BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Teodora Adamache, managing consultant, See First Marketing: Prăpastia digitală: Cum ne afectează competitivitatea şi ce putem face?

    Dacă vrem să fim competitivi economic în context digital, poate este cazul să folosim tehnologia pentru a fi şi productivi, nu doar pentru divertisment. Digitalizarea nu mai este o opţiune în majoritatea domeniilor. Am analizat punctual situaţia din punctul de vedere al marketingului şi am sesizat că suntem pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea companiilor care folosesc social media, dar şi la ponderea companiilor mici şi mijlocii care vând online (potrivit studiului Digital Economy and Society Index 2024 al Comisiei Europene).

     

    Ce spun datele?

    Doar 8,97% din populaţia ţării noastre are abilităţi digitale peste medie, faţă de 27,32% media Uniunii Europene (pe primul loc se află Olanda cu 54,53%), potrivit tot studiului menţionat mai sus. În acelaşi raport se arată că ponderea din populaţie cu abilităţi digitale de bază plasează ţara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană (27,73%), la polul opus tot faţă de Olanda (82,70%). Dacă evaluăm în schimb rata de utilizare a internetului, nu vedem diferenţe semnificative între ţările Uniunii Europene şi nici nu mai suntem la coada clasamentului: 88,05% dintre locuitorii României cu vârsta între 16 şi 74 ani reprezintă utilizatori de internet. Întâmpinăm, se pare, o anomalie. Avem utilizatori de internet, dar abilităţile digitale lipsesc.

     

    De ce această situaţie?

    Fie că vorbim de nivelul depăşit al metodelor educaţionale şi al dotării unităţilor de învăţământ, fie că vorbim despre mentalitate şi rezistenţă la schimbare sau de decalaje între mediul urban şi cel rural, toate aceste cauze ne privesc şi ne afectează pe toţi.

     

    De ce ne afectează?

    În contextul în care marile puteri globale îşi dispută supremaţia în materie de inovaţie pe tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, ca să nu rămânem în urmă, avem nevoie să investim în propria educaţie şi formare. În zilele noastre, fără abilităţi digitale de bază suntem extrem de uşor de înlocuit şi riscăm să nu fim competitivi economic. Digitalizarea nu se rezumă doar la educaţie. Companiile româneşti trebuie să îmbrăţişeze tehnologia în toate aspectele activităţii lor. De la optimizarea operaţiunilor interne prin soluţii software la implementarea strategiilor de marketing digital şi dezvoltarea comerţului electronic, digitalizarea este esenţială pentru a creşte eficienţa, a ajunge la noi clienţi şi a concura pe o piaţă globală din ce în ce mai competitivă.

     

    Ce este de făcut?

    Investiţiile în educaţia digitală sunt mai mult decât necesare. Sunt urgente. Şi resursele pot fi mult mai accesibile decât am putea crede. Este poate o chestiune de voinţă şi de înţelegere a situaţiei. Dar schimbarea se face şi prin investiţii consistente. Parteneriate public-private sau stimulente fiscale pentru companiile care investesc în tehnologie şi în formarea digitală a angajaţilor. Până la reglementări concrete care să vină în sprijinul mediului privat, îmi asum că ceea ce am scris poate fi considerată o opinie nepopulară. Aşadar, toată lumea înapoi la şcoală! Digitalizarea nu mai este o opţiune. 

  • Povestea unui tânăr care a deschis o afacere unică în România, care a ajuns şi cea mai mare afacere de genul acesta din Europa

    Nume: Adrian Nicolae

    Funcţie: CEO & Founder

    Companie: Youni

    Număr de angajaţi: 19

    Experienţă: A început Youni în urmă cu patru ani, creând prima platformă de aplicare online la universităţi din Romania – vreaulafacultate.ro. Între timp, au ajuns cea mai mare platformă de acest tip din Europa.  Anterior, a lucrat în cercetare la Philips, unde a reuşit să scoată 13 brevete.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Un innovation hub în care să pot investi în ideile tinerilor şi unde ei să poată să se dezvolte în domeniile dorite. Cred cu tărie că împreună cu oameni experimentaţi, tinerii au forţa şi valoarea de a realiza lucruri măreţe.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Faptul că am ajutat mii de copii să ajungă la universitatea potrivită şi să îşi urmeze visurile, prin intermediul Youni (fostul UniApply). Totodată, sunt bucuros de ceea ce am realizat împreună cu Cristian Presura la Philips prin brevetele obţinute şi research-ul făcut.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    7 – Sunt mulţumit că îmi trăiesc visul şi că am oportunitatea să lucrez la ceea ce îmi place. Dar, consider că pot face multe progrese şi că mai pot învăţa multe, în special din greşelile mele din trecut. Aş vrea totodată să găsesc un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Am mai mulţi mentori. În primul rând, părinţii mei, de la care am învăţat ce înseamnă să ai valori şi ce înseamnă munca. După care a urmat Cristian Presura. Încă din liceu mentorul meu a fost doamna profesoară Daniela Bordei care m-a ghidat în ultimii ani şi, nu în ultimul rând, boardul Youni.

    ♦ Ce te motivează?

    1. Fericirea din ochii copiilor şi ai părinţilor atunci când îşi văd visul cu ochii;

    2. Pasiunea colegiilor mei de muncă;

    3. Familia mea şi dorinţa de a avea un trai mai bun;

    4. Dorinţa de a învăţa şi a creşte;

    5. Ambiţia de a crea cea mai mare platformă educaţională.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Să ne păstrăm valorile şi să ne bucurăm de viaţă. Consumerismul şi tehnologizarea excesivă (câteodată nenecesară) au pus foarte mult stăpânire pe societatea actuală şi îi fac pe mulţi oameni să se piardă pe drum şi să uite de visele lor.

  • Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene

    Un start-up românesc vine cu o soluţie inovatoare pentru una dintre cele mai presante provocări ale companiilor europene – raportarea ESG. Cu o platformă lansată în martie 2024, Safeflows automatizează procesul complex de raportare a sustenabilităţii.

    Start-up-ul, care a atras deja o finanţare iniţială de 150.000 de euro şi suport prin programul Microsoft for Startups, se află în proces de strângere a unei runde de 750.000 de euro pentru accelerarea dezvoltării. Cu două companii în fază de pilotare şi încă două programate pentru începutul lui 2025, Safeflows ţinteşte să atragă minimum 20 de clienţi şi să genereze venituri de 200.000 de euro în anul următor, pregătind totodată expansiunea în ţările vecine membre ale Uniunii Europene. „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, totodată, să dezvoltăm şi din punctul de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO al Safeflows. El a demarat proiectul în aprilie 2023, alături de Dragoş Andrei Răutu (CTO) şi Simona Enache Pirtea, expert în legislaţie, dezvoltarea efectivă începând în octombrie 2023. Platforma a fost lansată în martie 2024, după şase luni de dezvoltare, iar până acum echipa s-a concentrat pe dezvoltarea produsului şi pe testarea acestuia în piaţă, realizând peste 25 de demo-uri doar în ultima lună. 

    Două companii se află în fază de pilotare, cu finalizare în decembrie, iar alte două pilotări sunt programate pentru februarie. Primul client plătitor va fi semnat în ianuarie 2025. „Ca număr de clienţi, ţintim minimum 20 de clienţi an-ul viitor, cărora să le putem oferi soluţia noastră. Iar cifra de afaceri se poate ridica la circa 200.000 de euro anul viitor, dar nu ne limităm doar la 20 de clienţi. Avem mai multe canale prin care dorim să atragem clienţi. Dar, mai întâi, ne-am dori să facem cunoscută soluţia noastră, oamenii să înţeleagă care sunt beneficiile şi cum îi poate aju-ta real o astfel de soluţie, iar ulterior ne vom axa pe partea de vânzare“, a precizat Bărbuia.

    Ce face însă concret platforma Safeflows? Fiind o platformă de tip software-as-a-service, Safeflows se integrează cu sursele de date ale companiilor pentru a automatiza procesul de raportare ESG. „Soluţia noastră se poate inte-gra facil cu sursele de date ale clientului. Aici avem o diversitate de surse de date, multiple surse de date, precum soluţii de tip ERP, surse de date dezvoltate, aplicaţii dezvoltate in-house de către client sau chiar informaţii pe care le putem colecta direct din documente de tip PDF, Word, Excel. Noi ne integrăm cu aceste surse de date ale clien-tului şi colectăm datele necesare astfel încât să putem răspunde cerinţelor framework-urilor de tip ESG“, a explicat el.

