BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Roboţii sunt pe punctul de a ne fura locurile de muncă. Ce meserii riscă să dispară

    Sunt roboţii pe punctul de a ne fura locurile de muncă? Este destinul muncitorilor umani să devină depăşiţi? Acest subiect este dezbătut de peste 100 de ani de economişti, care au creat chiar un termen special – Erezia Ludită – referindu-se la artizanii din ţesătoriile Angliei secolului XIX, care s-au opus utilajelor noi pentru că reduceau nevoia de mână de lucru. În prezent, o tendinţă la fel de înspăimântătoare apare. Aproape neobservată, puterea de calcul a computerelor creşte expo-nenţial şi accelerează eforturile de mecanizare a forţei de muncă, scrie Federico Pistono în comentariul “Roboţii îţi vor fura locul de muncă, dar e în regulă: Cum să supravieţuieşti colapsului economic şi să fii fericit”, pentru CNBC.

    Teoriile economice convenţionale sugerează că pentru fiecare loc de muncă eliminat de tehnologie apar noi locuri de muncă şi noi sectoare economice, situaţie care a fost confirmată de-a lungul timpului. Când oamenii au părăsit fermele, au început să lucreze în fabrici, iar când a început mecanizarea fabricilor, s-au dezvoltat serviciile.

    n prezent Însă, şomajul tehnologic, termen folosit pentru a descrie Înlocuirea permanentă a muncii umane de către maŞini, ro-boţi şi algoritmi, pare tot mai real, iar rădăcinile se află în natura exponenţială a tehnologiei.

    Viteza computerelor (pe unitate de cost) s-a dublat la fiecare trei ani între 1910 şi 1950, s-a dublat la fiecare doi ani în-tre 1950 şi 1966, iar în prezent se dublează în fiecare an. Ceea ce costa sute de milioane de dolari şi ocupa o clădire în-treagă, acum poate fi ţinut în palmă pentru mai puţin de 100 de dolari, iar asta s-a întâm-plat în doar câteva decenii. Această natură exponenţială a tehnologiei are ramificaţii dincolo de viteza computerelor, iar domenii întregi sunt revolu-ţionate.

    Sistemul computerizat cu inteligenţă artificială IBM Watson intră acum în sectorul medical, beneficiind de capacitatea de a înţelege limbajul natural, utilizat de oameni, dar beneficiind şi de funcţii de învăţare, care îi permit să funcţioneze ca sis-tem de suport pentru deciziile personalului medical.

    Companii din întreaga lume intenţionează să se automatizeze complet folosind roboţi avansaţi pentru liniile de produc-ţie. Foxconn Technology, cel mai mare producător de electronice din lume, cu sediul în Taiwan, a instalat deja sute de mii de roboţi pentru a înlocui angajaţii umani, obiectivul fiind de a se îndrepta către un milion de maşini.

    Canon, din Japonia, renunţă la personalul uman pe liniile de producţie, astfel că până în 2015 se va baza integral pe roboţi pentru producţia camerelor digitale. De asemenea, algoritmii scriu deja articole despre imobiliare, analize financiare şi ştiri despre evenimente sportive la un nivel calitativ greu de distins comparativ cu un jurnalist uman, afirmă Pistono.

    Google a anunţat prima maşină complet autonomă în martie 2012, când un astfel de autovehicul a primit număr de în-matriculare din partea autorităţilor din statul Nevada. Experţii din domeniu au estimat că va trece un deceniu ca o altă companie să ajungă din urmă Google. Doi ani mai târziu, mulţi dintre marii producători auto au anunţat prototipuri şi se gândesc deja la eventuala comercializare.

  • Cum va arăta lumea atunci când Google Maps va deveni un serviciu live?

