Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Producătorul “Candy Crush Saga” vrea să obţină peste 7 miliarde de dolari în urma listării la bursă

    Compania cu sediul în Dublin a anunţat că va scoate la vânzare 15.5 milioane acţiuni, în vreme ce Apax Venturex, una din firmele cu un stoc mare de acţiuni, va scoate la vânzare alte 6.7 milioane. Se estimează că oferta publică iniţială va strânge în jur de 500 de milioane de dolari, iar compania va fi listată pe bursă sub simbolul “KING”, relatează Businessinsider.com.

    “Candy Crush Saga”, care presupune aranjarea după culori a unor dulciuri, a fost cel mai descărcat joc din 2013 şi jocul cu cele mai mari încasări din perioada respectivă. De la momentul lansării, în 2012, jocul a fost instalat de mai mult de 500 de milioane de utilizatori; aplicaţia est gratuită, însă jucătorii trebuie să plătească pentru bonusuri sau vieţi suplimentare.

    Consilierea financiară în cadrul tranzacţiei va fi asigurată de JP Morgan, Credit Suisse and BofA Merill Lynch.

  • Trei tineri români au reinventat Solitaire şi asta le aduce venituri cu şapte cifre

    Povestea Mavenhut a început în urmă cu doi ani, când Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese implicat până atunci. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică (după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat), ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antreprenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    După ce Bobby Voicu l-a cunoscut pe Eoghan Jenning, managerul acceleratorului de business Startup Bootcamp din Dublin, planurile celor trei au luat o turnură diferită. Dezvoltatul de jocuri pentru Facebook  Mavenhut s-a conturat din aproape în aproape, în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie.

    Iniţial Bobby Voicu se ocupa de partea de marketing (acum se ocupă de partea ce ţine de mobile), Elvis Apostol este responsabil de partea tehnică, iar Cristi Badea se ocupă de dezvoltarea produselor şi de echipă în totalitate. Faptul că cei trei au stat trei luni în Irlanda a fost relevant pentru că, în acea perioadă, nu existau opţiunile unor acceleratoare de business în România, iar în plus „era foarte important să fim toţi trei, să stăm în aceeaşi casă, să respirăm acelaşi start-up, să creştem la fel cu el şi cred că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat„, explică Cristi Badea.

    Solitaire Arena a început ca o modalitate de a testa o nouă piaţă, cea din America Latină. Deşi neşlefuit şi cu mici probleme tehnice, acesta a început să aducă din ce în ce mai mulţi utilizatori, dintre care o proporţie de 75% femei de peste 45 de ani din SUA: „Dacă alegeam o altă categorie de public, spre exemplu, bărbaţi de 26 de ani, nu am fi avut succes„.

    Miza pe un segment mai nostalgic i-a ajutat însă să adune 17.000 de clienţi în primele câteva săptămâni, dintre care 4.500 de jucători activi zilnic. S-au întors în ţară în vara lui 2012 şi au continuat să lucreze la proiect, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. A urmat contactarea de către fondul de investiţii SOS Ventures, care a investit 800.000 de dolari în Mavenhut, intând în acţionariat alături de cei de la Bootcamp, care investiseră 12.000 de euro pentru 8% din afacere, cei trei fiind acţionari minoritari.

    În prezent, Mavenhut are 25 de angajaţi, toţi în România şi va ajunge la 35 până la sfârşitul anului, potrivit lui Badea. El consideră că, deşi pe piaţa autohtonă există acum foarte mult talent în materie de jocuri, concretizat în jurul a 4.000-5.000 de oameni care lucrează în gaming, majoritatea nu fac creaţie, ci sunt pe partea de testare şi de outsourcing. 

    „Vrem să luăm cât mai mult din talentul ăsta care a lucrat în gaming trei-patru ani de zile şi vrem ca ei să creeze, să facă jocuri care să fie jucate de milioane de vizitatori„, spune Badea. În viitor, Mavenhut intenţionează să îşi consolideze prezenţa în zona de gaming prin lansarea altor jocuri care să egaleze Solitaire Arena. „Lucrăm la şapte prototipuri, iar în funcţie de rezultatele la care ajung acele prototipuri şi în funcţie de pragurile de performanţă ne decidem dacă să le aducem în piaţă sau nu.„ Dar nu pe piaţa autohtonă: în prezent, aceasta nu se află în top zece, doar aproximativ 200.000 de utilizatori dintre cei 8 milioane fiind din România. 