    Platforma acoperă aproximativ 1.200 de indicatori pentru framework-ul CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) şi foloseşte tehnologia OpenAI de la Microsoft pentru indicatorii de tip narativ. Clienţii ţintă sunt com-paniile cu peste 50 de angajaţi, peste 

    10 milioane cifră de afaceri şi peste 5 milioane total active. Momentan, start-up-ul se concentrează pe piaţa din România, urmând ca spre finalul lui 2025 să se extindă în ţările vecine. „Fiind un proiect românesc, vrem să oferim aceste servicii în primul rând pieţei din România. Dar, bineînţeles, ne uităm şi către celelalte ţări care sunt în Uni-unea Europeană, vecine cu România, şi urmează ca în 2025, mai probabil spre finalul anului, să batem la porţile lor“, a spus cofondatorul şi CEO-ul Safeflows.

    Până acum, Safeflows a atras o finanţare de 150.000 de euro de la doi business angels (Cosmin Manea şi Ingrid Haddad) şi a intrat în programul Microsoft for Startups.

    „Noi am parcurs patru etape din programul Microsoft for Startups, prin care am obţinut o finanţare de 150.000 de dolari, în special în credite Azure, ceea ce înseamnă că putem dezvolta produsul cu ajutorul acestor credite, dar şi fonduri necesare pentru infrastructura platformei.“ Pentru viitor, Safeflows plănuieşte să adauge noi module plat-formei, în special pentru zona de audit. „Dorim să adăugăm module în special pentru zona de audit. Aceste rapoarte de sustenabilitate urmează să fie şi auditate, astfel că o astfel de soluţie, aşa cum o gândim noi, trebuie să răspundă şi nevoii auditorilor, astfel încât să optimizăm întregul flux pentru client“, a precizat Bărbuia.    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cristian Bărbuia, cofondator şi CEO, Safeflows.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de automatizare pentru raportările ESG (environmental, social and governance).

    „La finalul lunii noiembrie am deschis o rundă de pre-seed în care ne dorim să ridicăm o sumă de aproximativ 750.000 de euro, bani cu care să creştem echipa de dezvoltare, să aducem noi funcţionalităţi platformei şi, toto-dată, să dezvoltăm şi din punct de vedere al businessului proiectul nostru. Avem o strategie foarte clară pentru această rundă. Am început discuţiile cu VC-uri şi cu investitori privaţi sau family office-uri. Avem mai multe discuţii deschise. Acum urmează să le şi închidem şi sperăm ca la începutul anului 2025 să putem finaliza această rundă.“

     

    2. Invitat: Dimitrie Baitanciuc, cofondator şi CEO al Brizy.

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru construcţia rapidă de website-uri.

    „Am crescut cu 50% în 2023 şi cu peste 60% în 2024 şi, evident, vrem să creştem şi în 2025. Ideal ar fi să creştem cu 100%. Aceasta ar fi ţinta noastră pentru 2025, bazată pe cifrele şi partenerii pe care îi avem acum şi care urmează să se activeze în următorul an şi să crească. Avem, în momentul de faţă, 15.000 de subscripţii active, dintre care foarte multe agenţii şi freelanceri care folosesc toolurile noastre ca să obţină practic venituri pentru businessurile lor, folosind toolurile pentru site-urile clienţilor.”

     

    3. Invitat: Mihai Chiţoiu, expert SEO şi fondator al agenţiei Clienţi pe Viaţă.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie numită SEOPrenor AI, bazată pe inteligenţă artificială, care automatizează procesele SEO – de la crearea de conţinut până la optimizarea tehnică.

    „Aplicaţia se numeşte SEOPrenor, iar scopul este, în primul rând, productivitatea echipei pe care o am în acest moment. Mai exact, în loc să lucrăm o zi şi jumătate, de exemplu, pentru a face anumite sarcini pentru toţi clienţii pe care îi avem, scopul este să ajungem la un număr mult mai mic de ore, cu un efort mai redus din partea noastră, astfel încât să putem fi mai productivi şi să livrăm mai mult sau să ne facem treaba mai repede, permiţându-ne, în acelaşi timp, să avem mai mult timp pentru a prelua clienţi noi.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Invitaţi: Ion Gavrilescu, cofondator FieldOS şi Adrian Roşoagă, chief investment officer al BCR Seed Start-er.

    Ce e nou? Start-up-ul românesc FieldOS, care a dezvoltat o platformă pentru managementul angajaţilor care lu-crează pe teren şi al resurselor acestora, a obţinut o investiţie de 500.000 de euro de la BCR Seed Starter – primul vehicul de investiţii al unei bănci de pe piaţa locală.

    Adrian Roşoagă: „Noi ne-am întâlnit cu FieldOS destul de devreme, undeva prin martie. FieldOS a fost unul dintre start-up-urile care au participat în acceleratorul InnovX, care a fost susţinut de BCR, şi cumva era pe lista noastră scurtă de start-up-uri. Aş putea să spun că a fost o chimie bună cu echipa de la prima întâlnire. Ne-a plăcut pro-dusul, e un produs destul de uşor de înţeles de clienţi, poate să fie promovat destul de uşor şi, de asemenea, de-serveşte o nevoie reală şi foarte mare. Nevoia de digitalizare în acest sector de activităţi pe teren este foarte mare la nivel global.“

    Ion Gavrilescu: „Când toată lumea încearcă să vândă şi trimite foarte multe e-mailuri, ai un avantaj extraordinar de mare în momentul în care ai un «warm intro». Cred că acest avantaj este de 1.000 de ori mai mare în momentul în care ai un «warm intro» de la BCR, adică vii cu un supervot de încredere. La nivel mondial, 80% din forţa de muncă este pe teren, sunt 2,7 miliarde de oameni care nu au lucrat niciodată cu softuri, nu sunt obişnuiţi cu asta – practic, îi oferi un telefon şi un software unui lucrător din curăţenie, unui tehnician sau unui agent de pază. Poate fi prima oară când un astfel de angajat are acces la un software.“

    2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO Klap – platformă pentru echipamente electronice recondiţionate.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a crescut businessul cu aproximativ 300% în 2024, ajungând la un portofoliu de clienţi de peste 4.000 de companii.

    „Pentru noi a fost un an foarte bun, în sensul în care am avut o creştere spectaculoasă, suntem aproape la 300% faţă de anul trecut. Am avut creşteri impresionante şi pe partea de e-shop, de soluţii pentru persoane fizice, dar şi pe segmentul destinat companiilor. Noi preluăm diferite dispozitive electronice din piaţă, atât de la consumatori, persoane fizice, cât şi de la companii. Le evaluăm, le «tratăm» şi, după aceea, le punem la vânzare cu garanţie, într-un pachet nou, atât pe site-ul nostru de e-commerce, cât şi în sistem B2B pentru companii.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea unuia dintre cei mai puternici executivi români şi cum a ajuns acesta să deţină o funcţie care nu a mai fost ocupată niciodată de un român într-o companie gigant americană

    În peisajul corporativ global, promovările executivilor români în poziţii de top management internaţional reprezintă evenimente notabile. Recent, Vladimir Sterescu, unul dintre pionierii industriei de outsourcing din România, a fost numit preşedinte al diviziei globale de outsourcing a Computer Generated Solutions (CGS), devenind primul român care accede la o astfel de poziţie în structura globală de conducere a companiei americane.

    De la corporatist la antreprenor. Parcursul profesional al lui Vladimir Sterescu reflectă o evoluţie graduală. Şi-a început cariera în 1997 în mediul corporatist, la Connex (devenit ulterior Vodafone), unde a acumulat experienţă în managementul operaţional şi servicii pentru clienţi. În 2003, într-o perioadă în care România nu figura pe harta globală a outsourcingului, Sterescu a făcut tranziţia spre antreprenoriat, fondând EasyCall, una dintre primele companii de call-center din ţară.

    Viziunea sa antreprenorială a fost validată în 2006, când americanii de la CGS au achiziţionat EasyCall. În loc să părăsească compania după exit, aşa cum se întâmplă frecvent în cazul achiziţiilor corporate, Sterescu a preluat conducerea operaţiunilor locale ale CGS România. Sub conducerea sa, compania a devenit lider pe piaţa locală de externalizare de procese de business (BPO), traversând multiple etape de dezvoltare: de la perioada de pionierat a industriei BPO în România, prin era shared service centers, până la provocările şi oportunităţile aduse de pandemia de COVID-19.

