Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Gadgetul anului 2011 – iPhone 4S

    A cincea versiune a telefonului mobil iPhone de la Apple a fost de departe cel mai aşteptat gadget din acest an. Speculaţiile au început încă din primăvară, cu toate că predecesorul iPhone 4 tocmai era numit telefonul anului la World Mobile Congress, şi de atunci noul model a devenit un subiect de discuţie destul de controversat.

    Aşteptările au fost astfel foarte ridicate, motiv pentru care luna octombrie va rămâne probabil multă vreme în memoria fanilor Apple şi a pasionaţilor de tehnologie, nu numai pentru lansarea noului telefon, dar şi pentru decesul lui Steve Jobs, la numai o zi după evenimentul de prezentare. iPhone 4S a fost primit cu oarecare dezamăgire de lumea tehnologiei, care anticipa de fapt iPhone 5, un dispozitiv modificat nu numai din punct de vedere tehnic, dar şi ca design. Reacţie însă destul de nejustificată, întrucât cel puţin din punct de vedere tehnic, modelul 4S este oricum identic cu ceea ce se specula că va avea iPhone 5 şi superior predecesorului.

    Telefonul este dotat cu un procesor dual-core A5, de două ori mai rapid decât cel folosit anterior, cameră foto de 8 megapixeli, funcţionează cu sistemul de operare iOS 5 şi oferă acces la iCloud, unde utilizatorii pot stoca diferite fişiere fără să consume din memoria telefonului. Dar mult mai spectaculos este sistemul de recunoaştere vocală Siri pe care îl integrează şi prin care dispozitivul devine un soi de asistent personal. Chiar dacă iPhone 4S n-a fost prezentat de carismaticul Steve Jobs, cum s-a întâmplat cu toate noile dispozitive ale companiei din ultimii ani, telefonul a reuşit să atragă la fel de mulţi cumpărători la coadă cu o zi înainte de lansare ca de fiecare dată. Lucru care s-a întâmplat inclusiv în România – sute de cumpărători au mers în cele câteva magazine ale operatorilor de telefonie mobilă unde a fost lansat în noiembrie, în miez de noapte, noul iPhone 4S.

  • Ce-au căutat românii cel mai mult pe Google în 2011

    În acest an, cele mai populare căutări arată interesul în creştere pentru emisiuni TV, reţele sociale, tehnologie şi filme. În pregătirea raportulului pentru anul 2011, Google a extras termenii cei mai frecvent căutaţi pentru această perioadă, în mai multe categorii precum cele mai mari creşteri în divertisment, persoane, călătorii, precum şi topul filmelor, ştirilor şi tematicilor sportive. În plus, lista include topul celor mai populari 10 termeni de căutare, care au avut cea mai mare creştere în România. Acest lucru a fost realizat prin analizarea a mii de căutări populare din 2011 şi realizarea unui clasament bazat pe creşterea popularităţii lor comparativ cu anul 2010.

    “Acestă pespectivă realizată pentru prima dată local ne arată o imagine foarte utilă a spiritului vremurilor în România şi asupra tendinţelor emergente. Am văzut o Românie vibrantă, pasionată de divertisment, filme, sport şi călătorii. Am remarcat şi dorinţa puternică de păstra legătura prin intermediul reţelelor sociale şi de a fi în mod constant la curent cu cele mai noi ştiri şi cele mai recente tehnologii”, a declarat Dan Bulucea, director general al Google România.

    CLICK MAI JOS PENTRU A AFLA CE AU CĂUTAT ROMÂNII PE GOOGLE PE DIVERSE CATEGORII

  • Datele noastre sunt deja acolo

    Într-un articol scris în urmă cu câteva săptămâni, intitulat “Viitorul după Gartner”, făceam un rezumat al tendinţelor tehnologice ce sunt, în opinia companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă, esenţiale pentru înţelegerea anilor ce ne aşteaptă. Pe scurt: Gartner crede că dispozitivele mobile vor prolifera (alături de software-ul aferent) şi vor deveni sursa unor cantităţi masive de date, cu potenţial de folosire analitică. Obiectivul analizării acestor date poate fi, spre exemplu, construirea unei experinţe utilizator contextuale, personalizate, sau construirea acelui “Internet al lucrurilor” în care cuptorul conectat la internet va încălzi mâncarea favorită în timp ce plecăm de la serviciu, declanşatorul fiind informaţia de localizare transmisă de telefonul mobil. Ca şi consecinţă, Gartner prevede ascensiunea produselor de data intelligence, sprijinite de tehnologii noi de stocare şi interogare a datelor In-Memory.

