie să arăţi o cale clară că poţi să fii profitabil – e greu să ţii o companie pentru care e clar că nu va fi niciodată profitabilă. Partea bună la Tazz este că se vede acest lucru foarte bine.” Pierderile companiei sunt în acest moment cu 40% sub anul trecut şi Alin Şerban previzionează că vor ajunge pe zero anul viitor. Cum merge însă businessul în afara COVID? „E clar că acest obicei, de a comanda acasă, s-a păstrat şi nu va mai pleca. Dintre clienţii activi ai unei platforme din UK, ei comanda de 9,4 ori pe lună, în România clienţii activi comandă în medie de 2,4 ori, aşadar este loc foarte mult de creştere aici. Dacă vă uitaţi pe Statista, creşterile pe care ei le previzionează până în 2027 sunt în medie de 10% YoY pentru această piaţă. Sunt o mulţime de oraşe unde putem deschide şi e loc foarte mare de creştere.”

    În prezent, platforma Tazz este prezentă în 33 de oraşe şi şi-au propus ca în 2024 să mai ajungă în 10-15 oraşe. „Cu siguranţă o să ieşim şi în afara ţării, doar că suntem în acel moment în care vrem să fim foarte puternici în ţara unde suntem; atunci când deschizi în altă ţară, rişti să nu te mai concentrezi pe ţara ta prioritară. Sincer, cred că anul viitor luăm o decizie dacă deschidem o nouă ţară sau nu şi avem în vedere Bulgaria în acest sens.” De asemenea, şi-au propus ca anul viitor să crească cu 20-25% numărul de rideri şi din punctul de vedere al angajaţilor cu 10-15%, mai ales în contextul în care vor intra în noi oraşe, unde este nevoie de echipe de vânzări.

    Alin Şerban este optimist în ceea ce priveşte planurile de expansiune, însă este discret când vine vorba de cifrele concrete legate de investiţii: „Planurile în continuare sunt mari – vrem să ajungem la profit zero, ceea ce înseamnă că creştere trebuie să fie tot mai mare, avem de la an la an creşteri de două cifre, aşteptăm undeva la peste 20%”. Mărturiseşte că şi acum, cea mai mare parte a investiţiilor se duc înspre tehnologie: orice vezi tu că se schimbă în Tazz, are ceva ce ţine de tehnologie, fie că vorbim despre un voucher nou, despre un alt mod de a adresa clienţii etc. În spate sunt multe lucruri de făcut. Apoi, investim mult în marketing, în oameni, în parteneri”.

    În ceea ce priveşte contextul actual, în care, potrivit presei internaţionale, companiile de profil au început să dea oameni afară, CEO-ul Tazz spune însă că ei sunt contra curentului: „Am crescut numărul de angajaţi, cred că am ajuns undeva la un număr de angajaţi cu peste 10% mai mare faţă de anul trecut. Evident că la un moment dat trebuie să scalezi cu oamenii pe care îi ai şi asta este partea bună când eşti în marketplace – odată ce ai definit o structură clară, multe lucruri pot fi scalate ulterior cu aceiaşi oameni. În industrie la nivel mondial au fost restructurări, dar în România nu vedem atât de mulţi nori negri, ci din contră”.

    În prezent, deşi nu există date concrete referitoare la cotele de piaţă ale platformelor de food delivery existente, această nişă câştigă tot mai mult teren, ajungând la 27% din HoReCa, potrivit datelor citate de Alin Şerban. De-a lungul timpului, platforme precum Foodpanda, Take Away şi Uber Eats au ieşit de pe piaţă, în prezent pe aceasta activând Tazz, Bolt şi Glovo. „Suntem o companie locală, care gândeşte local, care înţelege gândirea oamenilor din România, care reacţionează foarte repede la schimbările pieţei. Avem mult know-how, atât în grup, cât şi în Tazz şi suntem foarte buni în zona de tehnologie. De asemenea, ne înţelegem partenerii mult mai bine fiindcă suntem foarte aproape de ei, avem aceeaşi cultură şi investim în oameni”, descrie CEO-ul Tazz​ pentru care crede el că au reuşit să câştige teren, în timp ce alţi jucători au ieşit din piaţă.

     

    Datele bat întotdeauna şmecheria

    Alin Şerban descrie Tazz ca fiind o companie atipică, îmbrăţişând ce e mai bun atât din antreprenoriat, cât şi din specificul corporatist; „Avem o cultură antreprenorială, acea cultură antreprenorială este dublată de o rigoare corporatistă din punctul de vedere al cifrelor – nu luăm decizii fără să avem date. Cadoul pe care mi l-au făcut colegii de ziua mea este un tablou pe care scrie «Datele bat întotdeauna şmecheria», atunci, ce apreciez cel mai mult la colegii mei este implicarea şi faptul că sunt extrem de dedicaţi în ceea ce fac. Nu există în Tazz conceptul am dat un mail şi am rezolvat problema şi nu mai e problema mea. Îmi place, de asemenea, că suntem foarte sinceri şi direcţi cu alţii şi spunem lucrurilor pe nume. Singurele interviuri de angajare pe care le face sunt cu oamenii care îi raportează lui direct – în rest, principiul este că oamenii au libertate deplină în a-şi angaja oamenii pe care îi au în departamentele lor şi la fel, au libertate deplină pe buget odată ce bugetul este stabilit: „Nu fac micromanagement deloc, ei sunt răspunzători pe ceea ce se întâmplă, vorba mea este că fiecare e cu crucea lui”. De altfel, întâlnirile cu oamenii nu sunt neapărat pe placul executivului, care este cât se poate de conştient de faptul că timpul este cea mai importantă resursă: „Sunt foarte structurat, toată agenda mea e trecută în calendar, dacă nu am un meeting în calendar, nu mă duc sau îl uit – chiar şi dacă am doar un call telefonic, îl pun în calendar. Nu poţi să funcţionezi dacă nu eşti organizat şi trebuie să fii foarte eficient – nu mă văd cu oamenii decât dacă am ceva foarte clar de vorbit, iar timpul este cea mai importantă resursă. Încerc cât de mult seara când sunt acasă să stau cu familia, iar seara când sunt în Bucureşti, dacă nu am întâlniri de business, să stau cu prietenii”.

