BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • A apus gloria IT-ului în HR?

    Companiile din retail şi domeniul financiar-bancar sunt vedetele anului când vine vorba de preferinţele angajaţilor, conform TopULUI AngajatoriLOR Undelucram.ro 2024, în timp ce sectorul IT&C, care a dominat clasamentele din ultimul deceniu, face un pas înapoi. Ce înseamnă această schimbare şi cum se transformă piaţa muncii din România?

     

    În fruntea clasamentului realizat de Undelucram.ro se află companii din retail şi FMCG, ca JYSK, Phillip Morris, Deichmann, dm drogerie markt şi Starbucks, recunoscute pentru stabilitatea oferită şi cultura organizaţională pozitivă, aspecte care devin tot mai importante pentru angajaţi. Platforma Undelucram.ro, care reprezintă cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, a realizat acest clasament pe baza feedbackului anonim al angajaţilor, colectat între octombrie 2023 şi octombrie 2024. „Este pentru prima dată în aproape un deceniu când doar o singură companie IT&C se află între primele zece locuri ale clasamentului general. Schimbarea reflectă clar transformările din piaţa muncii românească, iar acest lucru nu poate fi ignorat. Creşterea impozitelor, revenirea la birou după pandemia de COVID-19, valul de disponibilizări şi incertitudinea economică au influenţat considerabil acest sector”, a explicat Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro. Potrivit lui Tudor, companiile din IT&C au atras până acum angajaţii datorită salariilor competitive, flexibilităţii şi oportunităţilor ample de creştere profesională. Totuşi, aceste beneficii au fost parţial umbrite de factori recenţi care au afectat industria: „După o perioadă de expansiune masivă, sectorul IT&C se confruntă cu provocări care i-au diminuat atractivitatea”.

    Topul din 2024 scoate în evidenţă priorităţile mereu în schimbare ale angajaţilor din România. Retailul şi domeniul financiar-bancar s-au afirmat prin oferirea unui mediu de lucru stabil, cu accent pe cultura organizaţională şi dezvoltarea personală. „Angajaţii caută tot mai mult companii care să le ofere un echilibru între viaţa personală şi profesională, o cultură organizaţională puternică şi siguranţa locului de muncă,” subliniază Costin Tudor. „Nu mai este suficient doar să oferi un salariu mare, trebuie să creezi un mediu în care oamenii să se simtă apreciaţi şi motivaţi pe termen lung.” Deşi sectorul IT&C a pierdut teren, Tudor nu consideră că acesta a ieşit complet din peisaj: „Sectorul IT încă reprezintă un pilon important pe piaţa muncii, dar trece printr-o perioadă de reajustare. Companiile IT trebuie să regândească modul în care abordează nevoile angajaţilor, mai ales într-o piaţă unde stabilitatea şi interacţiunea umană devin priorităţi.” Topul din 2024 semnalează o diversificare importantă a pieţei muncii, iar faptul că domenii precum retailul şi financiarul au intrat în top ar putea fi un semn că angajaţii sunt mai atenţi la alte aspecte decât cele tradiţionale. „Este o oportunitate pentru toate industriile să se reinventeze şi să fie mai competitive,” crede Tudor. „Companiile care înţeleg această schimbare şi se adaptează vor reuşi să atragă şi să reţină cei mai buni oameni. Clasamentul din acest an arată că angajaţii apreciază conexiunile umane autentice la locul de muncă, alături de sprijinul şi valorile comunicate de aceste companii – un semn că piaţa devine mai echilibrată şi diversificată.” În ceea ce priveşte impactul evoluţiilor economice recente, CEO-ul Undelucram.ro observă că modificările economice din ultimii ani au avut şi continuă să aibă impact direct asupra percepţiei şi alegerilor de carieră ale angajaţilor. În special în industria IT&C, unde aceste schimbări s-au resimţit puternic, angajaţii au început să caute mai multă stabilitate şi flexibilitate la locul de muncă, ceea ce a influenţat modificările din clasament. 

    Un aspect esenţial al acestui clasament este faptul că se bazează pe feedback anonim al angajaţilor. Tudor explică modul în care se asigură obiectivitatea acestor recenzii: „În primul rând, anonimatul complet al feedbackului le permite angajaţilor să îşi exprime opiniile sincer şi deschis, fără teama de repercusiuni.” În plus, recenziile sunt analizate cu atenţie de echipa de moderatori a Undelucram.ro, care se asigură că acestea respectă drepturile la liberă exprimare, informare şi imagine ale companiilor: „Mai mult, recenziile sunt evaluate pe mai multe criterii relevante, precum oportunităţile de avansare, pachetul salarial, managementul şi atmosfera de lucru, ceea ce asigură o evaluare cuprinzătoare a fiecărei companii. Astfel, avem o imagine clară şi obiectivă asupra culturii organizaţionale şi beneficiilor oferite de fiecare angajator”.  Când vine vorba despre relevanţa criteriilor de evaluare, Tudor spune că acestea sunt extrem de importante pentru deciziile angajaţilor: „Criteriile de evaluare precum echilibrul între timpul la birou şi timpul liber, precum şi oportunităţile de avansare, sunt extrem de relevante pentru angajaţi, dar decizia acestora de a rămâne în compania în care lucrează depinde de mai mulţi factori. De exemplu, dacă un angajat lucrează într-un mediu cu un management sănătos şi sprijin pentru dezvoltarea profesională, dar nu este compensat corespunzător sau nu are perspective de avansare, este posibil să fie tentat să îşi caute un alt loc de muncă. Şi este absolut normal.” Tudor adaugă că fiecare angajat îşi prioritizează nevoile diferit, dar anumite aspecte sunt esenţiale pentru toţi în 2024: „Transparenţa privind politica salarială, beneficiile oferite şi un management care susţine dezvoltarea continuă s-au dovedit a fi factori esenţiali pentru retenţia şi atragerea angajaţilor. De asemenea, echilibrul între viaţa profesională şi personală este foarte important, iar companiile care reuşesc să creeze un mediu de lucru ce sprijină acest echilibru, oferind totodată un pachet salarial corect şi oportunităţi de avansare, au mai multe şanse să rămână atractive pentru angajaţi.”

     

    Ce îşi doresc angajaţii anului 2025?

    În ceea ce priveşte evoluţia preferinţelor angajaţilor pentru anul viitor, Costin Tudor spune că este dificil de făcut o prognoză clară, dată fiind volatilitatea economică şi situaţia geopolitică globală. „Răspunsul este: depinde,” afirmă el. „Dacă până acum eram obişnuiţi să spunem că piaţa muncii este dinamică, astăzi, având în vedere situaţia geopolitică extrem de complexă la nivel global, putem afirma că această dinamică va accelera exponenţial.” Totuşi, el subliniază că domeniul inteligenţei artificiale ar putea juca un rol esenţial în viitorul sectorului IT. „Dacă domeniul inteligenţei artificiale va evolua conform prognozelor, va fi nevoie de o forţă de muncă motivată care să contribuie la dezvoltare. Din această perspectivă, cred că sectorul IT are şanse reale să revină în topul preferinţelor angajaţilor.” Pentru companiile care îşi doresc să îşi îmbunătăţească poziţia în clasamentul viitor, Tudor oferă un sfat clar: „Transparenţă, transparenţă, transparenţă!” El explică că o strategie de HR şi comunicare autentică, bazată pe deschiderea reală faţă de angajaţi, poate face diferenţa. „Recomandarea mea principală este să adopte o cultură organizaţională centrată pe înţelegerea nevoilor angajaţilor şi pe empatie autentică. O companie care îşi încurajează angajaţii să ofere feedback anonim pe platforma noastră are şanse reale să culeagă roadele în clasamentul de anul viitor.” Cât despre modul în care diversificarea industriilor ar putea schimba peisajul pieţei muncii pe termen lung, Tudor observă că această diversificare este o premieră, dar crede că va continua. „Pe măsură ce clasamentul prindea contur, m-am întrebat dacă 2024 reprezintă începutul unui nou trend în employer branding sau doar o excepţie. Personal, cred că viitorul va aduce un top cu o mare diversitate de industrii, dar şi cu un loc special pentru IT&C.” În ceea ce priveşte perspectivele platformei Undelucram.ro, Costin Tudor anunţă extinderi şi inovaţii: „Clasamentul este deja prezent de câţiva ani în ţările unde reţeaua WhereWeWork.com a creat platforme similare. Ne bucurăm să anunţăm că la sfârşit de noiembrie vom face publice topurile locale din Republica Moldova, Bulgaria, Grecia şi Ungaria.” Pe viitor, echipa ia în considerare introducerea unui nou criteriu de evaluare, axat pe incluziune, pentru a reflecta mai precis preferinţele angajaţilor. Totodată, planurile pentru 2025 includ lansarea catalogului „Top 100 angajatori pentru care să lucrezi” şi organizarea conferinţei „Top angajatori Undelucram.ro,” care va dezbate tendinţele şi bunele practici din industria de HR.   

     

    Care sunt cele mai apreciate companii de către propriii angajaţi?

    1. JYSK România

    2. Philip Morris România

    3. Deichmann

    4. dm drogerie markt

    5. Starbucks România

    6. Beko România

    7. Provident Financial România

    8. First Bank

    9. Nagarro

    10. Libra Internet Bank*

    Sursa: Top Angajatori Undelucram.ro 2024; 

    *Fiecare companie din clasamentul Undelucram.ro este evaluată pe baza aceloraşi criterii, incluzând o notă generală (70%) şi câte o notă pentru cinci criterii esenţiale (fiecare cântărind 6%): oportunităţi de avansare, pachet salarial, echilibrul între muncă şi timp liber, calitatea managementului şi valorile organizaţionale. Acestea au fost extrase din recenziile anonime lăsate de angajaţi între octombrie 2023 şi octombrie 2024. În afara acestui clasament general, Undelucram.ro a realizat şi câte un clasament pe industrii: asigurări, bănci, BPO şi servicii, consultanţă, inginerie, IT&C, restaurante şi cafenele cu servire rapidă, retail alimentar, retail non-alimentar, producţie de bunuri de larg consum, producţie industrială, sănătate şi farma, telecomunicaţii.

  • În aşteptarea unor vremuri mai bune

    Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender, a explicat într-o întâlnire recentă cu presa că, deşi compania continuă să înregistreze performanţe financiare solide, adoptă o strategie conservatoare, pregătindu-se pentru oportunităţi mai favorabile în viitor.

    Ne vedem de business şi aşteptăm condiţii mai bune pentru a face paşi importanţi”, a spus Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender, în cea mai recentă întâlnire cu presa, organizată online. Discuţia a fost axată pe implicaţiile noilor reglementări contabile implementate de companie şi pe rezultatele financiare ale companiei în 2023, dar antreprenorul a răspuns şi întrebărilor axate pe posibila listare a companiei, cât şi pe cele legate de sentimentul general al pieţei la final de 2024. „Voiam doar să vă punem la zi, pentru a evita o înţelegere greşită a raportului. În esenţă, trecerea la acest nou standard schimbă modul în care se recunosc veniturile,” a precizat Talpeş, referindu-se la cifrele anunţate de companie. „Modul acesta de abordare, un mod modern care asigură o anumită vizibilitate legată de datele financiare, este deja adoptat de alte ţări.”