    Pentru Gartner întrebarea nu pare să fie dacă aceste depozite masive de date – ajutate, contextual, de prezenţa dispozitivelor mobile – vor apărea. Previziunile companiei de analiză gravitează de mai mulţi ani în jurul acestui subiect, sub diverse forme: software social, analizele sociale, reţele sociale, business intelligence, Big Data, “Internetul lucrurilor”, “Real World Web”. Întrebarea pe care Gartner pare să şi-o pună mai degrabă este: când anume se va întâmpla? Pariul meu este că acest proces masiv de colectare de date a început deja, demult. Şi nu numai că a început deja, dar este şi un obiectiv extrem de atrăgător pentru mai mulţi furnizori de tehnologie. Voi discuta trei exemple: Amazon Silk, Carrier IQ, Apple Siri, ce sunt toate trei, în opinia mea, simptome ale aceleiaşi tendinţe.

    Amazon Silk este un tip nou de browser creat de cei de la Amazon pentru tableta Kindle Fire, lansată în septembrie 2011. Diferenţa dintre Silk şi alte browsere existente pe platforma Android, pe care e bazat şi Kindle Fire, este că Silk poate decide în mod dinamic care anume componente ale navigării pe internet să fie executate local, pe dispozitivul utilizatorului, şi care părţi să fie executate pe serverele Amazon. Este o navigare hibridă în care o parte din informaţiile traficate (potenţial private) trec prin serverele Amazon.

    Motivaţia folosită de Amazon este aceea a performanţei: pentru a executa operaţiuni costisitoare nu pe resursele dispozitivului mobil, ci pe puternicele servere din Cloud-ul Amazon, oferind astfel utilizatorului o experienţă de utilizare fluidă şi o durată de viaţă sporită a bateriei tabletei.

    Apoi avem scandalul izbucnit la sfârşitul lunii noiembrie 2011, cu privire la Carrier IQ. Carrier IQ este un start-up din Silicon Valley specializat pe oferirea de servicii analitice mobile companiilor de servicii mobile. Ce înseamnă asta, concret? Înseamnă că această companie produce un software despre care spune că este instalat azi pe 150 de milioane de dispozitive mobile din întreaga lume. Platformele cele mai populare sunt, bineînţeles, Android si iOS, softul există însă şi pe alte platforme, cum ar fi BlackBerry. Scopul softului Carrier IQ este acela de a colecta date tehnice de funcţionare a dispozitivului mobil: de pildă cauza pierderilor neaşteptate de semnal, eşecul livrării unui SMS ori parametrii conexiunii celulare, şi de a le transmite operatorului mobil spre analiză – tot Carrier IQ produce şi softul de analiză a datelor receptate. Ca şi în cazul Amazon Cloud, acelaşi discurs al grijii pentru client este folosit şi aici, de data aceasta de către operatorii mobili, pentru a instala softul Carrier IQ pe dispozitivele abonaţilor lor. Operatorii mobili folosesc aceste date, după cum o declară, pentru eliminarea problemelor de recepţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciului oferit clienţilor lor.

  • Descărcaţi gratuit eBook-ul interactiv Yellow Submarine

    Nu este vorba de un ebook obişnuit. Bazat pe filmul din 1968, “cartea” înfăţişează ilustraţii animate, 14 videoclipuri din pelicula originală, hiturile Beatles şi alte elemente interactive. Se poate “citi” pe iPad, iPhone sau iPod Touch.

  • “Call of Duty Modern Warfare 3” întrece “Avatar” – a strâns un miliard de dolari în 16 zile

    Call of Duty MW3, un first-person-shooter, a fost lansat pe 8 noiembrie 2011 în Europa şi Statele Unite, în ediţii pentru Windows, Xbox 360, PlayStation 3 şi Wii şi cu o versiune separtată pentru Nintendo DS dezvoltată de n-Space.

    Jocul a fost dezvoltat de Infinity Ward şi Sledgehammer Games, cu asistenţa Raven Software.

    În primele 24 de ore de la lansare în SUA şi Marea Britanie s-au vândut 6,5 milioane de copii, înregistrând venituri de 400 de milioane de dolari – cea mai mare lansare din lumea entertainmentului global.
    Activision precizează că, având 30 de milioane de membri, comunitatea Call of Duty depăşeşte în prezent populaţia însumată a oraşelor New York, Londra, Tokyo, Paris şi Madrid.

    Call of Duty este o franciză lansată în octombrie 2003, care a vândut în timp în jur de 55 de milioane de copii şi a înregistrat venituri de trei miliarde de dolari.

  • Gadgetul lunii decembrie: Tag Heuer LINK, Android în aur roz

    Dispozitivul foloseşte sistemul de operare Android creat de Google şi este echipat cu un procesor de 1 GHz, un display tactil de 3,5 inchi, o cameră foto de 5 megapixeli şi capacităţi de stocare suficiente pentru 11 ore de muzică. Aparatul este complet customizat – designul ecranului, widgeturi, animaţii, wallpapere, iconurile şi tonurile de apel sunt TAG Heuer. Carcasa a fost proiectată asemeni unui ceas clasic, rezistă la şocuri şi este etanşă; poate fi personalizată cu diamante sau aur roz, iar pielea folosită este de aligator sau viţel. Android oferă posibilitatea accesării a circa 250.000 de aplicaţii, iar compania rusă Kaspersky furnizează o soluţie completă de securitate dezvoltată special.

