BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • 200 de milioane de euro din afacerea relaţii cu clienţii

    Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.

    Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.

    Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.

    IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.

    Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.

    Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.

  • Virusul care poate să îţi controleze calculatorul prin Facebook

    Noua variantă a virusului Dorkbot se răspândeşte sub forma unor linkuri prin mesaje de pe chat-ul Facebook şi îşi poate face singură actualizările pentru a-şi instala cea mai nouă versiune, potrivit informatiilor oferite de compania românească de software de antivirus Bitdefender.

    Executarea fişierelor cu extensia ‘.exe’ prin care actioneaza si Dorkbot este periculoasa in general, indiferent dacă este primit de la prieteni sau de la persoane necunoscute, prin intermediul programelor de mesagerie instantă (Facebook, Yahoo Messenger etc.). Virusul Dorkbot se foloseşte de reţele de tip IRC (Internet Relay Chat) pentru a transmite şi a primi date şi a fost detectat de Bitdefender într-o versiune iniţială în urmă cu doi ani, ca Backdoor.IRCBot.Dorkbot.

    Virusul a fost împachetat acum într-o formă nouă, cu scopul de a evita soluţiile antivirus. Softul periculos are astfel capacităţi rootkit, putând chiar să împiedice antivirusul să efectueze actualizări de securitate. Dorkbot poate, de asemenea, spiona activitatea utilizatorilor în browser. În afară de mesageria instant, virusul se poate răspândi şi prin dispositive USB.

    În ultimii doi ani, Bitdefender a observat o creştere a numărului de viruşi propagaţi prin reţele sociale, cel mai adesea prin scam-uri de pe Facebook. În România, cele mai populare sunt cele de tipul “vezi cine ţi-a vizualizat profilul”.

    În topul site-urilor periculoase răspândite pe Facebook se află şi linkurile frauduloase, care încearcă să îi convingă pe utilizatori să participe la sondaje pentru a câştiga premii, de obicei telefoane mobile sau tablete. Phishingul, prin care utilizatorilor li se fură date personale, nu mai este atât de popular ca în anii de început ai reţelelor sociale, pentru că utilizatorii au învaţat să recunoască astfel de mesaje.

     

  • Consultanţi virtuali în construcţii

    123Casa!, consultantul virtual în construcţii de la Wienerberger, acţionează ca un consilier personal şi îi poate asista pe cei care construiesc pe tot parcursul proiectului, de la planul casei, până la finalizarea acestuia.

    Aplicaţia este disponibilă gratuit în AppStore şi Google Play pentru toţi utilizatorii de smartphone şi tabletă cu sistem de operare Android şi iOS. 123Casa! de la Wienerberger este un instrument specializat în calcularea necesarului de materiale de zidărie, estimarea costului şi a duratei construcţiei, programarea  etapelor şi realizarea corectă a unei case trainice şi eficiente energetic.

    Meniul aplicaţiei este structurat pe şase categorii, fiecare detaliind o etapele din procesul de construcţie a unei locuinţe, printre acestea numărându-se un estimator al necesarului de materiale sau un consilier care oferă informaţii despre paşii construcţiei.

    Wienerberger este cel mai mare producător global de cărămizi, a intrat pe piaţa din România în anul 1998. Wienerberger Sisteme de Cărămizi este cel mai mare producător de blocuri ceramice din România. Compania deţine în acest moment trei unităţi de producţie la nivel local în Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Triteni Cluj.

     

     

  • STUDIU DE CAZ: Portofelul din telefon

    “PRIMELE ŞASE LUNI SUNT CONSIDERATE PERIOADĂ DE TEST”, spune Antonio Eram, şeful procesatorului de plăţi electronice Netopia, despre aplicaţia mobilPay MasterCard Mobile lansată recent în parteneriat cu MasterCard. Apoi, planurile antreprenorului sunt strâns legate de extinderea soluţiei alternative de plată pe alte pieţe din lume.
    A început să lucreze la aplicaţie în urmă cu patru ani, într-o perioadă în care tendinţa de transformare a telefonului mobil într-un portofel virtual era un subiect fierbinte peste tot în lume şi chiar se pregăteau sau începeau să se concretizeze asemenea soluţii. Pe atunci, ideea lui a pornit de la plăţile prin SMS pe care compania le oferea deja de ceva vreme, dar care, deşi destul de facile, impuneau o limitare cu privire la suma care putea fi achitată. Cardul bancar elimina această limitare, dar integrarea într-un sistem de plată pentru telefonul mobil s-a dovedit a nu fi chiar atât de uşoară. „E un mic cerc vicios la mijloc din cauza căruia nu au reuşit multe alte soluţii de acest gen. Pentru că nu prea aveau ce să cumpere, oamenii nu foloseau o asemenea aplicaţie, iar pentru că oamenii nu o foloseau, comercianţii ezitau să devină parteneri şi să permită plata printr-un astfel de sistem„, explică Antonio Eram. „Cred că 90% dintre eşecurile suferite de soluţiile de plată cu telefonul mobil din lume s-au întâmplat din lipsa unei mase critice de ambele părţi„, adaugă el.