    Potrivit lui Talpeş, Bitdefender aplică deja aceste standarde la nivel de grup în Olanda, unde compania raportează consolidat. La nivel local însă, pentru Bitdefender SRL din România, trecerea la noul standard presupune o „reaşezare” care ar putea părea îngrijorătoare la prima vedere. „Dacă până acum recunoaşterea veniturilor era făcută în momentul facturării, acum se face o procesare a facturii care este mult mai granulară. În cazul unor contracte pe 3 ani, veniturile sunt recunoscute lună de lună, ceea ce poate afecta semnificativ modul în care se prezintă bilanţul financiar,” a explicat Talpeş.

    El a subliniat că acest nou standard va duce la o „dezaliniere” între datele financiare ale entităţii locale şi ale grupului, însă această situaţie este temporară. „Absorbţia se va face în trei ani. 2023 a fost primul an, 2024 al doilea, iar în 2025 bilanţul financiar al Bitdefender SRL va fi aliniat ca tendinţe cu cele ale grupului,” a spus el. Chiar şi cu aceste ajustări, Bitdefender a reuşit să înregistreze rezultate record la nivel de grup. Veniturile nete au fost de 391,9 milioane de dolari, o creştere de 16%, iar profitul operaţional ajustat (EBITDA) a fost de 85 de milioane de dolari, o creştere de 21,7%. „2023 este un an în care am atins nişte recorduri,” a afirmat Talpeş. „Indicatorul Net Revenues l-am putea compara cu cifra de afaceri actuală, cu noul standard adoptat în România în momentul ăsta. Prezentăm şi doi indicatori care ţin de profitabilitate, adjusted EBITDA, respectiv free cash flow. Aici vedem creşteri la fiecare.” 

    Discutând contextul global, Talpeş a recunoscut că 2023 a fost un an dificil la nivel macroeconomic. „2023 a început la sfârşitul lui 2022 groaznic, cu incertitudini majore în piaţă. Companiile europene şi-au revizuit bugetele deja în primul sau al doilea trimestru de execuţie, ceea ce a creat o instabilitate foarte mare,” a explicat el. Totuşi, 2024 a debutat sub semne mai bune, cu o creştere a facturării superioară lui 2023. „2024 a fost un an mai stabil, dar conservator”, a precizat CEO-ul. Florin Talpeş a menţionat şi dificultatea de a prezice evoluţiile viitoare, având în vedere numărul mare de incertitudini globale. „Sunt foarte multe necunoscute: alegerile din Statele Unite, situaţia geopolitică cu războaiele active din Orientul Apropiat şi Ucraina, precum şi posibilitatea unor conflicte în Asia,” a spus el. Un subiect important al discuţiei a fost listarea pe Nasdaq, care a fost amânată din cauza condiţiilor de piaţă. „Am depus dosarul în decembrie 2021, dar nu am ieşit pe bursă pentru că mediul nu a fost prietenos,” a explicat Talpeş. „Investitorii nu au avut apetitul necesar. Pur şi simplu, au preferat companii existente, aşteptând o reaşezare a pieţei.” El a adăugat că analiştii şi investitorii încă aşteaptă stabilizarea contextului economic şi politic, mai ales după alegerile din SUA. „Suntem pregătiţi, suntem în contact constant cu investitorii şi analiştii, dar nu ne hazardăm. Când vor fi condiţii bune, vom vedea şi noi ce şi cum,” a afirmat el, arătând că Bitdefender rămâne pregătită pentru o eventuală listare, dar rămâne prudentă.

     

    Strategia Bitdefender, un echilibru între creştere şi profitabilitate. Florin Talpeş a oferit şi o perspectivă asupra strategiei de creştere a companiei pentru anul 2024, subliniind în acelaşi timp o serie de aspecte structurale care definesc ADN-ul Bitdefender. „Noi am pornit într-un mediu în care nu exista un ecosistem de start-up-uri bine finanţat, aşa cum vedem în Statele Unite,” explică Talpeş. Din acest motiv, modelul de afaceri al companiei a fost întotdeauna axat pe un echilibru între creştere şi profitabilitate, o strategie ce contrastează cu abordarea agresivă a creşterii adoptată de multe companii din Silicon Valley. În timp ce multe firme din ecosistemul american de tehnologie s-au concentrat pe o expansiune rapidă, adesea acceptând pierderi semnificative, Bitdefender a adoptat un model mai prudent. „Am avut mereu mixul acesta de creştere plus profit,” spune Talpeş, subliniind că această abordare echilibrată a fost esenţială pentru succesul pe termen lung al companiei. Chiar şi în condiţiile în care Bitdefender este dispus să sacrifice un anumit procent de profitabilitate pentru a investi în creştere atunci când există oportunităţi majore, prioritatea rămâne menţinerea unei structuri financiare sănătoase. În ceea ce priveşte perspectivele pentru anul 2024, Talpeş a fost rezervat în a oferi cifre exacte, invocând o strategie de prudenţă care imită practicile companiilor publice americane de tehnologie. „Din 2021, ne comportăm ca o companie publică în mediul nostru intern virtual,” explică CEO-ul, menţionând că Bitdefender organizează regulat simulări de tip „earnings calls” pentru a exersa răspunsuri la întrebări dificile, la fel ca o companie listată. „Răspunsul, dacă am fi publici, este că încă n-am da în vileag estimările de creştere,” spune Talpeş. Totuşi, el oferă o direcţie generală: „Vorbim despre creşteri de doi digiţi, stable digit,” sugerând că Bitdefender se aşteaptă la o creştere solidă pentru anul în curs. În ceea ce priveşte planurile de fuziuni şi achiziţii (M&A) prin intermediul Bitdefender Voyager Ventures, vehiculul de investiţii al companiei, Talpeş a fost la fel de precaut, dar optimist: „Este ceva în cuptor legat de M&A,” spune el, sugerând că negocierile sunt în desfăşurare. „Vom vedea tranzacţii fie în 2024, fie în 2025,” adaugă Talpeş, precizând că acest tip de procese sunt adesea complexe şi dependente de multiple variabile legale şi financiare.

     

    Contra curentului în piaţa muncii IT. În ceea ce priveşte resursa umană, Talpeş a subliniat importanţa României pentru Bitdefender. „La nivel global, suntem peste 2000 de angajaţi, iar România are partea leului. Cartierul general este la Bucureşti, iar a doua echipă ca mărime este cea din Statele Unite,” a menţionat el. Într-un context global în care multe companii tech au făcut restructurări masive, Bitdefender a continuat să recruteze şi să investească în reskilling. În ceea ce priveşte concedierile din industria tech, per ansamblu, CEO-ul Bitdefender consideră că acestea au ţinut de oporunitatea oferită marilor companii de contextul impredictibil care a caracterizat anul 2024. Concedierile în cadrul companiilor listate la bursă au un impact important asupra percepţiei investitorilor, iar piaţa reacţionează adesea sensibil la astfel de ştiri. Florin Talpeş subliniază că această sensibilitate se datorează în mare parte modului în care investitorii interpretează restructurările şi potenţialele probleme economice din spatele lor. „Investitorii sunt foarte sensibili la veştile negative,” explică Talpeş, ceea ce înseamnă că orice semnal negativ poate duce la fluctuaţii imediate ale preţului acţiunilor. Anul care a trecut a fost caracterizat de provocări economice globale, un context pe care Florin Talpeş îl descrie ca fiind o „fereastră de timp” în care companiile au putut face schimbări structurale importante. „Dacă faci ceva care într-o vreme bună ar arăta rău, acum nu mai arată rău,” explică acesta. Practic, mediul economic nefavorabil a permis marilor companii să facă ajustări strategice fără să stârnească panică pe pieţele de capital, întrucât investitorii erau deja conştienţi de dificultăţile macroeconomice. Astfel, companiile listate la bursă au folosit această perioadă de instabilitate pentru a face restructurări necesare. „Toată lumea face lucrul acesta,” a spusTalpeş, subliniind faptul că impactul acestor măsuri a fost atenuat de faptul că astfel de decizii au devenit o practică obişnuită. O altă forţă majoră care a contribuit la transformările din companii a fost avansul rapid al tehnologiilor de inteligenţă artificială generativă. „AI generativ a crescut productivitatea,” afirmă CEO-ul Bitdefender, explicând că aceasta permite companiilor să finalizeze proiecte complexe cu echipe mult mai mici. Sarcini care anterior necesitau 100 de oameni pot fi acum realizate cu 90, 70 sau chiar mai puţini angajaţi, datorită eficienţei sporite. Pentru unele firme, aceasta a însemnat redistribuirea angajaţilor în alte proiecte sau iniţiative de reskilling. În alte cazuri, restructurările au fost inevitabile, deoarece anumite competenţe nu mai erau relevante. „Poate zic, uite, acei 40 pe care i-am eliberat nu mai au competenţele de care am nevoie,” explică Talpeş, sugerând că valul tehnologic a schimbat nevoile de resurse umane ale companiilor. În ceea ce priveşte impactul pe piaţa de outsourcing din România, Talpeş atrage atenţia că ţara noastră este „în supply chain, nu în prima linie.” Companiile româneşti de outsourcing sunt dependente de sănătatea economică a clienţilor lor internaţionali. „Dacă clienţii mei tuşesc, o să fac şi eu pneumonie,” spune el, evidenţiind vulnerabilitatea companiilor româneşti la fluctuaţiile economice globale. Efectele acestui context economic s-au resimţit şi în România, unde unele companii au fost forţate să se restructureze, în timp ce altele au profitat de oportunitatea de a-şi optimiza activitatea. Bitdefender, pe de altă parte, a adoptat o strategie diferită, continuând să investească în recrutare şi în pregătirea angajaţilor pentru noile cerinţe tehnologice. „Noi avem o concentrare foarte mare pe reskilling,” a spus Talpeş. Bitdefender a investit în programe de recalificare, adaptându-se la valul de transformări aduse de AI. „Avem o echipă de cercetare teoretică care lucrează pe noile modele deja de vreo şase ani,” adaugă el, subliniind că firma era deja pregătită pentru aceste schimbări tehnologice.

     

    Nu aduce anul ce aduce statul? Într-o mişcare ce ar putea avea un impact major asupra sectorului tech, guvernul român pare să ia în considerare eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT, o decizie care, conform lui Florin Talpeş, nu este deloc o surpriză. „Ne aşteptăm la eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT. Era deja menţionat în strategia PNRR, deci nu este o surpriză completă. Îngrijorarea noastră este că vor fi introduse noi taxe, ceea ce ar putea afecta inflaţia şi alte aspecte economice,” a explicat Talpeş, subliniind că această decizie ar putea deveni o povară majoră pentru companii. El a avertizat asupra riscurilor economice şi de planificare dacă taxarea suplimentară este implementată fără o notificare adecvată. „Dacă această măsură se implementează de la începutul anului viitor, ar fi prost, pentru că nu dai companiilor timp să se pregătească. Este important să avem un semnal clar din timp, ca să putem să ne ajustăm strategia,” a subliniat el. O astfel de abordare ar putea forţa companiile să ia decizii reactive, destabilizând operaţiunile şi planurile de investiţii. Omul de afaceri şi-a exprimat îngrijorarea că guvernul ar putea apela la noi taxe ca o soluţie pe termen scurt pentru a creşte veniturile bugetare, în loc să se concentreze pe colectarea eficientă a taxelor existente, cum ar fi TVA-ul. „Este mai uşor să măreşti taxele pe termen scurt decât să implementezi reforme eficiente,” a adăugat CEO-ul Bitdefender.    