    Când vine vorba de lecţiile învăţate de-a lungul timpului, CEO-ul Tazz crede că greşeala cea mai mare pe care a făcut-o şi pe care crede că nu o va mai repeta este să se concentreze pe mai multe businessuri simultan: „Cred că cel mai important lucru astăzi este să te concentrezi pe un singur business pe care să ai dedicare 200%, pe care să îl înţelegi foarte bine, în care să te implici foarte mult”. În prezent, spune că nu are nicio altă idee de business pentru că „nici nu vreau să mă gândesc”: „Cred că după patru ani de Tazz mă văd aici în continuare pe termen lung. În primul rând îmi doresc să fiu sănătos, apoi, să am plăcere când vin la birou – asta contează foarte mult, iar în prezent fac lucrurile cu o plăcere şi naturaleţe foarte ridicate. Mi-aş dori mult ca toţi oamenii cu care lucrez să evolueze foarte mult şi în Tazz sau în alte companii – aş vrea ca cei 10 ani care îmi raportează mie să îi văd în 10 ani top performeri în industrie”.

    Care este însă viziunea lui pe termen lung pentru compania care şi-a propus să îşi dedice mare parte din următorii ani? „Eu cred că Tazz ar trebui să fie o companie care să funcţioneze în minimum trei ţări, cum este şi
    eMAG-ul, să fie foarte profitabilă, să pună mult accent pe oameni. Vrem, ca şi eMAG-ul, care pentru mine este un role model, să dezvoltăm lucruri din România nu doar în România, ci şi în alte pieţe.”   

    160 de lei reprezintă valoarea medie a comenzilor din categoriile supermarket & market, iar a comenzilor din categoria restaurante este de 85 de lei.

     

    5 întrebări şi răspunsuri din discuţia cu Alin Şerban, CEO şi fondator al Tazz

    1. Mai e loc de afaceri de food delivery pe piaţa din România?

    Pe orice piaţă e loc de businessuri, contează însă cât de mult vrei să investeşti, ceea ce vrei să faci – dar aşa cum arată piaţa acum e greu.

    Vor mai pleca şi alţii? Cred că o piaţă matură este formată din doi jucători, cam aşa este, noi nu plecăm cu siguranţă.

    2. Cât de greu crezi că este să faci business aici comparativ cu alte pieţe?

    Soţia mea râde că, dacă plec în concediu, după 7 zile vreau să mă întorc acasă. Eu iubesc România, mă simt foarte bine aici, n-aş pleca niciunde, cred că aici sunt şanse mult mai mari să faci încă un business versus alte ţări fiindcă este o piaţă emergentă. Nu e uşor, dar se poate face.

    3. Cum a influenţat inflaţia acest business şi cum au evoluat preţurile în restaurante?

    A crescut valoarea bonului mediu; e greu de spus cu cât au crescut preţurile în restaurante, fiindcă lucrurile diferă de la un jucător la altul. Avem playeri mari care au crescut preţurile foarte puţin, alţii mai mici care le-au crescut foarte mult dar, în medie, aş spune că un minim de creştere ar fi de 20%, iar un maxim, de 40%. Dacă anul trecut o pizza costa 25 de lei, nu cred că mai găsiţi niciunde în România o pizza cu 25 de lei. Oamenii caută foarte mult partea de oferte pentru că online-ul este despre oferte, meniul zilei e un trend care este din ce în ce mai sus – pe de altă parte, românii caută să mănânce bine, caută şi mâncăruri mai sofisticate, pizza şi burgerii sunt în continuare trending. Ce încercăm noi să facem este să avem o relaţie foarte apropiată cu restaurantele şi să le explicăm că acest business din online este o completare a ceea ce fac ei în offline şi că preţurile lor trebuie să fie competitive. Nu ne implicăm însă în a seta preţurile produselor, este businessul lor.

    4. Cum plătesc restaurantele din platformă?

    Comisioanele diferă în funcţie de volum, numărul de locaţii, contează foarte mult şi produsele – plătesc între 20 şi 30% din valoarea comenzii. Bacşişurile riderilor nu sunt comisionate, suntem o platformă în care poţi să oferi tips şi pe card, nu doar cash, aceşti bani se duc către companiil

    care îi angajează – noi suportăm partea de impozitare, iar ei le plătesc riderilor cash.

    5. Cât poate să câştige un rider (livrator)?

    În funcţie de numărul de ore muncite, între 3.000 şi 7.000 de lei, depinde foarte mult cum lucrează şi cât lucrează.

    6. Care sunt oraşele unde se găsesc cel mai greu rideri?

    Clujul este pe primul loc din acest punct de vedere, Iaşiul, în Bucureşti suntem OK.

     

  • Povestea românului care a creat peste 3.000 de site-uri şi câte milioane de euro face din asta

    100 tineri manageri de top. Aurelian Motica, Gomag: Cel mai mare neajuns la munca 100% remote e izolarea socială, care duce la dificultăţi în a construi o echipă şi o cultură organizaţională.

    Aurelian Motica, CTO & Co-founder, Gomag, 40 de ani

    Cifră de afaceri (2023): >13,5 mil. lei

    Profit net (2023): >2,5 mil. lei

    Număr de angajaţi: 48

    „Cel mai mare neajuns la munca 100% remote e izolarea socială, care duce la dificultăţi în a construi o echipă şi o cultură organizaţională. Din experienţa mea, formatul hibrid, cu până la 20% din timp remote, poate funcţiona mult mai bine, deoarece oferă flexibilitate păstrând stabilitatea echipei.”

    Cu peste 20 de ani de experienţă în web development şi e-commerce, Aurelian Motica a fost implicat în ultimii 10 ani în lansarea şi dezvoltarea Gomag, cea mai mare platformă de e-commerce românească, pe care astăzi vând peste 4.200 de magazine online. „Pe termen lung, obiectivul e dezvoltarea Gomag şi diversificarea soluţiilor pe care le oferim pentru a susţine creşterea e-commerce-ului în România. Misiunea actuală ţine de expansiunea businessului în alte ţări. Am început cu Republica Moldova, iar următoarele ţinte sunt Bulgaria şi Ungaria.”