    AŞA SE FACE CĂ A FOST NEVOIE DE PATRU ANI DE ACORDURI FINE ALE UNEI IDEI ÎN ESENŢĂ FOARTE RÂVNITE, perioadă în care au intervenit nu doar eşecurile altor soluţii similare din care antreprenorul susţine că a avut numai de învăţat, dar şi impedimente din partea comercianţilor, probleme precum încrederea scăzută a consumatorilor cu privire la metodele alternative de plată sau faptul că românii sunt obişnuiţi cu banii lichizi. „Cred că am dezvoltat peste 20 de versiuni ale aplicaţiei şi platformei de plată până să ajungem la varianta actuală„, spune antreprenorul.
    Prin mobilPay MasterCard Mobile, care poate fi folosită pe smartphone-uri cu sistem de operare iOS sau Android, fiind disponibilă gratuit pentru descărcare din Google Play şi App Store, posesorii de carduri bancare MasterCard pot plăti facturi sau face anumite cumpărături. La momentul lansării, de pildă, aplicaţia permitea plata facturilor emise de Orange România şi reîncărcarea cartelelor preplătite ale operatorilor principali de telefonie mobilă, dar şi achiziţia de cupoane de reduceri publicate de site-urile specializate FunDeal şi BestDealz. „Se lucrează la extinderea acestei liste de comercianţi. Vom asista la un proces prin care, treptat, telefonul mobil va lua locul portofelului, iar românii vor putea să cumpere din ce în ce mai multe produse şi să-şi achite facturile printr-o singură aplicaţie de pe telefon”, susţine Eram.

    Acum, antreprenorul se uită spre alte pieţe pentru extindere. Ultimele două luni, de pildă, le-a petrecut în Silicon Valley unde a discutat potenţiale parteneriate şi investiţii în aplicaţia pe care a creat-o. Despre Silicon Valley însă, deşi mulţi antreprenori au impresia că încă din clipa în care coboară din avion, investitorii se vor înghesui cu câte un milion de dolari să investească în ideea lor, Antonio Eram spune că nu este deloc aşa. „Ca tine, în acelaşi avion, sunt alţi 50 de antreprenori, e greu să-ţi faci loc. Noi cred că am luat la rând toţi investitorii din Sand Hill Road, epicentrul companiilor de investiţii din Silicon Valley„, spune mai în glumă, mai în serios antreprenorul.

    DUPĂ PERIOADA DE ŞASE LUNI DE TEST, VOR FACE UN STUDIU DE CAZ PE CARE SĂ-L PREZINTE POTENŢIALILOR PARTENERI DIN ALTE ŢĂRI. Până acum, aplicaţia a fost descărcată de aproximativ 2.000 de ori, iar jumătate dintre aceşti utilizatori şi-au activat şi cardul bancar, putând face plăţi. Alte 30-50 de descărcări au acum loc în fiecare zi. „Este însă greu de spus unde exact vom lansa următoarea versiune, neapărat personalizată pieţei căreia i se adresează„, mai spune Eram. Există discuţii pentru piaţa din Mexic, de exemplu. Alte pieţe unde intrarea ar putea fi destul de facilă mai sunt Bulgaria şi Republica Moldova. Altfel, zona de est, şi mai ales Rusia, este una destul de problematică – în Rusia, toate plăţile se fac prin automate de cash plasate peste tot, ceea ce înseamnă că o soluţie de portofel virtual ar putea să nu fie foarte bine primită. În Polonia, o altă piaţă interesantă, plăţile cu cardul sunt destul de puţine, întrucât consumatorii de acolo preferă transferul bancar, astfel că o aplicaţie pentru telefon ar trebui să integreze această formă de plată pentru a fi câtuşi de puţin interesantă pentru consumatori. „Fiecare piaţă este diferită şi trebuie abordată cu un model de business personalizat. Un parteneriat global ar putea rezolva măcar parţial această problemă.„ Însă poate totodată să însemne diferenţa între reuşită şi eşec.