  • 100 tineri manageri de top. Elena Radu, Medialine România

    Elena Radu, director operaţional, Medialine România (Medialine EuroTrade SRL, parte din Grupul Medialine), 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023, România): + 12,7 mil. lei

    „Apreciez foarte mult comunicarea eficientă, seriozitatea, respectarea termenelor şi spiritul de colaborare. Aceste calităţi creează un mediu de lucru pozitiv şi productiv. Îmi doresc ca toţi să se simtă confortabil să ceară ajutor când întâmpină dificultăţi, pentru a menţine fluxul de lucru fără întreruperi. Mă deranjează când lipsesc aceste aspecte, deoarece pot încetini progresul echipei şi afecta moralul.”

    Elena Radu a fost cooptată în echipa Medialine acum şapte ani, în tot acest timp trecând prin diverse funcţii, de la vânzări la marketing. Are o vastă experienţă în lucrul cu oamenii şi coordonarea echipelor locale, dar şi integrarea în echipa internaţională. Medialine este o companie internaţională specializată în furnizarea de soluţii IT complete şi personalizate pentru companii medii şi mari, operând în peste 20 de locaţii din Germania, Austria şi România. Compania funcţionează ca un hub digital de business pentru companiile care pot accesa dintr-un singur loc toate serviciile IT necesare în operaţiunile de business. Elena Radu are pregătire în domeniul economiei şi afacerilor internaţionale şi şi-a început cariera în sectorul financiar, ocupând diverse funcţii în companii precum Generali sau Taxhouse.

  • 100 tineri manageri de top. Andreea-Elena Suharov, Microsoft România: În era AI-ului, îmi doresc să fiu un lider de opinie. Cred că fiecare poate contribui la scrierea istoriei, într-o măsură mai mare sau mai mică

    Andreea-Elena Suharov, Support Engineering Manager, Microsoft România, 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023)*: 688,3 mil. lei 

    Număr de angajaţi: > 1.650, în Bucureşti, Iaşi, Timişoara

    *conform datelor de la Ministerul Finanţelor

    „Primul meu rol de manager a fost cea mai mare lecţie de carieră. Credeam cu tărie că totul este despre cifre. Eram un mic roboţel: business versus oameni. Doar că, de fapt, este despre echilibrul dintre cele două. Sună foarte uşor. Este, însă, cel mai dificil lucru în management, pentru că niciunul nu poate funcţiona fără celălalt.”

    Are o experienţă de peste 10 ani în diverse industrii şi organizaţii şi spune că într-un prezent puternic digitalizat, obiectivul său este de a îmbina tehnologia cu experienţa în management. „În era AI-ului, îmi doresc să fiu un lider de opinie. Cred că fiecare poate contribui la scrierea istoriei, într-o măsură mai mare sau mai mică, folosindu-se de skillurile pe care le are şi pe care le dezvoltă. Este nevoie doar de voinţă.” Pentru a-şi gestiona programul, povesteşte ea, foloseşte foarte mult Copilot, asistentul AI al companiei, „căruia îi antrenez «muşchiul digital» pentru tot ce înseamnă mailuri, chaturi, prezentări, care se concretizează într-un to do list digital. De acolo, pe parcursul zilei, reprioritizez sarcinile în funcţie de nevoile echipei, ale clienţilor sau ale businessului”.

  • AI şi generative AI au roluri diferite, dar complementare

    Inteligenţa artificială (AI) atrage din ce în ce mai mult interesul companiilor şi al autorităţilor din România, având un potenţial şi un impact semnificativ asupra performanţelor acestora. În acest context, diferenţele şi rolurile complementare dintre AI tradiţional şi AI generativ devin esenţiale pentru înţelegerea aplicabilităţii lor în diverse domenii. Deşi au funcţii distincte, ambele tehnologii contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, explică Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS – furnizor de software de analiză avansată a datelor.

    AI-ul tradiţional este orientat pe sarcini concrete şi lucrează pe baza unor reguli fixe şi a datelor istorice, fiind capabil să analizeze tipare şi să facă predicţii exacte bazate pe trecut”, explică Adrian Niga, pentru BUSINESS Magazin. El dă un exemplu: AI-ul Generic poate produce predicţii sau decizii – luând în calcul anumite procese şi istoricul acelor procese – practic se comportă asemenea unei persoane responsabile cu stabilirea unei strategii, care ia decizii pe baza unui set de reguli bine definite, luând în calcul informaţiile pe care le are la dispoziţie (cea mai bună predicţie a viitorului este trecutul). Prin comparaţie, AI-ul generativ este o tehnologie mai nouă, capabilă să creeze conţinut original – texte, imagini, muzică – pornind de la un set de date iniţial. Practic, AI-ul generativ funcţionează similar unui povestitor care umple golurile în informaţie cu noi idei. „Tu eşti cel care începe povestea şi dă câteva detalii: «A fost odată ca niciodată un prinţ care locuia peste mări şi ţări» şi «trebuia să îl găsească pe zmeu» şi «trebuie să o salveze pe Ileana Cosânzeana» – iar povestitorul umple golurile şi creează povestea luând în calcul acele informaţii pe care le are, creând conţinut complet original. Acest tip de AI este din ce în ce mai utilizat, nu doar pentru automatizare, ci şi pentru a crea conţinut creativ necesar în marketing, design sau chiar pentru generarea de cod. AI-ul Generativ – este o subcomponentă a AI-ului Generic”, spune Adrian Niga.

    Pentru companii, diferenţa dintre AI şi generative AI este esenţială. „AI-ul tradiţional aduce eficienţă operaţională, pe când AI-ul generativ extinde posibilităţile creative şi de inovare, deschizând noi canale de interacţiune cu clienţii. Astfel, AI-ul generativ vine să completeze AI-ul tradiţional, nu să îl înlocuiască, oferind un plus de valoare în scenarii de business creative şi complexe.” Adrian Niga spune că România este o piaţă deschisă la inovaţie, în special în mediul privat, unde există o tendinţă puternică de integrare a tehnologiilor de AI în diverse industrii, inclusiv energie, utilităţi şi sectorul bancar.
    „Companiile româneşti sunt receptive la implementarea soluţiilor de AI, motivată şi de afilierea multor organizaţii locale la corporaţii internaţionale care impun standarde globale şi integrează componente de AI în operaţiuni”, explică executivul. Tot el adaugă că în sectoare ca retailul şi energia, AI-ul este utilizat pentru a anticipa cererea sau consumul pe baza unor factori precum sezonalitatea şi datele istorice. Spre exemplu, există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.

    În ceea ce priveşte sectorul public, deşi există un interes clar pentru digitalizare şi AI, ritmul de adopţie este încă încetinit de necesitatea modernizării infrastructurii şi a unei digitalizări de bază. „Aceasta creează o bază pe care AI-ul ar putea ulterior să fie implementat eficient în servicii publice, cum ar fi managementul resurselor sau colectarea de taxe. Alte ţări europene au început deja să exploreze aceste scenarii, iar în Grecia, de exemplu, utilizarea AI în cloud public este o practică comună, datorită investiţiilor semnificative în digitalizarea administraţiei”, punctează executivul.

    Ce impact va avea noua revoluţie industrială asupra locurilor de muncă este una dintre cele mai fierbinţi întrebări. Ce se va pierde? Ce vom câştiga? AI-ul ar putea să potenţeze unele joburi, lăsând oamenilor mai mult loc pentru creativitate. Un lucru este însă cert: tehnologia va căpăta tot mai mult teren în vieţile noastre personale şi profesionale, iar în curând în CV-uri, capacitatea de a folosi unele ca AI vor fi la rubrica competenţelor, aşa cum este acum folosirea Excelului.

    La nivelul autorităţilor, există provocări legate de reticenţa la schimbare şi de complexitatea proceselor de implementare a AI-ului. În contrast, exemplele internaţionale arată că utilizarea AI în administraţia publică poate aduce beneficii reale în ceea ce priveşte eficienţa şi predictibilitatea deciziilor, de la anti-fraudă până la predicţii în domeniul sănătăţii sau în domeniul colectării de taxe. Adrian Niga consideră că o modalitate bună prin care atât sectorul privat cât şi cel public vor fi mai deschise către adoptarea de tehnologii emergente, în care includem şi soluţii cu inteligenţă artificială, este puterea exemplului.

    „Pieţele din aria mea de responsabilitate, din sud estul Europei, sunt similare cu piaţa din România, din punctul de vedere al comportamentului clienţilor şi al nevoilor de afaceri pe care clienţii le exprimă în cadrul proiectelor comune. Există domenii în care România este mai avansată în adoptarea unor soluţii emergente şi inovative, însă similaritatea comportamentului clienţilor la adoptarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială este foarte mare”, argumentează executivul. În Grecia, explică el, există clienţi cu o deschidere mare către soluţii de cloud public, cu componente de inteligenţă artificială, şi pentru care utilizarea cloudului public este prima opţiune, atât în sectorul privat cât şi în sectorul public, acolo unde investiţiile în digitalizare sunt prioritare pentru multe procese. De altfel, Slovenia poate fi considerată o piaţă în care în domeniul serviciilor financiare (bancar, asigurări) penetrarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială la clienţii locali, este foarte des întâlnită, însă ţine foarte mult şi de faptul că multe din ţările din Europa de Sud-Est sunt considerate incubatoare sau pilot pentru soluţii cu o componentă mare de inovaţie. „Cred că putem lua exemplu inclusiv în domeniul privat şi România să devină un hub de inovaţie în implementarea soluţiilor care au componente AI. Astfel vom deveni pionieri în multe procese şi cel mai probabil rezultatele vor fi pe măsură. Există însă şi riscul că anumite proiecte să nu dea rezultatele scontate şi bănuiesc că de acolo există şi reticenţa în a avea o adoptare accelerată. Ca orice ţine de nou, riscul este direct proporţional cu beneficiile, iar România câteodată are un comportament defensiv în ceea ce priveşte adopţia tehnologilor emergente.”

    Peste 10 ani, Adrian Niga este de părere că AI-ul va ajunge să fie ceva standard în marea majoritate a companiilor. „Aşa cum telefonul mobil de tip smartphone a devenit ceva complet banal pentru toată lumea şi des întâlnit, şi soluţiile care au componente de AI vor urma acelaşi trend. Dacă vă aduceţi aminte la apariţia telefoniei mobile, multă lume spunea că nu va rezista şi că tot telefonia fixă va rămâne modalitatea de bază pentru comunicaţii, iar acum marea majoritate a oamenilor folosesc telefonul mobil atât pentru comunicaţie cât şi pentru socializare sau plăţi – lucru care părea complet nefezabil acum mai bine de 20 de ani.”

