BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • E-mailuri in loc de muzica

    Tocmai ati primit un e-mail important, dar n-aveti timp sa-l cititi pentru ca s-a ivit ceva de rezolvat in afara biroului si trebuie sa plecati urgent? Exista o solutie: copiati e-mailul pe playerul MP3 si ascultati-l pe drum!

    Irlandezii de la MagneticTime au produs un software, numit MT1, care se pricepe sa converteasca mailurile sau documentele din Word in format MP3, folosind tehnologia „text-to-speech“ (dezvoltata de o alta companie, Acapela Speech Technology). Aceasta tehnologie preia textele si le transforma in mesaje citite cu voce tare (de catre computer). MP3-ul poate fi apoi copiat si ascultat, nu numai pe popularele playere de muzica digitala iPod ale Apple, ci pe orice computer, telefon mobil, PDA (asistent digital personal) sau alt player pe care il aveti la dispozitie, sustin oficialii companiei MagneticTime.

    Astfel ca imaginea din filmele science fiction, in care computerul se adreseaza cu propria sa voce celor din jur, este cu un pas mai aproape de realitate. Dar specialistii irlandezi spun ca vocea care va da „viata“ mailurilor sau documentelor de care aveti nevoie nu este una ciudata, similara cu cea a unui robot, ci este foarte apropiata de inflexiunile vocii umane. Vocea a primit chiar un nume – „Heather“ – au precizat oficialii MagneticTime.

    Cum functioneaza mai exact acest software? Practic, in momentul in care in aplicatia de mail Outlook a Microsoft este primit un nou mesaj, acesta este automat selectat si copiat intr-un folder special pe care il creeaza MT1 in momentul in care este instalat pe computer. Dupa aceea, procesul de conversie a textului este automat, iar textul in format MP3 este deja pregatit pentru a fi copiat pe un player sau pe telefonul mobil.

    Singura problema ar fi ca „Heather“ stie numai limba engleza, iar daca va trebui sa „citeasca“ un text in alta limba, nu se va descurca prea bine. Totusi, compania pregateste pentru anul viitor si MT2, o versiune a software-ului care sa functioneze si in alte limbi straine – franceza, germana, spaniola, olandeza si suedeza. „MT1 este un program cu principala utilizare in domeniul de business, permitand deci oamenilor de afaceri ocupati sa fie la curent cu noutatile in timp ce rezolva si alte probleme“, a explicat Richard O’Donnell, directorul executiv al MagneticTimes.

    „Cu toate acestea, poate fi folosit si in domeniul educational. Cateva universitati americane sunt deja interesate sa utilizeze MT1 pentru a oferi studentilor cursurile in format audio“, a mai spus acesta.

  • Cum se despica investitia in patru

    Pentru ca enciclopediile online sunt la moda, antreprenorii de pe Internet au decis sa incerce terenul pentru un nou model de business: enciclopedia de nisa.

    Unul dintre primele proiecte de acest gen este Investopedia.com, un site dedicat celor pasionati de domeniul financiar si de investitii. Site-ul se vrea a fi o resursa completa pentru utilizatori, indiferent de nivelul lor de pregatire. Inca de pe prima pagina puteti alege sectiunea care va intereseaza: „incepatori“, „investitori cu experienta“, „traderi activi“ si chiar „pensii“ – investitii pentru varsta a treia.

    In sectiunea pentru incepatori puteti trece in revista cateva greseli comune facute de investitorii fara experienta. De pilda, unul dintre sfaturile pe care le dau autorii site-ului este „Nu va repeziti sa cumparati actiuni la o companie numai pentru ca valoarea lor a scazut semnificativ“. Greseala aceasta este facuta adesea, atunci cand investitorul compara valoarea actuala a actiunilor cu media ultimului an si, cand vede ca a avut loc o scadere, isi imagineaza ca va urma cu siguranta o crestere in viitorul apropiat. „Faptul ca o companie a pierdut 30% din valoare in ultimul an nu o va ajuta sa castige pe viitor. Mult mai indicat este sa analizati motivele pentru care a avut loc scaderea“, spun expertii in bursa de pe Investopedia.com.

    Tot in aceasta sectiune puteti accesa mai multe „tutoriale“ – articole de invatare a principiilor de baza, fie ca este vorba de investitii in general, de functionarea bursei, a fondurilor mutuale sau chiar a economiei in intregul ei. Printre instrumentele interactive ale site-ului se numara si un mesaj e-mail periodic (newsletter) pe tema generala a investitiilor, la care va puteti abona daca va inregistrati in baza de date a Investopedia.com. Si pentru investitorii cu experienta exista suficiente resurse. Articole pe diverse categorii (printre care – bursa, taxe, trading, analize), explicatii sub forma de mici lectii, dar si definitii ale unor termeni esentiali (cum ar fi EBIDTA – profitul inainte de depreciere si amortizare).

    Daca aveti un termen asupra caruia nu sunteti lamurit, puteti incerca motorul de cautare in baza de date a site-ului. Exista si un alt motor de cautare, unde puteti afla instantaneu cum o mai duc actiunile oricarei companii cotate pe bursa Nasdaq. Investopedia.com este sustinut din fondurile sponsorilor – care au o sectiune separata cu link-uri catre site-urile lor -, dar si din publicitate, pentru ca publicul tinta al site-ului sunt oamenii cu educatie si venituri peste medie. La fel cum Investopedia.com este o destinatie suficient de bogata in resurse pentru a-i atrage pe specialistii in investitii, ca si pe cei care abia aspira la acest statut.

