BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.

  • 8 ani de comunicare în 140 de caractere

    În doar opt ani, proiectul Twitter a devenit un punct de referinţă al internetului, dar şi un serviciu care a modelat felul cum comunică oamenii. Twitter a fost creat în martie 2006 de către Jack Dorsey, Evan Williams, Biz Stone şi Noah Glass şi lansat în luna iulie a aceluiaşi an.

    Povestea sa începe cu doi foşti angajaţi ai Google, Evan Williams şi Biz Stone, şi start-up-ul lor numit Odeo. Odeo a fost gândit iniţial ca o platformă de distribuţie a podcasturilor, la mare căutare la acea vreme. Însă după ce Apple a anunţat integrarea sistemului podcast în programul iTunes, a devenit evident faptul că era nevoie de o idee nouă.

    Originile actualului Twitter se regăsesc într-o sesiune de brainstorming ţinută de conducerea companiei Odeo. Dorsey, pe atunci student la New York University, a venit cu ideea unei persoane care foloseşte sistemul SMS pentru a comunica cu un grup. Primul nume al proiectului a fost twttr, fiind inspirat de alte servicii ce foloseau nume scurte, precum Flickr. Primul mesaj a fost postat de Jack Dorsey la data de 21 martie 2006, prima versiune a Twitter fiind disponibilă ca o resursă internă a companiei.

    Platforma a devenit populară extrem de rapid, având peste 500 de milioane de utilizatori în 2012, care postau 340 de milioane de mesaje zilnic. Fiind unul dintre cele mai vizitate site-uri, Twitter a fost numit „SMS-ul internetului„.

    Twitter este o reţea socială online şi o platformă de microblogging care permite utilizatorilor să trimită şi să primească mesaje scurte, de maximum 140 de caractere, numite „tweeturi„. Utilizatorii înregistraţi pot trimite şi citi mesaje, iar cei neînregistraţi pot doar să citească. Platforma poate fi accesată pe website-ul Twitter, prin SMS sau prin aplicaţiile mobile. Compania Twitter Inc. are sediul în San Fran-cisco şi birouri în New York, Boston, San Antonio şi Detroit.

    În octombrie 2006, Biz Stone, Evan Williams, Jack Dorseyşi alţii au format Obvious Corporation şi au achiziţionat Odeo de la investitorii iniţiali. Twitter a devenit companie de sine stătătoare în aprilie 2007.

    „Nu a fost clar de la început ce va fi Twitter. Au numit-o reţea socială, au numit-o microblogging, dar era greu de definit pentru că nu venea în locul altui produs. Operam într-o zonă nouă, nedescoperită, şi urma să aflăm ulterior ce anume este Twitter.

    Oricum, modul în care îl definisem iniţial s-a schimbat de-a lungul drumului, iar concluzia noastră a fost că Twitter este mai mult o reţea de informaţii decât o reţea socială„, povesteşte Evan Williams.

  • Invenţia care ar putea să revoluţioneze vieţile tuturor

     

    Rohildev a realizat un filmuţ de prezentare al invenţiei sale cu scopul de a obţine finanţarea proiectului. Prin iniţiativa lui de crowd funding, a reuşit să strângă până în prezent deja 200.000 de dolari de la 2000 de persoane.

  • WWW: Tehnologia care a schimbat lumea şi povestea inginerului care a proiectat-o

    În martie 1989, un om de ştiinţă care lucra la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), lângă Geneva, a propus ideea de a împărtăşi informaţiile experimentelor prin ceea ce el a numit „hypertext„ – un limbaj de programare. Omul de ştiinţă, pe numele său Tim Berners-Lee, era pe calea de a schimba fundamental modul cum oamenii comunică, lucrează şi se joacă.

    Tim Berners-Lee a inventat world wide web în 1989, la aproape 20 de ani după ce prima conexiune fusese realizată în cadrul a ceea ce astăzi numim internet. La acea vreme, Berners-Lee era un inginer software în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser („WorldWide Web„) şi primul server („httpd„), iar până la sfârşitul anului 1990 prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au tot alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia reţelei a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească. “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi„, spunea Tim Berners-Lee. „Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web.”