    Întrebat dacă AI-ul va înlocui locurile de muncă, reprezentantul SAS subliniază că rolul AI-ului este de a automatiza sarcini repetitive, permiţând angajaţilor să se concentreze pe activităţi de supervizare şi pe sarcini care necesită creativitate şi abilităţi de rezolvare a problemelor. „Cred că este una din cele mai des întâlnite întrebări mai ales din partea personalului de execuţie, unde această frică persistă. În realitate, marea majoritate a companiilor care au implementat soluţii cu inteligenţă artificială încorporată au angajat resurse noi şi au mutat personalul care făcea anumite procese să supervizeze procesele care au rezultat din urma implementării soluţiilor. AI-ul, după părerea mea, este un trend care va crea noi joburi şi noi procese ce trebuie gestionate de către oameni. AI-ul nu va ajunge să fure joburi, ci le va augmenta pe cele existente, luând procesele repetitive şi învechite şi înlocuindu-le cu altele care aduc un plus valoare suplimentară, atât business-ului, cât şi companiilor/ instituţiilor care le vor implementa.”

    Adrian Niga menţionează că industria locală este foarte asemănătoare cu cele de IT din alte state europene, diferenţele fiind subtile. „Sunt mici diferenţe în ceea ce priveşte adopţia anumitor tehnologii, însă, din perspectiva awarenessului şi a generalităţilor, atât România, cât şi Europa sunt aliniate la toate trendurile globale. Iar lucrul acesta se aplică şi clienţilor şi nevoilor lor, atât din mediul privat, cât şi din cel public. Este un lucru pozitiv, fiindcă resursele sunt de cele mai multe ori regionale şi, atunci când se discută despre aceleaşi trenduri/soluţii şi tehnologii, singura barieră care poate apărea este cea lingvistică, desigur, la ora actuală nici aceasta nu mai apare decât în cazuri foarte izolate. Momentan, nu aş schimba nimic. Cred că industria în care activez se schimbă de la o zi la alta şi apar tot timpul lucruri noi şi interesante; drept urmare, îmi doresc să mă pot adapta la toate schimbările şi lucrurile noi care apar pentru a fi în continuare relevant în această industrie.”


    Parcursul profesional

    Adrian Niga a fost atras de tehnologie de când era copil, iar facultatea urmată – Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii – a avut o parte tehnică destul de însemnată şi i-a dezvoltat o mentalitate analitică, care l-a ajutat în carieră. „Însă realitatea este că am ajuns să lucrez în IT din pură coincidenţă, deoarece bankingul îmi plăcea destul de mult la vremea respectivă. Am întâlnit o cunoştinţă care căuta oameni de sales în domeniul telco/IT integrator. Experienţa mea foarte bună de a interacţiona cu oamenii a făcut diferenţa şi am zis că, fiind un domeniu care m-a atras de mic, merită să încerc o schimbare de direcţie. Se pare că am luat decizia corectă, fiindcă în momentul de faţă fac ceea ce îmi place şi, astfel, munca nu mai poate fi considerată muncă.”

    Iar dacă ceea ce îi plăcea să facă în copilărie s-ar fi „materiilizat”, Adrian Niga nu mai vorbea despre AI şi noile tehnologii şi nu mai reprezenta o companie de IT pentru că ar fi fost jurnalist sau scriitor. „Mi-a plăcut foarte mult să citesc în copilărie şi visam să devin jurnalist şi scriitor. Dar, fiind un copil al anilor ‘90, părinţii m-au îndrumat spre partea reală, nu umanistă, a şcolii, fiindcă au considerat că tot ceea ce ţine de inginerie este de viitor (nu au greşit, însă uneori mă gândesc cum ar fi fost viaţa mea dacă aş fi urmărit visul de a deveni jurnalist)”, mai spune el.

    Există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.
    Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS

    O zi din viaţa lui Adrian Niga începe cu prioritizarea taskurilor din ziua respectivă şi pentru următoarea zi, având în vedere că el coordonează o regiune extinsă. „Fiind o regiune care este compusă din 13 ţări, sunt multe lucruri care apar şi în afara programului şi trebuie rezolvate a doua zi cel târziu. Ulterior, încerc să am întâlniri cu partenerii cheie în prima parte a zilei, pentru a dedica a doua parte a zilei activităţilor care necesită focus şi soluţionarea problemelor în decursul zilei în curs sau challengeurilor care au un grad mai mare de complexitate şi necesită implicarea mai multor departamente.”

    Departamentul de Channel interacţionează cu multiple alte departamente interne şi este necesară o aliniere cât mai bună între toate părţile implicate pentru a avea succes. Ultima parte a zilei este de cele mai multe ori pentru a reflecta asupra situaţiilor mai complicate, atât din interiorul echipei, cât şi din partea clienţilor sau partenerilor, unde sunt necesare acţiuni suplimentare şi planning-ul pentru ziua următoare.

    De asemenea, anii postpandemie au fost o adevărată lecţie despre adaptabilitate, menţionează reprezentantul SAS. „Ultimii doi ani au subliniat cât de rapid se schimbă trendurile şi nevoia de a fi parte a unei echipe suficient de agile pentru a ţine pasul cu ele”, explică Adrian Niga, adăugând că un obiectiv important pentru acest an este finalizarea proiectelor de digitalizare şi optimizare, cu un accent pe colaborarea cu sectorul public şi cel privat. Însă, pe lângă misiunile profesionale, există o rezoluţie personală mai discretă dar la fel de importantă: timpul petrecut cu familia. „Fiica mea are aproape doi ani şi îmi doresc să evadăm cât de mult putem din oraş, să ne bucurăm împreună de această perioadă atât de specială.”

    Echipa din care face parte Adrian Niga s-a schimbat în ultimii doi ani, iar în prezent reuneşte circa 15 persoane – atât local cât şi regional. „Au fost o serie de schimbări interne şi de go-to-market ale companiei care au necesitat o reîntocmire aproape completă a echipei din care fac parte – sud-estul Europei (exceptând România) fiind acoperit exclusiv prin parteneri. Asta a necesitat adiţia de membri care să se ocupe atât de businessul existent împreună cu partenerii, cât şi de oameni tehnici sau de suport, care să susţină un activitatea indirect împreună cu partenerii.”

    Una dintre persoanele care l-au inspirat cel mai mult în ultimii doi ani pe Adrian Niga este chiar unul dintre colegii din echipa de leadership din cadrul SAS. „Am avut norocul să am o echipă de leadership, atât locală, cât şi regională, de la care am învăţat foarte multe în ultimii ani – pot spune că a fost cea mai bună perioadă pentru dezvoltarea mea, atât personală, cât şi profesională. Am avut un vice-president pe linia mea de business, care se ocupa de echipa de Channel, responsabil pentru toată EMEA, de la care am învăţat foarte multe şi căruia îi sunt foarte recunoscător. Pe plan personal, am învăţat foarte multe de la soţia mea, care este un monument al eticii muncii şi al perseverenţei şi, de multe ori, al răbdării. Cred că secretul unei relaţii de lungă durată este să aveţi unul de la celălalt de învăţat, iar eu cred că mai am foarte multe lucruri pe care le pot învăţa de la ea.”

    Despre provocări, Adrian Niga spune că marea majoritate a acestora au fost, de cele mai multe ori, legate de mindseturi diferite. „Oamenii tind să ţină la părerile lor şi, dacă nu sunt pregătiţi să accepte alte idei sau acestea nu sunt aliniate cu ceea ce îşi doresc, de cele mai multe ori acţionează cu aversiune. Informaţiile trunchiate şi, de multe ori, lipsa mea de maturitate în anumite situaţii au dus la anumite provocări, însă cred cu tărie că de pe urma provocărilor înveţi cel mai mult.”

    De asemenea, un lider adevărat ştie să-şi privească greşelile în faţă, consideră el. „Răbdarea a fost mereu o provocare pentru mine. Dacă aş putea călători în timp, i-aş spune tânărului Adrian să nu tragă concluzii pripite şi să evite să judece fără toate datele. Am făcut greşeli, uneori pentru că am fost prea nerăbdător şi mi-am format opinii premature”, a spus Niga.

    El este de părere că rezilienţa şi răbdarea sunt calităţi esenţiale într-un domeniu în care schimbările sunt constante şi adesea dificile. „Rezilienţa şi răbdarea sunt două calităţi absolut necesare în domeniul IT. Rezilienţa, deoarece schimbările şi adopţia de soluţii şi tehnologii noi necesită timp, şi răbdarea, fiindcă orice este nou trebuie explicat şi demonstrat înainte de a fi adoptat. Unui angajat care s-ar alătura echipei mele, cred că aceleaşi două calităţi i-ar fi necesare. Pun mult mai mult accentul pe soft skills, pe potenţialul oamenilor, în detrimentul know-how-ului aplicat industriei de IT. De asemenea, componenta de business oriented şi adaptabilitatea la situaţii noi sunt skilluri care pot face diferenţa între un om performant şi unul care nu reuşeşte să îşi îndeplinească obiectivele.”

    Un sfat pe care îl are Adrian Niga pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este ca aceştia să încerce să înveţe cât mai multe lucruri înainte de a-şi alege drumul profesional. „Sunt mulţi oameni care nu se regăsesc în joburile lor şi, din acest motiv, productivitatea şi satisfacţia lor scad,” spune Niga, subliniind cât de important este ca tinerii să descopere ce îi pasionează cu adevărat. „Este esenţial să faci ceva care îţi aduce bucurie şi împlinire, pentru că atunci când munca nu este o povară, totul vine mai uşor.”

    Pe lângă pasiune, Niga sfătuieşte noile generaţii să fie realiste în ceea ce priveşte aşteptările de la un loc de muncă, în special în domenii precum IT-ul, unde competiţia este acerbă. „Sunt foarte mulţi tineri care vin de pe băncile facultăţii în domenii cum este IT-ul, cu aşteptări nerealiste – cred că asta vine şi din educaţia primită atât în şcoală, cât şi de acasă. Toată lumea este bună pe un anume domeniu, însă, până când ajungi să descoperi acel lucru şi să-l creşti, cred că este nevoie de multă muncă şi multă răbdare. Lucruri care sunt pierdute din vedere de mulţi tineri,” a mai punctat el.

    În următorii 10 ani, Adrian Niga îşi doreşte să conducă, la nivel european sau poate global, o linie de business. „Cred că putem învăţa foarte multe din diversitatea de culturi din toată lumea şi cred că aş putea să mă adaptez destul de uşor diverselor diferenţe culturale şi să învăţ din ele. Domeniul cel mai probabil ar fi tot IT-ul, fiindcă sunt foarte ataşat de acest domeniu şi, fiind un domeniu în continuă evoluţie, este întotdeauna interesant.” 

    Carte de vizită Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS

    1. A terminat Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii, în 2009, şi a lucrat iniţial în domeniul bankingului, în cadrul Citibank şi UniCredit, iar ulterior în telecomunicaţii, în cadrul Telekom România.

    2. Tranziţia către domeniul IT a venit organic după ce, în cadrul Telekom România, Adrian Niga a participat la multiple proiecte unde Telekom acţiona ca integrator IT.

    3. Prima experienţă în zona de software a fost la o companie mică de IT, care furniza soluţii de cybersecurity şi outsourcing pentru software development.