  • Vocea Internetului

    Era digitala a venit cu o varietate de noi oportunitati de comunicare si tot atatea amenintari pentru mass-media traditionale. Una din ultimele noutati a fost suficient de interesanta pentru a oferi „cuvantul anului 2005“: podcast.

    E de mirare ca un cuvant care nici macar nu exista in dictionare – „podcast“ (o combinatie intre „iPod“, playerul audio al Apple, si „broadcasting“) – a devenit, in doar cateva luni, un adevarat laitmotiv in industrie? Se pare ca nu, de vreme ce a fost atat de des utilizat incat a fost votat drept „cuvantul anului“ de catre New Oxford American Dictionary, urmand sa fie inclus in editia online din 2006 a acestuia.

    „Podcast-ul“, definit ca „inregistrarea digitala a unei emisiuni de radio sau a unui program similar, pusa la dispozitie pe Internet pentru a fi descarcata pe un player audio portabil“, a fost un cuvant mai popular decat o expresie pe care am auzit-o mult mai des anul acesta in Romania – „gripa aviara (bird-flu)“ si care s-a clasat pe locul doi in topul celor mai „vehiculati“ termeni.

    Popularitatea acestor emisiuni radio digitale este tot mai mare, iar numarul de utilizatori care le asculta creste semnificativ, estimandu-se ca va atinge 4,5 milioane anul acesta si 60 de milioane in 2010, conform unui studiu al companiei de cercetare Difusion Group. Practic, oricine poate „emite“ propriile emisiuni pe Internet. Deocamdata, statisticile arata ca exista peste 4.500 astfel de emisiuni pe Internet, cu o audienta medie de aproximativ 1.000 de utilizatori fiecare, iar planurile de viitor sunt destul de optimiste. „Podcast-ul reprezinta urmatoarea generatie a radioului“, indrazneste chiar sa sustina Steve Jobs, director executiv al producatorului de echipamente IT Apple.

    La o privire mai atenta, podcast-urile sunt insa destul de diferite de emisiunile radio cu care suntem obisnuiti. Daca emisiunile radio sunt difuzate in timp real, podcast-urile sunt stocate online si pot fi regasite si mai tarziu. Este insa un atribut cu doua taisuri. Pe de o parte, tehnologia are avantajul tipic arhivelor (o informatie ratata la momentul difuzarii poate fi ascultata ulterior), pe de alta, are un mare dezavantaj – lipsa de spontaneitate. Tocmai pentru ca intre momentul inregistrarii si cel al ascultarii de catre public trece ceva timp (timp in care fisierul este adus in formatul dorit, incarcat online, apoi descarcat de utilizator si, in fine, ascultat), podcast-urile nu vor fi probabil niciodata capabile sa inlocuiasca radioul si ale sale „breaking news“. Totusi, exista unele voci care sustin ca, ajutate de tehnologiile de actualizare in timp real (cum este astazi RSS-ul, care trimite spre utilizator doar textele nou aparute pe site-urile preferate), podcast-urile ar putea sa indeplineasca cererile de informare rapida ale unui public din ce in ce mai larg. Podcasting-ul este in acelasi timp o oportunitate pentru acei utilizatori care sunt pasionati de jurnalismul radio, dar care nu au avut niciodata posibilitatea de a lucra in acest domeniu.

    Un exemplu il constituie americanul Craig Patchett, in varsta de 43 de ani, care a prins gustul realizarii de emisiuni radio in colegiu, dar nu a reusit niciodata sa se angajeze la un post radio. Acum, Patchett realizeaza emisiuni cu parerile sale despre lume si viata si le trimite catre ascultatori in fiecare zi prin Internet, direct de pe computerul personal de acasa, iar ascultatorii sai ii descarca emisiunile pe popularele playere digitale iPod ale Apple sau pe alte playere digitale sub forma unor fisiere audio care pot fi ascultate la fel de usor ca orice melodie.

    „La un moment dat, oamenii isi dau seama despre ce e vorba si spun «Si eu pot sa fac asta»“, povesteste Patchett. „Exista o zicala care spune ca viata fiecarui om poate fi subiect pentru o carte. Acum, ei nu mai trebuie sa scrie aceasta carte. Pot sa o vorbeasca.“ Conceptul de podcasting a aparut in octombrie 2000. Ideea de baza a fost preluata si adaptata de programatorul de software Dave Winer, creatorul fenomenului numit pe atunci „audioblog“. Un an mai tarziu, au inceput sa apara si primele podcast-uri puse la dispozitia utilizatorilor.

    Fenomenul s-a raspandit foarte repede, o data cu cresterea numarului de emisiuni difuzate mai ales de Dave Winer, dar si cu inmultirea numarului de utilizatori interesati de a asculta acest tip de emisiuni radio digitale. Daca in prima luna interesul contorizat in numarul de cautari ale cuvantului „podcasts“, efectuate pe cel mai mare motor de cautare din lume, Google, era de 24, un an mai tarziu, peste 100 de milioane de cautari cuprindeau acest cuvant cheie.

