BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Club Business Magazin: Toate drumurile duc în cloud

    DAN POPA, VIRTUALIZATION şI CLOUD LEAD AL MICROSOFT ROMÂNIA: Trăim nişte momente în care veţi observa că IT-ul se va schimba radical. Dacă până acum câtva timp IT-ul era mai puţin important şi totul se baza pe infrastructură on-premise, respectiv deţinerea de către companii a unui data center propriu unde să vadă serverele, acum vom asista la o schimbare extrem de puternică, totul se va duce în zona de cloud.

    Combinaţia perfectă va fi o zonă hibrid care să împlinească necesităţile din zona on-premise cu serviciile din cloud. Există patru mari elemente pe care toţi marii vânzători de IT, precum IBM, Oracle, Microsoft sau HP, marşează: cloud, analytics, mobile şi social. Cloud-ul este aşadar una dintre direcţiile strategice, de care se leagă toată celelalte soluţii oferite. Dacă ne gândim fiecare la ce se întâmplă în compania în care lucrăm, putem observa că volumul de date a explodat faţă de cel din urmă cu cinci ani. Întrebarea pe care o punem este cum stocăm acele date, la ce cost, cât de eficient şi de sigur şi cum translatăm, analizăm, modelăm şi structurăm acest volum de date pentru a aduce un beneficiu propriei noastre companii. Sau, pe scurt, cum transformăm costrurile de stocare în profit imediat pentru companie.

    Până la nivelul anului 2020, 71% din stocarea datelor de către mediul de afaceri se va face în cloud. Până în 2016, 82% din infrastructura de servere va fi deja virtualizată. Dacă ne uităm la piaţa din România, nu suntem departe, ba chiar stăm destul de bine. Este o piaţă de virtualizare de servere care s-a maturizat destul de mult. Adopţia a fost la început greoaie, după care a urmat un boom pe această zonă. Oamenii de IT, dar şi cei de business au înţeles imediat beneficiile virtualizării de servere: reduceri de costuri legate de achiziţii de servere, de management al datelor, de răcirea echipamentelor, de mentenanţă, de curentul pe care îl consumă. Tot până în 2020, circa 45% din bugetele companiilor de IT vor fi cheltuite pe servicii de cloud. Potenţialul este imens, dată fiind ponderea mai mică din prezent cheltuită de companii pe virtualizare. Dacă vorbim de companii de talie mare, cei 45% pot reprezenta zeci sau sute de milioane de dolari.

    Cloud-ul poate părea ceva fancy, iar la nivel de concept pot fi de acord cu acest lucru. Dar cloud-ul este ca un drum cu sens unic, iar loc de întoarcere nu mai este. Mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla. Cred că piaţa din România este una crudă, dar care înţelege bine acest concept. Ne lovim pe piaţa locală cu probleme legate de aspecte juridice, mai ales în industria financiar-bancară, de management al riscului şi legate de legislaţia naţională şi europeană care nu ţin pasul cu rapiditatea cu care tehnologia se dezvoltă. E clar că marile companii la nivel mondial vor implementa mai repede acest concept de cloud, iar apoi îl vor trimite în toate sucursalele din ţările în care activează. Odată adoptate la nivel de headquarter, e clar că vor ajunge la un moment dat şi în Europa de Est şi, inclusiv, în România.

    OVIDIU PISMAC, TECHNOLOGY SOLUTION PROFESSIONAL AL MICROSOFT ROMÂNIA: Virtualizarea este un concept foarte vechi. Cloudul va deveni în câţiva ani ceva obişnuit, deşi în prezent toată lumea spune că nu va fi aşa. Lumea hibridă va apărea în perioada următare. Există exemple de eficienţă în acest sens. Platforma de admitere la liceu a Ministerului Educaţiei de anul trecut din timpul examenelor a fost singura aplicaţie hibridă de cloud care a permis accesul a peste 900.000 de utilizatori unici la acel portal şi a avut peste 24 de milioane de afişări. Este singura aplicaţie care nu a avut probleme în acea perioadă de vară. Asta a însemnat plata unei sume de 3-4.000 de euro către Microsoft. În 2004, când se dorea stocarea datelor  în totalitate la Ministerul Educaţiei, sumele cheltuite depăşeau o sută de mii de euro, iar proiectul a avut destule probleme. Foarte multe dintre companiile din România sunt copilaşi ai unor companii din afara ţării, aşa că cererea serviciilor de cloud va creşte inevitabil în anii care urmează. Până la 80% dintre datele pe care firmele le stochează sunt duplicate şi generează costuri care nu aduc niciun fel de beneficiu.