    4. Ulterior, s-a alăturat echipei locale Oracle România, unde s-a ocupat de clienţii enterprise, promovând diverse tehnologii şi soluţii, acoperind diverse industrii, de la banking, sectorul public, telecomunicaţii sau retail.

    5. Mutarea către SAS Romania a venit natural, deoarece networkingul creat de-a lungul timpului, împreună cu diverşi parteneri şi integratori IT, se mula pe ceea ce SAS România căuta pentru poziţia de channel manager pentru România, Moldova, Grecia, Cipru şi Bulgaria.

    6. Adrian Niga a preluat această responsabilitate în mai 2021. Know-how-ul dobândit de-a lungul timpului, atât în industria IT, cât şi lucrând pentru o companie care acţiona ca integrator IT, l-a ajutat să depăşească obiectivele stabilite încă din primul an, împreună cu SAS – lucru care l-a ajutat să preia, la începutul anului 2022, funcţia din care se ocupă tot sud-estul Europei în ceea ce priveşte relaţia cu partenerii şi integratorii IT în relaţia cu SAS la nivel regional.

    7. Din ianuarie 2022, Adrian Niga se ocupă de relaţia cu toţi partenerii SAS din sud-estul Europei, fiind responsabil de un target indirect regional împreună cu echipa extinsă de Channel & Alliances.

    8. Hobby-urile lui sunt călătoriile, cititul şi pescuitul.

  • Paşaport digital pentru conectivitate mobilă

    În peisajul tehnologic românesc, unde inovaţia deschide constant noi drumuri, WeReload simplifică una dintre provocările cotidiene ale călătorilor moderni: conectivitatea în roaming. Cu peste 10.000 de descărcări şi o prezenţă care se întinde deja în 45 de ţări, start-up-ul a transformat complexitatea eSIM-urilor într-o soluţie accesibilă printr-o simplă atingere de ecran. În timp ce se pregăteşte pentru o rundă de finanţare la începutul anului viitor, compania îşi propune un obiectiv ambiţios dar calculat: 50.000 de tranzacţii până la finalul lui 2025.

    Prezenţa simultană în două programe de accelerare – Rubik Edge în România şi un program în Croaţia – precum şi concentrarea simultană pe pieţele B2C şi B2B prin integrări API sugerează o strategie de creştere care pune accentul pe calitate şi sustenabilitate, cu o reducere notabilă a amprentei de carbon faţă de soluţiile tradiţionale de roaming. „Dorim să încheiem anul viitor cu un minim de 50.000 de tranzacţii. Rolul nostru acum este să creştem, să creştem organic, dar să creştem foarte bine, calitativ. Am putea încheia cu 30.000 de tranzacţii, dar cu «customer service tickets» foarte scăzut, sau am putea încheia, spre exemplu, cu 100.000 de tranzacţii, dar 30% din clienţi să vină înapoi şi să spună că nu funcţionează, nu merge, produsul nu e bun. Deci noi ne concentrăm pe calitate”, a spus Alin Bucsai, fondatorul WeReload, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Ideea proiectului WeReload s-a născut în timpul pandemiei, din experienţa anterioară a fondatorului în industria telecom şi din dorinţa de a inova într-un domeniu aflat în continuă schimbare. „Lucrând la un operator de telefonie mobilă în Anglia, am participat la târguri de profil cum este Mobile World Congress de la Barcelona şi mi-am dat seama că în industria telecom nu ai cum să te plictiseşti fiindcă tot timpul vezi ceva nou. Am auzit de tehnologia eSIM cred că acum 6-7 ani, când abia era la început. Astăzi suntem în 2024, când deja toată lumea ştie ce este sau, mai bine zis, mulţi ştiu ce este un eSIM”, a relatat el.

    Ce face concret WeReload? Aplicaţia permite utilizatorilor să achiziţioneze eSIM-uri pentru date mobile în roaming, fiind destinată în special industriei de turism. „În primă fază a proiectului dorim să oferim doar date mobile pentru industria de travel, pentru cei care pleacă într-o ţară în care nu au roaming, nu există ca şi contract în abonamentul lunar, dar ne dorim ca în câţiva ani să vindem chiar în numele operatorilor eSIM pachete cu date, minute şi text, adică să facem contracte online”, a explicat Bucsai. Start-up-ul se diferenţiază de concurenţă prin mai multe funcţionalităţi: „Prin ce ne diferenţiem noi la WeReload, aş putea spune că sunt câteva aspecte pe care concurenţa, în momentul de faţă, nu le are.” „Primul aspect e legat de faptul că instalarea eSIM-ului se poate face direct din aplicaţia noastră pentru telefoanele cu iOS – iPhone-uri. Pentru telefoanele cu Android încă nu se poate face acest lucru. În al doilea rând, prin aplicaţia noastră, dacă clientul îşi creează un cont, poate vedea în timp real câte date mobile, cât internet a consumat din pachetul achiziţionat”, a punctat el.

    WeReload are două direcţii de business – B2C prin vânzarea directă către utilizatori finali şi B2B prin parteneriate şi integrări API. „Am înţeles şi ne-am dat seama că B2B este o direcţie la care ar trebui să ne uităm foarte atent. Din acest motiv, ne-am creat propriul nostru API, astfel încât, să spunem, avem o aplicaţie X în România sau în orice altă ţară din Uniunea Europeană care doreşte să aibă eSIM-uri produse în aplicaţia lor. Pot folosi şi consuma API-ul nostru”, a punctat fondatorul WeReload. Pentru anul viitor, start-up-ul are în plan să continue dezvoltarea aplicaţiei şi să introducă noi funcţionalităţi. „Lucrăm la dezvoltarea unor opţiuni suplimentare până la finalul acestui an. Una dintre ele ar fi eSIM top-up. Ce presupune asta? Un «eSIM profile» este valabil 12 luni de la data instalării. Tu mergi, de exemplu, acum în Thailanda şi peste trei luni vei pleca în Egipt. N-are rost să cumperi un eSIM cu totul, să faci paşii de instalare şi să îl arunci pe celălalt sau să îl dezinstalezi. Poţi, pe acelaşi eSIM, să pui doar un plan de date pentru Egipt. După alte 5-6 luni pleci în Statele Unite şi îţi iei un plan de date pentru Statele Unite”, a menţionat Bucsai, punând accent pe sustenabilitate. „Vreau să subliniez ceva foarte important, la care nici concurenţa nu s-a uitat sau poate nimeni nu a luat în calcul acest aspect. Pe toată durata de viaţă a unei cartele eSIM standard, nano, micro, ş.a.m.d., în care se foloseşte plastic, chip, hârtie, carton, carburant ca să distribuie cartelele la magazine, se folosesc 236 g CO2. Pentru un eSIM, pe toată durata vieţii se folosesc 123 g, deci diferenţa de 106 g CO2 salvate dacă se foloseşte un eSIM versus o cartelă SIM standard. Şi asta cred că face diferenţa.”   

    Rubrica „Start-up Pitch”



    1. Ionuţ Dorel Motoi, fondator al SPLM (Start-up-ul SPLM (Servicii, Plăţi, Libertate de Mişcare)

    Ce face? A dezvoltat şi lansat în luna februarie a acestui an aplicaţia cu acelaşi nume – SPLM, prin care utilizatorii pot avea acces la diverse reţele de spălătorii self-wash din România.

    „Avem exact un an de zile de când s-a scris prima linie de cod la aplicaţie. Aplicaţia este pe piaţă din luna februarie a acestui an şi avem în prezent undeva la 35-40 de spălătorii care sunt implementate. Sperăm ca până la finalul anului viitor să depăşim pragul de 300 de spălătorii implementate la nivel naţional. Ca număr de descărcări sunt câteva mii. Şi avem 4.266 de utilizatori care folosesc aplicaţia. Ne aşteptăm să creştem în continuare.“


    2. Alin Bucsai, fondatorul WeReload

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie pentru achiziţionarea de eSIM-uri pentru date mobile în roaming. Aplicaţia a ajuns în prezent la peste 10.000 de descărcări, fiind folosită până acum în 45 de ţări, în principal din Europa, Asia şi America.

    „Dorim să încheiem anul viitor cu un minim de 50.000 de tranzacţii. Rolul nostru acum este să creştem, să creştem organic, dar să creştem foarte bine, calitativ. Adică am putea încheia cu 30.000 de tranzacţii, dar cu «customer service tickets» foarte scăzut, sau am putea încheia spre exemplu cu 100.000 de tranzacţii, dar 30% din clienţi să vină înapoi şi spună că nu funcţionează, nu merge, produsul nu e bun. Deci noi ne concentrăm pe calitate.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Alin Breabăn, cofondator şi CEO al Vestinda – platformă de management al investiţiilor automatizate

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a extins ecosistemul de soluţii cu un produs educaţional destinat investitorilor de rând, marcând astfel o schimbare strategică de la publicul ţintă iniţial care viza în principal doar persoane specializate şi experimentate pe zona de investiţii, în special pe criptomonede (traderi). Noul program, numit Vestinda Elite, combină educaţia financiară cu accesul la experţi şi tehnologia de automatizare a investiţiilor, fiind testat şi lansat întâi în România înainte de expansiunea în alte ţări europene.

    „Anul acesta ne-am concentrat foarte mult pe introducerea unui nou produs în ecosistemul nostru. Dacă noi, ca şi companie, am pornit ca o companie de tehnologie care construia la început tehnologie pentru fonduri de investiţii cu capital de risc din zona de criptomonede şi am gestionat împreună cu partenerii noştri portofolii şi active de peste 80 milioane de dolari, acum ce facem este să lărgim piaţa de desfacere, mergând către investitorii de rând, adică oameni care doresc să-şi gestioneze portofoliile de investiţii. Deci, pe lângă componenta de tehnologie pe care avem o platformă, venim şi cu o componentă de educaţie.“

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO al easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local easySales şi-a extins activitatea în mai multe ţări din regiune, în prezent fiind activ, în afară de România, în alte patru ţări din Europa Centrală şi de Est: Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Polonia. Compania are în prezent peste 1.000 de clienţi, dintre care 80% sunt din România, iar pentru finalul acestui an echipa easySales mizează pe atingerea pragului de rentabilitate şi pe venituri de un milion de euro.

    „În prezent, cea mai promiţătoare piaţă pentru noi este Polonia, deşi ca număr de clienţi sunt din Ungaria cei mai mulţi în momentul de faţă, chiar şi ca valoare, dar pentru că suntem mai la început cu piaţa din Polonia, observăm că este de un potenţial foarte mare. Cred că la anul va depăşi România.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Vieţile noastre depind de tehnologie

    Există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni şi tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa, sunt de părere reprezentanţii Bento. Conform previziunilor, cifra de afaceri din acest an ar urma să ajungă la 15 milioane de euro, marcând un plus de peste 36% faţă de rezultatele din 2023. Radu Scarlat, directorul general al companiei, şi Vlad Bodea, cofondator şi membru al CA, povestesc despre beneficiile şi riscurile aduse de tehnologie, despre strategia firmei antreprenoriale de a produce impact pozitiv în sfera de business şi care sunt motoarele de creştere a companiei.

     

    Cine îşi mai poate imagina viaţa de zi cu zi sau profesia fără tehnologie? 