    Dacă ar fi să înceapă din nou o afacere în IT, Badea mărturiseşte că ar alege tot zona de gaming. „Nu aş face hardware pentru că e fun, sau wearables, doar pentru că e o piaţă mare; gamingul îţi oferă şansa să creşti exagerat de mult, într-un timp foarte scurt, indiferent unde eşti pe planetă. Chiar dacă eşti într-un apartament din Rahova poţi să te baţi liniştit cu investitorii majori fără să ai un buget mare în spate; depinzi doar de idei şi de execuţia impecabilă a acestora.„ 

  • Povestea fraţilor Cernătescu, tinerii care au înţeles încă din 2007 că se pot îmbogăţi din Facebook

    Cifra de afaceri de 1,25 milioane de euro şi clienţii precum Honda, Rompetrol, Romaqua, Praktiker se numără printre realizările de anul trecut ale celor doi fraţi. Birourile aranjate după gusturile proprii – cu un perete tapiţat cu fulare şi tricouri ale cluburilor de fotbal din întreaga lume, o chitară electrică, dar şi canapeaua din sufrageria unde Alexandru Cernătescu şi fratele lui, Andrei au început afacerea – fac parte din noul sediu Infinit Tower, prezentat cu entuziasm de CEO-ul acestuia.

    Infinit Solutions este o agenţie tradigitală – construieşte digital şi comunică integrat. „Este singura cale în care poţi să funcţionezi în prezent: te trezeşti dimineaţa, te uiţi pe Facebook – digital, îţi citeşti mailurile – digital, porneşti televizorul – tradiţional, asculţi radio în timp ce conduci sau vezi un anunţ outdoor – tradiţional„, explică el.

    O viziune avangardistă asupra Internetului, în 2007, când site-uri precum Facebook şi Twitter nu făceau încă legea în piaţa de advertising, i-a oferit lui Alexandru Cernătescu ideea începerii unei afaceri în domeniu axată pe construirea imaginii companiilor în mediul online – aspect neglijat de multe ori în acea perioadă de cei care activau în piaţa de publicitate. În şapte ani, filosofia de concepere şi de întreţinere a ecosistemelor digitale de brand – web & mobile, inclusiv social media, dar şi rularea de campanii de comunicare integrate – a fost un pariu de succes pentru cei doi antreprenori.

    „Am început în sufrageria unui prieten care şi-a dat restanţele şi plecase acasă„, îşi aminteşte Cernătescu primul birou al companiei. După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnice şi a avut mai multe joburi în IT, Internet, telecom, a simţit nevoia de a crea ceva nou. „Oricât ar promova multinaţionalele conceptul de intraprenor, oricâtă libertate ţi s-ar da, nu se poate compara cu a fi antreprenor.„

    A avut revelaţia că există potenţial de a începe o afacere în această piaţă în momentul în care a observat, lucrând
    într-o agenţie americană pentru diferite agenţii de comunicare clasică, că discuţia legată de digital nu se afla printre priorităţi: „da, lasă că o să refacem şi site-ul la un moment dat„. Din punctul lui de vedere, pagina web a unei companii poate fi asemănată cu un magazin nonstop şi, într-o campanie de advertising, ar trebui plasată pe primul loc, urmând ca restul să fie construit ulterior.

    L-a cooptat în afacere pe fratele lui, Andrei, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi au început să construiască afacerea Infinit Solutions Agency. Cu o investiţie iniţială zero şi cu calculatoarele de acasă, din  sufragerie, au început primele proiecte: „Amestecam deja digitalul cu BTL-ul, amestecam comunităţi online pe care le continuam cu evenimente fizice, transpuse apoi din nou în digital„.