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseşte webul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    TIM BERNERS-LEE ŞI ALŢII AU ÎNŢELES CĂ PENTRU CA WEB-UL SĂ ÎŞI ATINGĂ ADEVĂRATUL POTENŢIAL, TEHNOLOGIILE CE STAU LA BAZA SA TREBUIE SĂ DEVINĂ STANDARDE GLOBALE, IMPLEMENTATE ÎN ACELAŞI FEL PESTE TOT ÎN LUME. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poată dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a webului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

  • Kickstarter: Cum a reuşit o platformă online de finanţări să strângă un miliard de dolari

    DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.

    Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.

    Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

    Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.

    „Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„

    Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„

    Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.

  • Regele ofertelor de la Cosmote: Este foarte greu să dai o replică la campaniile noastre. Avem o mulţime de «primii în»

    Gabriel Ioniţă este astăzi şeful de management de produs al Romtelecom şi Cosmote, după ce a lucrat anterior la concurenţii Orange şi Vodafone, dar şi pentru operatori telecom din Canada.

    “M-am angajat mai întâi ca agent comercial cu sarsanaua în spate, vindeam biscuiţi, sucuri şi deodorante, şi apoi am ajuns în marketing, unde făceam analize de piaţă.„ În 1997, Ioniţă se angaja la Dialog, unde a lucrat ca market manager la intrarea companiei în oraşele din Transilvania – „Era o perioadă heirupistă. Promoţia cea mai bună la momentul respectiv era să-i dai clientului taxă de activare zero, faţă de cea impusă de operatori, de 50 de dolari. Dacă deschideai Gherla ca oraş, ofereai taxă de activare zero şi toţi se buluceau. Era o inovaţie la vremea aceea să spui că dai 50% reducere la abonament timp de trei luni, în loc să spui că oferi taxă de activare zero”.

    Îşi aminteşte şi de salariile foarte bune pentru un tânăr ieşit de pe băncile şcolii – „câştigam triplu faţă de tatăl meu, care avea 25 de ani de experienţă la stat”. Dorinţa de a face un MBA în afara României l-a determinat să plece în 2000 în Canada, pentru că absolventul de ASE credea că şcoala românească nu i-a adus decât, în cel mai bun caz, cunoştinţe teoretice. Ceea ce trebuia să fie o relocare de trei ani s-a transformat, de fapt, în şapte ani petrecuţi departe de România, timp în care a lucrat în patru companii cu activitate în telecomunicaţii în Toronto şi Montréal. „În GSM, România era printre pionieri. Lucrurile pe care le făceam acolo erau ca şi cele de acasă. Pieţele din SUA şi Canada erau mult sub ceea ce se făcea în Europa la vremea respectivă.”

    Gabriel Ioniţă spune că stilul românilor este mult mai agresiv faţă de cel canadian, însă experienţa l-a învăţat să adopte un mod diferit de a interacţiona cu cei din jur la nivel profesional – „la ora cinci după-amiază, toată lumea se oprea din activitate şi pleca acasă„. S-a întors în ţară în 2007 din motive personale şi a înţeles repede că multe dintre proiectele implementate acolo nu se puteau aplica pe piaţa locală. El spune că, în Canada, gradul de penetrare a serviciilor telecom este de 70%, iar venitul per consumator în zona de cartele preplătite este de 15 dolari lunar, în timp ce în România piaţa este suprasaturată, iar clientul de prepay plăteşte în medie doar trei euro. A revenit la Vodafone, unde a lucrat în departamentul de achiziţii de noi clienţi, după care a trecut la un an distanţă în barca celor de la Cosmote.