    Orice unealtă, aparat sau produs, serviciu sau acţiune este rezultatul tehnologiei. „Tehnologia, în general, este o parte indispensabilă a vieţii noastre. IT-ul nu este decât una dintre recentele încarnări ale progresului tehnologic. Dar da, vieţile noastre depind de tehnologie. Aş merge chiar mai departe cu gândul ăsta, şi aş afirma că noi nu am exista în lipsa tehnologiei, în forma în care existăm acum. Mergem suficient de departe şi devine neclară chiar şi limita dintre biologie şi tehnologie… dar să nu ajungem chiar acolo. Ne putem opri la acum câţiva zeci de mii de ani, la apariţia agriculturii”, relatează Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento. Tot el completează că această tehnologie, la care noi astăzi ne raportăm ca la ceva dat, a permis oamenilor nomazi să se oprească din veşnica alergare după mâncare şi să formeze aşezări. Surplusul de mâncare generat de agricultură şi domesticirea animalelor a permis apoi oamenilor să îşi îndrepte privirile către stele, să îşi pună marile întrebări, să pună bazele ştiinţelor. „Desigur, odată cu suprapopularea urbană au aparut şi boli infecţioase, au apărut şi hotare, au apărut şi cuceritori. La fel ca şi atunci, şi în timpurile moderne, tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei, pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta”, punctează Vlad Bodea.

    În acest context, firma antreprenorială, listată la BVB din 2022 pe piaţa AeRO, s-a dezvoltat axându-se pe dezvoltarea de soluţii software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud. „Tot ce facem noi la Bento este despre automatizare şi optimizare. Suntem o echipă de oameni tehnici care îşi manifestă o curiozitate permanentă asupra modului în care oamenii lucrează şi a modului în care aceste operaţiuni pot fi îmbunătăţite. Astfel, tehnologiile pe care le dezvoltăm şi pe care le implementăm au ca scop punerea în valoare a oamenilor!”, susţine antreprenorul. El consideră că există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni, şi că tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa. „Avem astfel un profil oarecum atipic în întreg ecosistemul IT, pentru că suntem, în primul rând, oameni. Ne preocupă să înţelegem în profunzime procesele cu care interacţionăm, modul în care oamenii lucrează, dar nu ne sfiim să contestăm statu-quo-ul în spiritul identificării şi implementării unei noi viziuni. Mai credem de asemenea, chiar cu tărie, într-un echilibru. Dacă la un pol am avea viziunea unei lumi automatizate în care factorul uman este exclus aproape în întregime şi întreg procesul regândit, şi la polul opus scenariul în care sistemele automate trebuie să copieze modul în care oamenii lucrează acum, considerăm că succesul este undeva la mijloc”, afirmă Vlad Bodea. El admite că odată cu digitalizarea e obligatoriu să fie regândite procesele pentru a nu automatiza modul actual de lucru, ci pentru a regândi procesul pe baza sistemului automat. În acelaşi timp, reiterează antreprenorul, anumite componente vor fi întotdeauna mult mai eficient administrate de către factorul uman, şi acest aspect trebuie integrat inteligent în designul unui sistem.

    „Tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento

    Tehnologia îmbunătăţeşte vieţile oamenilor, prin confort, valoare adăugată, transparenţă sau siguranţă. „Desigur, imediat apare subiectivismul – ce e bine pentru unul poate fi opusul binelui pentru altul. Cu siguranţă, însă, atât scopul declarat cât şi obiectivul atins de evoluţia tehnologică este acesta: de a îmbunătăţi viaţa. Trebuie însă să fim atenţi, pentru că de multe ori ceea ce ne dorim, acea îmbunătăţire pe care o anumită tehnologie ne-o aduce, are şi o latură ascunsă, care ne poate afecta în moduri în care nu ne-am gândit”, subliniază antreprenorul.

    Compania pe care a cofondat-o, Bento, se axează pe optimizarea prin automatizare a operaţiunilor clienţilor, iar astfel, însăşi natura proiectelor pe care le derulează are din start un impact pozitiv. Fie că vorbim de eficientizarea muncii oamenilor prin eliminarea activităţilor redundante, de optimizarea traseelor în teren, de reducerea cheltuielilor, de creşterea valorii adăugate raportate la resursele consumate sau de simpla îmbunătăţire a experienţei beneficiarilor, „motivaţia noastră vine fix din această zonă – impactul real, concret, practic şi deseori imediat al proiectelor pe care le derulăm. Pe de cealaltă parte, pentru colegii mei, pentru angajaţii Bento, am încercat întotdeauna să asigurăm un mix de elemente de context în cadrul companiei care să ajute dezvoltarea competenţelor şi responsabilizarea vizavi de rezultatele proiectelor, pe de-o parte, să stimuleze colaborarea cât şi să asigure condiţii echilibrate şi mai ales sănătoase de muncă, pe partea cealaltă”, declară Vlad Bodea. Echipa pe care o conduce se mândreşte cu preocuparea pe care o are vizavi de acest context, de modul în care echilibrează flexibilitatea cu performanţa, de efortul depus constant pentru a se asigura că echipa este responsabilă, sănătoasă şi colaborează bine.

     

    Ajungem să fim conduşi de date?

    „Cel mai mare risc, în sens aproape filosofic, pe care îl văd în general legat de IT este modul în care ne bazăm pe date. În fiecare zi o cantitate gigantică de informaţii este vărsată în motoare care au ca scop identificarea de patternuri pentru a face predicţii”, afirmă antreprenorul. El adaugă că principial nu e nimic greşit cu asta, şi există suficiente exemple în care – fie că vorbim de big data şi suntem în 2010, sau de AI şi suntem în 2024 – aceste predicţii aduc valoare reală. Doar că zilele trec, vastitudinea datelor creşte exponenţial, iar noi pierdem capacitatea de a delimita între modelele care prezic corect un anume comportament şi cele care nu. „Ajungem să fim conduşi de date, şi ajungem mai degrabă să ne ajustăm comportamentul pentru a ne potrivi modelelor decât invers. Iar acest lucru este foarte periculos! Eu nu cred într-o lume în care AI-ul ne atacă şi subjugă, dar cred în pericolul unei lumi în care AI-ul ne spune ce să gândim, iar noi o luăm de bună. Cred în pericolul unei lumi în care comportamentul uman este aproape perfect mimat de către entităţi nonumane, şi în care această abilitate este folosită în scopul de a exploata oameni”, avertizează Vlad Bodea. Astfel, el consideră că principala provocare este legată de cum pot fi aduse elemente de moderare în ecuaţie, elemente care să asigure calitatea datelor pe care ne bazăm, sau, mai bine zis, care să scoată în evidenţă pentru utilizatori elementele de calitate a datelor. Pentru a ilustra ideea, oferă un exemplu concret: îşi comandă mâncare acasă, ca sute de mii de alţi români. Şi spune că a făcut acest lucru, numai în ultimul an, probabil de o sută de ori şi, fără să-şi dea seama, fără să realizeze că procesul prin care mâncarea gătită ajunge pe masa de acasă este unul extrem de complicat, s-a obişnuit să ia de bună estimarea de timp de livrare. După sute de comenzi, aproape că nu realizează că e doar o estimare, că în spatele acelor minute „stau ascunşi” timpii necesari pentru gătire, preluare, transport, trafic, identificarea adresei finale. Factorii care pot influenţa timpul de livrare sunt ascunşi de către aplicaţie, iar după sute de utilizări, o informaţie ca „mâncarea ajunge în 20 de minute” ajunge să fie percepută ca un adevăr. „Mai mult. Atât de mare este încrederea în acel adevăr, încât îl iau în calcul când comand. Îmi sincronizez foamea, şi contextul, cu momentul estimat al livrării. Iar când realitatea nu bate cu acest adevăr pe care modul în care sunt prezentate datele mi l-a construit, şi îmi este foame, şi sistemul «mi-a promis» că în 20 de minute mănânc…”, exemplifică antreprenorul situaţia în care datele nefiltrate ajung să ne impacteze direct. 

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni”, afimă Vlad Bodea, referindu-se deopotrivă la unelte de colaborare profesionale sau de social media – efectul este acelaşi. Aparent suntem în mult mai mare contact unii cu alţii, însă natura contactului este profund alterată. Ne trăim din ce în ce mai mult viaţa prin avatare digitale. „Acelaşi lucru îl observăm şi vizavi de adopţia în rândul tehnologiilor care aduc diverse servicii aproape de utilizatorii finali, un exemplu tipic fiind soluţiile pentru comandă şi livrare de mâncare acasă. Într-o notă mai pozitivă însă, tot pe zona de servicii, consider că avem şi multe lucruri de care să ne bucurăm, unul dintre favoritele mele fiind zona de ridesharing / carpooling cât şi zona serviciilor de mobilitate alternativă”, punctează antreprenorul. El observă şi că în majoritatea cazurilor, impactul pe termen lung asupra omului de rând vine deseori dintr-o latură secundară a tehnologiei, dintr-o zonă poate chiar obscură faţă de cea declarată, faţă de obiectivul principal al tehnologiei. „Vă dau câteva exemple în acest sens: 1. Comand mâncare acasă de câţiva ani buni şi ajung într-un final să realizez şi cât de mult deşeu plastic generez, dar şi cât de importantă e latura socială a mâncatului în oraş. Ajung, într-un final, să ies mai des în oraş. 2. Apelez de câţiva ani buni la trotinete electrice şi realizez şi cât de puţină nevoie de maşina am de fapt, cât şi cât de pretabilă este bicicleta personală în majoritatea cazurilor… şi mă apuc de sport”, spune amuzat Vlad Bodea.

     

    Noi cutume

    Întrebat care sunt zonele în care digitalizarea a avut un impact substanţial în mediul profesional în ultima vreme, antreprenorul indică transparenţa, colaborarea şi automatizarea. Pe zona de colaborare am asistat la o accelerare a adopţiei de diverse platforme, cât şi a creşterii apetitului de experimentare, odată cu venirea şi trecerea pandemiei, odată cu stabilirea „work from anywhere” ca nouă cutumă. „Desigur că aceste unelte de colaborare sunt ca o sabie cu două tăişuri, atât modul cât şi cantitatea în care ele sunt utilizate fac toată diferenţa. Pot foarte uşor să ajung să mă bazez atât de mult pe unelte de colaborare, încât să mă regăsesc în poziţia de a nu mai intra în contact real, meaningful, cu persoanele cu care trebuie să interacţionez, şi în timp asta să afecteze performanţa”, atrage atenţia anteprenorul. El consideră că suntem abia la începutul realizărilor vizavi de impactul masiv al adopţiei accelerate a soluţiilor de colaborare şi teleprezenţă şi la integrarea lor adânc în procesele şi ceremoniile companiilor. Mai departe, categoria proiectelor de automatizare este bine reprezentată de mult timp în contextul digitalizării organizaţiilor, „însă interesant de menţionat aici este că observăm în ultima perioadă o migrare a zonelor în care proiectele de automatizare sunt aplicate spre partea de procese de business, procese corporative, spre o zonă mult mai flexibilă de procese. Ca şi în trecut, unul dintre factorii de succes aici este integrarea a cât mai multor componente în ecuaţie”, punctează Vlad Bodea.