  • Românul care face concurenţă Apple

    Andrei Pitiş, fost general manager al Ixia România, a revenit în antreprenoriat, după ce în ultimii ani a fost angel investor în companii tehnologice precum CleverTaxi. Pitiş a lansat la sfârşitul anului trecut start-up-ul Vector Watch, cu intenţia de a schimba modul în care oamenii foloesc ceasurile inteligente şi tehnologiile de tip wearable.  Lui i s-au alaturat cofondatorii Irina Alexandru şi Dan Tudose, cu experienţă în design de produs, respectiv design hardware, şi alţi ingineri hardware, designeri şi dezvoltatori software.  În prezent, compania are birouri în Olanda şi România, iar în cadrul acesteia lucrează 10 angajaţi. Compania pregăteşte lansarea globală a primei gamei de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    Vector Watch a atras recent o investiţie de 500.000 Euro, din partea GECAD Group. Anterior, GECAD Group a investit într-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment şi Avangate. Cu sediul in Bucureşti, Vector Watch are 10 angajaţi şi pregăteşte lansarea globală a primei sale game de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    “Investim în companii care au capacitarea de a schimba pieţele în care sunt prezente şi credem că Vector Watch este un astfel de start-up”, explică Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group.

    “Suntem bucuroşi că am reuşit să atragem o primă investiţie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investiţia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor şi realizarea unei serii 0 necomerciale.”, declară Andrei Pitiş, fondator si CEO Vector Watch.

    Ceasul Vector WatcH va fi lansat astfel aproximativ în aceeaşi perioadă cu primul smartwatch Apple, iWatch, pregătit de asemenea pentru lansare anul acesta şi despre care se spune că va stabili recorduri în materia de vânzări şi profit. La un preţ de 300 dolari, noul iWatch ar urma să vândă 30 – 60 milioane unităţi doar în primul an, potrivit presei internaţionale. Piaţa dispozitivelor de purtat este aşteptată să crească masiv în perioada următoare, ajungând până în anul 2018 să genereze vânzări de 18 miliarde dolari anual.

     

  • Dezvăluiri despre acordul dintre Vodafone şi RCS&RDS: ce trebuie să ştie clienţii despre înţelegerea dintre cele două companii

    Şeful Vodafone România, Ravinder Takkar, a vorbit în cadrul evenimentului MEET THE CEO, organizat de revista Business Magazin, despre acordul comercial dintre Vodafone şi RCS&RDS, prin care clienţii Digi Mobil au acces la reţeaua operatorului britanic în momentul în care ies din aria de acoperire RCS&RDS.

    „Există un acord comercial între Vodafone şi RCS&RDS. Este un lucru pe care l-am făcut nu doar în România, ci şi în alte ţpri Un wholesale agreeement este o practică extrem de comună în istoria telecomului şi ajută în mod fundamental la dezvoltarea industriei prin această interconectare a serviciilor. Dacă cineva foloseşte serviciile unui operator şi nu îl poate apela pe cel din altă reţea, atunci toată industria se prăbuşeşte. S-a scris mult în presă despre cum dintr-o dată clienţii Digi au acces integral la reţeaua Vodafone. Nu este cazul. Trebuie să fim foarte atenţi cu aceste cuvinte. Termenii acordului sunt confidenţiali şi nu pot fi discutaţi public“, spune Ravinder Takkar. Despre ipoteza cumpărării RCS&RDS de către britanici, şeful Vodafone mai spune că este doar „o speculaţie“. Cât despre o posibilă achiziţie pe piaţa locală, Vodafone este „deschisă la consolidare pe piaţă, dar o să ne concentrăm pe planurile noastre. Dacă apar oportunităţi, fireşte că suntem deschişi“.