    Fenomenul a atras atentia si granzilor din mass-media traditionale. Publicatii cunoscute, cum ar fi The New York Times sau USA Today, au inceput sa scrie despre podcasting, iar contributia Apple de a oferi acces centralizat pe serverele sale pentru podcast-uri (pe magazinul online de muzica digitala iTunes) a condus la o adevarata explozie a acestei noi metode de comunicare.

    Emisiunile radio digitale au cucerit si domeniul politicii. Nu este neaparat vorba de emisiuni ale analistilor, cat de ideile de promovare ale politicienilor. Acestia au pus la punct adevarate campanii electorale conduse prin intermediul podcast-urilor, reusind astfel sa „evadeze“ din filtrul mass-media traditionale.

    Partidul Republican din SUA, de exemplu, a initiat o serie de emisiuni podcast realizate de personalitati cum este presedintele partidului si fostul secretar de la Casa Alba, Ken Mehlman. Un alt politician care si-a lansat propriul podcast este liderul democrat John Edwards, viitor candidat la functia de presedinte in 2008. Electoratul este incurajat sa trimita intrebari, la care Edwards raspunde in timpul propriei sale emisiuni de podcasting, scrie presa internationala.

    Recent insa, aceste emisiuni au adoptat si formatul video. Practic, este vorba de aceeasi metoda de informare, realizata in principal tot de amatori, numai ca stirile sunt difuzate pe Internet sub forma de clipuri video.

    Podcast-urile video au castigat cote de audienta interesante pe Internet pentru ca sunt considerate mai „informate, obiective si prietenoase“ decat productile media realizate de trusturi consacrate, care trebuie insa sa se supu-na unor seturi de rigori si criterii.  Podcast-urile pandesc insa si un alt canal de difuzare, poate chiar mai spectaculos decat cel al computerelor sau al playerelor muzicale: telefoanele mobile. In acest sens, compania californiana Pod2Mob, producator de software multimedia, a venit pe piata cu un software prin care utilizatorii pot sa transfere fisierele audio de pe calculatorul de acasa direct pe telefonul mobil.

    Utilizatorii vor putea sa asculte jurnalele radio digitale si pe drum, daca vor dispune de software-ul Pod2Mob pe computer si de o mica aplicatie ce se instaleaza pe telefonul mobil. Astfel, ei vor putea sa efectueze comenzi asupra podcast-urilor (sa asculte un jurnal anume, sa caute printre acestea, sa le stearga etc.).

    Diferenta dintre metoda obisnuita de a intra in posesia unui podcast – prin descarcare de pe Internet – si cea propusa de compania americana este ca noul software va permite transferul podcast-urilor pe telefoanele mobile prin tehnologia „streaming“ (fisierele pot fi ascultate pe masura ce se descarca), necesitand un spatiu mai mic de stocare decat daca utilizatorii ar descarca mai intai de pe Internet intregul fisier audio.

    Cat va dura pana cand podcast-urile vor inlocui complet emisiunile radio obisnuite? Probabil ca va mai trece timp, daca acest lucru intr-adevar se va intampla. „Sunt absolut sigur ca podcasting-ul va distruge modelul de business al radioului“, a supralicitat Adam Curry, fost angajat al MTV si sustinator fervent al fenomenului de podcasting. Daca va fi sau nu asa, urmeaza sa aflam. Poate chiar, de ce nu, dintr-un jurnal de stiri „podcasting“.  

  • Podcast „made in Romania“

    Cele mai populare podcast-uri sunt, evident, cele in limba engleza, insa au inceput sa apara si incercari in limba romana. Unul din primele site-uri care testeaza terenul este PeScurt.ro. Un alt portal, care se adreseaza diasporei romanesti din Canada, este www.rokult.com.

    CONTINUT: „PeScurt, Romania“ este un jurnal saptamanal in limba romana care cuprinde rezumatele principalelor stiri, muzica romaneasca si interviuri, destinat in principal ascultatorilor din diaspora.

    FARA TAXE: Descarcarea si ascultarea podcast-urilor „PeScurt“ este gratuita, singurul cost fiind cel al conexiunii la Internet.

    INCEPUT: Ideea de a crea un site cu podcast-uri a fost a lui Alexandru Deva, fost consultant IT, care acum detine si opereaza PeScurt.ro

  • America Online

    Refuzul Time Warner de a vinde AOL si „telenovela“ ofertarii simultane a Microsoft, Google si Yahoo! pentru clientii diviziei online apar ca o noua turnura in istoria zbuciumata a uneia din cele mai mari companii cu afaceri online din istorie.

    FUZIUNEA: Aflata pe val in anul 2000, AOL a cumparat concernul media Time Warner, cu CNN si HBO cu tot, in cadrul unei tranzactii de peste 160 de miliarde de dolari. Concernul format astfel, „AOL Time Warner“ valora peste 350 de miliarde de dolari. Apoi, la scurt timp, a venit prabusirea.

    CADEREA: Atat crahul dot-com, cat si recesiunea telecom, au lovit afacerile online si implicit AOL. Apoi, scandalul Enron si inselatoriile de la WorldCom au dus la descoperirea unor situatii similare in contabilitatea America Online. Contractele ilegale valorau miliarde de dolari, iar fraudele se intindeau pe mai multi ani. Era vorba de raportarea contractelor barter ca si incasari nete, precum si includerea la numaratoarea clientilor a celor care primeau conturi gratis de acces la Net. AOL era la podea.