    CITITI AICI MAI MULTE DESPRE Aurelian Motica, CTO & Co-founder, Gomag

  • 100 tineri manageri de top. Gabriel Prundeanu, Orange România

    Gabriel Prundeanu, eCare Manager, Orange România, 35 de ani

    Cifră de afaceri (2023)*: > 6 mld. lei

    Nr. de angajaţi (2023)*: 2.468

    Cifră de afaceri (2023)**: > 2,3 mld. lei

    Nr. de angajaţi (2023)**: 479

    *Orange România
    **Orange România Communication

    „Nu ştiu dacă o lecţie anume este definitorie. Am fost suficient de norocos încât să am de la cine învăţa în carieră. Dar mi-a rămas în minte un sfat, primit înainte de a avea primul job de people manager, chiar înainte de interviu, acum aproximativ 10 ani: «Gândeşte-te mereu că lucrezi cu oameni»”.

    A preluat funcţia actuală în urmă cu mai bine de doi ani, dar în cadrul companiei Orange, în care şi-a început cariera, a îndeplinit mai multe roluri. În prezent, obiectivul său în carieră este, după cum spune el însuşi, „de a juca un rol important în transformarea digitală. Este o zonă în care mă regăsesc, o zonă în care se îmbină mai multe «componente», de la subiecte mai tehnice, direcţie şi strategie, set up operaţional şi execuţie, iar rezultatul ajunge apoi la foarte mulţi oameni.” În opinia sa, orice săptămână de lucru care marchează o reuşită, „a unui coleg din echipă sau a mea, este în mod sigur bună. Şi dacă undeva, în toată agitaţia de la job, îşi face loc şi o ieşire la final de program, alături de colegii mei, atunci pot spune că am avut o săptămână ideală”.


     

  • Care este compania românească ce şi-a asumat rolul de antrenor olimpic, pregătindu-se să transforme start-up-urile tech în campioni

    În cursa tehnologică din Europa de Est, TechAngels şi-a asumat rolul de antrenor olimpic, pregătindu-se să transforme start-up-urile tech în campioni. Obiectivul lor ambiţios? Să formeze o echipă de elită compusă din zece „atleţi de aur” – unicorni evaluaţi la peste un miliard de euro – în următorul deceniu, într-o competiţie ce promite să redefinească podiumul inovaţiei la ivel regional şi nu numai.

    Mai exact, TechAngels – cel mai mare grup de investitori de tip business angels din România – consideră că zece start-up-uri de tehnologie din regiune ar putea să ajungă unicorni în următorii zece ani, în condiţiile în care în această perioadă vor fi două cicluri investiţionale şi foarte mulţi investitori de tip venture capital au ridicat recent noi fonduri, sunt tot mai mulţi români plecaţi în străinătate care pornesc start-up-uri tech şi nu în ultimul rând fondatorii din România şi din ţările învecinate încep să scape de complexul de inferioritate şi să aibă curaj şi încredere că pot construi businessuri globale. „Am simţit că este nevoie să articulăm, să explicăm foarte clar o viziune şi o misiune pentru grupul nostru.

    Viziunea şi misiunea pe care ni le-am dat, aceasta de a contribui la crearea a 10 unicorni în următorii 10 ani, are mai multe componente. În primul rând, o să încep cu cei 10 ani. Ne-am gândit la faptul că 10 ani înseamnă două cicluri investiţionale. Abia a început un nou ciclu investiţional. Avem fonduri noi care acum s-au ridicat, nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Ungaria, Cehia – ţările din jurul nostru de unde vin de multe ori investiţii către România. Avem două ferestre de câte cinci ani în care fondurile acestea şi altele, şi cele care sunt în continuare active, vor investi.

    Ştiu că poate să pară puţin. În realitate, două cicluri investiţionale reprezintă mult. Şi ne dă ocazia fiecăruia dintre actorii din ecosistem, să muncim, să tragem tare şi să vedem rezultate“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Marius Istrate, preşedintele boardului TechAngels – grup format în prezent din peste 130 de business angels, care în ultimii ani a investit în total circa 43 de milioane de euro în ecosistemul local de start-up-uri de tehnologie. În total, în portofoliul TechAngels se află până acum peste 240 de start-up-uri.

    Boardul grupului TechAngels a făcut publică această viziune a sa asupra ecosistemului de start-up-uri tech din regiune la un an după ce Marius Istrate, care are o experienţă de aproape 20 de ani în industria IT, făcând parte şi din echipa unicornului românesc UiPath la un moment dat, a preluat conducerea asociaţiei. În această perioadă de un an, atât Marius Istrate, cât şi colegii săi din boardul TechAngels au călătorit foarte mult şi în ţările din jurul nostru şi în Europa şi au văzut cum se mişcă lucrurile în alte părţi, putând da astfel un ordin de mărime pentru piaţă. „Am zis 10 unicorni, ceea ce nu e întâmplător. Noi în România, după cum ştiţi, am avut o singură companie care s-a listat, la o valoare de peste un miliard. Este vorba despre UiPath, din care am făcut parte, şi spun asta un pic ca o paranteză ca să înţeleagă toată lumea de ce spun că 10 unicorni în 10 ani nu e o fantezie. Acel singur unicorn, atunci când l-am creat, părea o nebunie.

    Eu când m-am alăturat, eram pe atunci la finalul lui 2016, începutul lui 2017, toată lumea credea că e o nebunie să încerci să contribui la un start-up românesc. Cum să pleci de la job din corporaţie, bine plătit, cu beneficii, cu pachet salarial, cu tot ce trebuie şi să te duci la o companie care ridicase 1,5 milioane de euro? Era aberant aparent, dar s-a putut. Şi s-a putut pentru că la un moment dat am înţeles că s-a activat switch-ul, a dispărut complexul de inferioritate, în primul rând. Şi ne-am dat seama că nu suntem mai grozavi decât alţii, dar nu suntem nici mai proşti decât alţii. Şi putem să construim o companie de succes şi atunci am turnat tot combustibilul pe care l-am avut şi ca energie şi ca resurse pe foc pentru a vedea cât de departe putem să mergem. Şi a fost un rezultat ieşit din comun pentru România, în orice caz“, a relatat Istrate. El a adăugat însă că nu se poate replica întocmai modelul UiPath. „Nu ai o reţetă UiPath pe care s-o aplici de 10 ori ca să faci acelaşi lucru.