    „Cei de la Cosmote au fost cei care au democratizat mobilul. Au venit cu nişte concepte şi nişte inovaţii care nu existau. Într-adevăr, preţul s-a dus mult în jos, dar a crescut mult valoarea oferită clienţilor”, spune Ioniţă, care face trimitere la deja celebra ofertă cu 2.000 de minute de la începutul anului 2006 – „A fost o nebunie atunci. Era o nevoie a clienţilor nesatisfăcută, iar tot conceptul a plecat de la ideea că telefonul mobil trebuie să fie un drept şi nu un privilegiu”. Gabriel Ioniţă spune că inovaţia nu s-a oprit în toţi aceşti ani şi dă exemplul cel mai recent al serviciului adresat utilizatorilor de cartelă, care beneficiază de trafic nelimitat de date în aplicaţia de mesaje scrise WhatsApp. „Dacă privim retrospectiv, vedem că în fiecare moment am încercat să aducem ceva nou: am fost primii care au introdus pachetele de minute naţionale şi internet, am fost primii care au oferit posibilitatea de a folosi minutele naţionale şi ca internaţionale, cu considerente logice în spate. Avem o mulţime de «primii în»”.

    Ioniţă spune că piaţa răspunde rapid la oferte şi cunoaşte cazuri în care o ofertă a fost preluată de către un concurent la două zile de la lansare. Spune că nu a lansat produse care au eşuat, dar admite că unele nu au fost înţelese de clienţi. Mai exact, o ofertă în care utilizatorii primeau înapoi o parte din minutele vorbite, care funcţiona în Grecia, dar care „a mers şi nu a mers„ în România. „Nu trebuie să-ţi fie frică să încerci. Boardul ne susţine, are viziune şi aşa am ajuns să avem un portofoliu simplu cu cele patru abonamente Cosmote Free. Este foarte greu să dai o replică la aşa ceva.” Un alt factor de diferenţiere, rezultat în urma integrării operaţiunilor cu Romtelecom, este acela de a folosi la comun minutele între cele două reţele, cu un total de 11 milioane de clienţi între care se creează astfel o legătură.

    Direcţiile pe care le are în vedere pentru anul în curs se referă la consolidare. „Dacă un utilizator de cartelă preplătită rămâne activ timp de două luni, eu sunt mulţumit; cu un prepaid recuperezi mult mai uşor costurile pentru că e un business mult mai flexibil.„ În zona de abonamente, Ioniţă spune că cele mai importante trei lucruri după care se ghidează clienţii sunt, în ordine, numărul de minute naţionale oferite, preţul telefonului (mai important în perioada de sărbători, când cererea creşte; în ultimul trimestru al anului se generează circa 40% din cifra de afaceri a unui operator) şi valoarea adiţională – „avem conţinut sportiv şi cinematografic prin platforma mobilă a Dolce”.

    Datele, 4G şi telefoanele inteligente sunt coordonatele viitorului, spune Ioniţă, care vorbeşte despre schimbarea percepţiei asupra smartphone-ului de la un gadget aspiraţional la unul pe care oricine şi-l poate permite: „Piaţa din România este una extrem de balansată. Cosmote este singurul dintre cei trei care creşte şi ca număr de clienţi, şi ca venituri, iar după integrarea cu Romtelecom vom sta şi mai bine”.

  • Şefa ofertelor de la Vodafone: Cuvântul “nelimitat” vinde foarte bine în România

    „Sunt copil de Vodafone, dar nu e neapărat nevoie să mă citezi ca atare. Am intrat în telecom şi nu am mai ieşit.” Era anul 1999 când Andreea Cramer păşea pentru prima oară în sediul Connex, pe când era studentă la litere.

    Andreea Cramer a început prin a suna clienţii din bazele de date, a le explica situaţia contului şi a le vinde extraopţiuni de voce. „Contează extrem de mult să ştii să vorbeşti cu clienţii, pentru că nu poţi să îţi dai seama din birou ce îşi doresc„. De la telesales, Cramer a intrat în departamentul de marketing, unde făcea analize de piaţă şi analiza comportamentul clienţilor. „Clientul voia atunci să vorbească la telefon şi să aibă un mobil şi să ştie să îl folosească, însă erau alte costuri atunci şi efortul de achiziţie era mai mare.”