    Clienţi precum Coca-Cola şi Cosmote s-au arătat printre primii încântaţi de această abordare. Iar dacă la început lucrau prin intermediul celorlalte agenţii de comunicare, după doi ani au început să preia clienţi în mod direct, aspect care s-a reflectat în evoluţia companiei: de la o cifră de afaceri de 50.000 de euro în 2007, au ajuns la 100.000 în 2008, 300.000 în 2009, iar în 2010 au depăşit milionul de euro. Creşterea a fost asigurată mai ales de angajaţi, aleşi în funcţie de „atitudine„.

    Alături de el şi de Andrei Cernătescu, CFO-ul companiei, se află încă 45 de angajaţi, dintre care 60% au pregătire tehnică. În prezent, derulează o campanie de recrutare în mediul online, prin intermediul promovării de către angajaţi a mediului de lucru: „Materiale video făcute de angajaţi într-un team building au devenit virale, spre exemplu unul are peste 800 de like-uri„. În ce priveşte modul în care va continua afacerea, Alexandru Cernătescu nu exclude un exit, dar preţuieşte deocamdată independenţa, după cum reiese şi din steagul arborat peste tot în companie.

    „Când am intrat în piaţă, identificasem mai mult de 20 de firme web româneşti, iar acum poţi să le numeri pe degetele de la o mână„, observă el, referindu-se la fuziunile şi preluările de pe piaţă. „De cele mai multe ori, un exit duce la distrugerea companiilor, la schimbarea culturii organizaţioanele prin impunerea canoanelor organizaţionale.„

  • Ieşeanul care a făcut cel mai bine vândut joc de la Disney rulează un milion de dolari pe an

    O echipă de programatori de la Iaşi, coordonată de Constantin Marcu, a făcut cel mai bine vândut joc al Disney Interactive anul trecut şi aşteaptă pentru acest an atingerea pragului de 1 milion de dolari, dar şi profit care să le susţină planurile creative. 

    “Hai să îţi povestesc cum a început totul”, îmi spune Costi Marcu la începutul discuţiei noastre despre studioul Mobility de la Iaşi şi despre ambiţiile acestuia. Studioul Mobility este cel care a făcut jocul Frozen Free Fall pentru Disney Interactive anul trecut, care a intrat direct în top 100 al celor mai downloadate jocuri şi a rămas acolo mai multe luni la rând.

    „Printr-un context favorizat de o bursă Leonardo da Vinci la sfârşitul carierei de student, am avut ocazia să iau contact pentru prima oară direct cu un producător de aplicaţii pentru telefoane mobile din Spania, unde am şi lucrat o perioadă scurtă de timp. Acolo am iniţiat un proiect de a face un studio de jocuri pentru mobile, am primit încredere şi o sumă modică de bani şi am început treaba de unul singur, cu un birou şi un calculator.”

    La Iaşi însă, unde a pornit el dezvoltarea primului studio de jocuri pentru mobile în prima parte a anilor 2000, pasiunea sa nu era foarte populară, aşa că a făcut tot posibilul să realizeze conexiuni cu oamenii care împărtăşeau aceeaşi pasiune pe plan local. „A durat aproape un an până am reuşit să formez o echipă cu oameni din Iaşi, iar primul feedback venit de la clienţi pentru conceptul de copertă a unuia dintre jocurile noastre de început a fost chiar motivant :): «This is the ugliest thing I have ever seen». În final jocul, un trial bike simulator destul de complex pentru acele vremuri, a ieşit mai bine decât ne aşteptam„, povesteşte acum Costi Marcu.

    Au trecut câţiva ani până când studioul a reuşit să livreze produse complexe şi de calitate distribuite global şi compatibile cu peste 1.000 de terminale mobile la acea vreme – cu o echipă de 10-15 oameni. Echipa mică este unul dintre elementele de strategie ale lui Costi Marcu: „Vreau să rămânem o echipă mică şi să lucrăm cu colaboratori atunci când avem proiecte mari; cred că spiritul unei echipe mici este mai bun, mai dinamic, nu vreau să transform studioul într-o corporaţie”.

    Dincolo de dezvoltarea Mobility, Costi Marcu a contribuit şi la proiecte paralele precum Bravo Games Studios – un studio de jocuri specializat pe produse premium -, Extreme Wheels, Penalty World Challenge sau PlayTales – o platformă virtuală de comercializare a cărţilor interactive pentru copii care pune la dispoziţia dezvoltatorilor inclusiv o platformă uşor de folosit pentru crearea de conţinut interactiv de către oricine este interesat şi nu are cunoştinţe tehnice.