    „Am încheiat 2023 cu ceva peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos.“

    Radu Scarlat, director general, Bento

    Despre parcursul său de până acum, antreprenorul evaluează că sunt „surprinzător de puţine lucruri pe care le-aş face diferit, mai ales în latura profesională, care recunosc că este în întregime identificabilă cu Bento”. Povestea companiei a început cu doi colegi de facultate care şi-au găsit motivaţia în a dezvolta şi implementa tehnologie cu impact în vieţile clienţilor lor. „Am trecut alături de Radu, partenerul meu, prin toate etapele antreprenoriatului şi ne-am confundat de-a lungul timpului cu toate rolurile implicate în dezvoltarea şi managementul unei afaceri, am fost oameni de teren, şoferi, tehnicieni, project manageri, analişti de business, manageri financiari, oameni de marketing, oameni de HR, şi acum oameni ai relaţiei cu investitorii”, povesteşte Vlad Bodea. Spune că a învăţat din greşeli, n-a mizat pe prea multă strategie în prima jumătate de viaţă a companiei, iar pentru fiecare decizie pe care a luat-o la vremea respectivă are inima împăcată; dat fiind ce ştiam atunci, nu se poate gândi încă la nicio decizie importantă care a fost fundamental greşită. „Din greşeli înveţi cel mai mult, deci e imposibil să reiei trecutul şi să ţi-l imaginezi în contextul în care ştii ceea ce ştii astăzi, şi aplici ceea ce ştii astăzi pentru a evalua decizii din trecut. De ce? Pentru că dacă nu ai fi trecut prin greşelile respective, nu ai fi ajuns să ştii astăzi ceea ce ştii. Aşadar, cum un prieten obişnuia să spună, trecutul este perfect!”

     

    Proiectele au facilitat creşterea

    Compania a crescut organic, antreprenorii au scalat businessul „the hard way”, iar proiectele în care au fost implicaţi sunt factorul care a facilitat creşterea, întrucât „în prima parte a istoriei Bento nu putem considera că am avut vreo anume strategie de dezvoltare. Pasiunea pe care am împărtăşit-o pentru tehnologie şi pentru anumite proiecte, cât şi pentru antreprenoriat în general, şi modul nostru de a aborda lucrurile ne-au direcţionat către proiecte din ce în ce mai mari, mai interesante, cât şi către alte zone de industrie.” Astfel, în cazul Bento mai întâi a fost găina şi apoi oul; odată cu proiectele a trebuit să mărească şi echipa, să structureze nivelul de middle management. „Multă vreme am activat strict în zona de utilităţi, ne-am făcut treaba bine şi am beneficiat de parteneriatul cu grupul Adrem, care ne-a ajutat să accesăm proiectele de care povesteam”, punctează Vlad Bodea. Încă de la început au abordat atât proiecte de dezvoltare software cât şi proiecte de infrastructură IT, şi după un timp au structurat operaţiunile companiei sub forma a două divizii, structură în care activează şi astăzi. 

    „Prima decizie strategică a venit după aproape 10 ani de activitate şi a fost momentul în care am decis să investim în proprietate intelectuală proprie. La momentul respectiv acumulasem destul de multă experienţă de business de la clienţii noştri din zona de utilităţi, mai precis în zona operaţiunilor de teren. Am decis atunci să facem pasul de la un furnizor de servicii software, la un furnizor de produse software. A fost desigur mai uşor de zis decât de făcut, şi încă 10 ani mai târziu nu putem spune că tranziţia este finalizată”, afirmă antreprenorul. Compania are însă acum în portofoliu propriile produse software, deci proprietate intelectuală formalizată, deşi nu a renunţat deloc la partea de servicii. În continuare livrează servicii de infrastructură IT, dar are şi propriul produs pentru această zonă, şi anume Bento MDM, o soluţie Mobile Device Management. „Livrăm în continuare şi servicii de dezvoltare software customizat, dar avem şi propriul produs Bento FSM, o soluţie Field Service Management. Odată cu propriile produse standardizate au venit şi capabilităţile de scalare şi de internaţionalizare a acestora, şi focusul de dezvoltare aici este astăzi. Dorim astfel, să devenim o referinţă globală în nişa soluţiilor FSM, pe de-o parte, cât şi opţiunea favorită pentru parteneri în ceea ce înseamnă soluţiile MDM. În acelaşi timp dorim să continuăm să creştem organic volumul serviciilor de infrastructură IT, cât şi să continuăm să implementăm tehnologii cutting-edge în acest domeniu”, punctează Vlad Bodea.

     

    Creşteri spectaculoase

    Miza pe proprietatea intelectuală, o decizie strategică luată în urmă cu 10 ani, a avut efectul unui bulgăre de zăpadă. „De câţiva ani buni, direcţia principală de investiţii este legată de proprietatea intelectuală, care se manifestă sub forma produselor software standardizate. Investim aşadar, în principiu aici, în propriile produse software. Până acum trei-patru ani, investeam profitul. Odată cu listarea la bursă, care a fost urmată şi de câştigarea şi executarea proiectului pe fonduri europene, am reuşit să investim capital într-un mod accelerat. Pe lângă componenta tehnică a acestor investiţii, discutăm desigur şi de componenta legată de accesarea de piaţă, investim deci şi în marketing, vânzări, parteneriate şi expunere”, declară Radu Scarlat, director general al Bento. Tot el adaugă că Bento a încheiat 2023 cu peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. „Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos, ceea ce observăm că a fost apreciat şi de către investitori.”

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento

    Bento este organizată în două divizii: Dezvoltare Software (care cuprinde componenta de produse software proprii) şi cea de IT, Infrastructură & Cloud. Cele două divizii acţionează şi independent dar şi împreună, „având multe proiecte în care livrăm din ambele zone, şi considerăm această capabilitate a Bento un avantaj competitiv. Întrucât se întâmplă relativ frecvent să intrăm în proiecte mari, de la an la an raportul între cele două divizii variază şi în funcţie de proiectele executate. Avem ani în care este favorizată zona de infrastructură, cât şi ani mai spectaculoşi pe zona de software. Fiecare dintre cele două divizii are rolul ei în ceea ce priveşte sănătatea companiei noastre şi încercăm pe cât posibil să avem privirea aţintită către întreg orizontul de oportunităţi”, afirmă Radu Scarlat.

    El povesteşte că în aprilie, anul acesta, Bento a informat investitorii cu privire la semnarea unui contract semnificativ cu o companie specializată în digitalizarea infrastructurilor energetice, în valoare totală de aproximativ 1 milion de euro, ce prevede furnizarea unei infrastructuri IT complexe: atât echipamente şi licenţe de la alţi vendori cât şi servicii de proiectare, instalare, configurare şi punere în funcţiune. În luna mai, adaugă Radu Scarlat, compania a semnat un alt contract cu o companie multinaţională, furnizor integrat de servicii tehnice pentru gaze naturale şi electricitate care oferă servicii pentru un număr foarte mare de clienţi casnici şi B2B, în valoare de 1,5 milioane de euro, ce prevede implementarea, configurarea şi customizarea unor module noi din cadrul platformei modulare Bento alături de completarea configurărilor şi customizărilor modulelor deja implementate la acest client în trecut. 

    „Continuând strategia abordată anul trecut, de a adapta şi implementa modulul Bento FSM în cadrul unor verticale noi, dincolo de sectorul utilităţilor care ne-a consacrat, am dezvoltat Clusterul de Service, o nişă complexă ce include sectoare diverse de activitate. În acest context, am fost parteneri şi expozanţi la o serie de evenimente de specialitate, care ne-au deschis noi perspective de business. Aceste participări au contribuit la consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, au întărit relaţiile de afaceri stabilite anterior şi ne-au ajutat să semnam contracte noi, confirmând astfel că direcţia de dezvoltare aleasă este cea potrivită”, adaugă Radu Scarlat.

    Prin intermediul partenerilor de business din zona de telecom, compania a derulat şi derulează în continuare multiple proiecte în jurul Bento MDM. Astfel, a reuşit să-şi consolideze statutul de dezvoltator şi furnizor pe piaţa din România a unei soluţii de gestiune a flotelor de dispozitive mobile. Contractele semnate în această zonă includ companii din domenii ca utilităţi, petrol & gaze, curierat, transporturi şi instituţii de stat. „Avem în derulare atât contractul semnat anul trecut cu Distribuiţie Energie Electrică România, în valoare de 6 milioane de euro, ce prevede implementarea soluţiei care automatizează serviciile de teren şi managementul forţei de muncă în teren cât şi cel de furnizare de servicii de gestionare a infrastructurii IT pentru o companie multinaţională din domeniul petrol şi gaze. Acesta se desfăşoară conform graficelor şi continuă să aducă valoare adăugată semnificativă atât asupra activităţii clienţilor cât şi să stimuleze echipa noastră să se ridice la nivelul aşteptărilor”, afirmă Radu Scarlat.

    Portofoliul de clienţi ai companiei a înregistrat creştere constantă de la an la an, consolidându-se, conform directorului general al Bento, „datorită încrederii şi parteneriatelor durabile încheiate cu companii de renume de pe piaţa din România. Diversificarea şi extinderea acestuia pe parcusul celor 20 de ani de la înfiinţare reflectă succesul nostru în atragerea de clienţi din sectoare strategice de business, esenţiale pentru obiectivele şi viziunea companiei noastre”, punctează Radu Scarlat. El enumeră companii din industrii precum utilităţi (energie, petrol & gaze, apă), telecomunicaţii, distribuţie, media, producţie alimentară, FMCG. „Această expansiune continuă a portofoliului de clienţi este în linie cu angajamentul pe care ni l-am luat, acela de a furniza soluţii custom şi de a contribui la succesul şi dezvoltarea pieţelor în care activăm”, conchide Radu Scarlat.    

    Un an încărcat

    Ianuarie 2024

    Bento obţine punctaj maxim în cadrul evaluării VEKTOR by ARIR

    Februarie 2024 

    BVB premiază Bento pentru  „Cel mai mare randament pentru investitori al unei companii din BET Aero în 2023“

    Martie 2024

    Morgan Stanley Capital International a inclus în indicii MSCI acţiunile Bento

    Aprilie 2024 

    Bento devine membru ARIR

    Septembrie 2024

    Bento devine membru al  AmCham

    Octombrie 2024

    Bento este selectată în cadrul proiectului MoonShotX

     

  • Povestea tânărului din România a cărui afacere mizează pe redefinirea conceptului de locuinţă în ţara noastră

    100 tineri manageri de top. Sorin Lăpădatu, NEXO Group: Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile

    Sorin Lăpădatu, Fondator, NEXO Group, 37 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 20 mil. lei

    Profit net: 1 mil. lei

    Număr de angajaţi: 70

    „Obiectivul meu şi al grupului NEXO este de a redefini conceptul de locuinţă prin construcţia şi transformarea caselor în locuinţe verzi şi sustenabile, integrând tehnologii inteligente pentru un consum redus de energie şi o calitate superioară a vieţii. Vizăm dezvoltarea continuă a liniilor noastre de business şi ne propunem să atingem o cifră de afaceri de 100 milioane euro până în 2035.”