    Când te uiţi te Google Maps, în cea mai mare măsură vezi poze vechi şi care nu acoperă, de cele mai multe ori, întregul plan vizual. Însă cum ar fi dacă Google Maps ar fi un serviciu live, care ar transmite imagini în direct? Am putea vedea ambuteiajele din trafic înainte de a ne bloca în ele, am putea ştii dacă am lăsat lumina aprinsă în grădină sau dacă vreo creangă de copac a căzut pe maşina lăsată în faţa casei, doar printr-o simplă apăsare a unui buton.

    Toate acestea ar putea deveni realitate mai repede decât s-ar fi crezut. La începutul acestui an, Google a făcut o achiziţie extrem de importantă dar fără a-i da, cel  puţin din punct de vedere mediatic, o foarte mare importanţă. Gigantul IT a achiziţionat Skybox, o companie care produce sateliţi şi care a transmis pentru prima oară imagini live din Kiev, din timpul conflictelor de la sfârşitul anului trecut, conform celor de The Independent.

    Fondată în 2009, compania Skybox a lansat primul satelit pe orbită în anul 2013, transmiţând imagini de calitate high definition. Într-un interviu recent acordat Wall Street Journal, Dan Berkenstock, cofondator Skybox a dezvăluit că sateliţii urmăresc momentan traficul de camioane în fabricile operate de Foxconn – unul din principall contractori Apple – pentru că orice creştere activităţii va însemna livrarea unui nou model de iPhone.

    Cu o calitate mult crescută a imaginilor prin satelit, economia s-ar putea schimba într-un mod radical; analiştii, spre exemplu, ar putea prezice preţul alimentelor prin studiul zonelor cultivate. O poveste care circulă în rândurile angajaţilor Skybox este cea a unui analist de la UPS care a calculat corect încasările trimestriale ale Walmart doar prin studiul parcării şi prin calcularea numărului de clienţi.

    “Credem că vom schimba în mod fundamental modul în care lumea percepe economia zilnică”, a completat Berkenstock.

  • Facebook a lansat Slingshot, propria aplicaţie de partajare de fişiere foto şi video

    “Faci o fotografie sau un mesaj video şi poţi să le trimiţi unui grup de prieteni” preselecţionaţi de pe Facebook, au explicat creatorii aplicaţiei Slingshot, ce poate fi descărcată din App Store de la iTunes.

    Şi, după modelul aplicaţiei Snapchat, pe care Facebook a încercat fără succes să o cumpere anul trecut, conţinuturile expediate se autodistrug după ce sunt vizionate.

    “Fotografiile şi mesajele video care nu sunt durabile permit partajarea de conţinuturi mai expresive, brute şi spontane”, au explicat creatorii Slingshot pe site-ul www.sling.me.

    Aplicaţia va fi separată de Facebook Messenger, prin care se pot trimite mesaje text.

    Reţeaua de socializare încearcă să concureze Snapchat şi pe această cale, după ce a încheiat un acord de preluare a WhatsApp Messenger, o altă aplicaţie populară de transmitere de mesaje.

    Analiştii consideră ascensiunea aplicaţiilor simple de mesagerie, precum WeChat, Line şi KakaoTalk, drept una dintre cele mai mari ameninţări pentru Facebook, mai ales în privinţa utilizatorilor tineri, unde reţeaua de socializare a admis semne ale declinului numărului de utilizatori.

  • Cum ajung femeile în vârful companiilor de IT din lume. Povestea lui Carmen Sebe

    “Industria IT prin natura sa este şi mai săracă în femei decât altele. Nu pot să spun că România stă mai prost la capitolul femei în poziţii de conducere decât alte ţări. În Silicon Valley, de cele mai multe ori sunt singură la masă cu bărbaţi şi la fel se întâmplă şi în Anglia. Şi totuşi vorbim despre ţări care sunt deschise şi chiar preocupate de egalitate în câmpul muncii, care chiar au iniţiative în această direcţie“, spune Carmen Sebe, COO al Avangate, un furnizor de soluţii şi servicii pentru distribuţia electronică de software înfiinţat în urmă cu zece ani de antreprenorul Radu Georgescu.