    Experienţa în zona jocurilor şi în zona cărţilor interactive pentru copii a făcut ca din 2011 să lucreze cu Disney Publishing Worldwide la realizarea unui nou tip de conţinut interactiv pentru copii şi anume conceptul de Storybook Deluxe – o combinaţie între cărţile interactive pentru copii şi jocuri (Cars 2 Read and Race, Wreck-it Ralph Storybook Deluxe, Planes Storybook Deluxe). În 2011, divizia Disney făcea cărţi interactive şi noi le-am propus să facem un concept de carte care să integreze şi un joculeţ – primul proiect a fost pentru Cars 2, costa 6,99 dolari (destul de scump) şi a câştigat premiul pentru creativitate în concursul intern al Disney„, povesteşte Marcu.

  • Un absolvent de automatică a ajuns să facă un milion de dolari pe an din joacă

    “Am făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult m-am jucat, eram toată ziua în internet cafe-uri. Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare”, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria în care a devenit antreprenor. Dragoş Hâncu este principalul partener român al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment american.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, actualul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă” – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului FIFA pentru telefoane. „FIFA era un joc pentru consolă, iar faptul că am adus producţia în România a fost esenţial pentru existenţa studioului de aici”, spune Hâncu.

    Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, plus echipa din India, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure”, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.”

    La sfârşitul lui 2012, „nu îmi mai găseam locul”, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu nu o să mă mai apuc niciodată„, povesteşte Hâncu.

    I-a fost clar de la început că nu va lăsa să se întâmple cu firma sa ce se întâmplă în cele mai multe start-up-uri din IT: trei băieţi într-un garaj care se apucă entuziast de un proiect şi realizează după câteva luni că nu au resurse, bani, timp şi închid prăvălia. Cu bonusul de exit de la EA („consistent”) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori. Acum are 29 de angajaţi şi în anul care a trecut au făcut zece proiecte: „Modelul nostru de business urmează câţiva paşi simpli: Disney (deoarece lucrăm aproape exclusiv pentru ei) ne dă un joc, de obicei dezvoltat pe IOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC”. Însă modelul este pe cale să se schimbe, precizează Hâncu: „Deocamdată suntem o fabrică de deployment, dar suntem în curs de organizare a propriei divizii de dezvoltare şi căutăm programatori buni cu care să începem să prototipăm 3-4 idei bune pe care le avem”.

    Vrea să înceapă cu un joc şi cu o aplicaţie, iar ulterior să scoată din sertar proiectele de joc de artă: „Am decis că financiar ne susţinem din partea de deployment şi că putem începe să producem un joc de artă – jocul de artă îţi creează prin imagine, grafică, muzică, problematică o stare emoţională. Simt nevoia să dezvoltăm un asemenea joc deoarece jocurile au devenit simpliste şi agresive, plus pentru că trăim într-o epocă a vitezei în care jucătorul vrea reward instant şi toată lumea s-a dus în zona asta”.

    Pe lângă divizia de producţie proprie şi partea de deployment (core businessul Amber), Dragoş Hâncu are în plan să deschidă şi o divizie de automatic testing.

    „Costurile mari cu oamenii (avem salarii mult peste media pieţei) şi cu echipamentele au fost prioritare în primul an şi de aceea nu am avut profit; oricum nu profitul este important acum, ci să reuşim să creştem cu 60% în termen de cifră de afaceri în acest an.” Ca număr de angajaţi, nu vrea să treacă de 80-100, iar pentru acest an are în plan angajarea a aproximativ 40 de persoane: „Angajările se fac foarte greu pentru că eu caut oameni foarte buni, pe care trebuie să îi conving, să îi curtez, e destul de greu”.

    Însă calitatea oamenilor şi implicit a muncii lor sunt esenţiale: „Piaţa nu mai are relevanţă geografică; sunt mulţi developeri în România, mai mici sau mai mari, dar sunt enorm de mulţi în China sau în State şi cu toţii ne luptăm pentru o singură piaţă, cea globală”. Deocamdată, Dragoş Hâncu preferă să se joace singur la managementul Amber şi spune că nu ar vinde un procent decât dacă ar ajunge într-o situaţie dificilă sau într-un impas de creştere. Deocamdată, lucrurile se întâmplă aproape exact cum le-a plănuit.