  • Cum profită e-reader-ul, tableta şi smartphone-ul de problemele cărţilor tradiţionale

    Ce puteţi găsi pe tot felul de site-uri de specialitate. Multe dintre titluri vor fi gratuite, altele le puteţi achiziţiona foarte rapid, plătind cu cardul şi aşteptând apoi doar câteva minute pentru ca volumul să se descarce pe propriul dispozitiv. În plus, apelând la cărţile electronice, aveţi access la o colecţie mult mai largă de titluri, în toate limbile pământului.

    Aşadar, avantajele cărţilor în format digital sunt greu de contestat. Însă rămâne o altă întrebare, care reprezintă de fapt subiectul acestui articol: ce folosim pentru a citi aceste cărţi. Iar în 2013, opţiunile cele mai potrivite şi cele mai comod de utilizat sunt eReaderele, tabletele, sau telefoanele mobile inteligente. Să le luăm pe rând.

    eReaderul sau, pe larg, Electronic Book Reader este un dispozitiv creat tocmai pentru a citi cărţi digitale, eBooks. El are la bază un ecran special, bazat pe tehnologia eInk (cerneală electronică), ce oferă cititorului o experienţă apropiată de cea a cititului unei pagini tipărite. În majoritatea cazurilor aceste ecrane nu sunt iluminate intern, aşadar nu obosesc ochii atunci când le priviţi ore în şir, însă pentru a le folosi în întuneric, va trebui să folosiţi o sursă de lumină alternativă, exact ca în cazul cărţilor clasice. Există însă şi soluţii cu iluminare internă şi totuşi „prietenoase„ ochilor. În plus, ecranenele eInk pot fi folosite fără probleme şi afară, chiar şi în lumina puternică a soarelui.

    PE LÂNGĂ ACEASTA, EBOOK READERELE NU CONSUMĂ BATERIE DECÂT ÎN MOMENTUL ÎN CARE SCHIMBAŢI O PAGINĂ (CELE FĂRĂ ILUMINARE INTERNĂ, DESIGUR), oferind autonomie ce se măsoară în mii de redesenări ale conţinutului sau, cu alte cuvinte, săptămâni de utilizare acerbă. Modelele moderne oferă ecrane tactile şi funcţii extra precum conexiune 3G, player audio sau browser încorporat.

    Pe lângă aceasta, eReaderele sunt compacte şi cântăresc doar câteva sute de grame, dar pot stoca sute de cărţi diferite, aşadar sunt ideale pentru cei ce călătoresc foarte mult.
    Aceste dispozitive au însă şi dezavantaje. De cele mai multe ori ele pot afişa doar imagini alb-negru (texte, fotografii, grafice) şi conţinut static. Însă dacă doriţi un dispozitiv primordial pentru citit, eReaderele sunt probabil cea mai bună soluţie pe care o aveţi la dispoziţie. Cu atât mai mult cu cât preţurile lor sunt acceptabile, începând de la 200-300 lei şi urcând spre 700-900 de lei pentru modelele cele mai performante şi mai bine dotate, precum Nook Reader sau Kindle PaperWhite.

    Tabletele, pe de altă parte, sunt dispozitive multivalente. Cititul cărţilor electronice este doar unul dintre modurile în care le puteţi utiliza, ele putând face faţă cu brio şi altor activităţi uzuale, precum navigatul pe internet sau rularea de conţinut multimedia (muzică, jocuri, filme). Strict pentru cei interesaţi să citească însă, ele au trei mari impedimente: ecranul, autonomia şi preţul.

    Tabletele utilizează ecrane iluminate, de diverse tipuri şi calităţi, iar acestea obosesc ochii, mai ales când sunt utilizate în lumina slabă. Pe de altă parte, sunt aproape imposibil de folosit în condiţii de lumină foarte puternică din cauza luminozităţii relativ scăzute şi a sticlei reflexive ce acoperă ecranele tactile. Autonomia unei tablete ţine, desigur, de modul de utilizare, însă chiar şi în cazul celor mai bune modele de pe piaţă aceasta cu greu trece de 15 ore de folosire continuă, chiar şi atunci când dispozitivele sunt folosite exclusiv pentru citit.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Vodafone: Serviciile 4G acoperă 27% din populaţia din Bucureşti

    Reţeaua 4G a Vodafone România acoperă zonele centrale şi de nord ale Capitalei (Piaţa Romană, Calea Dorobanţi, Piaţa Unirii, zona Regie şi Leu, Grozăveşti, Petricani, Otopeni, Satul Francez, Grădina Zoologică), centre comerciale (Plaza România, Big Berceni, Carrefour Berceni, AFI Palace, Băneasa Shopping City), clădiri de birouri (America House, Opera Business Center, Victoria Park, Bucharest Business Park, Petrom City 2, Băneasa Business Center), precum şi instituţii (Palatul Parlamentului, Guvern, Acedemia de Poliţie, Aeroportul Henry Coandă – plecări).