    De numele celui din urmă sunt legate numeroase businessuri şi exituri aferente, precum RAV (antivirus vândut către Microsoft) şi GeCad ePayment (vândut către grupul sud-african de media Naspers). Avangate a fost şi ea vândută în toamna anului trecut către fondul de investiţii din Silicon Valley Francisco Partners, motiv pentru care şi sediul central al firmei este acum în cel mai puternic pol IT din lume. În spatele acestor tranzacţii însă a stat şi Carmen Sebe, care a făcut parte din echipa de negociere, dar care a avut şi un plan bun.

    Carmen Sebe povesteşte, amintindu-şi de începutul carierei, că la scurt timp după primul job şi-a dat seama că trebuie să se pregătească pentru o poziţie de management. Ea precizează că nu toate femeile îşi propun astfel de ţinte profesionale şi că, în mare parte, interesul lor scăzut pentru un rol de manager a generat şi deficitul de femei în poziţii de conducere. Este drept că nici societatea nu le ajută să îşi dorească să ajungă în astfel de poziţii, că fetelor nu li se spune că atunci când vor creşte trebuie să ajungă să conducă Google sau Yahoo, ci că ar fi bine să înveţe bine, să aibă un loc de muncă sigur şi să îşi întemeieze o familie, iar oricât de corecte ar fi procesele de recrutare sau de promovare ale companiilor problema nu se rezolvă.

    Astfel că, adaugă Carmen Sebe, femeile au două variante – fie renunţă la ideea de carieră în top management pentru că nu pot performa dacă nu reuşesc să „jongleze“ cu jobul de mamă şi cu cel de soţie, fie aşteaptă până copiii cresc şi devin independenţi pentru a-şi canaliza toată energia asupra rolului pe care şi-l doresc. Angajatorii însă ar putea să promoveze mai mult ideea de co-management (compania este condusă jumătate din program de un manager, iar cealaltă jumătate revine celui de-al doilea).

    Sunt studii care arată că jumătate dintre angajaţii din România nu cred că femeile sunt setate genetic să conducă o echipă sau o companie. Este o statistică ce oglindeşte perfect un clişeu vechi de când lumea – femeile se axează prea mult pe latura umană a angajaţilor, tind să spună „stop joc“ în situaţii limită şi nici nu au un simţ acut al rezultatelor, al banilor şi al profitului. De partea cealaltă, bărbaţii sunt mai interesaţi de rezultate şi mai puţin de modul cum ajung să facă bani şi simt cu uşurinţă oportunităţile de business. Indiferent la ce colţ al lumii ne uităm, piaţa muncii arată cam la fel.

    Femeile lucrează în domenii precum comunicare, publicitate, resurse umane sau marketing, iar joburile mai tehnice sunt ocupate în cea mai mare parte de bărbaţi. La nivel de management, în industrii unde matematica şi codarea fac legea, femeile par a fi o raritate. În Europa, spre exemplu, doar 30 din 1.000 de femei au absolvit facultăţi cu profil IT şi, ulterior, numai patru au ajuns să lucreze în domeniu, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană.

    „Mi s-a întâmplat de cateva ori să fiu confundată cu «secretara şefului», iar la evenimente organizate în alte ţări oamenii să presupună că eu mă ocup cu marketingul, doar ce altceva aş putea face fiind soţia CEO-ului unei firme de software? Prin urmare, cred este o problemă de mentalitate şi mulţi oameni se grăbesc să-i încadreze pe ceilalţi în stereotipuri“, povesteşte Simona Lăpuşan, cofondator al producătorului local de aplicaţii online Zitec, o companie care în unsprezece ani de la înfiinţare a ajuns la aproape 100 de angajaţi şi la afaceri de peste 2 milioane de euro anul trecut. Simona Lăpuşan aminteşte şi de un alt stereotip: „În general, se crede că femeile nu investesc atât de mult în companie precum o fac bărbaţii, pentru că încă se pune mai mult accent pe timpul de lucru decât pe rezultate“.