    Dar ce observăm noi este că avem din ce în ce mai mulţi oameni care sunt lipsiţi de aceste complexe şi de complexul acela de inferioritate că <<nu putem noi, săracii din România>> şi sunt lipsiţi şi de complexul acela de superioritate cu lupul dacic şi cu alte nebunii de genul acesta. Deci nu sunt nicăieri pe spectrul acesta, nu sunt la extreme. Sunt porniţi să facă cea mai bună treabă pe care pot ei să o facă, să se înconjoare de oameni buni cu care să lucreze, nu doar români, şi să construiască cea mai bună companie pe care pot ei să o construiască. A crescut frecvenţa cu care întâlnim astfel de oameni.“ Preşedintele TechAngels nu se referă doar la fondatorii de start-up-uri din România, ci şi la antreprenorii din industria tech din regiune. “Tot ceea ce am spus eu se aplică şi Bulgariei, Ungariei şi Croaţiei. Şi acolo sunt oameni extraordinari care vor să construiască companii extraordinare. Noi avem, ca investitori, acces la acele start-up-uri, fie direct, prin reţeaua de business angels, fie indirect, prin fonduri de venture capital în care putem să investim. Fondurile de venture capital din România nu mai sunt limitate exclusiv la perimetrul ţării noastre”, a precizat Istrate, punctând şi faptul că sunt foarte mulţi români plecaţi în străinătate care au acumulat experienţă şi care pornesc acolo start-up-uri sau se întorc în România.

    „Mai există un lucru care vine şi contribuie şi ne creşte şansa de a construi un număr mare de companii la această evaluare: diaspora românească. Avem mulţi fondatori sau potenţial fondatori, unii dintre ei nici nu ştiu încă faptul că vor fi fondatori, bazaţi în Marea Britanie, în Germania, în Franţa, în Statele Unite, în Singapore etc. Sunt mulţi români foarte deştepţi şi foarte muncitori în foarte multe locuri. De altfel, în fluxul nostru de deal-uri la TechAngels continuăm să avem între 15% şi 20% dintre fondatori din diaspora. Este realitatea în care operăm. Sunt foarte mulţi români în străinătate şi ei vor să construiască companii. Au deja alte experienţe de viaţă.” În primele şase luni ale acestui an, membrii asociaţiei TechAngels au investit în total peste un milion de euro în start-up-uri de tehnologie, participând atât la runde noi de finanţare, cât şi la runde de tip follow on. Suma reprezintă finanţările directe realizate de membrii TechAngels în start-up-uri, fiind eliminate din raportare sumele investite de aceştia prin fonduri sau platforme de investiţii.

    În primul semestru din 2023, membrii TechAngels investiseră în total tot circa un milion de euro, însă suma includea şi investiţiile lor realizate prin intermediul fondurilor sau platformelor de investiţii. „Suntem practic la acelaşi nivel cu primul semestru din 2023. Ca sumă investită, un pic peste 1 milion de euro, acolo am fost şi în prima jumătate a anului trecut. Au fost aproape 50 de start-up-uri văzute în pitch de membrii noştri, cam 10 start-up-uri investite, spuneam suma totală şi pentru investiţii noi şi pentru follow-on-uri, un pic peste 1 milion, 750.000 pentru investiţii noi, 250.000 pentru follow-on-uri în start-up-urile în care se investise”, a punctat Istrate.

    Pentru întregul an 2024, previziunile sunt optimiste, dar uşor sub estimările iniţiale: „Raportat la ceea ce estimasem noi pentru tot anul, pare că o să fim un pic sub estimarea iniţială, noi estimasem 4 milioane pe tot anul, acum pare că vom fi undeva în jurul la 3 milioane pe tot anul, cu 2 milioane investite în a doua parte a anului. Încă mai e timp de surprize, dar bănuiesc că nu foarte mari sau bănuim că nu foarte mari, dat fiind ce avem astăzi în faţa noastră ca oportunităţi de investiţii.” Istrate a menţionat că apetitul investiţional pentru a doua jumătate a anului este aproape de 2 milioane de euro, ceea ce ar alinia cifrele cu cele din anul precedent.

    În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţii, preşedintele TechAngels a subliniat: „În România avem expertiză pe zona de enterprise software, B2B. Aici se deschide o oportunitate acum cu Generative AI la nivelul de strat, layer, de aplicaţii. Să vedem nişte aplicaţii care pot aduce foarte multă valoare în zona enterprise, în companii mari. Rămân arii de focus pentru noi: enterprise, B2B, SaaS şi aş spune de asemenea şi deep tech pentru că fondatorii români sunt cei mai buni atunci când vine vorba de deep tech, de developer tooling, deci instrumente pentru dezvoltare software. Şi chiar AI. Probabil că nu trebuie, nu e nevoie să creăm propriul un alt ChatGPT, nu e nevoie de asta, dar sunt nişte lucruri pe care le vedem acolo şi care se pot face în această zonă de AI.”

    Totodată, el a precizat că şi domeniul health tech rămâne de interes pentru investitori.   

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Marius Istrate, preşedinte, TechAngels – cea mai mare asociaţie de business angels din România

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Alberto Valentin Cococi, cofondator Menteno

    Ce face? A dezvoltat o soluţie digitală pentru gestionarea solicitărilor şi feedbackurilor oaspeţilor din hoteluri şi alte unităţi de cazare.