    REFORMA: Actionarii au decis demiterea fondatorului AOL, Steve Case, care era director executiv al concernului, acuzat ca stia despre fraude. Numele concernului a fost scurtat, renuntandu-se la particula „AOL“, astfel ca s-a revenit la vechiul nume „Time Warner“, iar conducerea noii companii a fost incredintata celor care ramasesera din vechea echipa Time Warner. Este probabil singura megafuziune din istorie in care compania cumparata se alege si cu banii, si cu conducerea grupului.

  • Batalia pentru AOL

    Cei 75 de milioane de vizitatori care ajung lunar pe site-ul AOL.com sunt de vanzare. TimeWarner, proprietarul site-ului, i-a scos la licitatie, cautand partenerul potrivit pentru o colaborare online. Amatori: Google, Microsoft si Yahoo!.

    Daca pana nu demult cauta de zor un cumparator macar pentru un pachet minoritar al diviziei sale de servicii online America Online (AOL), concernul Time Warner a anuntat brusc ca nu mai vrea sa vanda. Ba mai mult, si-a sporit si pretentiile in ceea ce priveste colaborarea pe care AOL o avea cu Google, cerand celui mai mare motor de cautare sa garanteze un venit minim lunar din publicitatea online daca mai vrea sa beneficieze de milioanele de vizitatori de pe portalul companiei, AOL.com. Cu alte cuvinte, indiferent cati utilizatori ajung pe site-ul AOL.com si folosesc serviciile online ale popularului motor de cautare (cu tot cu reclamele aferente), Google ar fi trebuit sa garanteze ca va plati diviziei online a Time Warner o anumita suma de bani lunar.

    Numai ca Google a spus „pas“, iar intelegerea este la un pas sa fie rupta. Asta chiar si in conditiile in care AOL are o contributie importanta la vanzarile sale din publicitate. Numai anul trecut, AOL a castigat 300 de milioane de dolari din publicitatea Google, ceea ce inseamna ca portalul a generat cam 10% din veniturile totale de 3 miliarde de dolari ale Google. Desi AOL a mai negociat si cu Yahoo! (a carui conducere a fost dintotdeauna iritata de faptul ca divizia Time Warner colaboreaza cu rivalul Google), nu s-a ajuns la nici o intelegere. Asa ca (inevitabil, ar spune unii) pe fir a intrat compania lui Bill Gates, Microsoft, prin divizia sa de servicii Internet, MSN.

    Cotidianul american The Wall Street Journal a anuntat ca Time Warner si Microsoft au ajuns la un acord pentru colaborarea pe Internet. Cele doua companii vor pune la punct o afacere joint-venture pentru a vinde reclama pe toate site-urile detinute. Astfel spera sa concureze mai bine cu Google si Yahoo!.

    Nu este clar insa daca AOL va renunta pana la urma la colaborarea cu Google. Negocierile continua si ramane de vazut daca Google va veni sau nu cu o oferta mai buna. Pana una alta, contractul de publicitate expira abia spre jumatatea lui 2006, timp in care este probabil ca rivalii vor supralicita cu contraofertele lor.

    Ramane totusi un mare semn de intrebare: ce s-a intamplat atunci cand oficialii Time Warner, care in urma cu o luna incepusera deja negocierile pentru vanzarea unui pachet de actiuni la AOL, s-au razgandit brusc? Se pare ca ei au descoperit ca este mai bine sa pastreze controlul, pentru ca Internetul este din nou pe val.
    In cadrul negocierilor cu Google, Microsoft si Yahoo! au iesit la iveala informatii care i-au convins pe oficialii Time Warner ca afacerile pe Internet urmeaza sa cunoasca un nou boom si ca nu este cazul sa renunte la AOL. Una dintre informatiile in cauza ar fi aceea ca publicitatea online va creste anul acesta cu 40%, pana la 13 miliarde de dolari, un nivel anual comparabil cu industria filmului de la Hollywood.

    „Nu suntem interesati de vanzarea AOL, doar de un parteneriat care sa creasca traficul pe site-urile diviziei online“, a spus Richard Parsons, seful Time Warner. In plus, complicatiile juridice in care ar fi intrat pentru a vinde un pachet de actiuni al AOL erau destul de mari, asa ca Parsons a preferat sa inceapa un joc „la mai multe capete“ cu Microsoft, Google si Yahoo! pentru a incheia un „deal“ mai avantajos, spun unii specialisti.
    America Online detine al patrulea portal de Internet din SUA, dupa Yahoo!, MSN.com si Google. America Online a atras in luna august 2005 circa 75,5 milioane de vizitatori unici, conform celor mai recente date publicate de Nielsen/NetRatings. Yahoo! a fost atunci pe primul loc, cu peste 101 milioane de vizitatori unici. Google a atras 80,4 milioane, iar Microsoft a avut 92,1 milioane de vizitatori pe portalul MSN.com.

    Unul dintre marile atuuri ale AOL il reprezinta fidelitatea audientei, compania fiind unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de acces la Internet. In medie, internautii petrec pe site-ul Google circa 45 de minute pe luna, in vreme ce pe portalul MSN.com media este de o ora si 50 de minute. Pe site-ul AOL insa, si datorita diversitatii de servicii oferite, un vizitator petrece in medie sase ore si jumatate pe luna, conform ultimelor statistici.