  • Orange lansează o nouă ofertă de roaming pentru clienţii săi

    Abonaţii Orange care vor călători în Uniunea Europeană, Republica Moldova sau Elveţia vor avea tarife scăzute în roaming. Opţiunea Go Europe, lansată iniţial în vara anului 2013, a avut scopul de a încuraja folosirea datelor mobile în străinătate.

    Go Europe devine acum Go Europe 10 şi oferă aceleaşi tarife pentru voce şi SMS ca în ţară, având incluşi şi 10 MB de date, la tariful de 1 euro pe zi. La depăşirea traficului alocat, se reactivează automat un nou pachet de 10 MB la acelaşi tarif.

    Alte opţiuni de la Orange pentru cei care se află în străinătate sunt Travel Data 100 şi Travel Data 500.

    “Nevoile clienţilor se diversifică în permanenţă. Dacă acum câţiva ani serviciul roaming era considerat de foarte mulţi utilizatori drept unul premium, acum este ceva firesc pentru tot mai mulţi să folosească în călătorii aceleaşi servicii ca în ţară: apeluri, mesaje scrise şi internet. Noile variante ale opţiunilor Go Europe şi Travel Data întâmpină cerinţele clienţilor şi sunt menite să-i ajute pe tot mai mulţi să comunice şi în vacanţă fără griji.” a declarat Victor Wincentovicz, Roaming Proposition Manager in cadrul Orange România.

  • Valoarea coşului de cumpărături în tranzacţiile online, în creştere faţă de 2013

    “Conform estimărilor PayU, comerţul electronic îşi păstrează ritmul de creştere accelerat, în fiecare minut având loc aproximativ 70 de comenzi online, cu o valoare totală de 10,783 lei. De altfel, potrivit datelor din sistemul integratorului de plăţi, primele 5 luni ale anului au adus o creştere cu peste 30% a numărului de tranzacţii achitate online de către clienţii magazinelor online româneşti”, se arată într-un comunicat al PayU.

    Raportul arată şi că tot mai multe persoane folosesc dispozitive mobile pentru a face comenzi. Numărul tranzacţiilor realizate de pe telefoane mobile sau tablete a ajuns la 20% din total. În acest context, principalele tendinţe din industrie anunţă schimbări importante în comportamentul de consum al utilizatorilor online.

    “Evoluţia înregistrată pe toate segmentele arată o creştere a încrederii utilizatorilor în magazinele online şi o înţelegere a beneficiilor cumpărăturilor online”, explică Cristina Vrânceanu, Strategic Partnerships Executive PayU România. “Evoluţia unor segmente precum cel al jucăriilor, unde valoarea medie o depăşeşte chiar şi pe cea din fashion şi se apropie de IT&C, este un alt mod prin care ne putem da seama că achiziţiile online nu mai reprezintă o excepţie, ci sunt parte integrantă din viaţa unui număr tot mai mare de oameni.”

  • Măsură fără precedent în România. Ce face RCS&RDS pentru ca niciun client să nu îşi mai rezilieze contractul

    Operatorul RCS&RDS a decis să le ofere clienţilor care decid să îşi prelungească abonamentul la serviciile companiei tablete şi televizoare LED. Oferta ţinteşte doar persoanele cărora le-a expirat contractul şi doresc să prelungească serviciile RCS-RDS cu încă 24 de luni, aceştia urmând să beneficieze de tablete sau televizoare la preţuri reduse. Potrivit aceleiaşi surse, RCS&RDS testează în prezent oferta în Braşov, urmând să fie extinsă la nivel naţional dacă funcţionează cu succes. 

    Până în prezent, RCS&RDS nu a comunicat oficial pe acest subiect. În anul 2012, compania controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea a avut venituri totale de 624 mil. euro, dintre care 400 mil. euro au fost generate de piaţa din România.