    „Noi cuantificăm succesul de implementare mai mult în număr de camere, aşadar estimăm că în 2025 o să avem circa 10.000 de camere conectate la soluţia noastră. În momentul de faţă, fiindcă am lansat oarecum târziu pentru litoral softul nostru, nu am mai avut posibilitatea de a intra în discuţii foarte avansate cu hotelurile de pe litoral. Avem foarte multe discuţii deschise cu hotelieri din zona litoralului, însă aşteptăm acum să treacă perioada asta de standby, până la anul viitor, la deschiderea sezonului.“

    2. Invitat: Cosmin Boţoroga, cofondator & CEO, Data Sweep

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme care agregă date, cu funcţii bazate pe inteligenţa artificială pentru eliminarea erorilor şi îmbinarea datelor.

    „Ţintim o investiţie de 250.000 de euro, suntem încrezători că până la finalul acestui an o să avem cel puţin discuţiile încheiate pe suma respectivă, chiar dacă nu o să avem banii în cont. Este destul de complicat să evaluezi un start-up mai ales la etapa în care ne aflăm noi. De aceea, cel mai probabil, nu o să dăm equity, ci o să apelăm la un împrumut de tip convertible (care va fi ulterior transformat în acţiuni).“

    3. Invitat: George Damian, CEO, Upfit.Cloud

    Ce face? A dezvoltat două soluţii software pentru digitalizarea industriei de fitness – Upfit.Cloud şi FitNet.

    „Upfit este o soluţie 360 de grade – de la management până la soluţii online, marketing, vânzări. O sală ar trebui să investească foarte mulţi bani, dar şi timp ca să dezvolte o aplicaţie de mobil, să facă integrare de plăţi online, să dezvolte un cont online de membru, ş.a.m.d. Noi eliminăm stresul acesta. În acest moment, într-o zi, două putem să fim live, clubul are toate uneltele, membrul începe să utilizeze, and «it just works». Prin Fitnet dorim să creăm o comunitate, dorim să creăm un ecosistem.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Matei Stratan, fondator şi CEO al Ogre AI – platformă AI pentru prognoze în sectorul energetic

    Ce e nou? Start-up-ul româno-britanic şi-a propus să accelereze extinderea în Europa, odată cu atragerea ultimei runde de finanţare în valoare de 2,93 milioane de euro, bani ce vor fi utilizaţi atât pentru partea de marketing şi vânzări, cât şi pentru extinderea echipei şi îmbunătăţirea continuă a soluţiilor sale.

    „Strategia pe termen scurt este să scalăm în Europa, în special în zona DACH, în partea de vest şi chiar ţările nordice. Iar pe termen lung, după ce reuşim să luăm în 2026 o nouă finanţare, va trebui să atacăm piaţa din SUA şi piaţa din Asia, poate chiar Orientul Mijlociu şi Africa în funcţie de oportunităţi.“

  • Mario Vlaviano, dezvoltator software: Tehnologia poate contribui la dezvoltarea economică a oraşelor mici

    Creşterea pieţei IT din România înregistrează o stagnare în 2024, am ajuns într-un punct stabil, la un nivel comparabil cu restul ţărilor europene. Cu toate acestea, veniturile încasate nu sunt direct proporţionale cu numărul de angajaţi, iar acesta este efectul unei abordări posibil greşite din partea antreprenorilor de a exporta munca inginerilor români. Este momentul să ne oprim din outsourcingul ieftin şi să începem să folosim software-ul şi „la noi în ţară”. Motivul pentru care firmele din România preferă să externalizeze este viteza cu care vin rezultatele financiare, pe când cele din produse dezvoltate pentru afaceri locale durează.

     

    Cum putem folosi IT-ul „la noi în ţară”?

    Un prim pas ar fi să nu mai căutăm platforme online pe care să ne vindem skillurile şi timpul, ci să ne căutăm clienţii în proximitatea noastră pentru că nevoi există peste tot. Prin IT, digitalizând şi promovând, putem ajuta businessurile locale să devină adevărate branduri recunoscute la nivel naţional sau chiar mondial, să se dezvolte la nivel de structură, să devină sustenabile. Exemplele pot pleca de la cafeneaua din colţ până la fabrica de corpuri de iluminat din oraş.

     

    Cum mi-am ajutat eu comunitatea prin programare?

    Am dezvoltat o aplicaţie de turism care facilitează călătoriile de tip city break prin promovarea afacerilor şi evenimentelor locale. Scopul principal al proiectului este să aducă în atenţia publicului oraşele mici, mai puţin cunoscute drept destinaţii turistice. Prima implementare a avut loc în Brăila, oraşul meu natal, în colaborare cu primăria municipiului şi Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, în noiembrie 2023. Visit Brăila aduce la un loc atracţiile turistice, unităţile de cazare, restaurantele, cafenelele şi cele mai importante evenimente din oraş. Astfel, am reuşit să conectez sectorul public de cel privat prin integrarea a peste 80% din operatorii HoReCa din oraş şi am creat un nou canal de promovare cu un public bine targetat, cetăţeni şi turişti, pentru evenimentele organizate de antreprenorii din zonă şi nu numai.

    Prin intermediul acestei platforme, autorităţile locale pun la dispoziţia antreprenorilor un loc gratuit în care să îşi promoveze afacerea. Investiţia în această aplicaţie este acoperită de creşterea adusă la bugetul local determinată de numărul mai mare de turişti ce trec graniţa judeţului, mănâncă, se cazează şi iau parte la evenimente.

     

    Ce poate face tehnologia pentru tinerii din oraşele mici? Cum influenţează economia educaţia?

    Creează oportunităţi. Dar aceste oportunităţi nu apar de nicăieri, ci sunt rezultatul timpului investit de specialişti ce îşi asumă o investiţie fără să se gândească la profitul pe termen scurt. Am să mai vin aici cu câteva exemple personale prin care am contribuit la educaţia tinerilor din oraşul meu. Deşi Brăila nu este un centru universitar şi nici nu este cunoscut pentru vreun colegiu naţional de informatică, am decis sa fiu eu cel care creează oportunităţi noi de învăţare pentru ceilalţi.