    Primul contact cu campaniile de marketing şi lucrul cu oameni în subordine au început în 2001, când coordona o echipă de angajaţi care sunau clienţii şi le ofereau noi produse sau servicii. Din 2003, a trecut la management de produs, într-o perioadă când piaţa creştea exploziv de la an la an. Nu uită nici acum că oamenii stăteau la cozi în magazine să-şi cumpere telefoane noi sau să prindă ultimele promoţii, o perioadă când a văzut cu adevărat cum reacţionează populaţia la cuvântul „promoţie”. „Eşti mereu în zona asta care arde şi ştii mereu ce se întâmplă în piaţă, vezi cum se schimbă clientul şi ce îşi doreşte sau cum evoluează.„ De la minute în plus, reduceri la abonament sau programe de ore favorite cu tarife mai mici, Cramer a văzut cum sutele de minute au devenit de-a lungul timpului mii de minute sau, mai mult, cum clienţii au uitat că trebuie să îşi verifice zilnic stocul de minute sau mesaje rămase.

    În 2014, spune managerul, tendinţa operatorilor este de a oferi cât mai multe beneficii, care merg către concepte precum „nelimitat” sau „totul inclus”. „Clientul nu vorbeşte nepărat mii de minute. Clientul vorbeşte cât are nevoie, după care foloseşte internetul sau alte servicii. Dincolo de cantităţi, contează şi să poţi folosi facilităţile obţinute pentru o anumită sumă de bani”, spune Cramer. Mai exact, managerul face trimitere la calitatea semnalului, reţeaua sau viteza de internet. „Vodafone a subliniat de fiecare dată că are cea mai bună reţea, cea mai bună viteză la internet şi terminalele cele mai bune din categoria de smartphone, fără să vorbim despre cantitatea de minute inclusă. Suntem primii care la zece euro lunar am inclus un smartphone pentru care clientul nu a mai trebuit să plătească.” Accesibilitatea primează în faţa preţului mic, observă managerul.

    În ceea ce priveşte segmentarea pieţei, Cramer spune că, în cazul utilizatorilor de cartele preplătite, predomină oamenii cu un stil de viaţă mai dinamic sau tineri şi copii, unde se pot controla mai sigur costurile. De cealaltă parte, abonaţii nu vor să aibă drept preocupare lipsa minutelor sau goana după cartele de reîncărcare. „Miile de minute şi toate cele au ajuns în sfera în care omul este liniştit, ştie că are suficient inclus şi nu îşi bate capul cu costuri suplimentare. Acum nu mai trebuie să faci asta, ci să te bucuri de date, să înveţi să foloseşti internetul şi să vezi ce oferă smartphone-ul tău.”

  • Secretul pentru a deveni milionar: cele mai multe startup-uri de succes vin din zona securităţii cibernetice

    Investiţiile au dus la evaluări de ordinul miliardelor de dolari pentru aceste mici companii, care în cele mai multe cazuri au doar câţiva angajaţi. Tendinţa vine ca urmare a creşterii infracţionalităţii în mediul virtual, vizibilă mai ales prin exemple ca atacurile asupra Target sau Adobe. Ted Schlein, partener la Kleiner Perkins Caufield Byers, crede că a apărut o schimbare majoră a modului în care firmele privesc riscurile atacturilor cibernetice, acestea fiind dispuse să plătească tot mai mult pentru a-şi asigura bunurile online. “Băieţii răi au devenit mai deştepţi, sunt mult mai bine finanţaţi şi au o tactică bine definită, iar băieţii buni trebuie să ţină pasul”, declară Schlein.

    Conform unui raport al CISCO, criminalitatea cibernetică a crescut cu 14% anul trecut. Ca urmare, din moment ce reţetele tradiţionale precum programele de antivirus sau firewall-urile nu se mai devedesc eficiente, piaţa a primit cu braţele deschise noi companii ce aduc soluţii alternative. Investiţiile medii per rundă de finanţare au crescut cu 41% în 2013, după ce înregistraseră o creştere de 26% anul precedent.

    Cisco, spre exemplu, a cumpărat compania de securitate cibernetică Sourcefire pentru suma de 2,7 miliarde de dolari anul trecut şi a declarat că urmează să facă şi alte achiziţii. Dell, pe de altă parte, a plătit 1,2 miliarde de dolari pentru SonicWall, o companie specializată în securizarea reţelelor. În 2010, Intel a cumpărat McAfee, una dintre cele mai mari companii producătoare de antivirus, pentru 7,7 miliarde de dolari.