  • Timişoreanul de 27 de ani care şi-a făcut un site de trei milioane de euro

    Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com, Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public subtanţial care căuta inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.

    Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.

    Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu, noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies în pierdere, nu am niciun return of investment”, explică Mihai Cristian Micle.

    Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în formă de măr – pătrat – te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi  modul cum s-a dezvoltat Micle.

    Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator.

    Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.

    „Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine.” Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online.” Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică ş Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite”.

    A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.

    „Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute.” Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent.  „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»”.

    Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane”.

    Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste”(gustul propriu), după cum îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow” care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.

    Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în functie de experimentele pe care le face, promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.

  • A început cu un salariu de 150 de dolari, iar acum are afacerea lui de un milion de dolari

    Core businessul Extend Studio este conceperea de produse pentru dezvoltarea web vizuală, care îi ajută pe designeri şi pe dezvoltatorii web să facă site-uri fără să scrie cod, eficientizându-şi astfel munca. Majoritatea produselor sunt extensii pentru Adobe Dreamweaver, unul dintre cele mai folosite software-uri pentru web design şi development, care, adăugându-se softului, îl îmbunătăţesc.

    Tarifele pentru aceste produse variază în funcţie de capabilităţi: de la cele simple, care costă aproximativ 30 de dolari/licenţa, până la cele mai complexe, care ajung la circa 500 de dolari/licenţă. Există însă şi varianta pachetelor multiuser, pentru care preţul variază în funcţie de mărimea pachetului. Utilizatorii sunt fie începătorii din domeniu, care nu ştiu să creeze site-uri prin codare, fie cei avansaţi, care ştiu să facă lucruri complexe, dar folosesc produsele Extend Studio pentru a economisi timp.

    Este o nişă pe care, din câte ştie Radu, sunt unici în România şi pe care au reuşit să crească  de la o cifră de afaceri de mai puţin de 100.000 de dolari în 2007 la venituri de 600.000 de dolari în 2013 şi pentru care anticipează dublarea şi atingerea milionului în anul curent. Creşterea a fost încetinită de intervalul de dinainte de 2011, din cauza unor investiţii în proiecte care nu au dat rezultate şi a crizei.

    Firma există pe piaţă încă din 2005, perioadă când Radu a început afacerea singur, la el în apartament. Era o consecinţă normală a pasiunii pentru IT şi a abilităţilor de antreprenor dovedite încă din şcoală: „Primii mei bani i-am făcut în clasa a opta, oferind meditaţii la informatică”.

    A urmat o perioadă de liceu în care a fost instructor Cisco, iar primul job full time ca programator l-a avut la 18 ani: „Primul salariu ca programator a fost de 150 de dolari, apoi, după ce a mai crescut până la 300, am plecat din firmă”. Un an înainte de a-şi începe propria afacere, a lucrat în cadrul companiei autohtone Interakt, cumpărată ulterior de Adobe România. „Acolo am luat prima dată contactul cu conceptul de produs dezvoltat inhouse.”

    În perioada respectivă, lucra pentru proiecte la comandă pentru clienţi şi a identificat potenţialul de a dezvolta propriul produs, propria idee, vândute ulterior. Prin urmare, a început să îşi dedice timpul liber dezvoltării de produse software pentru plaforma Google Flash, la modă în perioada respectivă. Într-un an, a renunţat la jobul de la Interakt şi a făcut prima angajare, iar în şase luni s-a mutat într-un nou sediu, cu patru angajaţi. Nu reuşeau să se susţină doar din vânzarea produselor create şi aveau şi proiecte din zona dezvoltării de site-uri sau de aplicaţii. „Începutul a fost destul de lent pentru că eu ştiam partea de programare, dar era nevoie de mult mai mult ca să scoţi pe piaţă nişte produse de succes. A luat ceva timp să învăţ şi să meargă bine.”