    În 2022 am fondat primul curs de dezvoltare de aplicaţii de mobil făcut vreodată în Brăila. S-a bazat pe învăţarea unui framework cu care poţi crea aplicaţii pentru Android şi iOS. Scopul principal a fost stimularea interesului pentru programare, mai mult decât învăţarea propriu-zisă a unui limbaj sau utilizarea unor instrumente.

    De asemenea, am cofondat alături de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” hackathonul BrăilaTechSprint, un maraton de programare de 24 h dedicat elevilor de liceu din regiunea de sud-est a ţării ce se întrec în proiecte dezvoltate pe loc, după o temă propusă. Ne aflăm deja la a doua a ediţie a concursului, urmărind să punem Brăila pe harta concursurilor de talie naţională.

     

    De la telemuncă la prosperitate locală

    Un avantaj major pe care îl are industria IT faţă de celelalte este flexibilitatea programului şi spaţiului de lucru, ceea ce elimină necesitatea migraţiei spre alte zone cu scopul găsirii unui loc de muncă. Astfel, având IT-işti formaţi aici, în oraşul lor, şi o preferinţă crescută din partea angajatorilor pentru munca remote, şansele ca banii produşi să fie cheltuiţi tot aici cresc exponenţial, iar dacă vorbim despre înfiinţarea unei firme care să creeze alte câteva locuri de muncă, atunci impactul pentru bunăstarea generală este chiar unul considerabil. Aşadar…

    Pentru a folosi tehnologia în avantajul comunităţii trebuie să existe implicare din partea ambelor părţi: autorităţi şi cetăţeni. Pe de-o parte cetăţenii trebuie sa vină cu iniţiative de noi proiecte, iar de cealaltă parte autorităţile locale trebuie să aibă deschiderea de a le susţine pentru a fructifica specificul zonei.   

  • „Succesul nu se obţine singur”

    …este cea mai importantă lecţie din sfera profesională învăţată de Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, o platformă inovatoare care ajută studenţii să găsească drumul potrivit în educaţie, prin conectarea lor cu programe internaţionale de învăţământ superior. Firma pe care a înfiinţat-o a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 550.000 de euro, iar în 2024 ar urma să depăşească 1 milion de euro.

    Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni

    Vârstă: 29 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 550.000 de euro

    Nr. de angajaţi*: 20

    *şi colaboratori, la nivel internaţional

    „Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună”, spune antreprenorul. Echipa Youni are în prezent 20 de angajaţi şi colaboratori internaţionali, „un nucleu de oameni talentaţi care muncesc cu pasiune pentru a transforma sistemul educaţional”.

    Ştefan Ţăpescu se descrie pasionat de tehnologie şi de găsirea soluţiilor inovatoare care să contribuie la transformarea sistemului educaţional. „Am o minte deschisă şi o atitudine pozitivă. Îmi place să învăţ lucruri noi şi să îmi dezvolt competenţele. Cred că o companie de succes trebuie să ofere oportunităţi pentru toţi membrii săi şi să contribuie la o societate mai bună.”

    Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Îmi propun să devin un lider în domeniul educaţiei internaţionale prin utilizarea inteligenţei artificiale, ajutând studenţii să găsească programele de studiu potrivite şi universităţile să implementeze AI în procesele lor de admitere şi management.

    Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Principalele provocări sunt dezvoltarea de produse inovatoare bazate pe inteligenţă artificială, crearea de parteneriate solide cu instituţiile de învăţământ din întreaga lume şi atragerea de investitori. Pentru a le depăşi, ne concentrăm pe oferirea de valoare clienţilor prin soluţii personalizate, o echipă dedicată şi o strategie de marketing inovatoare.

    Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    O zi ideală începe cu o sesiune de brainstorming creativ, explorând noi idei şi strategii pentru dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Urmează întâlniri cu investitori şi universităţi pentru a discuta parteneriate strategice şi proiecte inovatoare. Mă dedic apoi lucrului la îmbunătăţirea produselor noastre AI şi la implementarea lor în procesele educaţionale. Ziua se încheie cu o analiză a progresului şi planificarea următoarelor etape importante, asigurându-mă că suntem pe drumul cel bun pentru a aduce valoare clienţilor şi partenerilor noştri.

    Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Încerc să fiu organizat şi să îmi prioritizez sarcinile în funcţie de importanţă şi de deadline-uri (Eisenhower Matrix). Folosesc un sistem de gestionare a sarcinilor şi îmi rezerv timp specific pentru anumite activităţi.

    Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Cred în învăţarea continuă. Particip la conferinţe şi webinarii din domeniul educaţiei şi tehnologiei, citesc cărţi despre leadership şi management, şi îmi dezvolt competenţele prin interacţiunea cu alte personalităţi din domeniu. Îmi place să fiu la curent cu tendinţele din industrie şi să învăţ de la experienţa altora. Chiar adorm în fiecare seară pe un video/carte audio despre tehnologie, politică şi educaţie.

    Munca remote sau de la birou? De ce?

    Îmi place flexibilitatea de a lucra atât de la birou, cât şi remote, dar în ultimele luni am fost majoritatea timpului plecat din ţară. Cred că ambele forme de muncă au avantajele lor şi este important să le combinăm pentru a crea un mediu de lucru optim pentru echipă.

    Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez la colegii mei pasiunea, dedicarea şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. Sunt în căutare de colaboratori cu un spirit de echipă, cu iniţiativă şi cu o atitudine pozitivă. Defectele pe care nu le pot tolera sunt lipsa de onestitate şi de comunicare transparentă.

    Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este că succesul nu se obţine singur. Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună. Această lecţie mă ghidează în felul în care conducem echipa Youni, cu accent pe colaborare, comunicare deschisă şi împărţirea responsabilităţilor.

    Există work-life balance în prezent? Detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta.

    Sunt un adept al work-life balance, dar în momentul de faţă cred că toţi fondatorii pun un accent mai mare pe muncă. Cred că este esenţial să găseşti un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală pentru a te menţine motivat şi sănătos. Încerc să îmi rezerv timp pentru a menţine o viaţă sănătoasă prin sport.

    Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

    Am fost inspirat de multe personalităţi din domeniul educaţiei şi tehnologiei, dar un mentor cheie a fost Matt Symonds, fondatorul QS Rankings şi Fortuna Admissions, care mi-a oferit sfaturi valoroase şi m-a ajutat să înţeleg din ce în ce mai bine cum care sunt oportunităţile de îmbunătăţire din sistemul educaţional internaţional.

    Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Am o pasiune pentru tenis, sport pe care l-am practicat la nivel profesionist. Tenisul mi-a arătat că în spatele fiecărui succes se află o mulţime de oameni care muncesc din greu, dar nu primesc întotdeauna recunoaşterea cuvenită. De asemenea, tenisul mi-a învăţat importanţa disciplinei, a muncii în echipă şi a perseverenţei pentru a atinge obiectivele.

    Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Da, cu siguranţă! Îmi place să citesc cărţi despre antreprenoriat, leadership şi tehnologie. Unele din titlurile mele preferate sunt „Zero to One” de Peter Thiel, „The Lean Startup” de Eric Ries şi „Sapiens” de Yuval Noah Harari. Cred că lectura este esenţială pentru a rămâne la curent cu tendinţele din industrie şi pentru a găsi inspiraţie pentru noile proiecte.  

    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • În timp ce legenda spune că pisicile au nouă vieţi, un start-up românesc îndrăzneţ pariază pe ştiinţă pentru a le oferi şi mai multe

    În timp ce legenda spune că pisicile au nouă vieţi, un start-up românesc îndrăzneţ pariază pe ştiinţă pentru a le oferi şi mai multe. Cu algoritmi care „torc” ideile viitorului şi o viziune care depăşeşte graniţele tradiţionale ale medicinei veterinare, o echipă de cercetători formaţi la Oxford şi în cadrul celor mai mari parteneri de dezvoltare a medicamentelor din lume pentru marile companii farmaceutice, vrea să rescrie povestea longevităţii feline.

     

    „Testăm şapte terapii şi vrem să ne extindem la mai multe după următoarea rundă de finanţare; ne aşteptăm ca trei sau patru să ajungă într-un stadiu în care să finalizăm procesul de aprobare“, a spus Alex Vodă, cofondator şi CEO al The Cat Health Company, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „Practic, ce urmărim este o extensie de viaţă semnificativă şi un patent asupra moleculelor respective sau terapiilor respective, care după, poate fi licenţiat companiilor farmaceutice mai mari ce se pot ocupa de distribuţie în masă, având deja infrastructura necesară şi permiţându-ne nouă să continuăm să facem ce ştim cel mai bine: cercetare şi dezvoltare în direcţia de noi terapii, de noi patente“, a completat Alex Băciţa, cofondator şi COO al The Cat Health Company.

    Cei doi fondatori au pus bazele proiectului TCHC în 2021, amândoi având experienţă în acest domeniu de cercetare-dezvoltare. Alex Vodă are experienţă în cercetare în domeniul biologiei moleculare şi un doctorat în medicină moleculară şi celulară la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, iar Alex Băciţa este specializat în dezvoltarea de teste clinice şi cercetarea timpurie de noi medicamente, în ultimul deceniu lucrând cu o serie de companii de profil, cum ar fi Biorelate, Labcorp şi Charles River Laboratories – probabil unul dintre cei mai mari parteneri de dezvoltare a medicamentelor din lume pentru marile companii farmaceutice. Cei doi antreprenori s-au cunoscut în timpul studiilor la Universitatea din Manchester şi au colaborat permanent în ultimii 10 ani.

    Ideea de a demara proiectul TCHC a pornit din dorinţa de a accelera procesul de dezvoltare a medicamentelor, după ce fondatorii au observat că în cazul administrării tratamentelor oamenilor, acest proces poate dura între 10 şi 20 de ani.

    „Platforma de predicţie computaţională ne spune cam ce substanţe vrem să includem în pastilele pe care le creăm. Noi vorbim cu contractorii care au fabrici specializate, care fac pastilele cu gust de peşte ş.a.m.d. pentru pisici şi intermediem toate lucrurile necesare pentru testele clinice.” – Alex Vodă, cofondator şi CEO al The Cat Health Company

    „Ne-am dat seama că în spaţiul veterinar, lucrurile se mişcă mult mai rapid. Pisicile au o viaţă mai scurtă, la fel şi câinii, pot să trăiască oriunde între 10 şi 15 ani. Iar, când vorbim de medicaţii în care vrei să vezi care sunt efectele pe termen lung în viaţa animalului, în spaţiul veterinar vorbeşti de 2 până la 5 ani de testare clinică, versus în cazul oamenilor vorbeşti de unul sau două decenii“, a explicat Alex Vodă. Ce face concret The Cat Health Company? Start-up-ul a creat o platformă computaţională care prezice eficacitatea unor terapii pentru anumite boli, acum concentrându-se pe boli care apar la pisici odată cu îmbătrânirea acestora. Echipa TCHC colaborează cu clinici veterinare şi laboratoare pentru a testa aceste terapii. „Platforma de predicţie computaţională ne spune cam ce substanţe vrem să includem în pastilele pe care le creăm. Noi vorbim cu contractorii care au fabrici specializate, care fac pastilele cu gust de peşte ş.a.m.d. pentru pisici şi intermediem toate lucrurile necesare pentru testele clinice. Iar veterinarii trebuie să găsească pisici conform specificaţiilor pe care le facem noi, adică trebuie să aibă simptomele x, dar să nu aibă cealaltă boală care o descalifică, fiindcă este un alt fel de mecanism biologic şi nu se aplică pastilei pe care o facem noi“, a detaliat Alex Vodă. Pentru a-şi testa terapiile, The Cat Health Company are nevoie de aproximativ 300 de pisici pentru fiecare test. Compania colaborează cu clinici veterinare din România şi străinătate pentru a recruta subiecţii necesari pentru studiile clinice. Start-up-ul se concentrează în prezent pe piaţa din SUA şi pe pieţele din Europa. Potrivit fondatorilor, piaţa de îngrijire a animalelor de companie este în continuă creştere, americanii cheltuind sume impresionante pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor lor. „Am văzut o statistică recent care spunea că americanii au cheltuit 700 milioane de dolari pentru costume de Halloween pentru pisicile şi câinii lor. Aproape un miliard de dolari pentru o singură sărbătoare, o singură zi din an, doar pentru costume”, a menţionat Alex Vodă, subliniind potenţialul enorm al pieţei. Start-up-ul a atras până acum o investiţie de 500.000 de euro într-o rundă pre-seed, printre investitori numărându-se Early Game Ventures, precum şi angel investori cu experienţă în industria farmaceutică şi biotech. Compania îşi propune să utilizeze această finanţare pentru a acoperi aproximativ doi ani de operaţiuni, concentrându-se pe dezvoltarea şi testarea terapiilor antiîmbătrânire pentru pisici. Pentru următoarele 12-18 luni, echipa TCHC şi-a propus să finalizeze testele clinice pentru terapiile în curs de dezvoltare şi să le identifice pe cele mai promiţătoare pentru trece mai departe în procesul de aprobare. De asemenea, start-up-ul intenţionează să îşi mărească echipa, căutând în special specialişti în domeniul veterinar şi cercetători în biotehnologie. „Suntem în mijlocul recrutărilor, dezvoltării parteneriatului cu cliniciile veterinare, adică instruim acum veterinarii cum să găsească pisicile care au bolile de care suntem noi interesaţi să le tratăm şi să le recruteze în trial”, a punctat CEO-ul TCHC.