    Traficul de Internet, dar si bugetele de publicitate online continua sa creasca, iar la sfarsitul acestui an marii jucatori vor avea de numarat mai multi bani decat pana acum. Cert este insa ca Google nu vrea sa garanteze un venit minim: compania plateste numai daca vizitatorii care privesc reclamele sunt atrasi de ele si dau click pe vreuna dintre ele. De altfel, conducerea Google a avertizat investitorii ca ratarea parteneriatului cu AOL in 2006 va fi una dintre putinele vesti proaste la care se pot astepta.

    Nu trebuie uitat insa ca AOL, un mare furnizor de servicii de conectare la Internet prin dial-up, are probleme pe partea de conexiuni de mare viteza, unde ofertele sale sunt depasite de cele ale companiilor mai tinere, cu infrastructuri si tehnologii moderne. Rezultatele pe trimestrul al treilea al 2005 arata ca America Online a avut incasari cu 5% mai mici, pana la 2 miliarde de dolari, chiar daca incasarile din publicitatea online au crescut cu 28%. Totusi, profitul net s-a dublat, ajungand la 897 de milioane de dolari pe trimestru, fata de 499 de milioane de dolari in aceeasi perioada a anului trecut.

    Ce se va intampla insa daca anuntul facut de Wall Street Journal se va confirma, iar Microsoft va fi compania care va castiga „licitatia“ improvizata de Time Warner pentru clientii diviziei sale online AOL?

    Colaborarea cu Microsoft va avea probabil in centrul atentiei noul sistem de reclame MSN adCenter, realizat dupa exemplul tehnologiei folosite de Google. Time Warner a recunoscut inca de la inceput potentialul reclamelor text, cumparand Advertising.com pentru 500 de milioane de dolari in 2003. Cu toate acestea nu a avut succesul rivalilor. AOL are acum cresteri mai mici la publicitatea online pentru ca advertiserii cred ca majoritatea vizitatorilor portalului sunt americanii cu venituri mici, care folosesc conectarea dial-up, nu sunt interesati de broadband si de alte servicii premium. (conform celor mai recente statistici, utilizatorii Google au cele mai mari venituri medii). Iar colaborarea cu Microsoft ar trebui sa schimbe aceasta perceptie, gandesc probabil oficialii Time Warner.

    Desi publicitatea va fi vanduta de o companie joint-venture, ambii giganti isi vor pastra controlul asupra propriilor divizii de Internet, asa ca, atat timp cat veniturile vor creste, toata lumea va fi fericita.

    Oricum, seful Time Warner a recunoscut ca, in primul rand, AOL are nevoie sa isi innoiasca tehnologiile pentru a concura mai bine cu marii sai rivali. Va trebui sa incerce prin orice metoda sa atraga mai multi vizitatori pe site-urile sale. „Am intarziat pe domeniul online. Va trebui sa recuperam rapid“, a spus Richard Parsons, presedintele Time Warner. Analistii spun ca trebuie schimbata perceptia asupra diviziei online. „Daca in ceea ce priveste serviciile de conectare la Internet America Online este o companie care pierde clienti, este imbatranita si criticata chiar de proprii utilizatori, nu la fel stau lucrurile cu portalul online AOL.com“, a spus un specialist. „AOL.com reprezinta noul, cele mai moderne tendinte si tehnologii si continua sa isi sporeasca incasarile semnificativ.“ Intr-adevar, portalul online, cu ale sale servicii de comunicatii video, harti online si cautare de fisiere audio sau video reuseste sa atraga interesul internautilor de mult timp. De aceea, audienta online continua sa creasca. Pe de alta parte, americanii vor continua sa renunte la dial-up pentru broadband, ceea ce ar putea afecta veniturile AOL, spun analistii.

    Compania isi vede de treaba insa si continua sa isi optimizeze serviciile online, cu mesagerie pe Internet si cautare pe telefoanele mobile, cu site-uri de servicii video, cu pagini de barfe de la Hollywood si alte asemenea servicii extrem de populare. Nu lipsesc serverele speciale pentru jocuri video, paginile cu jurnale personale online sau serviciul de cumparat muzica digitala pe Net (MusicNow, 99 de centi pentru fiecare melodie cumparata). Compania a lansat de asemenea noua versiune a AOL Instant Messenger (AIM), care permite videotelefonie pe Internet si comunicatii gratuite, la concurenta cu Yahoo! sau MSN Messenger, dar si cu Google Talk si Skype. AIM este unul din cele mai populare sisteme de comunicare, cu peste 40 de milioane de utilizatori.

    In piata curg zvonurile, dar parteneriatul cu Microsoft este deocamdata, cel putin oficial, tot o speculatie. „Pot sa va spun doar ca nu comentez in legatura cu AOL“, a declarat Steve Ballmer, directorul executiv al Microsoft, la sfarsitul saptamanii trecute. El a reiterat insa faptul ca publicitatea online este in vizorul Microsoft, pentru cresterea profitabilitatii site-urilor sale. „Insa nu pot spune nimic despre colaborarea cu AOL“, a repetat directorul executiv al Microsoft, companie care castiga anual circa 2 miliarde de dolari din publicitatea online.