    Alte companii au crescut în urma listării la bursă; cele mai importante exemple sunt Palo Alto Networks, listată în iulie 2012 şi cu o creştere de 34% a valorii acţiunilor în 2013 pentru o capitalizare de 5,6 miliarde dolari, precum şi FireEye, ce a avut oferta publică iniţială în sepetembrie 2013 şi care a ajuns la o capitalizare de peste 11 miliarde de dolari.

    Concluzia este că tot mai mulţi tineri antreprenori văd situaţia de astăzi ca o şansă ce nu trebuie ratată. Tot mai multe startup-uri se ridică în domeniul securităţii cibernetice şi cele mai multe dintre ele reuşesc să obţină finanţarea necesară pentru dezvoltarea unor soluţii eficiente.

  • Creierul ofertelor de la Orange. Munceşte 11 ore pe zi pentru ca milioane de români să nu aleagă Vodafone şi Cosmote

    Andreea Beleneş a ajuns în industria telecom după doi ani de muncă în aviaţie şi încă unul în audit. S-a angajat în 2000 în departamentul de credit control al Dialog, unde îi verifica pe clienţii care nu îşi plăteau la timp facturile, iar din 2011 creează ofertele celui mai mare operator din piaţă.

    “Am o istorie lungă cu Orange-ul. Din 2000 sunt aici. Am început cu acel job pentru că au crezut că experienţa mea de la PwC se potriveşte”, spune astăzi Beleneş. Recunoaşte că este mai bine în telecomunicaţii decât în audit – „contabilitatea nu e visul meu în viaţă, dar pot să o înţeleg, însă verificarea contabilităţii altora a fost elementul care nu îmi plăcea”. Şi-a dorit de la început o slujbă în marketing, aşa că, după ce a lucrat ca asistentă a directorului comercial, evoluând apoi ca product manager şi manager de divizie, a ajuns să cunoască mai multe sectoare ale companiei. „Am schimbat mai multe roluri. M-am ocupat de conţinut şi apoi am fost desemnată să construiesc departamentul online, urmând ca în final să ajung în zona de consumer. A fost pionierat peste tot pentru că am avut multe începuturi.”

    La începutul anilor 2000, marketingul în telecom se făcea folosind instrumente care astăzi par banale, dar care atunci revoluţionau piaţa, spune Beleneş, amintindu-şi că a asistat la momente precum primul ton de apel pe un telefon sau primul terminal care transmitea în direct conţinut de la televiziuni. „Eu am lansat MTV Ringtones, serviciul prin care îţi puteai cumpăra o nouă sonerie, sau portalul Orange pe mobil, primul astfel de portal din România, prin care transmiteam meciuri sau videoclipuri pe telefon, lucruri care atunci se încercau, dar pentru care abia acum a venit momentul.„ Spune că nu au existat oferte care nu au mers, ci, mai degrabă, oferte care au fost lansate prea devreme pentru nevoile clienţilor – „multe au fost făcute pentru inovaţie şi au devenit mass-market abia mai târziu”.

    Din 2011, Andreea Beleneş a preluat conducerea diviziei consumer din cadrul Orange România, fiind direct implicată în coordonarea echipei care concepe ofertele operatorului de telecomunicaţii cu cel mai mare număr de clienţi. În ultimii trei ani, a lansat mai multe portofolii noi de abonamente şi cartele preplătite, configuratorul online pentru alegerea opţiunilor pe cartelele PrePay şi a fost implicată în proiectul OrangeTV.

    „Când concepem o ofertă ne uităm la tendinţele pieţei şi la aşteptările consumatorilor, principala sursă de inspiraţie, dar şi la ce face competiţia”, spune Beleneş. Managerul susţine că nu preţul este cel mai important criteriu în momentul alegerii unei oferte: „Hai să ne uităm pe zona de cartele preplătite! Toată lumea oferă cam acelaşi lucru pentru cinci sau şase euro, ofertele sunt competitive. Abundenţa de minute şi de SMS-uri a fost la un moment dat un factor diferenţiator, dar acum nu mai este suficient„. Acum contează elementele de diferenţiere între operatori, respectiv facilităţile pe care clienţii le primesc în plus.