    Vodafone oferă în prezent servicii de telefonie fixă şi mobilă, însă nu are în portofoliu servicii de cablu TV şi internet fix pentru clienţi persoane fizice. Achiziţionarea unui competitor sau dezvoltarea unui produs propriu ar putea completa pachetul de servicii din prezent. Indianul aminteşte parteneriatele cu Zonga şi Seenow menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor şi spune că va fi deschis spre astfel de asocieri şi în viitor.

    Filiala locală a Vodafone a raportat în martie 2014 un număr de 8,18 milioane clienţi, în uşoară creştere faţă de anul precedent.

    Indianul Ravinder Takkar conduce filiala locală a Vodafone România din această primăvară, după ce fostul CEO, Inaki Berroeta, a devenit şeful Vodafone Australia. CITEŞTE AICI povestea lui Ravinder Takkar şi planurile sale în fruntea Vodafone România

  • Clubul select: secretele aplicaţiilor de un miliard de dolari

    Poveşti de succes precum cea a lui Mark Zuckerberg au arătat totuşi că oricine poate construi, de la zero, afaceri de miliarde de dolari. Tineri antreprenori din lumea întreagă visează cu ochii deschişi la „the next big thing“ şi dezvoltă, zi de zi, mii de aplicaţii sau programe. Succesul nu depinde însă numai de idee; sunt foarte mulţi factori care influenţează parcursul pe care îl urmează un proiect. Există şi exemple ale unor decizii proaste, aşa cum pare a fi cea a lui Evan Spiegel, CEO al Snapchat, care a refuzat o ofertă de trei miliarde de dolari din partea Facebook, pentru a putea păstra controlul asupra companiei. La scurt timp după refuz, peste patru milioane de conturi au fost atacate de hackeri, iar valoarea companiei a scăzut considerabil.

    INSTAGRAM, APLICAŢIA CARE A SPART GHEAŢA
    Atunci când Mark Zuckerberg a achiziţionat aplicaţia, pentru 1 miliard de dolari, la doar 18 luni de la lansarea acesteia, Instagram avea deja o bază solidă de 30 de milioane de utilizatori care încărcau, zilnic, în jur de cinci milioane de fotografii.

    Aplicaţia de distribuire a pozelor a apărut în AppStore pe 6 octombrie 2010. A reuşit să strângă un milion de utilizatori în primele două luni. Graţie celor de la Facebook, Kevin Systrom şi Mike Krieger au devenit milionari peste noapte. De-a lungul procesului de dezvoltare a Instagram, cei doi au lăsat în spate mai multe proiecte eşuate; unul dintre acestea era menit să-i sprijine pe cei ce nu se pot bucura de soare (suferind de afecţiuni ale pielii) prin trimiterea selectivă a unor fotografii postate de locuitori ai zonelor însorite.

    Un alt proiect ce nu a fost dus la bun sfârşit de cei doi a fost Burnb, un serviciu de localizare pentru care Systrom a adunat 500.000 de dolari în prima rundă de finanţare. Cu toate acestea, aşa cum îşi amintesc cei doi, conceptul din spatele Burnb a stat la baza Instagram.
    În iunie 2011, Instagram avea deja cinci milioane de abonaţi şi aproape două milioane de descărcări lunar. Creşterea a fost ajutată şi de interesul arătat de celebrităţi ca Justin Bieber, Kim Kardashian, Snoop Dogg sau Barack Obama. Bieber, în special, a fost unul din factorii determinanţi pentru succesul aplicaţiei.

    Dimensiunea tranzacţiei a surprins pe multă lume, chiar dacă în trecut asistasem la achiziţia MySpace de către NewsCorp (în anul 2005, pentru 580 milioane de dolari), a YouTube de către Google (în anul 2006, pentru 1,65 miliarde dolari) sau cea a The Huffington Post de către AOL (în anul 2011, pentru 315 milioane dolari).
    Momentul decisiv în decizia celor de la Facebook a fost dezvoltarea versiunii pentru Android, lansată cu scurt timp înainte ca reţeaua socială să cumpere aplicaţia. În 24 de ore de la lansarea versiunii Android, Instagram avea deja un milion de utilizatori. După o săptămână, peste cinci milioane de oameni descărcaseră aplicaţia.