    Indiferent care dintre „petitori“ va obtine portofoliul de clienti ai AOL, fie ca va fi Microsoft, Google sau chiar Yahoo!, peisajul pietei de publicitate online se va schimba. Iar deznodamantul este asteptat cu sufletul la gura in industrie, pentru ca cel care va castiga va deveni un grup si mai puternic, si mai greu de invins de catre rivali.

  • Pe scurt despre 2005

    In anul pe cale sa se incheie internetul a fost dominat de febra „noului web“, asa ca e firesc ca marea majoritate a superlativelor anului sa se refere la cuvinte, tehnologii, produse, evenimente si servicii in directa relatie cu asa-numitul Web 2.0.

    Chiar daca o retrospectiva in aceasta perioada a anului este un subiect lipsit de orice umbra de originalitate, m-am conformat traditiei si am incercat sa aleg dintre tendintele, evenimentele si produsele anului 2005 pe cele mai semnificative. Abia cand Google mi-a returnat pentru intrebarea „2005 best of web“ circa 875 de milioane de rezultate am inteles ca nu voi putea decat sa punctez cateva dintre cele legate de internet, cu avertismentul ca selectia n-are pretentia de a fi obiectiva.

    Pentru inceput, cuvantul anului – in viziunea editorilor New Oxford American Dictionary – este „podcasting“, care a devansat rivali puternici, precum gripa aviara (bird flu) sau „rootkit“. Inventat de jurnalistul Ben Hammersley prin combinarea cuvintelor „broadcast“ si „iPod“, cuvantul denumeste „inregistrarea digitala a unei emisiuni radio sau a unui program similar, facuta disponibila in internet pentru a fi descarcata pe un player audio personal“.

    Nu toata lumea e multumita cu acest termen, in principal pentru ca face trimitere la popularul produs creat de Apple, dar si pentru ca ar fi existat variante mai expresive, cum ar fi „blogcasting“ sau „audioblogging“ – ambele facand conexiunea cu „blog“, care este tocmai cuvantul anului 2004 in viziunea dictionarului Merriam-Webster.

    O data ce avem cuvintele cheie, putem trece la tendinta anului, care se detaseaza clar si care a facut sa curga… nu, nu rauri de cerneala, ci torente de biti: Web 2.0. Aici nu mai avem o definitie de dictionar, ci doar o descriere care face referire la web ca platforma bazata pe servicii, la „arhitectura participarii“, la „coada cea lunga“ si la un nou model de business ai carui pionieri sunt Google si Yahoo!.

    Pentru tehnologia anului se pare ca nu prea exista multi pretendenti, asa ca cea numita Ajax (Asyncronous JavaScript and XML) poate fi considerata cea mai semnificativa, cu atat mai mult cu cat este menita sa sustina tendinta anului. Desi unii o considera mai degraba o tehnica de dezvoltare a aplicatiilor sau un numitor comun al un grup de tehnologii, este evident ca implicatiile transferul invizibil de date in serverul web si browser – pe care Ajax il face posibil – va face din aplicatiile web alternative viabile la multe dintre aplicatiile desktop uzuale, accelerand astfel transformarea web-ului intr-o platforma universala de calcul.

    Pentru produsul software al anului, revista PC World a optat pentru Mozilla Firefox, ceea ce reprezinta o mare victorie pentru miscarea open source. Fara indoiala ca noul browser a facut furori in 2005, nu doar pentru ca este stabil, rapid si usor de utilizat, ci si fiindca interfetele sale publice au permis unei comunitati de programatori entuziasti sa dezvolte o multime de componente aditionale menite sa integreze perfect browserul in ecosistemul web. Pe locurile urmatoare s-au clasat Google Gmail si Mac OS X 10.4 (Tiger), asa ca nu pot fi decat de acord cu selectia revistei americane.

    Poate ar merita sa mentionam si cele mai spectaculoase achizitii ale anului 2005. Desi campionul cumparaturilor pare sa fie Oracle – care si-a permis sa achizitioneze pe Siebel, cu 5,85 miliarde de dolari -, interesante sunt evolutiile in zona internetului, unde centrul de interes nu-l mai reprezinta atat produsele si tehnologiile, cat comunitatile de utilizatori. Astfel, eBay a cumparat serviciul de chat si telefonie internet Skype, in vreme ce Yahoo! a preluat serviciul de partajare de poze Flickr si, in urma cu cateva zile, serviciul de „semne de carte“ online Del.icio.us. Google a achizitionat DodgeBall, un serviciu de socializare pentru dispozitive portabile. Dar se pare ca marea prada va fi AOL, pentru care se vor lupta Google, Yahoo! si Microsoft – probabil in 2006.

    Ar mai fi o categorie: siturile si serviciile web care au stralucit in 2005. Aici premiile Webby – adevarate oscaruri ale internetului – nu pot fi ocolite, asa ca ne intalnim din nou cu Flickr, considerat „The Webby Breakout of the Year“ pentru ca intrupeaza multe dintre tendintele care modeleaza viitorul internetului, de la etichetare si moblogging pana la retele sociale. Categoria Blog a revenit – previzibil – lui „Boing Boing“. Insa probabil cel mai mare premiu ar trebui sa revina sitului KatrinaList.net, construit in doar cateva zile de un grup de voluntari care au conceput structurile XML si au agregat fluxurile RSS din intregul web pentru a aduna intr-o singura baza de date informatii despre zeci de mii de supravietuitori ai uraganului Katrina.