    În cazul Orange, beneficiile se referă la acumularea unor puncte în momentul reîncărcării, puncte care devin utile la cumpărarea unui telefon, diverse bonusuri şi premii, fizice sau servicii telecom, la fiecare alimentare cu credit, facilităţi pentru tinerii sub 26 de ani sau configurarea unei opţiuni proprii. Scopul acestei strategii este de a fideliza clienţii fără abonament, pentru a nu migra rapid către un alt operator – „este o piaţă volatilă unde clienţii se plimbă destul de mult, dar unde am observat că migrarea s-a temperat. În cazul Orange România, volumul total al numărului celor care pleacă se reduce de la an la an, iar baza de utilizatori activi creşte”, potrivit managerului. Beleneş remarcă şi o evoluţie „firească” de la cartelă la abonament, din partea clienţilor interesaţi să obţină un preţ mai bun la telefon şi la celelalte beneficii.

    Managerul a introdus un nou simbol care completează portofoliul lansat în 2009, preluat de pe pieţele operatorului din afara României. Dincolo de Delfin şi Panteră, Beleneş a lansat un nou tip de abonament, Cangur, care să îmbine serviciile de voce cu cele de date. Serviciile de antivirus pentru toate tipurile de abonamente şi cele de cloud, pentru abonamentele similare sau superioare pachetului Cangur, ajută la fidelizarea clienţilor din acest segment şi la câştigarea de noi clienţi şi nu preţul – „altfel ar trebui să fie altcineva lider de piaţă”. Orange oferă abonaţilor şi serviciul Libon, lansat la finalul anului 2012, o aplicaţie pentru sistemele de operare iOS şi Android, prin care utilizatorii pot comunica gratuit prin mesaje şi apeluri HD cu prietenii. „Dacă ar fi să stau la serviciu până când îmi termin treaba, probabil n-aş mai pleca niciodată, de aceea nu muncesc mai mult de 10-11 ore pe zi”, mai spune Beleneş, care spune că vor exista schimbări şi în 2014 care îi vor umple timpul. Creşterea vânzărilor de telefoane inteligente şi migrarea spre 4G vor stabili noi obiceiuri de consum în piaţă şi nevoia continuă de adaptare a ofertelor.

  • Cei trei tineri care concep ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote în România. Ei te-au determinat să alegi reţeaua în care eşti

    V-aţi întrebat vreodată cine creează ofertele operatorilor telecom? Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă transformă zi de zi minute, SMS-uri şi megabiţi în oferte care îi conving pe români să plătească pentru ideile lor.

    O plimbare de la Piaţa Unirii până la aeroportul Otopeni sau vizionarea unui calup de reclame la televizor arată în orice moment cât de aprigă este lupta pentru clienţi între operatorii telecom. Deşi numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă a scăzut cu 0,5% în perioada iunie 2012 – iunie 2013, la 22,6 milioane, un calcul simplu arată că, în medie, fiecare român deţine cel puţin un telefon.

    Conform ANCOM, numărul cartelelor preplătite s-a redus cu 1,3%, la 13,3 milioane, în timp ce abonamentele au cunoscut o scădere similară, la 6,3 milioane pe segmentul clienţilor persoane fizice, şi de 0,7%, la 3 milioane, în cazul firmelor. Dat fiind numărul ridicat de telefoane mobile, companiile cheltuie milioane de euro pentru a câştiga cotă de piaţă prin campanii publicitare şi oferte cât mai atractive: Smiley zâmbeşte la metrou pe afişele Cosmote, Ghiţă Ciobanul îi invită pe clienţii Vodafone să redescopere Jina şi „cea mai bună reţea”, iar mascotele Orange, Millidge şi Doig, oferă mii de minute celor care aleg reţeaua portocalie.