    În prezent, echipa TCHC este formată din patru persoane full-time, plus colaboratori part-time şi aproximativ 10 consilieri din industrie şi mediul academic. Compania îşi propune să ajungă la aproximativ 15 persoane afiliate în misiunea sa de a extinde durata de viaţă a pisicilor şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Alex Vodă şi Alex Băciţa, fondatorii start-up-ului biotech The Cat Health Company

    Ce fac? Cercetare-dezvoltare prin metode computaţionale pentru crearea unor terapii noi cu scopul creşterii longevităţii felinelor.

    Alex Vodă: „Testăm şapte terapii şi vrem să ne extindem la mai multe după următoarea rundă de finanţare, dar în momentul de faţă testăm şapte terapii şi ne aşteptăm ca trei sau patru să ajungă într-un stadiu în care să finalizăm procesul de aprobare.“

    Alex Băciţa: „Practic, ce urmărim este o extensie de viaţă semnificativă şi un patent asupra moleculelor respective sau terapiilor respective, care după poate fi licenţiat companiilor farmaceutice mai mari ce se pot ocupa de distribuţie în masă, având deja infrastructura necesară şi permiţându-ne nouă să continuăm să facem ce ştim cel mai bine: cercetare şi dezvoltare în direcţia de noi terapii, de noi patente.“

    2. Invitat: Daniel Ionescu, cofondator şi CEO InstaSun

    Ce face? A dezvoltat un dispozitiv automatizat pentru protecţie solară.

    „Vom folosi finanţarea pentru a produce în continuare aparate şi pentru a ne duce cu 50 de dispozitive în prima fază în luna octombrie şi încă 50 în luna noiembrie în Dubai, unde avem totul aranjat, avem parteneri locali, avem echipă, avem depozite şi parteneriate deja făcute cu plajele. Singurul lucru care ne mai rămâne de făcut este să discutăm cu companiile de publicitate de pe piaţa din Dubai pentru a găsi parteneri pentru zona de branding pe aparate.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Cepoi, fondator & CEO, Jobful – tehnologie pentru recrutare

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a dublat veniturile şi numărul de angajaţi şi a câştigat şi un client internaţional important – reţeaua hotelieră Wyndham – care deţine printre altele brandul Radisson – astfel că a lansat o rundă de finanţare de 500.000 de euro, pentru a se extinde.

    „Ne-am dublat businessul, pentru al treilea an la rând. Ne apropiem uşor de 400.000 de euro în venituri recurente, deci avem o bază stabilă. Am dublat echipa, suntem momentul de faţă 16 oameni în echipă şi ne tot uităm în ce direcţie să mai investim pentru creştere.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Florin Cornianu, fondator & CEO, 123FormBuilder

    Sute de discuţii până la cumpărătorul perfect

    „Ca să fiu sincer, de-a lungul anilor am avut extrem de multe discuţii. Ca să ajung în punctul ăsta, posibil că am avut peste 100 de întâlniri. Am fost contactaţi de-a lungul anilor de diferite fonduri de private equity şi investitori strategici care au vrut să cumpere o parte sau toată compania. Treaba mea a fost să dau curs fiecărei cereri şi să vedem dacă e oportunitate reală sau nu. „Obiectivul pe care l-au avut Catalyst şi fondul 212 când au investit în noi, evident, a fost să se asigure că îşi vor lua banii înapoi cu un return of investment ca să îi poată da mai departe propriilor acţionari. Şi atunci, practic, a fost această parte din jobul meu să port discuţiile pentru cine ar fi dispus să cumpere măcar fondurile sau unul din fonduri sau chiar toată compania. Şi în acest an lucrurile au mers mai departe cu Kiteworks, adică de la câteva discuţii şi încercări de a afla mai multe despre companie s-a trecut la o scrisoare de intenţie, care a oferit Kiteworks o exclusivitate pentru o jumătate de an, timp în care ei au făcut foarte multe audituri, ca într-un final să ajungem să semnăm pe 30 august documentele finalizate.“

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitată: Carmen Sebe, CEO, platforma de finanţare SeedBlink

    Pe creştere, în ciuda climatului dificil din ecosistemul de start-up-uri tech

    „2024 a început foarte bine. Apoi au fost câteva luni în primăvară, neaşteptat de slabe, undeva prin aprilie-mai, pentru ca apoi surprinzător să creştem la niveluri mai mari decât am avut vreodată. Deci în acest moment aş putea zice că din punctul de vedere al cifrei de afaceri stăm mai bine decât am stat vreodată. Ceea ce este încurajator. Dar asta din cauza că, după cum spuneam, am început să avem o varietate de produse, nu numai platforma de crowdfunding.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.