  • Razboi pe piata consolelor video

    Microsoft a declarat razboi pe piata consolelor de jocuri de noua generatie. Xbox 360, lansata recent in SUA, tocmai a ajuns si in Europa, iar succesul pare sa depaseasca cele mai optimiste asteptari.

    Bill Gates s-a tinut de cuvant. Consola de jocuri a lui Microsoft, Xbox 360, a fost lansata pe piata, iar avansul fata de urmaritoarele sale (Sony PlayStation 3 si Nintendo Revolution, anuntate pentru anul viitor) i-ar putea asigura un ragaz suficient pentru a vinde pana la 10 milioane de unitati, conform estimarilor oficialilor companiei. Noua generatie de console Sony, Microsoft si Nintendo va revolutiona piata si obiceiurile consumatorilor, spun analistii. De ce? In principal, datorita dotarilor tehnice fara precedent ale consolelor, care vor deveni computere miniaturale, capabile nu doar sa ofere performante grafice iesite din comun pentru jocurile video, ci si sa se interconecteze cu toate echipamentele de entertainment digital ale consumatorului (DVD-player, combina muzicala, MP3 player, PC).

    Anul acesta, piata mondiala de jocuri video va avea o valoare de peste 25 de miliarde de dolari, majoritatea provenind din vanzarile de console si de jocuri. Lider detasat in ceea ce priveste vanzarile de console este Sony, cu PlayStation 2, avand o cota estimata la 70%. Intrat pe piata abia in 2001, Microsoft a cucerit intre timp pozitia a doua, in dauna Nintendo. Totusi, prima versiune a consolei, denumita simplu „Xbox“, nu s-a dovedit pana acum profitabila pentru Microsoft. In ultimul trimestru, desi a adus venituri de 634 de milioane de dolari, divizia responsabila de Xbox a inregistrat pierderi de 138 de milioane de dolari.

    Acum insa, Bill Gates a pariat si mai multi bani pe noua versiune a consolei, despre care afirma raspicat ca va fi mai buna decat PlayStation 3. Dupa ce Xbox 360 a debutat, acum doua saptamani, pe piata americana, compania lui Bill Gates a lansat noua consola si in primele magazine europene – in Marea Britanie si Franta – la inceputul acestei luni. Istoria lansarii pe batranul continent a fost parca trasa la indigo cu cea din SUA, de acum doua saptamani: si in Europa, fanii au format cozi kilometrice in fata magazinelor unde urma sa fie vanduta Xbox 360, inca din noaptea dinaintea marelui eveniment. De ce atata stoicism? In primul rand pentru ca stocul rezervat primei aparitii a consolei in Europa a fost limitat la 300.000 de unitati.

    Nici macar cei care au comandat noua consola pe Internet n-au fost prea norocosi. Desi foarte multi oameni au facut comenzi in avans, oficialii magazinului online Amazon din Marea Britanie au anuntat ca nu vor reusi sa-si tina promisiunea fata de clienti si ca toti cei care au plasat comenzi inainte de 2 noiembrie vor primi mult-dorita consola abia incepand cu ianuarie 2006.

    Analistii au dat o posibila explicatie pentru stocul redus lansat pe piata: compania vrea sa pastreze cat mai multe console pentru perioada Craciunului, una din cele mai profitabile pentru toti actorii din piata divertismentului video, fie ca sunt vanzatori de jocuri sau de console.

    Cativa utilizatori ai eBay, cel mai mare site de licitatii online, au reusit sa profite de ocazie. Cateva modele de Xbox 360 au fost scoase la licitatie pe site, pentru utilizatorii britanici, iar rezultatul a fost mai mult decat surprinzator. Desi pretul oficial al consolei variaza, in functie de model, intre 300 si 400 de euro, unul dintre solicitanti a licitat pe eBay 1.000 de lire sterline. Nimeni nu a supralicitat aceasta fabuloasa suma.

    „In aproximativ o saptamana vor fi livrate noi stocuri de Xbox 360 in Europa, insa consola va fi disponibila la discretie cel mai probabil abia in 2006“, a precizat un oficial Microsoft. Xbox (versiunea de dinaintea Xbox 360) nu a fost prezenta in Romania, cel putin pe cale oficiala, unul dintre motive fiind dificultatea companiei de a asigura service-ul pe piata locala.

    In schimb, Xbox 360, va fi distribuita si in Romania, a declarat pentru BUSINESS Magazin Paula Apreutesei, manager de marketing al Microsoft pentru Europa de Sud-Est. „Lucram la acest lucru, dar nu avem inca o data exacta pentru momentul lansarii in Romania a consolei Xbox 360“, a spus ea.

    Si rivalii Sony si Nintendo, care sunt prezenti in magazinele autohtone cu versiuni anterioare ale consolelor proprii, vor aduce noile produse, insa cu ceva intarziere dupa momentul lansarii oficiale la nivel mondial (fixata pentru Sony PlayStation 3 la jumatatea anului, iar pentru Nintendo Revolution in a doua parte a lui 2006).

    „Anul acesta au fost vandute aproximativ 10.000 de console PlayStation 2 ale Sony, cu 50-70% mai mult fata de 2004. Compania va aduce PlayStation 3 in Romania la sfarsitul lui 2006 – inceputul lui 2007“, a precizat Mihai Stegaru, director de marketing al Best Distribution.