    Învăţarea strategiilor de marketing, adaptarea în funcţie de utilizatori, finanţarea au fost, potrivit antreprenorului, cele mai dificile aspecte în dezvoltarea afacerii. Chiar dacă investiţia iniţială a fost redusă, necesară pentru acoperirea salariului primului angajat, dezvoltarea celui mai complex produs a costat a costat 150.000 de dolari. Iar riscul ca acesta să nu fie vândut era ridicat.

    Sorţii au fost însă de partea Extend Studio care, în prezent, are 15 angajaţi şi se află în proces de extindere, mai ales pe seama unor proiecte noi aflate în dezvoltare. Miza angajării în companie este ridicată în condiţiile în care cei mai valoroşi oameni din aceasta au varianta unui deal de profit sharing, care variază între 5 şi 10%, iar unii dintre ei urmează chiar să devină acţionari într-un viitor apropiat.

    Totuşi, Radu se confruntă cu lipsa de programatori gata formaţi de pe piaţă şi încearcă să îşi „crească” oamenii în firmă. De pildă, CTO-ul acesteia lucrează de şapte ani cu ei şi a fost angajat iniţial pe o poziţie de junior tester. „Ne uităm la felul în care gândesc şi înţeleg programarea şi ne uităm mai puţin pe partea de tehnologie, încercăm noi să îi ajutăm în acest sens.”

    În ce priveşte dezvoltarea companiei, Radu mărturiseşte că şi-ar dori exitul la un moment dat, după ce intră în liga furnizorilor de top din piaţa mondială de software în webdesign şi development: „Îmi dau totuşi seama că de la un anumit nivel încolo poţi să trăieşti mai încorporat. Dacă faci un produs foarte bun, vine cineva şi îl cumpără. Iar dacă nu vrei, probabil va încerca să construiască unul asemănător şi te va omorî.”

  • Un tânăr de 29 de ani din Militari şi-a făcut o platformă online unde totul costă 50 de lei

    Microjoburi.ro oferă servicii care se întind pe multe domenii, de la meditaţii până la plimbari de câini. Toate au preţul de bază de minim 50 de lei, însă acesta poate creşte dacă există cerinţe speciale.

    ” Platforma microjoburi.ro are două tipuri de activităţi: microjoburi prestate online (precum design de logo, design de website) şi microjoburi prestate offline, în afara platformei (cum ar fi babysitting sau meditaţii)”, explică Laurenţiu Matache. “Cumpărătorii fie pot căuta pe platformă serviciul de care au nevoie, fie pot să solicite un serviciu personalizat; ei pot alege între mai mulţi prestatori în funcţie de istoricul lor în platformă: calificativele şi evaluările acordate de cumpărători anteriori”.

    Ideea nu este una originală, însă ea nu a mai fost pusă în practică în România. Fondatorul consideră că secretul a fost determinarea unui preţ atrăgător pentru publicul ţintă. “Ideea proiectului mi-a venit în mai 2011 când am aflat despre conceptul fiverr  – un marketplace cu servicii de cinci dolari. Mi  s-a părut foarte interesantă ideea şi după două zile deja rezervasem domeniul www.microjoburi.ro. Ştiam că trebuie să schimb ceva faţă de platforma originală, pentru că un preţ de cinci dolari nu ar fi avut succes în România. M-am hotărât la 50 de lei – o sumă suficient de motivantă pentru prestatorii de servicii, dar accesibilă pentru cumpărători. 50 de lei este doar preţul de pornire al serviciilor, la care se pot adăuga servicii opţionale. Deşi am achiziţionat domeniul în mai 2011, abia în septembrie 2012 am decis să realizez platforma. Acest lucru a durat fix o lună, iar în octombrie 2012 am lansat prima versiune a platformei”, spune Matache.

    Deşi investiţia în promovarea site-ului nu s-a recuperat însă, tânărul antreprenor are aşteptări mari pentru anul acesta: “În momentul de faţă avem peste 2000 de anunţuri şi peste 320 de microjoburi deja prestate din care 20% reprezintă comenzi mai mari de 50 RON. Pentru 2014 estimăm o creştere până la cel puţin 4500 de anunţuri, depăşirea numărului de 10.000 de utilizatori (momentan avem 5,500), cel puţin 2000 de comenzi până la sfârşitul anului din care 40% vor fi mai mari de 50 RON.”, notează Matache. “Modelul de revenue al platformei este prin comisionarea cu 12% a fiecărei tranzacţii.O altă metodă de monetizare este extraopţiunea de promovare a microjoburilor – aceasta costă 30 de lei pentru 30 de zile.”