    Din 2011, Sorin Lăpădatu contribuie la dezvoltarea pieţei de soluţii de construcţie şi instalaţii. NEXO Group este o companie de construcţii şi instalaţii axată pe reducerea consumului de energie care, prin tehnologii moderne, construieşte proiecte imobiliare complexe şi locuinţe individuale axate pe independenţa energetică şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii.

  • 100 tineri manageri de top. Edward Alexandru Creţescu, ANIS

    Edward Alexandru Creţescu, CEO, Regista / preşedinte ANIS, 32 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 7,78 mil. lei

    Profit net (2023): 2,1 mil. lei     

    Nr. de angajaţi: 23

    „Apreciez în mod special dedicarea pentru proiect, mai ales în sensul de pasiune. Îmi plac oamenii pasionaţi, iar în cazul nostru e destul de simplu pentru că noi lucrăm pentru digitalizarea sectorului public, e un serviciu care aduce un avantaj public major, iar echipa mea e foarte dedicată.”

    Cu peste un deceniu de experienţă în IT, Edward Creţescu conduce transformarea digitală a administraţiei publice. Odată cu recenta sa alegere ca preşedinte al ANIS şi reprezentant al industriei de IT, el şi-a extins aria de acţiune, susţinând industria la nivel naţional. Obiectivul său este transformarea Regista „într-un jucător european pe piaţa de digitalizare a administraţiei publice, pentru că suntem lideri în România şi avem experienţa şi cunoştinţele necesare şi, în special, avem validarea din piaţă pentru un produs software foarte bun pe care putem să-l exportăm”.

  • Drumul spre valoare adăugată în IT-ul românesc

    IT-ul românesc trebuie să treacă la următorul nivel, unul în care abilităţile, creativitatea şi resursele profesioniştilor din România să fie puse la lucru pentru a crea produse proprii cu care să cucerească piaţa naţională sau pieţele internaţionale. De aceea, compania de securitate cibernetică Bitdefender a derulat în 2024 un program prin care a pus bazele unei comunităţi de product manageri şi product marketing manageri.

    Prima ediţie a programului Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing a ajuns la final după aproape jumătate de an în care cei 25 de finalişti au participat la sesiuni de învăţare cu elemente teoretice şi practice.

    „Concluzia este că avem în România oameni extraordinari, care pot să construiască, să dezvolte şi să ducă spre maturitate orice industrie în care vor dori să activeze. Realitatea pe care ne-a arătat-o Academia Bitdefender e una clară şi foarte încurajatoare: tinerii din România sunt orientaţi către educaţie şi dezvoltare. Am cunoscut oameni extrem de curioşi, extrem de dornici de a învăţa”, a explicat Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender şi coordonatoarea Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing.

    Din dorinţa de a dezvolta o comunitate de profesionişti în product management şi product marketing management care să poată ducă IT-ul românesc la următorul nivel, producătorul global de soluţii de securitate informatică cu cartierul general în România a lansat în februarie 2024 acest program educaţional.

    Peste 400 de persoane din toată ţara au răspuns la apel şi s-au înscris pentru prima etapă, dintre care 120 de participanţi şi-au prezentat ideile de produse fie online sau la birourile Bitdefender din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

    Cristina-Serban

    Apoi au fost selectaţi 37 de participanţi pentru un bootcamp de trei zile în care au învăţat noţiuni de bază din sfera de product management şi product marketing, au interacţionat cu mentori din cadrul companiei Bitdefender şi unde şi-au rafinat ideile de produse. În urma unui hackathon au fost selectaţi cei 25 de finalişti pentru cea de-a patra fază a programului, cea de academie.

    Ei au aprofundat cunoştinţele teoretice şi practice în domeniu, de la finalul lunii iunie, cu ajutorul celor 20 de mentori Bitdefender şi profesori universitari. Deşi cinci dintre cei 25 de finalişti au obţinut chiar şi câte un internship la Bitdefender, iar unul a fost angajat de companie, scopul principal al programului este să dea naştere unei comunităţi de profesionişti care dezvoltă IT-ul românesc.

    „Mi-aş dori foarte mult să se dezvolte o comunitate, adică prima noastră serie de absolvenţi să vorbească despre experienţă mai departe, să atragă membri noi pentru anul viitor, apoi să se implice şi să creăm o comunitate mai largă de aspiranţi pentru aceste roluri de product manager şi product marketing manager. Astfel să dezvoltăm acest set de cunoştinţe , de care să beneficieze întreaga industrie autohtonă”, a adăugat Cristina Şerban.

    Implicarea absolvenţilor din prima ediţie Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing în dezvoltarea ediţiilor viitoare, conexiunile şi comunicarea dintre participanţi şi mentori sau schimbul de knowledge sunt unii dintre pilonii pe care Bitdefender pune bazele comunităţii de product manageri şi product marketing manageri din România.

    „Pentru ediţia de anul viitor ne uităm să extindem curricula, să aducem mai multe teme, să abordăm în academie fiecare etapă din procesul de dezvoltare şi punere pe piaţă a unui produs. De exemplu, în zona de produs vrem să aducem mai mult knowledge despre ce înseamnă product development, de la cum îţi alegi o idee, până la cum începi să o dezvolţi, să o pui în practică”, a subliniat Cristina Şerban.

    O COMUNITATE DE INOVATORI ŞI STRATEGI

    Sectorul IT din România are nevoie de mai mulţi antreprenori, manageri sau profesionişti care să înţeleagă procesul de dezvoltare al unui produs şi aibă curajul de a aduce în piaţă proiecte proprii. Cea mai mare parte a talentelor locale lucrează în regim de outsourcing, un model care a funcţionat până acum pentru România, însă contextul global ne obligă să trecem printr-o schimbare de paradigmă.

    „Îmi aduc aminte de o discuţie simplă: câţi români ştim care nu sunt doar experţi în Silicon Valley, ci CEO de companii sau executivi de top în Silicon Valley? Şi nu pentru că românii nu sunt competenţi, românii sunt foarte buni experţi executanţi de tehnologie. Dar nu avem istoric, o şcoală care să îi înveţe pe oameni să rezolve probleme şi să vadă dincolo de abilităţile de programator, să ajungă să devină ei antreprenori. Asta e veriga lipsă. Eu cred că interesul e acolo şi apetenţa lor pentru a dezvolta produse e acolo”, a explicat Dan Berte, director IoT Security la Bitdefender şi mentor în cadrul programului.

    Faţă în faţă cu această realitate a pieţei, prima ediţie a programului Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing a fost structurată în aşa fel încât fiecare finalist a intrat în etapa de mentorat cu o propunere de proiect şi, cu ajutorul mentorilor, a trecut cu proiectul prin fiecare etapă necesară dezvoltării unui produs.

    În fiecare lună, cei 25 de finalişti au participat la câte o sesiune de o zi la sediul Bitdefender şi câte două sesiuni online cu mentori sau traineri. Pe lângă partea teoretică, programul a trecut şi prin exerciţii practice, cum ar fi să-şi definească produsul cât mai simplu, să identifice clientul sau să atragă finanţare pentru ideea lor.

    „Am avut inclusiv o parte de segmentare, la care ţin foarte mult şi e destul de grea, toate companiile o resimt, adică găseşte segmentul potrivit şi descrie-mi-l pe omul care cumpără produsul tău. Totul porneşte de la o idee frumoasă, dar e important să nu fii doar tu clientul. Descrie-mi cu nume, prenume, vârstă, ce face după-amiaza, în weekend, ce citeşte, le-am dat câteva criterii. E un exemplu de exerciţiu practic”, a declarat Marius Mălăiaş, principal product manager la Bitdefender şi mentor în program.

    Marius Mălăiaş

    Experienţa globală pe care o are Bitdefender ca producător de soluţii de securitate informatică este relevantă pentru program, întrucât procesul de produs prin care au trecut participanţii la program este unul testat, specific companiilor de top din Silicon Valley, ceea ce îi ajută pe absolvenţi să ardă etape în procesul de învăţare şi să primească informaţii aplicate.

    „Am fost surprins că aceşti tineri au venit dornici să înveţe lucruri reale şi să pună întrebări, să vadă partea asta practică. Partea teoretică o citeşti în cărţi, mergi la cursuri, dar majoritatea au avut întrebări legate de cum faci zi de zi, cum facem noi în companie”, a adăugat Mălăiaş.

    Participanţii la prima ediţie Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing au venit din domenii variate, de la studenţi la licenţă sau la master la specializări precum informatică, automatică, marketing sau litere, până la ingineri sau arhitecţi. Unii vor încerca să meargă mai departe cu produsul cu care au intrat în academie, pentru a-l duce în piaţă, în timp ce alţii se gândesc la reconversie profesională.

    „Nu ştiu câţi vor urma neapărat partea de antreprenoriat, de startup, dar cu siguranţă te poţi duce cu acest knowledge oriunde să lucrezi într-o companie pe partea de produs”, a spus Dan Berte.

    Dincolo de antreprenoriat sau reconversie profesională, pentru Iulia Postolache, 37 de ani, Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing a însemnat începutul unui capitol academic. După ce în ultimii şapte ani a fost antreprenoare, ea s-a înscris acum la un doctorat în marketing, inspirată de programul Bitdefender.

    „Programul m-a ajutat să îmi dau seama că îmi place foarte mult marketingul, am descoperit acest domeniu şi a fost ca o revelaţie pentru mine. Am început programul Bitdefender şi alte cursuri complementare, ca să devin cât mai bună în acest domeniu. Aşa am ajuns şi la doctorat”.

    „I-aş încuraja şi pe alţii să participe. Este şi o investiţie personală de timp, dar şi o descoperire şi cred că totul vine cu oportunităţi, cunoşti multe persoane dedicate, specialişti din domeniu cu care poţi face schimb de idei, de informaţii, care pot să te ghideze şi pot să te ajute în momente cheie din viaţă”, a adăugat Iulia Postolache.

    Marta Enache, 31 de ani, era implicată în programe europene de voluntariat înainte de a participa la Bitdefender Academy. Şi ea ar vrea să lucreze în continuare în product management sau product marketing management.

    „Mi-ar plăcea, pentru că aş lucra cu mulţi oameni, aş învăţa multe lucruri, aş vedea cum se lucrează şi cum gândesc oamenii din diferite departamente. Trebuie să prezinţi într-un anumit fel celor de la vânzări, în alt fel celor de la tehnic şi trebuie să conectezi informaţiile. Şi chiar dacă poate fi mai greoi, îmi place ideea de a conecta oamenii, de a ajuta să ajungă proiectul de la idee la produs pe piaţă”.

    Bitdefender Academy in Product Management & Product Marketing, parte din iniţiativa Bitdefender Academy care reuneşte multiple proiecte menite să construiască viitoarele generaţii de specialişti, inclusiv în securitate cibernetică, nu se opreşte aici. Din februarie 2025, programul va continua să aducă împreună noi generaţii de profesionişti din product management şi product marketing, cu scopul de a consolida o comunitate solidă, dedicată inovării în IT-ul românesc. Pentru cei care simt aceeaşi dorinţă să creeze produse şi să înveţe, toate detaliile despre viitoarele ediţii şi înscrieri vor fi disponibile pe site-ul Bitdefender.

    Florin-Talpes