    Expansiune şi rezultate. Sub conducerea lui Sterescu, CGS România s-a extins prin deschiderea a şapte centre în Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Constanţa şi Galaţi, ajungând la peste 4.300 de angajaţi în prezent. Această expansiune a transformat România într-un hub regional de outsourcing şi a poziţionat CGS ca unul dintre cei mai mari angajatori din industrie. 

    În ceea ce priveşte performanţa financiară, în 2023, CGS România a raportat o cifră de afaceri de 81,5 milioane de euro, într-o uşoară scădere (2%) faţă de 2022, şi un profit net de 7,1 milioane euro. Pentru 2024, perspectivele sunt optimiste, cu o cifră de afaceri estimată pentru subsidiara locală de aproximativ 95 milioane de dolari.

    Această numire reflectă atât dezvoltarea expertizei manageriale româneşti la nivel internaţional, cât şi evoluţia României ca centru pentru servicii de outsourcing.

    Responsabilităţi globale şi viziune de viitor. În noul său rol de preşedinte al diviziei globale de outsourcing, Sterescu va coordona echipe ce însumează peste 8.000 de angajaţi din SUA, Chile, Columbia, România, Israel şi India, raportând direct către Phil Friedman, fondatorul şi preşedintele CGS. Deşi promovarea ar putea presupune o relocare în SUA, Sterescu a menţionat că deocamdată va rămâne în România, urmând ca eventuale schimbări să fie determinate de evoluţia businessului CGS în diferite regiuni geografice. „Expertiza vastă a lui Vlad şi abordările sale inovatoare în sprijinul succesului clienţilor îl fac liderul ideal pentru divizia noastră de outsourcing. Următorii ani vor aduce transformări majore în experienţa clienţilor, pe măsură ce aceştia îmbrăţişează AI şi alte tehnologii avansate. Avantajul CGS este că ne-am născut ca o companie tehnologică, fiind astfel poziţionaţi unic pentru a ajuta clienţii să îşi îmbunătăţească eficienţa şi să îşi eleveze experienţele oferite clienţilor”, a declarat Phil Friedman, preşedinte şi CEO al CGS. Strategii de dezvoltare. Pentru perioada următoare, Sterescu a anunţat planuri de expansiune: „Transformările recente ne deschid noi orizonturi pentru expansiunea internaţională, având planuri de intrare pe verticale şi industrii noi, dar şi de extindere pe orizontală în sectoarele unde avem deja o prezenţă solidă”, a afirmat el. „Vom investi în consolidarea parteneriatelor existente şi în crearea unor noi colaborări strategice. Adoptarea tehnologiilor emergente, în special soluţiile bazate pe inteligenţă artificială, va avea un rol esenţial în redefinirea mixului dintre excelenţa în experienţa oferită clienţilor şi eficienţa operaţională.” 

    Odată cu promovarea lui Vladimir Sterescu, conducerea operaţiunilor din România va fi preluată de Cristian Berdilă. El şi-a început cariera ca agent de call center în 2005, iar acum devine vicepreşedinte al operaţiunilor pentru România. „Ne angajăm să creştem valoarea pe care o aducem partenerilor noştri, să dezvoltăm competenţe noi în regiunile în care suntem prezenţi, dar unde potenţialul nu este încă pe deplin atins”, a punctat Sterescu. „În acelaşi timp, ne propunem să oferim coechipierilor noştri oportunităţi unice de dezvoltare la nivel internaţional, păstrând CGS în avangarda companiilor care accelerează cariere şi schimbă vieţi.”

    Un model de succes în industria tech. Sterescu se alătură unui grup select de antreprenori români care au avansat în structurile globale ale companiilor care le-au achiziţionat businessurile, precum Alexandru Costin, unul dintre fondatorii Interakt, devenit vicepreşedinte global la Adobe după achiziţia din 2006.

    Această numire reflectă atât dezvoltarea expertizei manageriale româneşti la nivel internaţional, cât şi evoluţia României ca centru pentru servicii de outsourcing. Parcursul lui Sterescu ilustrează tranziţia de la antreprenoriat local la management global, menţinând în acelaşi timp focusul pe dezvoltarea pieţei locale şi a talentelor din România.  

     

    De vorbă cu Vladimir Sterescu 

    Cum ai descrie parcursul tău în CGS? Cum a fost trecerea de la antreprenor?

    Încă din liceu mi-am dorit să fac un mic business, părinţii m-au încurajat, am avut mai multe încercări şi, în final, am reuşit să pun pe picioare o afacere serioasă. Aş defini „serioasă” deoarece însemna multă răspundere faţă de clienţii finali şi avea deja angajaţi.

    După ce a crescut nu numai naţional, dar mai ales internaţional, necesitând resurse considerabil mai mari pentru a continua, pasul firesc a fost vânzarea, şi am fost preluaţi de către Computer Generated Solutions Inc., companie americană, privată total, condusă de un om extraordinar, un antreprenor de la care am ce învăţa în fiecare clipă cât vorbim sau ne vedem. Odată cu preluarea, spectrul nostru de acoperire geografică a devenit din regional unul global, clienţii au devenit din locali – internaţionali, comunicaţiile nu mai erau doar telefonice, ci peste internet, generam zeci de milioane de interacţiuni pe an, industriile au devenit diverse şi învăţam de la liderii acestor industrii despre specificul lor şi best practice-ul lor.

    Astfel, de unde îmi spusesem că voi rămâne doar câţiva ani pentru a asigura tranziţia postvânzare, mi-a plăcut noul „spaţiu de joacă”, jocul în sine, şi văd cum, construit de mâna mea, lucrurile capătă o altă amploare. Este un business global, sustenabil, în schimbare continuă, divers prin procese care se reînnoiesc, prin clienţi noi, prin oameni de top şi tehnologii de top, deoarece doar aşa rămâi în top.

    Ce planuri ai în noul rol, mai ales pentru România?

    În noul rol îmi doresc să cresc valoarea companiei, să ajut clienţii să tindă către excelenţă în servicii şi să dau colegilor noştri roluri cu dimensiuni noi. Clienţii noştri trebuie să ne vadă ca un hub de best practice, deoarece, în businessul nostru, furnizăm procese de business ce sunt best practice-ul celor mai de top companii din lume în industria sau nişa lor. Astfel, suntem dispuşi să lucrăm cu ei ca să luăm ceea ce este mai bun din tot ce ştim şi să aplicăm.

    Trebuie să fim văzuţi ca un „raft de tehnologii inovative,” care ştie ce tehnologie rezolvă o anumită nevoie prin automatizare şi inteligenţă artificială, şi să beneficiem împreună de câştigul de eficienţă. În acest sens, colegii mei vor avea implicit ocazia de a se implica direct în modernizarea companiilor de pe tot globul.

    Cât timp vei petrece în America / alte ţări?

    Îmi voi petrece timp acolo unde este nevoie de mine, şi anume să întâlnesc clienţii. Sunt de părere că business faci cu oamenii, şi voi dori să întâlnesc clienţii în persoană cât mai des.

    De ce ai acceptat această provocare?

    Am acceptat această provocare pentru că reprezintă o oportunitate de a duce mai departe viziunea CGS, de a contribui la inovaţie şi de a construi parteneriate strategice la nivel global. Sunt motivat de impactul pe care îl pot avea atât asupra companiei, cât şi asupra oamenilor din echipele noastre.

  • Inovaţie fără sfârşit: finalul unei etape e doar începutul celei care urmează

    Tehnologia evoluează într-un ritm accelerat, iar companiile trebuie să fie mereu în alertă pentru a nu rămâne în urmă. În momentul în care cred că au încheiat procesul de digitalizare, un alt val de inovaţii le cere să înceapă proiecte noi. Inteligenţa artificială, realitatea extinsă şi noile soluţii de cloud computing sunt doar câteva dintre tendinţele care redefinesc viitorul afacerilor.

    Evoluţia tehnologiilor continuă să accelereze şi în momentul în care crezi că ai terminat cu digitalizarea afacerii, trebuie să începi din nou. Aş spune că având în vedere ritmul modern al evoluţiei tehnologiilor, cei care inovează constant sunt cei care supravieţuiesc”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Andriy Stytsyuk, CFO al SoftServe, subsidiara locală a companiei ucrainene SoftServe, care oferă servicii de dezvoltare software şi consultanţă.