  • Reportaj: Sunetele care alungă criza

    Bang & Olufsen este compania cu una din cele mai frumoase istorii din lume. Fondată în 1925 de către Peter Bang şi Svend Olufsen, compania daneză care produce acum sisteme audio pentru locuinţe, spaţii publice şi autoturisme, dar şi televizoare şi telefoane, a intrat în atenţia lumii atunci când creatorii săi au realizat primul radio care funcţiona pe baza curentului alternativ (celelalte aparate ale vremii funcţionau cu baterii). Bang se ocupa de partea tehnologică, iar Olufsen conducea afacerea la sediul din Struer, un mic orăşel din Danemarca care a ajuns celebru datorită celor doi oameni care au dat numele unuia dintre cele mai faimoase brand-uri de pe planetă. Tot ce înseamnă sonorizare şi imagine înainte şi după război era asigurat de Bang & Olufsen la standarde nemaiîntâlnite până la acel moment.

    Şi pentru că acest lucru nu era suficient, odată cu trecerea anilor Bang & Olufsen a început să angajeze mai mulţi designeri decât ingineri. Astfel, produsele senzaţionale din punct de vedere tehnic au început să fie recunoscute drept obiecte de cult ale vremurilor lor. Foarte scumpe, dar extrem de performante şi cu un aspect venit din viitor, produsele Bang & Olufsen ale anilor ’70, ’80 şi ’90 au scris istorie. La începutul anilor ’90 compania a început să-şi deschidă propriile magazine în loc să mai folosească dealeri pentru vânzarea produselor. Preţul acestora a continuat să aibă valori peste media pieţei iar în 2008 criza a lovit puternic firma din Struer.

    Pentru prima oară în istoria sa, pierderile companiei au fost semnificative şi restructurarea a fost un pas firesc: 300 de posturi au fost desfiinţate de la sediul central din Struer şi multe produse s-au întors din fabrică în sertarele cu proiecte. Noile modele de telefoane mobile sau MP3-playere de ultimă generaţie au trebuit să fie abandonate iar compania s-a concentrat la a continua producţia de boxe, sisteme audio pentru case, televizoare şi sisteme audio pentru maşini, toate caracterizate de design avangardist, sunet impresionant, preţ ridicat şi calitate pe măsură.

    Foarte interesant şi pe alocuri fascinant este cum o companie precum Bang & Olufsen a ajuns să depindă într-o oarecare măsură de una dintre industriile lovite mult mai puternic de criză, industria auto. În 2005 compania avea o cifră de afaceri de sub 50 de milioane de coroane daneze. Anul acesta ea va depăşi 450 de milioane, iar 16% din această cifră sunt asigurate de colaborările companiei cu diverşi constructori auto. “Dacă după ce conduci 1.000 de kilometri ascultând muzică ajungi la destinaţie disperat să continui să asculţi muzică, asta înseamnă că sistemul audio din maşină este bun”, aşa şi-a început prezentarea Bjarne Sorensen, acum director general al diviziei de concept şi tehnologie auto, practic omul căruia B&O îi datorează acum cele 16 procente venite din lumea auto. Atunci când nimeni nu credea că un client de maşină de lux poate fi dornic să-şi crească preţul maşinii cu peste 6.000 de euro pentru a asculta muzică la standarde B&O, la aceeaşi calitate ca în casă, Bjarne Sorensen a avut altă părere.

    Aflat pe atunci în echipa de ingineri a companiei, el era convins că poate crea un sistem audio care să-i şocheze pe ocupanţii unei limuzine cu claritatea şi puterea sa. După ce mai mulţi constructori au refuzat din start propunerile sale, Audi s-a arătat interesat, însă a fost nevoie de mult mai mult pentru a convinge marca germană că o colaborare ar fi mai mult decât benefică din punct de vedere financiar. La sfatul lui Sorensen, B&O a cumpărat un Audi A8 şi l-a echipat cu un sistem audio special. Doar câteva minute de audiţie i-au fost necesare şefului Audi pentru a coborî din maşină şi a semna cu Bang & Olufsen. Reticenţa lui Audi a continuat însă să domine relaţia cu compania daneză, germanii mizând pe faptul că 5% din clienţiii de A8 vor opta pentru sistemul audio super-performant şi exclusivist. B&O a mizat pe valoarea de 10%, însă realitatea i-a contrazis pe amândoi: în 2005 peste 22% din clienţii de A8 şi-au comandat sisteme Bang & Olufsen pe maşini.