    Nintendo a avut rezultate ceva mai modeste pe piata romaneasca. „Numarul total de console Nintendo vandute anul acesta este cuprins intre 600 si 900“, estimeaza Doru Raduta, director general TNT Games, companie distribuitoare a consolelor Nintendo in Romania. „Consola Revolution va ajunge la noi imediat dupa lansarea oficiala, probabil in trimestrul al treilea al 2007“, a explicat Raduta.

    Potrivit estimarilor unor oficiali Microsoft, Xbox 360 ar putea ajunge in casele a peste 10 milioane de utilizatori. Totusi, au existat si ceva probleme. Unii utilizatori americani au reclamat faptul ca noua consola s-a supraincalzit si s-a blocat si au returnat-o pentru reparatii. „Numarul reclamatiilor este mult mai mic fata de nivelul obisnuit in cazul lansarii de console noi, adica intre 3 si 5% din totalul cumparatorilor“, a precizat un oficial Microsoft.

    Strategia companiei pentru atragerea unui numar cat mai mare de utilizatori ai noii console include si lansarea, cat mai devreme, de jocuri care sa aiba succes. Principiul este simplu: daca utilizatorii au jucat un anume joc pe PC sau pe telefonul mobil si le-a placut, vor vrea cu siguranta sa-l incerce si pe consola de ultima generatie.

    Unul dintre cei mai mari producatori de jocuri video din lume, Electronic Arts, a pregatit deja cinci astfel de titluri „consacrate“ pentru Xbox 360 – Need For Speed, Fifa ‘06, NBA Live ‘06, Tiger Woods PGA Tour ‘06 si Madden NFL ‘06.

    Insa jocurile video par a fi doar un pretext pentru ca Microsoft, Sony si Nintendo sa ii convinga pe utilizatori sa aduca noua consola in casa. Practic, cele trei companii vor sa transforme consolele de jocuri de ultima generatie in noul centru de divertisment digital din livingul utilizatorilor. Tocmai din acest motiv, toate consolele vor avea functii in plus si vor putea fi folosite pe post de DVD-player sau combina muzicala, dar si ca mini-computer conectat la Internet sau ca ecran de televizor.

    Xbox 360 poate fi deja privita ca o demonstratie a noului concept. Stie sa redea melodii de pe CD-uri prin propriul sistem de sunet, dar in acelasi timp permite si conectarea unui player de muzica digitala pentru ca melodiile digitale sa fie ascultate prin intermediul consolei. Citeste DVD-uri, iar pozele pot fi de asemenea vazute pe ecranul sau, camera foto digitala fiind usor de conectat la consola.

    Consolele de viitoare generatie ar putea fi, intr-adevar, un bun indiciu pentru felul in care se vor schimba in viitor obiceiurile de consum al tehnologiei, este de parere Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C al Camerei Deputatilor. „De pilda, cred ca, in timp, laptopul va disparea. Este unul din dispozitivele care se va metamorfoza. Va deveni mai mic si va fi un echipament de tip all-in-one, va ingloba telefonul mobil si va avea multiple functii“, a spus Pambuccian.

    Cat de exacta este aceasta previziune, ramane de vazut. Cert e ca noile console ale marilor jucatori, tot mai mici si mai inteligente cu fiecare noua versiune, incep deja sa corespunda destul de bine descrierii.

  • All in one All in one

    Noua consola Microsoft promite jocuri video la calitate mai buna, dar si multiple functii de interconectare pentru divertisment digital. Scopul lui Gates este sa ocupe livingul consumatorilor inainte ca rivalii sa arunce pe piata propriile console.

    ASPECT: Xbox 360 nu este cu mult mai mica decat predecesoarea sa, consola Xbox, insa designul mai modern si culoarea mai prietenoasa o fac mai potrivita pentru living.

    CAPACITATE: Consola este mai puternica decat multe PC-uri de pe birourile utilizatorilor. Poate sa efectueze o mie de miliarde de operatiuni pe secunda, ajutata de trei procesoare de 3,2 GHz de la IBM. Are un hard disc de 20 GB.

    CONECTIVITATE: La consola pot fi conectate un numar mare de echipamente – playere de muzica, DVD playere, camere digitale, computere cu sistem de operare Windows.

  • Exemplul bursei

    Puterea unui nume format dintr-o singura litera este confirmata de modelul adoptat la bursa din New York inca de acum 100 de ani, cand unora dintre cele mai mari si mai valoroase companii listate li s-a permis sa-si reduca simbolul de tranzactionare de la trei la o singura litera.

    EXEMPLE: Printre companiile privilegiate se numara Citigroup (C), Ford Motor (F), Kellogg (K), Vivendi (V).

    LOCURI LIBERE: Bursa din New York mai are inca aproximativ 10 litere disponibile, dar un purtator de cuvant a spus ca acestea nu vor fi acordate chiar atat de usor. „Sunt doar pentru liderii din industrii, pentru ca un astfel de simbol este „un puternic instrument de marketing si un simbol al statutului de pe Wall Street“.

    INTERES: Tocmai unele dintre aceste companii ar putea fi printre primele interesate de rezervarea unui nume de domeniu web format dintr-o singura litera.