    El consideră că există o serie de tendinţe tehnologice cheie care modelează viitorul chiar şi în prezent. De asemenea, cei care nu se vor „împrieteni” cu inteligenţa artificială şi nu vor şti să o folosească riscă să rămână în urmă şi să îşi piardă poziţia. „Nu cred că AI este doar un hype. Tehnologiile inteligenţei artificiale combinate cu calculul cuantic schimbă lumea pe care o cunoaştem şi fac multe locuri de muncă diferite sau chiar redundante, creând totodată alte joburi. Toată lumea, de la simplul angajat la CEO, trebuie să stăpânească inteligenţa artificială sau riscă să îşi piardă poziţia.” De asemenea, tehnologia AI poate ajuta oamenii pe trei segmente diferite: 1. AI ca parte a ofertei de servicii 2. AI ca facilitator pentru activităţile de inginerie digitală şi 3.

    AI ca instrument de eficientizare pentru funcţiile şi procesele interne ale companiei. „Există progrese în toate cele trei direcţii. În esenţă, aceasta este o tehnologie care ajută companiile să decupleze parţial veniturile de la munca directă, permiţând astfel construirea unei afaceri scalabile de servicii IT în regiunea ECE, fără a fi necesar să apelăm la India pentru asta. Tehnologia ar trebui să fie soluţia pentru scalare, în timp ce asociaţii noştri se pot concentra pe îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor lor.”

    O altă mare tendinţă care s-a accelerat drastic în timpul pandemiei a fost XR (realitatea extinsă), a mai spus Andriy Stytsyuk, adăugând că realitatea extinsă a ajutat la realizarea unei punţi între lumea fizică şi cea digitală – învăţare imersivă şi interactivă, cumpărături online, design fără limite – sunt printre cele mai evidente exemple ale acestui impact tehnologic. „Evident, odată cu tehnologiile cloud, cloud computing şi dezvoltarea AI, problemele de securitate cibernetică devin din ce în ce mai importante şi, prin urmare, vom vedea o dezvoltare considerabilă în acest domeniu. Combinaţiile realizate între aceste tehnologii vor deschide o mulţime de noi căi ce pot fi urmate pentru descoperiri în zonele adiacente. Biotehnologia este un domeniu evident care este revoluţionat prin puterea crescută de procesare şi analiză capabilă să (re)proiecteze ADN-ul, să accelereze cercetarea şi dezvoltarea în industria farmaceutică, etc.”

    Ce sfaturi ai pentru profesioniştii care doresc să-şi avanseze cariera de CFO într-o companie globală?

    Fiecare are propriul său drum şi sunt câteva sugestii generale pe care le pot oferi. Fii curios şi continuă să investeşti în cunoştinţele şi dezvoltarea ta zilnic. Nu crede că există vreun domeniu în care nu ar trebui să ai o bază solidă pentru a putea interacţiona cu ceilalţi membri ai echipei de conducere (C-level) sau ai consiliului de administraţie. Există două domenii pe care le aprofundez acum: comunicarea strategică şi de criză, precum şi tehnicile de facilitare. După cum vedeţi, niciunul dintre cele două nu este specific unui CFO. Aşa cum îmi place să spun: am două joburi, ca oricare dintre colegii mei din companie – sunt CFO-ul SoftServe, precum şi membru al echipei de leadership în cadrul unei companii fantastice.

    Cât priveşte echilibrul dintre inovaţie şi durabilitate, Andriy Stytsyuk este de părere că nu există un astfel de compromis, cel puţin nu cadrul SoftServe. Din perspectiva sa, abordarea corectă a inovaţiei conduce la sustenabilitate, iar sustenabilitatea creează spaţiu pentru inovaţie. „La SoftServe, experimentăm şi facem pariuri având în vedere scalarea şi sustenabilitatea. Este esenţial să asigurăm un ciclu de inovaţie rapid şi agil, cu etape clare de tipul start-stop-continue-change-institutionalize. Atunci când sunt aplicate eficient, aceste etape ajută la găsirea unui echilibru corect între inovaţie şi sustenabilitate.”

    În anii 2023 şi 2024, pieţele globale de IT au încetinit, încercând să înţeleagă cum să integreze dezvoltarea rapidă a tehnologiilor AI şi să răspundă la costurile ridicate ale capitalului, precum şi la scăderea finanţărilor din capitalul de risc. În acelaşi timp, inflaţia salariilor a rămas o problemă, creând presiuni semnificative asupra marjelor şi determinând multe companii să caute soluţii sau locaţii mai eficiente din punct de vedere al costurilor, explică reprezentantul companiei. Fiecare lider din sectorul serviciilor IT are mai multe opţiuni: să reducă tarifele şi să accepte impactul asupra marjelor, să menţină cursul actual şi să se confrunte cu un declin mai mare al veniturilor sau… să facă altceva. „Noi am ales a treia opţiune (sau mai bine spus, am continuat cu a treia opţiune): să ne concentrăm pe apropierea faţă de clienţi şi să continuăm să livrăm valoare care depăşeşte aşteptările lor, justificând astfel nivelul normal al preţurilor noastre. Se pare că această abordare a fost apreciată de clienţi, iar din primele luni ale anului 2024 am început să observăm o creştere lentă, dar constantă.”

    În opinia CFO-ului companiei ucrainene, România este una dintre cele mai importante locaţii globale pentru orice companie IT. Dispune de o bază de talente mare, formată din experţi tehnici extrem de competenţi, cu o fundaţie solidă în sistemul educaţional, incluzând peste 40 de universităţi tehnice. În plus, aproximativ 90% dintre dezvoltatorii de software din România au un nivel avansat de engleză şi o mare afinitate culturală faţă de principalele pieţe din America de Nord şi Europa de Vest. „SoftServe îşi are rădăcinile în Ucraina şi observăm că România, ca ţară vecină, oferă oportunităţi fantastice de creştere, fără bariere culturale sau profesionale inutile, mai ales având în vedere că este a doua cea mai mare piaţă de talente din ECE, după Ucraina. Echipele noastre din România, Ucraina, Polonia şi Bulgaria colaborează perfect şi înţeleg contextul fiecărei ţări fără efort suplimentar.” Acest lucru ajută la construirea şi dezvoltarea unor echipe cu adevărat globale, capabile să livreze o valoare fără precedent clienţilor noştri. Există multe asemănări între cele două ţări vecine, punctează Andriy Stytsyuk, inclusiv munţii Carpaţi, gastronomia locală şi elemente ale istoriei comune, care plasează  România natural pe harta globală a companiei.

    „Pieţele de talente în continuă dezvoltare sunt elemente cheie pentru succesul nostru. Mai mult decât atât, puţine pieţe globale pot oferi oportunităţi de creştere la scară largă fără a întâmpina bariere culturale semnificative.” Dimensiunea pieţei, nivelul profesional ridicat al talentelor în domeniul tehnologic, prezenţa unor lideri globali puternici, în combinaţie cu o expertiză profundă în industrie – în domeniul producţiei în general şi al industriei auto în particular, precum şi în sectorul bancar, financiar şi de asigurări (BFSI) – fac ca România să se evidenţieze atât în regiune, cât şi pe scena globală a talentelor.

    La capitolul industriei tehnologice din România, executivul nu poate indica niciun minus. „Industria IT reprezintă o parte semnificativă a economiei României, contribuind cu peste 6% la PIB, dacă nu mă înşel. Acest lucru plasează industria într-o poziţie favorabilă atât în ceea ce priveşte atenţia guvernului, cât şi investiţiile private. În acest context, este esenţial ca guvernul să sprijine dezvoltarea constantă a industriei şi să evite suprareglementarea acesteia.”     

     

    Carte de vizită Andriy Stytsyuk

    1. Între 1992 şi 1997, Andriy Stytsyuk a urmat un master în Finanţe Internaţionale în cadrul Universităţii Naţionale Ivan Franko din Liov. Mai are o certificare de la Academia Ucraineană de Guvernanţă Corporativă.

    2. În 1997, a preluat rolul de CFO în cadrul companiei Golden Telecom, poziţie pe care a ocupat-o până în 2006, când a intrat în cadrul companiei MTS – Ukraine (UMC) pe poziţia de finance controller.  

    3. Din noiembrie 2006 până în mai 2007, a preluat rolul de CFO pentru compania KP Media, iar în iunie 2007 a fost numit finance director în cadrul Vega Group, unde a stat până în august 2010. 