    De la curajul lui Bjarne Sorensen, lecţia de management de mare clasă a conducerii B&O care a avut încredere deplină în profesionalismul din spatele curajului său şi până astăzi, în doar şase ani, fenomenul Bang & Olufsen în lumea auto a explodat. Peste 400.000 de maşini sunt acum echipate cu sisteme audio Bang & Olufsen, o cifră absolut impresionantă având în vedere că preţurile nu sunt deloc mici. Este drept, grosul vânzărilor din auto este asigurat de sistemele cele mai accesibile ce pot fi comandate la modelele A4 şi A5 ale lui Audi. În România ele costă 1.131 de euro şi aproape toţi clienţii comandă această opţională.

  • Cum se luptă operatorii din telecom pentru clienţii de la metrou

    RCS&RDS oferă deja de câteva luni internet gratuit la metrou. Al doilea cel mai mare furnizor de servicii de internet din România după Romtelecom a construit practic o reţea naţională de 600 de hotspoturi de internet, care acoperă inclusiv metroul bucureştean şi la care se pot conecta gratuit clienţii companiei. Dar nu numai. La scurt timp, compania orădeanului Zoltan Teszari a decis să permită oricui accesul la reţeaua de internet timp de cel mult o oră pe zi, pornind astfel o luptă tacită pentru clienţii altor operatori de telecomunicaţii care, tentaţi poate de posibilitatea de a avea internet gratuit, ar putea opta pentru serviciile companiei.

    Implicit, reacţia competitorilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. De câteva săptămâni şi Orange şi Vodafone oferă internet mobil gratuit la metrou, nu doar în staţii, cum se întâmplă în cazul RCS&RDS care furnizează serviciile prin tehnologie wireless şi nu prin reţeaua mobilă, ci şi în tuneluri, pe tot parcursul călătoriei. Din clipa în care intră în zona de acoperire a reţelei 3G de la metrou, consumatorii pot folosi orice dispozitiv cu cartelă SIM, fie că este vorba de telefon, tabletă sau laptop cu modem mobil, pentru a se conecta la internet, fără să aibă vreo restricţie cu privire la paginile accesate sau la trafic. Variază de la utilizator la utilizator doar viteza de transfer de date, fiind activă cea deja existentă pe abonament sau cartelă preplătită.

    Mişcarea este o premieră atât pe piaţa locală, cât şi în alte ţări unde au operaţiuni cele două grupuri de telecomunicaţii. Nu este însă o reacţie la oferta RCS&RDS, ci mai degrabă finalizarea unor proiecte gândite anterior. Este cel puţin cazul Orange, unde “upgradarea reţelei ce oferă servicii de date mobile în metroul bucureştean este parte integrantă a unei strategii dedicate zonei metropolitane”, după cum spunea recent pentru ZF Vanina Ungureanu, business division manager în cadrul operatorului, dând drept exemplu serviciile de date mobile cu viteze de transfer de până la 43,2 Mbps sau cele de voce HD. Strategie concepută de mai multă vreme, când a fost stabilită şi oferta de la metrou, valabilă până la finele acestui an.

    Internetul gratuit la metrou poate fi totodată privit ca o tactică de marketing prin care operatorii caută să dovedească potenţialilor utillizatori funcţionalitatea reţelelor chiar şi în subteran. Nu înseamnă însă că nu reprezintă totodată şi o sursă de câştig. Mai toate telefoanele vândute în ultimii ani sunt capabile să acceseze internetul, însă nu toţi posesorii activează pachete de servicii sau accesează pur şi simplu internetul atunci când au nevoie.

    Serviciile gratuite ar putea însă convinge tot mai mulţi consumatori să adopte internetul pe mobil, segment de unde vin în prezent cele mai mari creşteri pentru operatorii care cumulau la finele anului trecut un total de 5,8 de milioane de clienţi ai acestor servicii, conform datelor oficiale. Iar cifrele sunt în plină ascensiune, judecând după faptul că doar Orange număra la sfârşitul lunii septembrie 4,33 milioane de utilizatori de internet mobil, ceea ce înseamnă că întreaga piaţă ar putea încheia anul chiar cu peste opt milioane de conexiuni mobile.

    Consumatorii trebuie să fie totuşi destul de atenţi cum folosesc internetul gratuit de la metrou. “Trecerea la o sesiune gratuită de browsing se face automat, iar utilizatorii revin la o sesiune cu tarif normal de date în apropierea ieşirii din staţiile de metrou”, spun oficialii Vodafone. Cu alte cuvinte, traficul începe să fie tarifat automat, fără vreo notificare, odată cu ieşirea din subteran, ceea ce pentru utilizatorii ocazionali s-ar putea transforma la finalul lunii într-o factură destul de costisitoare.