  • Club Business Magazin: Cum arată viitorul industriei de relaţii cu clienţii

    Marcin Grygielski, Interactive Intelligence: România este o piaţă interesantă pentu noi, a doua piaţă ca importanţă în regiune. Avem planuri mari aici. Interactive Intelligence Group este un furnizor global de servicii şi soluţii software. Avem peste 6.000 clienţi din întreaga lume care beneficiază de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software şi servicii pentru automatizarea proceselor de business, care pot fi implementate atât la sediul companiei, cât şi în cloud. Am investit foarte mult din 2009 încoace în dezvoltarea serviciilor în cloud. În SUA, 70% din activitate se desfăşoară deja în cloud, iar la nivel mondial procentul ajunge la 50%.

    Suntem primii care vom lua startul în cursa către cloud în regiune. O tendinţă în industria noastră este de a simplifica modul în care sunt raportate datele legate de indicatorii de performanţă din contact center pentru a putea vedea simplu şi clar ce aspecte pot fi îmbunătăţite. Apoi, corelarea datelor clienţilor cu cele de pe reţelele sociale ajută managerii centrelor de date la îmbunătăţirea campaniilor de marketing, a răspunsului în timp real din partea publicului ţintă. Am implementat sistemele noastre la nivel mondial la clienţi precum Alianz, iar directorii din call-center sau cei de IT au înţeles că nu e nevoie să facă experimente când e vorba de tehnologii inovative, ci se pot convinge rapid de beneficiile unui software performant.

    Arkadiusz Pielski, Asseco South Eastern Europe Polonia: Făcând o analiză la nivel regional, am observat că directorii de call center sunt preocupaţi de următoarele aspecte: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea numărului de servere, simplificarea monitorizării datelor şi raportarea cu acurateţe, implementarea schimbărilor de strategie în timp foarte scurt şi, nu în cele din urmă, de costuri mai mici de operare.

    Avem o experienţă de ani buni în materie de software pentru industria de contact center. În medie, în timp de trei luni putem optimiza un sistem deja existent, fără a afecta funcţionalitatea unui call center. Putem reduce costul de operare al unui call center cu până la 50% prin adoptarea celor mai noi tehnologii. Suntem cea mai mare companie IT din Polonia, unul dintre jucătorii importanţi din regiune, cu 1.300 de angajaţi, şi al şaselea mare vânzător de software din Europa. Avem 30.000 de angajaţi la nivel mondial, în compania-mamă. Clienţii noştri provin atât din sectorul privat, cât şi din cel public.

    Adriana Ohanisian, Allianz-Ţiriac Asigurări: Odată cu demararea proiectului de call center, în urmă cu sase ani, Allianz-Tiriac Asigurari a pus la dispoziţia clienţilor săi un canal centralizat de gestionare a solicitărilor primite din partea acestora. Am definit atunci standardele de calitate şi am putut prin monitorizarea constantă a activităţii să optimizăm serviciile pe care le oferim asiguraţilor noştri. Desigur, toate softurile de call center realizează direcţionarea de apeluri şi măsurarea principalilor indicatori de timp (timp de răspuns, de abandon al apelului, etc.), de aceea elementele de cel mai mare interes pentru mine în alegerea aplicaţiei au fost monitorizarea şi raportarea activităţii.

    Fără un suport eficient din partea soluţiei tehnice alese, sarcina unui manager de call center de a ţine sub control fluxul de apeluri şi, implicit, de a acţiona este mult îngreunată. De aceea, aceste instrumente de supervizare reprezintă un factor de diferenţiere între producătorii de software din call center. Desigur, adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie trebuie să fie dublata de investiţia în resursa umană. Este importantă dezvoltarea continuă a angajaţilor nu doar în materie de interacţiune cu clientul, dar şi prin dobândirea de cunoştinţe în domeniul în care activează firma. Asimilând
    informaţii şi experienţă în domeniul asigurărilor în cazul nostru, angajaţii nostri din call center au şansa de a face un pas înainte în carieră în cadrul companiei.