    4. În august 2010 şi-a început parcursul în cadrul companiei SoftServe. Primul rol pe care l-a ocupat a fost cel de VP Finance, urmând ca în iulie 2014 să preia rolul de CFO al companiei. 

    5. Din decembrie 2022 a devenit CFO şi EVP Strategy and Corporate Development al companiei SoftServe, rol de care îl deţine şi în prezent.

     

     

    De vorbă cu Andriy Stytsyuk, CFO al SoftServe

     

    Care sunt planurile în ceea ce priveşte piaţa din România şi afacerile SoftServe în România?

    Intenţionăm să avansăm în direcţia strategică setată şi să dezvoltăm în România capabilităţi tehnice solide şi echipe care să ofere servicii de clasă mondială clienţilor noştri din întreaga lume. Estimez că echipa noastră din România se va dubla anual în viitorul previzibil. Mai mult, SoftServe pune un accent deosebit pe dezvoltarea talentelor. Ne bazăm pe SoftServe University – ecosistemul nostru de educaţie, care include IT Academy, Language School, Certification Center, precum şi un Program bine structurat de Dezvoltare a Leadershipului, pentru a contribui la creşterea talentelor în toate locaţiile noastre globale, inclusiv în România. Avem câţiva clienţi locali şi, deşi în prezent nu avem un focus specific aici, urmărim cu atenţie evoluţia acestei pieţe. Deja observăm semne de avansare şi maturizare care ar putea contribui la includerea României în amprenta noastră globală de vânzări.

    Cât de mult reprezintă piaţa din România pentru SoftServe Group? Ce procent din cifra de afaceri SoftServe este reprezentat/generat de piata din Romania?

    Afacerile noastre din România s-au dublat pe parcursul anului 2024, însă reprezintă puţin peste 1% din cifra de afaceri totală a companiei.

    În România aveţi peste 100 de angajaţi, mai faceţi angajări? 

    Da, intenţionăm să ne extindem echipa din România, dublând-o în fiecare an.

    Modificările în modelele de lucru (de exemplu, la distanţă/hibrid) influenţează strategia financiară şi operaţională a unei companii?

    Realist vorbind, a devenit mai uşor să găseşti şi să angajezi oameni din orice colţ al lumii, deoarece, în cele din urmă, există un singur loc: lumea virtuală. La finalul zilei, este posibil să obţinem economii semnificative la spaţiul de birouri, ceea ce ajută la îmbunătăţirea rezultatului financiar. Pe de altă parte, trebuie să compensăm deficienţele muncii la distanţă prin investiţii în designul spaţiilor de lucru, unelte şi procese de colaborare, şi în multe alte domenii, astfel încât marjele ajung, în final, unde erau înainte de pandemia de COVID. Diferenţa constă în faptul că structura costurilor s-a mutat într-o direcţie diferită.

    Ce rol joacă CFO-ul într-o perioadă de criză? Cum influenţează deciziile financiare strategia corporativă în astfel de momente?

    Nu cred că rolul unui CFO este dramatic diferit în funcţie de circumstanţe. Indiferent dacă există o abundenţă de resurse sau o lipsă a acestora, rolul CFO-ului rămâne acelaşi: să asigure utilizarea eficientă şi eficace a capitalului. Din punctul meu de vedere, un CFO ar trebui să fie o figură de echilibru în orice echipă, iar rolul său este mai mult definit de dinamica echipei de leadership şi a consiliului de administraţie decât de condiţiile pieţei. Un CFO bun ar trebui să fie mai agresiv dacă echipa de leadership este foarte conservatoare şi mai prudent dacă echipa este orientată spre asumarea de riscuri. Perioadele de criză tind să transforme liderii într-o direcţie mai conservatoare şi precaută, iar rolul CFO-ului este atunci să îşi motiveze colegii să caute activ noi oportunităţi de afaceri, în loc să conducă compania într-o spirală periculoasă de tăieri de costuri. Evident, concentrarea pe operaţiuni eficiente ar trebui să fie întotdeauna centrală pentru un CFO, în orice circumstanţă. Este complet greşit ca aceasta să fie o preocupare doar în momente de criză. Dimpotrivă, în timpul unei crize, CFO-ul, precum şi restul echipei de leadership, ar trebui să se gândească mai întâi la clienţi şi la angajaţi.

    Există lecţii cheie învăţate în timpul pandemiei sau a altor crize recente care au influenţat strategia corporativă?

    Se simte ca şi cum, începând din 2020, trăim într-o stare constantă de criză: COVID, invazia rusească pe scară largă în Ucraina, încetinirea economiei globale. Fiecare criză ne-a ajutat să devenim mai puternici, prin instituirea unor protocoale adecvate de gestionare a riscurilor şi situaţiilor de urgenţă, prin digitalizarea propriilor procese de afaceri şi prin creşterea echipei noastre, care a înflorit în faţa tuturor dificultăţilor.

    Cum echilibrează CFO-ul priorităţile financiare pe termen scurt cu obiectivele strategice pe termen lung?

    Abordarea mea personală are două ingrediente principale: primul constă în segmentarea muncii în două categorii – operaţiuni zilnice şi investiţii în viitor. Am limite clare şi flexibilitate definită pentru fiecare, inclusiv suma de fonduri alocate. Operaţiunile trebuie să fie eficiente şi productive, iar în acest sens, aproape nu există compromisuri pe care aş fi dispus să le discut. Investiţiile în avansarea strategică ar trebui, de asemenea, să aibă propriul lor teritoriu, iar ideal este ca cele două să nu se suprapună prea mult. Al doilea ingredient este segmentarea organizaţională realizată prin delegare adecvată. Echipa de leadership ar trebui să se concentreze mai mult pe pregătirea companiei pentru succesul viitor, în timp ce managementul de mijloc ar trebui să se ocupe în mare parte de operaţiunile zilnice, în mare parte independent, dar într-un cadru bine definit.

    Ce calităţi sunt esenţiale pentru un CFO care operează într-o companie globală precum SoftServe?

    Nu aş vorbi despre abilităţile tehnice, care includ înţelegerea şi stăpânirea diferitelor reglementări locale şi globale, cadre fiscale şi operaţionale. Acestea sunt, de fapt, elemente esenţiale. Aş pune însă accentul pe importanţa înţelegerii diversităţii culturale şi pe faptul că a fi un cetăţean global este crucial. Astfel, poate părea contraintuitiv pentru unii, dar empatia este una dintre trăsăturile principale ale unui CFO global.

    Cum vedeţi evoluţia rolului CFO într-o lume din ce în ce mai digitalizată?

    Rolul CFO-ului a evoluat, iar din punctul meu de vedere, un CFO bun ar trebui să fie un bun Chief Integration Officer, Chief Strategy and Corporate Development Officer şi, în multe cazuri, un Chief Digital Officer. Rolul pur de contabilitate şi raportare devine tot mai rar, deoarece poate fi complet automatizat, dar misiunea finală de utilizare eficientă şi eficace a capitalului rămâne esenţială. Fără o înţelegere corectă a contextului de afaceri, al oamenilor şi al tehnologiei, această misiune devine imposibil de îndeplinit. 

  • Angela Galeţa, Director Fundaţia Vodafone România: Rolul inovaţiei în CSR

    Dintotdeauna am susţinut proiecte inovatoare, unele extrem de dificile, dar cu potenţial de a aduce schimbări majore şi cu oportunităţi de extindere. Urmărim să punem tehnologia în slujba binelui. Astfel, încă din 2012, am iniţiat programul Connecting for Good, sub umbrela căruia am folosit tehnologia pentru proiecte care au asigurat acces la servicii medicale (soluţii de telemedicină în mediul rural, soluţii pentru copii insulinodependenţi, call centerul Peditel), care au ajutat vârstnicii (Telefonul Vârstnicului) sau persoanele cu dizabilităţi. Am lansat prima soluţie de telemedicină din România în colaborare cu SMURD, ceea ce a permis legătura permanentă între ambulanţă şi Unitatea de Primiri Urgenţe din spital. Am creat prima soluţie de telemedicină într-o secţie de neonatologie, la spitalul Marie Curie din Bucureşti, pe care am extins-o, iar în prezent este utilizată în 20 de secţii de neonatologie din toată ţara. Avantajele unei astfel de soluţii de telemedicină sunt multiple. Spre exemplu, facilitează luarea celei mai bune decizii medicale pentru pacient şi un diagnostic corect, prin acces la o a doua opinie. Alteori, inovaţia a însemnat să mergem în zone neglijate din ţară, în care nimeni nu se aventurase până atunci (investiţie în mediul rural) sau să contribuim la schimbarea de percepţii asupra unor subiecte sensibile, precum donarea de sânge sau violenţa domestică. România se află pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte violenţa domestică şi cea de gen, de aceea Fundaţia Vodafone a dezvoltat aplicaţia Bright Sky, lansată în mai 2020, care constituie o unealtă foarte utilă pentru toate persoanele care se confruntă cu abuzuri şi pentru apropiaţii acestora. În cei patru ani de existenţă, numărul de utilizatori de Bright Sky RO (web şi aplicaţie) a depăşit 100.000, din care peste 13.000 de utilizatori unici activi.