    În total, reţeaua 4G acoperă 10 oraşe din ţară – Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara.

    “Serviciile 4G sunt disponibile abonaţilor noştri cu o acoperire crescută a reţelei în Bucureşti, dar şi în alte nouă oraşe mari, majoritatea cu peste 90% acoperire LTE”, a declarat Markus Lause, directorul entreprise business unit al Vodafone România.

    Abonaţii RED 45 şi Red 65 beneficiază gratuit de servicii 4G cu viteze de până la 75 Mbps, respectiv 100 Mbps. “În mediul de business, abonamentele RED au avut un grad de adopţie foarte bun, în prezent fiind 12.000 de utilizatori din rândul angajaţilor”, a mai spus Lause. Pentru ceilalţi utilizatori, compania a lansat o opţiune denumită Smartphone Turbo 4G, care va permite accesarea serviciilor 4G pe un terminal compatibil, la un preţ de 5 euro/lună.

    “La o lună de la lansarea pachetelor RED, extindem beneficiile abonaţilor noştri cu vitezele 4G, de până la 100 Mbps, pe smartphone”, a spus Andrea Rossini, director consumer business unit, Vodafone România.

  • Mai este România o ţară low-cost pentru IT?

    „PENTRU NOI, ROMÂNIA MAI ÎNSEAMNĂ DOAR 5% DIN VENITURI, POATE CHIAR MAI PUŢIN“, spune Bogdan Putinică despre operaţiunile de pe plan local ale furnizorului suedez de IT Enea. Asta pentru că din centrul de cercetare şi dezvoltare aflat într-o clădire de birouri din complexul Sema Parc din Capitală, 200 de ingineri şi specialişti IT dezvoltă aplicaţii software şi furnizează servicii IT pentru companii din SUA, Europa de Vest şi China; câteva zeci dintre ei formează chiar echipe independente, un soi de companie în companie, dedicate unui singur client.

    Mai cu seamă, de câţiva ani, piaţa locală unde Enea oferea servicii în special competitorilor din domeniul telecom şi bancar, sectoare afectate de contextul economic nefavorabil, nici nu se mai concentrează asupra extinderii operaţiunilor de aici, motiv pentru care a şi scăzut ponderea din business a României, altădată de peste 10%.

    Pieţele de unde sunt externalizate asemenea servicii către România încep încet-încet să se îndepărteze de destinaţiile fierbinţi de outsourcing de altădată, precum India, unde, deşi oferta de forţă de muncă este mare şi foarte ieftină, există bariere culturale, diferenţe de fus orar şi chiar lipsuri la capitolul specializare şi competenţe tehnice. „E o tendinţă tot mai vizibilă, cel puţin în ce ne priveşte. Am ajuns în punctul în care avem o masă critică de oameni foarte buni, ceea ce ne permite să ne vindem scump“, spune şeful Enea România. Companiile nu se mai uită astfel doar la preţ şi sunt tot mai dispuse să plătească în plus, ceea ce explică inclusiv avansul de aproximativ 20% al vânzărilor înregistrat anul trecut comparativ cu nivelul de 6,1 milioane de euro din 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    RIENTAREA SPRE PIEŢELE STRĂINE, cu precădere din Vest, a fost de altfel una dintre urmările tranzacţiei de acum câţiva ani prin care Enea a cumpărat compania lui Bogdan Putinică, implicată anterior într-o altă tranzacţie, lucru care se traduce acum într-o serie de contracte multianuale cu valori de mai multe milioane de euro. O alta a fost şi faptul că atât el, cât şi co-fondatorul Daniel Bogdan, au preluat o serie de responsabilităţi la nivel de grup – de anul trecut, Putinică a devenit vicepreşedinte global services, ceea ce înseamnă că a preluat toate operaţiunile companiei în zona de servicii, titulatură căreia i s-a adăugat în acest an şi „senior“. 350 dintre cei 420 de angajaţi din divizia de servicii din toată lumea sunt acum în subordinea executivului, 200 dintre ei fiind localizaţi în România. Ba, mai mult, este singurul străin din consiliul de administraţie al companiei, toţi membrii fiind suedezi, ceea ce înseamnă că, deşi şedinţele de board ar putea fi purtate în suedeză, nimeni nu-i cere să înveţe limba, ci poartă discuţiile în engleză.