    Cât despre conceptul de freelancing, Laurenţiu Matache susţine că acesta va ajunge în curând la fel de popular în România precum este şi în alte state. “Piaţa online şi fenomenul freelancing încep să ia amploare tot mai mult şi la noi în ţară, sunt foarte mulţi români pe site-urile de freelancing din afară. Profilul prestatorului din platforma www.microjoburi.ro este tânărul cu studii superioare cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Adevărata provocare pentru microjoburi.ro este de a schimba mentalitatea şi de a-i educa pe cei care pot să presteze şi pot câştiga venituri din abilităţile lor. Din prisma cumpărătorilor, provocarea o reprezintă atingerea unui grad de încredere pentru a-i convinge să achiziţioneze online servicii şi, bineînţeles, să efectueze plata online.”

  • Cum va distruge fondatorul Facebook operatorii de telefonie mobilă. Mark Zuckerberg a pornit războiul

    Prezenţa lui Mark Zuckerberg pentru prima oară în istoria Mobile World Congress, a fost un punct important al târgului de mobile de la Barcelona, organizat în ultima săptămână din februarie, după ce Facebook a anunţat anterior cumpărarea WhatsApp contra sumei de 19 miliarde de dolari.

    „Va fi un business uriaş”, a spus fondatorul reţelei de socializare despre noua sa achiziţie, referindu-se la creşerea rapidă şi la modelul de subscripţie promiţător. WhatsApp a trimis o undă de şoc în întreaga industrie de telefonie mobilă anunţând lansarea unui serviciu de voce în completarea celui de mesaje, deja celebru. Jan Koum, şeful companiei care gestionează aplicaţia, a anunşat că va introduce serviciul din al doilea trimestru al anului, mai întâi pe dispozitive cu sistem Android şi iPhone, şi ulterior pe terminalele Nokia şi Windows.

    „Credem că vom avea cel mai bun produs de voce din lume”, a spus Koum. WhatsApp a zguduit puternic industria telecom cu aplicaţia sa gratuită de mesaje, folosită în prezent de jumătate de miliard de utilizatori, iar cea mai recentă mişcare este o ameninţare la adresa operatorilor care îşi generează cea mai mare parte a veniturilor din serviciile tradiţionale de voce. Un milion de noi clienţi îşi descarcă zilnic aplicaţia, gratuită în primul an de utilizare. Ulterior, utilizatorii trebuie să achite o taxă de 99 de cenţi pe an. Facebook ar putea deveni, dintr-o simplă reţea de socializare, unul dintre principalii jucători în zona de voce, susţin specialiştii.

    Hans Holger Abrecht, directorul executiv pentru pieţe emergente al operatorului Millicom, nu a încercat să-şi ascundă îngrijiorarea. „Circa 70% din veniturile noastre vin din voce. Am auzit că veniţi, dar eu zic să o luaţi încet”,  i-a spus Albrech şefului WhatsApp. Cu toate acestea, Jan Koum a explicat că WhatsApp va deveni un partener pentru operatorii telecom şi nu o forţă disruptivă, anunţând, fără să dea detalii, un acord cu nemţii de la E-Plus, pentru a genera valoare adăugată clienţilor.

    Koum a mai precizat că strategia produsului nu se va modifica după preluarea de către Facebook, iar abordarea clienţilor va fi aceeaşi şi când vine vorba de serviciile de voce: „Mark Zuckerberg a fost de acord ca WhatsApp să rămână independent. Putem să ne atingem obiectivul de a ajunge la un miliard de utilizatori, doar dacă mergem pe direcţia pe care am pornit”.

    Reţeaua de socializare Facebook a cumpărat aplicaţia WhatsApp, cu 19 miliarde de dolari în acţiuni şi lichidităţi şi speră să dubleze numărul de utilizatori ai WhatsApp.