    Desigur, toate demersurile pe care le facem pentru comunităţi reprezintă crezul nostru de a nu lăsa pe nimeni în urmă. 

    Unul dintre programele noastre de educaţie este Şcoala din viitor, prin care promovăm învăţarea cu ajutorul tehnologiei şi transformăm actul de educaţie într-o experienţă plăcută, adaptată nevoilor şi dorinţelor actuale ale elevilor. Şcoala din viitor înseamnă o platformă gratuită, cu peste 120 de lecţii, care ajută la dezvoltarea competenţelor digitale pentru copii cu vârsta între 6 şi 16 ani (şcoala primară şi gimnaziu), dar şi traininguri pentru profesori, competiţii locale şi naţionale pentru elevi. Suntem deja în al treilea an de program şi tocmai am lansat conţinut educaţional nou, transdisciplinar (patru module a câte 12 lecţii fiecare: Mediu şi ecologie, Inteligenţa digitală, Robotică, Pregătiţi pentru viitor). Peste 1.000 de profesori şi peste 20.000 de copii folosesc platforma noastră, anual, pentru că programul a fost astfel gândit încât să poată fi replicat în cât mai multe şcoli, prin intermediul ONG-urilor şi instituţiilor partenere.

    Este important să nu facem inovaţie de dragul inovaţiei, ci doar dacă proiectul o cere. Uneori e suficient să mergi pe cărări desţelenite de alţii pentru că nevoia e atât de mare, iar pentru a se produce o schimbare e nevoie de implicarea mai multor entităţi pe termen lung. Este important să ne uităm în primul şi în primul rând la nevoile identificate şi dacă soluţia propusă este cea mai bună pentru rezolvarea problemei. E cumva aceeaşi abordare ca atunci când tratăm o boală şi trebuie să ne uităm la cauză şi nu la efect. La noi, fiecare proiect este privit şi analizat în funcţie de particularităţile sale şi, de multe ori, trebuie să fii pregătit să te adaptezi din mers. De aceea, ţinem în permanenţă legătura cu partenerii noştri, analizăm împreună evoluţia proiectului şi, dacă e nevoie de schimbări pe parcursul proiectului, atunci le facem. Astfel, am reuşit în cei peste 25 de ani să îmbunătăţim viaţa a peste 4,5 milioane de beneficiari, prin peste 1.200 de programe derulate cu 800 ONG-uri din toată ţara, în urma unei investiţii de peste 35 mil. euro. Fiecare viaţă îmbunătăţită, schimbată sau salvată este la fel de importantă!

    Sunt situaţii în care, pentru succesul unui proiect sau program, e nevoie de colaborarea mai multor actori (ONG-uri, firme, instituţii) şi atunci trebuie să primeze interesul general şi nu cel individual. Sunt proiecte în care nu mai contează brandul, ci colaborarea, dorinţa de a face o schimbare împreună. La fel cum cred că sunt situaţii în care e nevoie de o nouă perspectivă asupra unui domeniu şi atunci vorbim iar de inovaţie.

    Dacă ne uităm la inovaţie doar din perspectiva costului nu vom reuşi să schimbăm prea multe. Dacă e nevoie de inovaţie pentru că doar aşa putem schimba ceva pe termen lung, versus alternativa în care mergem pe calea bătută care costă mai puţin, dar în care nu putem vorbi de sustenabilitate, atunci ştim cu toţii care ar trebui să fie alegerea. De exemplu, un program lansat recent, este Hi Digital (ateliere practice de educaţie digitală pentru seniori în toată ţara şi, în curând, şi o platformă de e-learning dedicată). Un program inovator, dar am putea spune cumva de nişă, dacă îl comparăm cu Şcoala din viitor, unde investim în educaţia copiilor. Este sau nu justificată investiţia într-un program nou în piaţă precum Hi Digital? Eu zic că da, dacă ne interesează cum va arăta viitorul nostru, al unei ţări cu numărul persoanelor Ă65 ani în creştere şi aflată (cf. Digital Economy and Society Index 2022) pe ultimul loc în privinţa populaţiei cu abilităţi digitale de bază (28% faţă de 54% media Uniunii Europene).  

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 39 – Costin Tudor, CEO, WhereWeWork.com

    Costin Tudor este CEO al grupului de platforme WhereWeWork.com, lider în recenziile despre angajatori şi cea mai mare comunitate a angajaţilor şi angajatorilor din Europa Centrală şi de Est, respectiv Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În 2011 a fondat Undelucram.ro, care a evoluat într-o platformă de succes ce a fost scalată în 14 ţări pe trei continente, cu misiunea de a transparentiza relaţia dintre angajaţi şi angajatori din multiple regiuni şi de a conecta cele două părţi prin resursele şi acţiunile oferite.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Să ai curajul să-ţi urmezi viziunea şi să nu îţi fie teamă să-ţi asumi riscuri!

  • Roboţii AI din spatele vitrinei online

    Într-o piaţă în care comerţul electronic devine din ce în ce mai competitiv, un start-up românesc transformă modul în care magazinele online îşi gestionează conţinutul prin intermediul inteligenţei artificiale. Cu o reţea de peste 125 de parteneri şi clienţi din 30 de ţări, Naratix a dezvoltat doi roboţi AI care revoluţionează modul în care descrierile şi atributele produselor sunt generate şi gestionate în e-commerce. 

     

    Start-up-ul, care are în prezent peste 500 de clienţi activi direcţi, se află în plin proces de atragere a unei investiţii de 2-3 milioane de dolari la o evaluare post-money de 10 milioane de dolari. Cu planuri ambiţioase de expansiune în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est şi America Latină, compania ţinteşte să ajungă la venituri de peste 10 mil. euro până la finalul lui 2025, având deja un pipeline de oportunităţi enterprise aproape de 20 de milioane de euro în venituri anuale recurente.

    „Acum suntem în discuţii cu puţin peste 60 de investitori de tip venture capital. Unii dintre ei sunt investitori foarte strategici pentru noi şi ne-am dori foarte mult să facă parte din «captable-ul» nostru, alţii sunt pur şi simplu investitori buni cu portofolii generoase“, a precizat Cristi Orăşanu, cofondator Naratix, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a pornit proiectul alături de Marius Drenea, Cristian Avram, Vladin Grebeniţa, Alina Orăşanu şi Stelian Mustea. Naratix a luat naştere în perioada pandemiei, din nevoia de a rezolva problema documentării produselor în cataloagele online. Până în prezent, compania a dezvoltat cinci roboţi AI, dintre care doi sunt deja disponibili pentru clienţi – Nara şi Dynamo.

    „Nara face descrieri, oferindu-le un control foarte fin brandurilor. Adică tu poţi stabili cum vrei să te exprimi, cât de bogată să fie descrierea, cum să fie structurată, cum să fie folosite cuvintele cheie şi multe alte astfel de criterii. Ideea pentru Nara a fost că ea trebuie să digere informaţie corectă despre produs şi mai departe să o prezinte într-un mod bun pentru vânzare, la fel ca şi un vânzător dintr-un magazin care te-a ajutat să găseşti produsul dorit şi modul în care ţi-a găsit produsul. Deci ne-am dorit ca Nara să facă descriere de produs, să vorbească în toate limbile ca să ajute oamenii să localizeze conţinutul pentru a de extinde în alte ţări”, a descris Orăşanu primul robot AI lansat, adăugând că odată cu dezvoltarea Nara echipa Naratix şi-a dat seama că mai este nevoie de o altă soluţie, astfel încât robotul AI pentru descrieri de produse să funcţioneze bine. „Nara a intrat într-un mic blocaj, pentru că foarte mulţi clienţi din piaţă nu aveau informaţii despre produse despre care să vorbească Nara. De pildă nu ştiau culoarea tricoului, materialul, configuraţia telefonului etc. Neavând aceste informaţii, nu poţi să faci o descriere corectă. A trebuit să creăm un alt robot, care să îmbogăţească datele despre produs.” Astfel, al doilea robot AI, Dynamo, a fost creat pentru a rezolva problema lipsei de informaţii despre produse: „Pornind de la un simplu cod de produs sau de la un nume, noi putem să aducem absolut orice tip de informaţii de completare. Găsim furnizorii, distribuitorii, competitorii, adunăm toate datele posibile despre un produs – poze, preţuri, descrieri, atribute, filtre“, a detaliat cofondatorul Naratix.