    OMÂNIA ÎNCĂ ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O PIAŢĂ IEFTINĂ, dar nu prea mai este chiar aşa“, punctează Putinică, nu doar costul, dar şi calitatea serviciilor sau specializarea forţei de muncă fiind mai ridicate decât în destinaţiile consacrate de outsourcing, chiar dacă faţă de Vest există în continuare o discrepanţă de preţ, crede el, de 30-40% în minus. Prin prisma barierelor şi limitărilor, anumite servicii nici n-ar avea însă cum să fie dezvoltate în asemenea destinaţii.

    „Facem software pentru domeniul sănătăţii folosit pe dispozitive aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din SUA“, spune managerul. Concret, oferă Putinică un exemplu, medicul, indiferent unde s-ar afla, se conectează prin intermediul internetului la echipament şi decide, în funcţie de anumiţi parametri şi indicatori despre pacient, ce medicaţie să administreze şi în ce cantitate, iar echipamentul execută comanda, întreg procesul având la bază o aplicaţie dezvoltată de specialiştii din România.

    Competiţia pe piaţa mondială de outsourcing rămâne totuşi destul de acerbă. În India există sute de mii de oameni care lucrează în industria externalizării IT, iar costul mai ieftin rămâne în continuare un argument convingător pentru multe companii din toată lumea. Doar centrul de outsourcing al General Electric numără o cifră impresionantă de angajaţi, iar clădirea nu poate fi înconjurată pe jos într-un timp rezonabil, pe când cu maşina durează cel puţin 15 minute. „Ce şanse să aibă o companie din România sau din alte ţări europene, cu câteva sute de oameni, fără să ofere servicii din altă ligă?“, se întreabă retoric managerul.

  • 13 ANI DE PRO TV INTERNAŢIONAL

    Cu ocazia aniversării celor 13 ani de prezenţă pe ecranele televizoarelor Pro TV Internaţional va lansa campania „Noroc cu România-n lume„, urmând a le reaminti românilor că în 13 ani postul a prezentat poveştile unor oameni frumoşi, talentaţi, cu care România se poate mândri oriunde în lume. Pro TV Internaţional urmează a aduce astfel în prim-plan diverşi invitaţi, printre care şi cântăreaţa Inna, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de export.

    De asemenea, pe 29 aprilie, showul aniversar al Pro TV Internaţional va avea drept invitaţi pe cei mai cunoscuţi artişti români, precum Smiley, Cătălin Josan, Andreea Bălan, Sore, Zdob şi Zdub, Holograf sau Antonia. Emisiunea „Noroc cu România-n lume„ urmează a fi prezentată de Monica Dascălu şi Dana Rogoz.„La aniversarea a 13 ani de Pro TV Internaţional ne mândrim cu românii din
    afara ţării cărora le spunem «Noroc cu România-n în lume» şi le oferim o emisiune specială cu acelaşi nume în care am adunat cei mai frumoşi şi talentaţi 19 artişti români„, spune Monica Dascălu.

    La rândul său, Doina Gradea, Executive Director al Pro TV Internaţional, spune că experienţele acumulate în toţi cei 13 ani şi întâlnirile directe cu telespectatorii datorită diverselor evenimente desfăşurate în ţările în care aceştia s-au stabilit „ne-au făcut să descoperim capacitatea lor de a aduce valoare în comunităţile din care fac parte„. În plus, pentru că sunt dornici de a-şi păstra la rândul lor valorile cu care au crescut şi menţin în permanenţă legătura cu ţara, acum în 2013, la aniversarea de 13 ani a PRO TV Internaţional, „le spunem că noi nu credem în ghinion, ci în munca şi în norocul pe care şi-l creează singuri zi de zi prin tot ceea ce fac„.

    Pro TV Internaţional a fost creat pentru românii din afara ţării în ziua de Paşte a anului 2000, într-o perioadă când migraţia peste hotare începuse să prindă contur.  Postul emite în străinătate prin distribuitori locali, prin toate formele de distribuţie posibile – cablu digital, DTH, IPTV, pay per view, IPTV sau videostreaming.

    Pro TV Internaţional este un post generalist, 80% din programul distribuit fiind preluat de la Pro TV, Acasă sau Sport.ro, restul de 20% fiind program propriu. Una dintre cele mai longevive emisiuni este „De Suflet„, iar alte exemple de producţii proprii sunt „Weekend cu Monica Dascălu„ sau „Ascultă-ţi muzica de acasă„.
     

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.