    UBER, INAMICUL PUBLIC AL COMPANIILOR DE TAXI
    ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea“, au anunţat cei de la Uber pe blog, după ce ultima rundă de finanţare a urcat valoarea companiei la 17 miliarde de dolari.

    Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să dispună în permanenţă de o maşină şi un şofer, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate chiar şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind aplicaţia de booking Airbnb, evaluată la 10 miliarde de dolari.
    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state europene şoferii de taxi au organizat proteste.
     

  • Ce-a făcut Steve Jobs când un angajat i-a spus că aranjamentul magazinului Apple era complet greşit

    Steve Jobs este un etalon al obsesiei pentru lucrul făcut la perfecţie. Ron Johnson, care a deţinut funcţia de director al diviziei de retail a Apple la începutul anilor 2000, a aflat pe propria sa piele cât de tare era interesat Jobs de perfecţiune înainte de inaugurarea primului său magazin, ceea ce avea să devină un etalon.

    Johnson a povestit recent, relatează Business Insider, deopotrivă despre experienţa sa în carieră, sfaturile sale, dar şi o întâmplare cu tâlc din perioada în care a lucrat în mod direct cu Jobs. |n primăvara anului 2001, când Apple se pregătea să deschidă primul său magazin, Johnson şi Jobs erau în drum spre una dintre şedinţele săptămânale. |n acel moment, Johnson a început să vorbească despre ceva ce îl deranja: Apple îşi aranjase manazinul la fel ca şi celelalte, pe categorii de produse. ”Dar devreme ce Apple se va organiza în funcţie de tipuri de activitate – de pildă muzică sau filme, la fel ar trebui să facem şi în magazin”, i-a spus lui Jobs. Acesta a refuzat ideea, spunând: ”Nu am destul timp pentru a face un nou design pentru magazin”. Se părea că acesta este ultimul lui cuvânt, dar peste numai 10 minute, când cei doi intrau în sala de şedinţe, Jobs a spus: ”Ron crede că magazinul nostru nu arată cum trebuie. {i are dreptate. De aceea acum vă las să vă apucaţi de treabă. Si Ron, să lucrezi cu echipa la noul design”.

    Chiar dacă acest lucru a presupus întârzierea lansării magazinului, Jobs a preferat să aloce mai mult timp. ”Nu este vorba de viteză. Ci despre a face un lucru cât poţi de bine”, a punctat Jobs.

  • Selecţionerul german Joachim Low a inclus Big Data în echipă, iar această tehnologie a transformat modul de joc al Mannschaft-ului.

    Aseară, Germania a învins Argentina în finala Campionatului Mondial de Fotbal, după victoria din prelungiri de pe stadionul Maracana din Rio de Janeiro. însă în afara faptului că a devenit pentru a patra oară campioană mondială, pe parcursul întregii competiţii de anul acesta echipa naţională a Germaniei a demonstrat că îşi merită titlul de cea mai bună echipă din lume: în prima semifinală a reuşit o performanţă istorică împotriva selecţionatei Braziliei, învingând cu un scor de 7-1, iar atacantul german Miroslav Klose a doborât recordul de goluri înscrise într-un Campionat Mondial, devenind astfel cel mai bun marcator din istoria  acestei competiţii. Dar cum reuşeşte echipa Germaniei să obţină astfel de performanţe? Pe lângă tactica excepţională, tehnica de joc şi efortul depus de jucători şi antrenori, naţionala Germaniei se bazează şi pe utilizarea tehnologiei în mod inteligent.

    Selecţionerul german Joachim Low a inclus Big Data în echipă, iar această tehnologie a transformat modul de joc al Mannschaft-ului. Victoriile înregistrate la Campionatul Mondial de Fotbal de anul acesta sunt o dovadă în plus a faptului că soluţia SAP Match Insights, care constă în captarea şi analiza datelor despre jucători, poate schimba acest sport.

    Statisticile au fost întotdeauna importante în fotbal, iar cifrele de bază, precum „numărul de goluri per sezon” reprezintă doar vârful iceberg-ului. José Mourinho a sintetizat secretul succesului său printr-o singură propoziţie, spunând: „ştiu totul despre adversar”. Cu siguranţă, a şti mai multe decât adversarul face deseori diferenţa între a câştiga şi a pierde un meci.