    În ceea ce priveşte modelul de business, compania oferă abonamente care pornesc de la 10 dolari pentru 30 de generări (descrieri sau atribute) şi pot ajunge până la 150 de dolari. Pentru clienţii enterprise, care au peste jumătate de milion de produse, Naratix oferă abonamente personalizate.

    Expansiunea internaţională a start-up-ului s-a concentrat iniţial pe Europa, acesta având clienţi în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie. „Ne-am lansat recent şi în Orientul Mijlociu şi avem o prezenţă foarte bună în Dubai, chiar considerăm foarte serios să deschidem un birou acolo în primul trimestru din 2025. Am lansat şi în Asia de Sud-Est prin Singapore şi Hong Kong şi acum suntem în discuţii cu primul nou angajat în America Latină“, a precizat Orăşanu.

    Din perspectiva veniturilor, start-up-ul se află sub pragul de 100.000 de euro în prezent, dar ţinteşte să ajungă la încasări de peste 10 milioane de euro până la finalul lui 2025. „Noi nu ne-am concentrat foarte mult pe venituri. Ce am vrut să ne demonstrăm a fost modelul de business şi nişte unităţi economice. Pe partea enterprise, de exemplu, «deal flow-ul» nostru este acum foarte aproape de 20 de milioane de euro ARR (venituri anuale recurente – n. red.), din care mă aştept să concretizăm o bună parte în următoarele şase luni ale anului viitor“, a explicat cofondatorul Naratix.

    Pentru 2025, pe lângă încheierea rundei de finanţare şi lansarea noilor roboţi aflaţi în teste, Naratix îşi propune să continue wexpansiunea internaţională. „Ne-am propus să continuăm extinderea pe internaţional şi să ne ocupăm o cotă de piaţă semnificativă în fiecare teritoriu în care suntem activi. Noi activăm o ţară când avem un lider de piaţă recunoscut, un lider tehnic şi un lider de marketing recunoscut“, a concluzionat Orăşanu.

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    Invitat: Cristi Orăşanu, cofondator al Naratix

    Ce face? Dezvoltă roboţi AI pentru industria de e-commerce.

    „În momentul de faţă avem o rundă deschisă, în care vrem să ridicăm între 2-3 milioane de dolari, la o evaluare de pe 10 milioane de dolari «post money». Acum suntem în discuţii cu puţin peste 60 de investitori de tip venture capital. Unii dintre ei sunt investitori foarte strategici pentru noi şi ne-am dori foarte mult să facă parte din «captable-ul» nostru, alţii sunt pur şi simplu investitori buni cu portofolii generoase.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Ciprian Dudulea, cofondator şi CEO al Unfrosen – marketplace B2B pentru industria de modă

    Ce e nou? Start-up-ul românesc şi-a triplat businessul în 2024, urmând să încheie anul cu o cifră de afaceri de 4 mil. euro, comparativ cu 1,2 mil. euro în 2023. Totodată, start-up-ul a devenit profitabil anul acesta, platforma fiind lansată la începutul lui 2023. Marketplace-ul Unfrosen conectează în prezent peste 50 de furnizori cu o reţea de peste 3.000 de comercianţi din nouă ţări: România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Moldova. 

    „Pe partea de ofertă au început să se concretizeze parteneriate cu branduri şi retaileri mai mari şi asta ne ajută foarte mult. Procesul de vânzări, din momentul în care iniţiez o discuţie până când ajung să lucrez cu firma respectivă, probabil durează în medie 

    8-12 luni. Recent, în ultimul trimestru, cred că am reuşit să semnăm contracte cu mai multe companii mari de genul acesta care să-şi listeze marfa. Iar pe partea de cerere, s-au mărit recurenţa şi valoarea medie a unei comenzi şi am deschis totodată multe teritorii noi, am atras mulţi clienţi noi. Acestea ar fi principale motive pentru care am crescut aşa mult anul ăsta.“

    2. Invitat: Mircea Popa, cofondator şi CEO, Medicai – platformă pentru date medicale

    Ce e nou? Start-up-ul local a înregistrat o dublare a veniturilor în ultimul an şi are în plan pentru 2025 să se concentreze pe expansiunea în piaţa din SUA.

    „În ultimul an, cam 100% a fost creşterea pentru diferiţi indicatori, inclusiv pentru venituri. Am ajuns în punctul în care noi, în România administrăm în jur de 2 milioane de studii imagistice – RMN, CT sau radiografie. Aproximativ 12-13% din populaţie are un astfel de studiu la noi. Avem înscrişi 8.500 de medici – aproximativ 8% din medicii din România, ceea ce înseamnă că au un nume de utilizator în Medicai şi probabil au văzut date prin noi.“

    3. Invitat: Alexandra Cernian, cofondatoare a Recycllux – platformă pentru reciclarea plasticului şi altor deşeuri

    Ce e nou? Start-up-ul local este în căutarea unei finanţări în valoare de un milion de euro care să susţină accelerarea pe piaţa locală cât şi scalarea soluţiei.

    „Acest obiectiv de a atrage o finanţare mai mare este important pentru că ne poate ajuta să trecem la nivelul următor din toate punctele de vedere, odată cu lansarea oficială pe piaţă a soluţiei şi toate aspectele care decurg de aici, pentru a putea să creştem pe piaţă şi să scalăm într-un mod cât mai rapid. Momentan solicitarea noastră este pentru un milion de euro care să ne ajute în primul rând să optimizăm modelul tehnologic al platformei şi să putem să accelerăm ieşirea pe piaţă şi scalarea, dar evident că aici ne vom adapta sau ne vom ajusta obiectivul în funcţie de feedbackul pe care îl vom primi la discuţiile cu investitorii interesaţi.“

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Invitat: Steffen Heringhaus, CEO, five elements digital

    Creşterea costurilor de publicitate din 2024

    „În general am văzut o creştere în medie cu 30% pentru costurile publicitare.  Aici cred că avem doi factori importanţi. Odată, am avut un val de inflaţie, nu neapărat anul acesta, ci anul precedent. Cert este că am avut şi un an electoral cu patru rânduri de alegeri şi deja din primăvara asta s-a simţit, s-a scumpit spaţiul publicitar. E o combinaţie de factori, cu o creştere de 30% în medie, pentru unii a fost poate un pic mai puţin şi în funcţie de cât de bine a optimizat fiecare, dar în cazuri punctuale creşterea poate să fie şi mai mare.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.100 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce ne aşteaptă în complicatul an 2025

    În lunile ianuarie şi februarie reprezentanţi de top ai mediului de afaceri continuă să răspundă invitaţiei noastre de a semnala care sunt cele mai importante evenimente din 2024 pentru companie şi domeniul în care activează şi de a împărtăşi aşteptările pentru anul care este la început.

     

    Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures

    Elemente cheie în 2024 

    ► Pentru companie:

    2024 a fost un an excelent pentru companiile din portofoliul Early Game Ventures. Acestea au atins venituri cumulate de peste 40 milioane de euro pe an şi peste 400 de angajaţi. Ideile în care fondul nostru a investit s-au transformat în companii serioase, care cresc an de an, generează locuri de muncă şi plătesc taxe.

    În luna aprilie am lansat cel de-al doilea fond de investiţii de tip venture capital, cu dimensiunea de 60 milioane euro. În 2024 am facut deja primele patru investiţii din acest nou fond, în companii din România şi din Europa Centrală şi de Est. Drept urmare, Early Game Ventures a fost desemnat de două ori la rând, atât regional cât şi la nivel naţional, drept cel mai activ fond de venture capital din regiune.