    În spatele acestor campanii stau trei oameni puţin cunoscuţi publicului larg, pe care Business Magazin i-a întrebat cum se concep ofertele unui operator de telecomunicaţii şi cât succes au campaniile concepute de cei trei jucători din piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote. Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă sunt toţi la fel de tineri şi se ocupă în fiecare zi de găsirea de noi ingrediente care să le aducă mai mulţi clienţi.

    Istoria telecomului românesc este construită din istoria fiecărui operator, iar istoria fiecărui operator de telefonie se construieşte din ofertele memorabile pe care le-a lansat în piaţă. Un moment care merită consemnat în industrie este data de 2 martie 2006, când Cosmote lansa la doar câteva luni de la intrarea pe piaţa din România prima extraopţiune cu minute incluse pentru prepay. Mai exact, fiecare client primea 2.000 de minute lunar în reţea pentru 3 euro pe lună. Conducerea operatorului spunea la acea vreme că oferta se adresează în principal segmentului tânăr şi reprezintă o premieră pe piaţa românească: „Utilizatorii de telefonie mobilă au ocazia de a beneficia pentru prima oară în România de extra-op-ţiunea cu minute incluse pentru servicii cu cartelă preplatită”.

    Reacţiile nu au întârziat să apară. Forumurile s-au umplut de comentarii în doar câteva zile: „Deja mi-am scos banii pe cartelă cu vârf şi îndesat. 150 de minute, cât am vorbit până acum, înseamnă vreo 20 şi ceva de dolari. Vorbiţi, tovarăşi! Mă gândesc că se vor plictisi oamenii să vorbească atât la telefon!„. La 20 martie 2006, Connex lansa campania „Veştile circulă repede!”, oferind un tarif de un cent pe minut la apelurile în reţea şi la mesajele din reţea şi tarif Connex-Connex către orice număr din ţară. Câteva zile mai târziu, Orange devenea singurul operator din România care oferea clienţilor săi tarife fixe indiferent de reţeaua aleasă atunci când călătoreau într-o ţară străină.

    Comparând ştirile din urmă cu opt ani cu ce se întâmplă astăzi în telecom observăm cât de mult s-au schimbat regulile.

    Concepte precum „nelimitat„ sau „all inclusive„ au început să apară câţiva ani mai târziu şi au devenit extrem de atrăgătoare. După cum veţi citi în paginile următoare, cei trei care concep ofertele ştiu foarte bine că astfel de cuvinte prind imediat şi ajung rapid în mintea potenţialilor clienţi. Asta deşi „nelimitat„ este doar un instrument de marketing eficient, pentru că necesarul din piaţă este însă mai mic. Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 100 MB trafic de internet, trimite 60 de SMS-uri naţionale, din care 57 în reţeaua proprie şi trei în afara reţelei, şi vorbeşte în medie 202 minute în reţea, din care 201 către mobil şi unul către fix, precum şi 30 de minute în afara reţelei, din care 23 către mobil şi 7 către fix, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Veştile bune pentru clienţi continuă să apară. Operatorii telecom vor practica, de la 1 aprilie, tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă.

    Potrivit Ziarului Financiar, cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote/Romtelecom, au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani. Cosmote este singura companie care a avut în trimestrul al patrulea din 2013 venituri mai mari decât în 2008, însă veniturile cumulate ale Romtele-com şi Cosmote din perioada menţionată (286 milioane de euro) sunt mai mici decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2008 (322 milioane de euro). Cele două companii deţinute de grecii de la OTE şi germanii de la Deutsche Telekom sunt în plin proces de integrare.

    Scăderea veniturilor înregistrată de operatorii de telecom din 2008 încoace a fost determinată atât de reducerea tarifelor de interconectare, cât şi de competiţie. Creşterea raportată de marii operatori de telecom în trimestrul 4, care va continua cel mai probabil şi în primul trimestru din acest an, va fi spulberată odată cu intrarea în vigoare de la 1 aprilie a unei noi reduceri de aproape 70% a tarifelor de interconectare, care va diminua cu circa 200 milioane de euro veniturile operatorilor de telefonie mobilă.

    Citiţi aici povestea celor care crează ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote (acum Telekom).