    Ce distanţă aleargă un jucător în timpul antrenamentului? Câte pase reuşite poate avea? Există vreun deficit în jocul acestuia? Pentru prima dată, tehnologia este utilizată pentru a răspunde acestor întrebări şi a observa, a analiza şi a îmbunătăţi performanţele jucătorilor de fotbal în cadrul unei competiţii internaţionale.

    Software în cursa pentru titlu

    Echipa naţională de fotbal a Germaniei s-a bazat pe sprijinul soluţiilor software în cadrul Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia. O combinaţie de soluţii şi tehnologii specializate permite analiza meciurilor şi obţinerea de date despre performanţele jucătorilor, obiectivul utilizării acestora fiind sporirea performanţelor echipei.

    Prin intermediul senzorilor montaţi pe hainele jucătorilor, pe mingii şi pe echipamentele de antrenament, sunt obţinute informaţii-cheie despre evoluţia fiecărui fotbalist şi a echipei per ansamblu. Antrenorul poate accesa în timp real aceste date, de pe tabletă sau alt dispozitiv mobil, astfel încât să poată evalua performanţele jucătorilor chiar în timpul antrenamentului şi să îşi schimbe strategia pentru meci în funcţie de rezultatele obţinute.

    Instinct + software ă decizii mai bune

    Este adevărat că datele referitoare la distanţa alergată de un jucător sau sprint-ul realizat de acesta nu vor putea înlocui vreodată instinctul antrenorului, dar pot cu siguranţă să îl ajute pe acesta în luarea deciziilor. Astfel, antrenorii care au acces la datele colectate prin intermediul soluţiilor software sunt mai bine informaţi şi iau decizii mai rapide şi mai bune, ceea ce conduce la îmbunătăţirea performanţei întregii echipe. Mai mult decât atât, cu ajutorul soluţiilor SAP pot fi analizate şi evoluţiile echipelor adverse, cu scopul de a descoperi punctele slabe ale acestora şi a adapta tactica de joc în funcţie de acestea.

    „Un computer nu poate înscrie goluri”, spune legenda fotbalului german, Franz Beckenbauer. Este adevărat, însă cu ajutorul tehnologiei, jucătorii pot ajunge să înscrie un număr mai mare de goluri. Echipaţi cu soluţii sofware specializate, antrenorii şi jucătorii au acces la date relevante şi statistici detaliate în timpul meciurilor şi sesiunilor de antrenament, putând să se pregătească mai repede şi mai bine pentru meciurile viitoare.

    „Teoria se află într-o zonă gri. Ceea ce contează este ce se întâmplă pe teren”, spune şi legendarul jucător şi antrenor german Adi Preissler. Chiar dacă lucrurile stau aşa, odată cu câştigarea Campionatului Mondial de Fotbal de către echipa Germaniei se poate spune că am asistat la transformarea tehnologiei în al 12-lea jucător. Mario Götze, cel care a marcat unicul gol din finală pentru echipa Germaniei, este un jucător tânăr, care probabil va mai participa şi la următoarele ediţii ale Campionatului Mondial. Aşadar, va fi interesant de văzut modul în care el şi generaţiile viitoare vor juca fotbal, bazându-se pe tehnologie pentru a-şi îmbunătăţi performanţele.

  • Trei sibieni au făcut împreună o afacere inedită. Acum plătesc facturi de UN MILIARD DE EURO

    În 2007, sibienii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţână, au pus bazele start-up-ului Intelligent IT, prin care au dezvoltat soluţia de facturare Smart Bill.  În prezent, peste 23.000 de utilizatori folosesc seviciul de facturare, de la persoane fizice autorizate până la companii mari, instituţii sau persoane publice. 250.000 de documente de facturare sunt emise lunar prin programul de facturare Smart Bill, iar valoarea totală a acestora depăşeşte un miliard de euro anual.