    La finalul lui 2024 ne-am mutat într-un nou birou, de care suntem foarte mândri şi unde îi aşteptăm cu drag pe toţi fondatorii şi investitorii în startup-uri.

    ►  Pentru domeniul investiţiilor în tehnologie:

    2024 a fost dominat de AI. Cele mai multe startup-uri care au căutat finanţare au fost startup-uri care aplică AI în industria lor. Ca trend major, am văzut multe startup-uri care îşi propun să crească productivitatea echipelor de vânzări automatizând procesele repetitive cu ajutorul AI-ului.

    2024 a fost anul în care în România s-au lansat fondurile de investiţii de generaţia a doua. Acest lucru are un impact pozitiv asupra întregului ecosistem: există capitalul pentru a fi investit în startup-uri.

    Anul trecut a fost ultimul an în care industria IT s-a mai bucurat de facilităţi fiscale. Acest fapt marchează finalul unei etape în dezvoltarea industriei, în care serviciile de outsourcing au fost principalul driver de creştere economică. Odată cu eliminarea facilităţilor fiscale, întreaga industrie de IT va fi încurajată să faca pasul spre dezvoltarea de produse proprii, aceasta fiind zona cu cea mai mare valoare adăugată şi cu cel mai mare potenţial de scalare din tot ce înseamnă domeniul IT&C.

     

    Previziuni pentru 2025 

    ► Pentru companie:

    Early Game va fi, la fel ca şi în ultimii ani, cel mai activ fond de VC din România şi unul dintre cele mai active din CEE. Vom începe anul în forţă, realizând patru investiţii în primul trimestru, şi vom face opt, poate chiar zece investiţii noi pe parcursul anului.

    2025 va fi anul confirmărilor: cel puţin patru sau cinci companii din portofoliul Early Game Fund I vor ridica runde de investiţii mari, de la investitori de primă mână din străinătate, confirmând valoarea companiilor în care am investit.

    În 2025 Early Game îşi va întări prezenţa regională în CEE. Încă de la început de an, vom fi sponsori ai CEE VC Summit în Varşovia, unde vom găzdui cel mai productiv eveniment dedicat investitorilor de tip venture capital din regiune.

    ► Pentru domeniul investiţiilor în tehnologie:

    2025 va fi anul în care, în Europa, vor avea loc schimbări majore cu impact asupra startup-urilor. 

    David Pollack, director creştere & dezvoltare internaţională, UNCHAIN

    Alexandra Pollack, fondatoare & CEO, UNCHAIN

    Elemente cheie în 2024 

    ►  Pentru companie:

    Extindere, vizibilitate şi experienţă high-level. 2024 a fost un an de referinţă pentru UNCHAIN Fintech Festival, care şi-a consolidat poziţia ca unul dintre cele mai importante evenimente din CEE dedicate sectorului financiar şi de tehnologie. „Evenimentul a crescut în 2024 şi asta s-a văzut în interesul tot mai mare al ecosistemului de fintech de a participa la festival. Farmecul cetăţii medievale combinate cu atmosfera modernă a unui festival de vară au convins din ce în ce mai mulţi profesionişti din fintech, banking, instituţii publice şi educaţie să revină la Oradea”, afirmă Alexandra Pollack.

    Prin acţiunile strategice de comunicare derulate în 2024 festivalul a înregistrat şapte milioane media reach în regiunea CEE şi a atras participanţi din 40 de ţări, o extindere importantă a amprentei regionale a festivalului. Timp de două zile, participanţii (70% din public a fost din sectorul financiar, o creştere de la 45% în 2022) şi speakerii high level au contribuit la discuţii necesare şi eye-opening despre tendinţele emergente şi complexitatea industriei cu toate ramurile ei, într-o atmosferă fermecătoare în care networkingul a fost elementul central.

    ►  Pentru industria fintech: 

    Neobanking, Ai şi plăţile instante. În ce priveşte industria fintech, în 2024, s-au făcut remarcate aceste trei elemente cheie. Neobankingul, un model care permite astăzi lansarea rapidă de bănci şi implementarea de funcţionalităţi inovatoare şi care demonstrează felul în care tehnologiile noi schimbă paradigmele bancare. Inteligenţa artificială, capabilă să transforme procesele interne din bănci, de la KYC şi onboarding până la analiza datelor, contribuind la eficienţă şi adaptabilitate. Şi plăţile instant. Ropay, lansat anul acesta este un exemplu relevant dar şi modele internaţionale precum BLIK care a obţinut deja autorizaţia de operare din partea BNR pentru a furniza servicii de plăţi instantanee pe piaţa locală.

     

    Previziuni pentru 2025 

    ► Pentru companie:

    Parteneriate strategice, reţea de experţi de top, conţinut şi agendă excepţionale. „În 2025 UNCHAIN îşi va consolida poziţia globală prin colaborări cheie, cum ar fi parteneriatul cu Money 20/20, în Amsterdam (3-5 iunie), unde se va organiza Pavilionul FinTech CEE. Un alt exemplu de parteneriat este cel cu LOT Airlines, o colaborare cu impact direct asupra expunerii şi accesibilităţii evenimentului. LOT va facilita în 2025 conexiuni de zbor direct în regiunea CEE plus beneficii exclusive, precum accesul la lounge-uri business, oferind participanţilor acces mai rapid şi simplificat la festival”, conform Alexandrei Pollack.

    Tot în 2025, echipa UNCHAIN va lucra pentru consolidarea unei reţele de experţi de top şi crearea unui cadru pentru dezbateri relevante în industrie. „Specialiştii cu care vom colabora vor oferi perspective valoroase şi soluţii inovatoare pentru întreaga comunitate fintech. În plus, planificăm organizarea unor evenimente locale mai mici în regiune, cu scopul de a ne ancora şi mai profund prezenţa ca platformă de sprijin şi networking pentru comunităţile locale”, declară David Pollack, director creştere & dezvoltare internaţională la UNCHAIN, expert în pieţe financiare & dezvoltarea proiectelor internaţionale, care a devenit membru permanent al echipei UNCHAIN.

    Nu în ultimul rând, în 2025, UNCHAIN va aduce conţinut cu relevanţă globală în regiune, contribuind astfel la creşterea vizibilităţii, atractivităţii pentru investiţii şi promovării pieţelor locale pe scena internaţională. Agenda evenimentului UNCHAIN 2025 va fi structurată pentru a maximiza valoarea adusă participanţilor. „Vom dedica scena principală iniţiativelor sectorului public, vom amplasa zone de expoziţie şi networking şi, în paralel, patru scene de conţinut vor aborda tendinţele majore din industrie.Temele principale vor include bankingul digital, reglementarea şi conformitatea – cu securitatea ca subiect principal sau transferurile transfrontaliere şi noi verticale de industrie”, completează Alexandra Pollack.

    ►  Pentru industria fintech: 

    Echipa UNCHAIN anticipează trei evoluţii semnificative în 2025: consolidarea suplimentară a pieţelor, pe măsură ce companiile din industrie continuă să fuzioneze şi să colaboreze pentru a deveni mai competitive. 

    Tendinţa clară de extindere internă a companiilor de success dincolo de pieţele lor naţionale limitate, dar în interiorul regiunii CEE, pentru a-şi creşte afacerile într-un mod eficient, profitând de bariere oarecum reduse în ceea ce priveşte reglementările sau costurile. Şi, a treia, un progres semnificativ în adoptarea celor mai noi tehnologii, precum inteligenţa artificială, dar şi potenţiale şocuri pe pieţele de capital, fie datorită stabilizării prin pace în Ucraina, fie, din contră, escaladării conflictului.

    Aceste evoluţii vor influenţa profund dinamica pieţelor şi priorităţile companiilor din industrie, consideră Alexandra şi David Pollack.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 34 – Elisabeta Moraru, Country Director, Google România

    Deţine funcţia actuală din toamna anului 2022, iar anterior a fost mai bine de un deceniu country manager al Google România. 

    În plus, de la începutul lui 2022, deţine şi funcţia de preşedinte al board-ului în cadrul Junior Achievement România. Absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti, ea şi-a continuat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, precum şi un doctorat în sociologie. Înainte de a face parte din echipa Google, Elisabeta Moraru a lucrat în cadrul unor companii de talie mondială precum Microsoft (2007-2011) şi Xerox (2011-2012). Şi-a început însă cariera în domeniul comunicării în instituţii precum Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional de Administraţie Publică şi Ministerul Afacerilor Interne.