    Vladimir Sterescu, CGS România: Eu reprezint un furnizor de talie medie la nivel global din industria de BPO. România devine treptat pentru mulţi furnizori de tehnologie o piaţă către care încep să se uite tot mai mult în ultimii ani. Piaţa se dezvoltă, sunt tot mai multe companii, chiar şi instituţii de stat, care au investit în ultimii ani şi încă investesc în centre de suport. Din experienţa noastră, trebuie făcută o distincţie între caracteristicile de bază ale unui centru de suport şi cele noi care apar pe piaţă.

    Este mai bine să cumperi totul de la un singur integrator decât să iei elementele de bază din diverse locuri şi apoi să îţi baţi capul să le integrezi, respectiv să le dezvolţi. Apoi, se vorbeşte tot mai mult despre integrarea social media în centrele de suport şi în tehnologie sau prioritizarea apelurilor către cel mai priceput angajat în acel sector. E important să vedem, înainte de a adopta aceste tehnologii, dacă există un randament al investiţiei, sau dacă îl cumpărăm doar ca să îl avem şi fără să ştim să îl folosim.

    Dacă trimitem toate apelurile către cei foarte buni, pe termen scurt vom avea rezultate foarte bune, dar în trei luni o să pierdem acel om chiar dacă îl plătim mai bine. În social media, abilităţile personalului care interacţionează cu clienţii trebuie să fie foarte bune, pentru că ceea ce se postează va rămâne acolo şi va circula foarte repede între utilizatorii respectivei platforme. Am văzut la multe companii cum, printre apeluri, angajaţii din call center gestionează şi online relaţia cu clienţii, doar pentru că li se cere să îşi crească productivitatea.

    Una peste alta, România se mişcă, suntem într-un con de lumină pozitiv. Cele mai recente studii arată că Bucureştiul a început să devanseze alte capitale din centrul şi estul Europei, precum Sofia şi Budapesta, dar încă suntem mult în urma Cehiei sau Poloniei. Statul începe să recunoască industria de contact center, iar de la sfârşitul anului 2012 autorităţile acordă subvenţii pentru cei care creează locuri de muncă în zona de suport. Companiile din domeniu vând mai ales România: o forţă de muncă bine instruită, deschisă spre nou, care vorbeşte mai multe limbi străine şi este disponibilă la un preţ atractiv pentru orice investitor.

    La acelaşi etaj putem avea 18 limbi străine, este ceva unic pentru zona est-europeană. Spre deosebire de provincie, Bucureştiul este din ce în ce mai asaltat de companii care fie externalizează servicii către furnizori de BPO, fie deschid propriile centre. În ultima vreme preluăm servicii din ce în ce mai complexe, ceea ce e foarte bine, pentru că începem să ne vindem mai scump.

     

  • Statele Unite pun capăt lanţului de crime cibernetice cunoscut drept GameOver Zeus

    Evgeniy Mihailovici Bogdachev controla un grup infracţional care a infectat, în secret, un milion de calculatoare cu virusul GameOver Zeus, un bot care extrage datele financiare ale utilizatorilor, relatează Cnet.com. Virusul a fost oprit simultan cu un alt program, Cryptolocker, care bloca fişierele personale şi apoi cerea câteva sute de dolari în schimbul cheii de deblocare.

    GameOver Zeus a apărut prima dată în 2011, fiind o variantă îmbunătăţită a troianului Zeus, cel care făcea ravagii în anii 2007-2009. Virusul original Zeus a infectat peste 13 milioane de calculatoare.

    “Aceste scheme erau extrem de sofisticate şi foarte rapide, iar criminalii cibernetici s-au asigurat că o să ne fie foarte greu să le oprim”, a declarat Leslie Caldwell, asistent al procurorului general.

    În general, programele malware folosesc tehnologii de tipul keylogger pentru a prelua datele şi parolele persoanelor ţintite.