    Anul trecut, la un an după ce anunţa înfiinţarea unui Board of Advisors, Smart Bill a atras o investiţie în valoare de aproape 100.000 euro de la Lucian Todea (Fondator ITNT şi business angel român), asigurând astfel o nouă direcţie strategică de dezvoltare a companiei. Soluţia de facturare poate fi achiziţionată atât în varianta desktop, cu licenţă, cât şi în varianta cloud, iar preţul variază între 120 lei şi 250 lei în funcţie de pachetul ales.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de circa 350.000 de euro şi un profit net de aproximativ 25.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Prin versiunea cloud lansată anul acesta, Smart Bill poate fi instalat pe dispozitive mobile cu Android şi iOs şi poate fi accesată direct din web browser, fără instalarea prealabilă a unui program. „Smart Bill Cloud reprezintă pentru facturare ceea ce Internetul a reprezentat pentru computere, ducând întregul proces la un alt nivel. Factura şi urmărirea încasărilor sunt în centrul proceselor de business ale oricărei afaceri, iar accesul la documente şi informaţii oricând, de oriunde şi de pe orice dispozitiv, reprezintă un atu uriaş pentru multe afaceri din România. În plus, datele acestora sunt păstrate în siguranţă pe un server online!”, a declarat Radu Hasan, Fondator şi CEO Smart Bill.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Orange introduce servicii de internet la viteze 4G în toate abonamentele

    Orange a lansat servicii de internet la viteze 4G în toate abonamentele. Operatorul telecom a anunţat că nu va percepe taxe suplimentare.

    Începând din 10 iulie, toţi clienţii persoane fizice care activează sau reînnoiesc un abonament Orange primesc internet la viteze 4G de 30 Mbps pentru download şi 15 Mbps pentru upload, viteze medii reale. Prin activarea unor opţiuni suplimentare, ei pot naviga la viteze medii reale de download de 60-80 Mbps.

    Veniturile Orange România au crescut, în bază comparabilă, cu 4,9% în primul trimestru din acest an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la 230 milioane euro, în principal datorită numărului mai mare de utilizatori ai serviciilor de internet mobil. La 31 martie 2014, Orange avea 10,394 milioane clienţi în România, notează compania într-un comunicat. Pentru finele anului trecut, compania a raportat 10,436 milioane clienţi.

  • eMAG investeşte 25 milioane de euro într-un centru de excelenţă în tehnologie

    eMAG  lansează, în luna iulie, un nou proiect de investiţii numit „Centrul de Dezvoltare Software eMAG IT Research”. Centrul de software, care va fi construit în Bucureşti, va genera 203 locuri noi de muncă şi va furniza prima aplicaţie în luna octombrie a anului în curs, contribuind în perioada 2014 – 2021 cu 25,8 milioane de euro la dezvoltarea regională.

    Pentru proiectul de investiţii, eMAG a aplicat, cu suportul consultanţilor Deloitte România, şi pentru ajutoare de stat, primind, la finalul lunii iunie, un acord pentru finanţare din bugetul de stat în valoare de 6,65 milioane de euro din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), conform unui comunicat al companiei.

    „Apreciem faptul că instituţiile de stat au fost deschise şi ne susţin în noile proiecte de investiţii prin care ne propunem să susţinem, la rândul nostru, economia locală”, a declarat Tudor Manea, vicepreşedinte şi director resurse umane & tehnologie.

    Anul acesta, eMAG estimează o creştere de peste 40% a vânzărilor realizate în anul 2014 şi ţinteşte o cifră de vânzări de peste 260 de milioane de euro.Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are în plan şi extinderea echipei, astfel că, până la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angajaţi.

  • RCS&RDS reduce tarifele de roaming cu 40%

    Digi Mobil, serviciul de telefonie mobilă oferit de RCS&RDS, va reduce tarifele în roaming pentru abonaţi începând cu 1 iulie.

    Astfel, pentru un apel iniţiat în Uniunea Europeană, tariful scade de la 0,10 euro/minut la 0,064 euro/minute. Pentru un apel primit, tariful va rămâne de 0,02 euro/minut.

    RCS&RDS a avut anul trecut afaceri de aproximativ 400 mil. euro în România. Compania, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, este cel mai mare furnizor de servicii de televiziune şi internet fix de pe piaţă şi al doilea jucător de pe piaţa de telefonie fixă.