BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Club Business Magazin: Securitatea în cloud. Cum poate falimenta o afacere lovită de atacuri informatice

    BUSINESS MAGAZIN: Care sunt principalele tendinţe în materie de securitate online?

    MIHAI GURAN, BITDEFENDER: Există o creştere de circa 45% în prima jumătate a anului în ceea ce priveşte vânzările de soluţii de securitate în România. Ca şi target, ne propunem la nivel global o creştere de 75-80%. Evident, acest lucru nu se poate realiza de la sine, este vorba şi de foarte multe resurse pe care Bitdefender le investeşte. În decursul ultimelor 7-8 luni, de când se derulează această iniţiativă, dezvoltarea s-a dublat şi chiar mai mult, forţa de muncă de asemenea; avem în desfăşurare în România cât şi în alte ţări un program de înrolare şi training al partenerilor, pentru că în mediul enterprise vânzările se fac business to business şi este foarte important ca cei care cumpără servicii să aibă încredere în furnizori. Astfel, de cele mai multe ori vânzările se fac de către parteneri care pot instala soluţiile Bitdefender atât în cloudul lor, cât şi la nivel global. O altă statistică interesantă pe care pot să v-o spun este legată de cloudul Bitdefender, care serveşte cei peste 500 de milioane de clienţi pe care îi avem şi care răspunde la peste un miliard de request-uri pe zi.

    În piaţa din România, în ceea ce priveşte zona de consumer security, avem nişte date în principal de la Gartner, conform cărora există o creştere de 10% pentru perioada 2011-2014 şi în prezent se previzionează o valoare a pieţei de circa 4,8 milioane de euro. Piaţa de enterprise security, şi aici ne referim la end-points, fie că e vorba de servere sau de alte dispozitive instalate, e ceva mai mică, este vorba de 3,4 milioane de euro. Pentru România ne propunem o creştere de minimum 50% în acest an şi ne propunem să avem o poziţie semnificativă în fiecare segment, fie că e vorba de cel al consumatorilor individuali, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mari sau sectorul public. Foarte multe companii şi persoane din România au nevoie de soluţii de securitate şi din momentul în care noi avem o prezenţă semnificativă pe pieţe mondiale, credem că şi în Romania, cu atât mai mult ar trebui să avem o cotă de piaţă care să reflecte atât faptul că suntem o companie românească, cât şi faptul că suntem o companie de top.

    În România, putem aprecia că există o creştere semnificativă care reflectă faptul că foarte multă lume, pe măsură ce se mută în cloud şi este mai conectată, are nevoie de soluţii de securitate. Nu cred că cineva poate sta conectat 24 de ore fără măcar o soluţie de securitate.

    CĂTĂLIN COŞOI, BITDEFENDER: Putem spune că noi aveam un cloud înainte să existe conceptul de cloud. De exemplu, îmi aduc aminte în 2007, când lansam o tehnologie anti-phishing, care era o chestie destul de simplă la momentul respectiv, aşa cum implementase toată lumea; era nevoie urgent de tehnologie, aşa că cea mai simplă tehnologie la care ne-am gândit atunci a fost ca de fiecare dată când un client accesează un link, acel link să fie interogat într-un server de-al nostru. Serverul spunea: ”Da, îl am în baza de date, e un site de phishing sau de fraudă„ şi pagina era blocată, sau nu cunoştea acel link şi pagina era lăsată să se încarce. La momentul respectiv, spuneam: ”Browserul dumneavoastră va interoga serverele Bitdefender pentru a afla dacă acest link este maliţios sau nu„. Câţiva ani mai încolo, a apărut conceptul de cloud şi marketingul a zis: ”OK, deci linkul este interogat în cloudul Bitdefender, şi nu în serverele Bitdefender„. Şi de multe ori vorbim de foarte multe tipuri de cloud.

    Vorbim de software as a service, infrastructure as a service, database, elastic computing, sunt foarte multe subconcepte ale conceptului de cloud. Un consumator sau un client ar trebui să se gândească foarte bine înainte de a spune că vrea să se mute în cloud. Ce înseamnă asta? Ce fel de servicii necesită? Ce fel de software sau infrastructură e necesară? Şi, cel mai important, unde se află acel cloud? Pe ce continent şi pe teritoriul cărei ţări se află acel cloud? De exemplu, dacă ne-am gândi că de azi toate serviciile secrete din România ar dori să ţină toate documentele pe cloud, cum ar fi ca acel cloud să fie de fapt în Statele Unite? Ar fi o greşeală, pentru că acolo există The Patriot Act, care dă dreptul guvernului american să acceseze acele documente în orice moment al zilei.

  • Bogdan Tudor, Class IT: Cloudul este un concept de marketing inventat ca să ajute în promovare

    “Am folosit, încă din anii 2000, servicii de cloud. Am folosit un cont de e-mail, pe care îl avem la un furnizor extern. Acel cont de e-mail era găzduit pe un server extern, adică ceea ce numim astăzi în cloud. Iar toată nebunia aceasta din jurul cloudului este de fapt un concept de marketing care să ajute în promovare. De ce să ajute în promovare? Pentru că e mult mai uşor de explicat unei persoane care nu are cunoştinţe tehnice, prin acest termen, că datele sunt în afară, găzduite într-un mod securizat care permite accesarea oricând, decât să îi prezinţi o listă întreagă de caracteristici tehnice. Iar termenii tehnici ar fi extrem de greu de înţeles de către un utilizator obişnuit”, spune Bogdan Tudor.

    Potrivit antreprenorului, există o nebuloasă referitor la cine are acces la acele date, când poate să aibă acces, care sunt termenii de livrare ai serviciului, din punct de vedere al furnizorului.

    “Utilizatorii, chiar dacă au acces la aceşti termeni, îi privesc ca pe mii de puncte peste care de obicei trec cu mouse-ul de sus până jos, fără să le citească, pentru a da accept. Asta este adevărata problemă a cloudului, pentru că printre acele mii de puncte se află lucruri esenţiale, care ţin de cine are acces la acele date, când au acces la acele date, posibilităţi de acces, metode de recuperare în caz de dezastru sau limitarea răspunderii furnizorului. Citind cu atenţie veţi descoperi că, de cele mai multe ori, furnizorul nu are nicio responsabilitate faţă de dumneavoastră. De aceea sugestia mea este să încercaţi să fiţi atenţi poate nu la toate paragrafele, dar să citiţi măcar în mare atunci când vine vorba de migrarea în cloud”, explic[ Tudor.

    Bogdan Tudor conduce compania de externalizare de servicii IT Class IT, pe care a înfiinţat-o în anul 2005. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 3 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate cu peste 200 de clienţi. În subordinea lui Tudor sunt 100 de angajaţi şi alţi 50 de colaboratori, cifră care va ajunge la un total de 200 până la finele acestui an. Din 2011, Bogdan Tudor a decis să extindă compania şi la nivel internaţional prin Class IT International în San Francisco, SUA.

  • Guran, Bitdefender: Vânzările de soluţii de securitate de pe piaţa locală au crescut cu 45% în primul semestru

    “Există o creştere de circa 45% în prima jumătate a anului în ceea ce priveşte vânzările de soluţii de securitate în România. Ca şi target, ne propunem la nivel global o creştere de 75-80%. Evident, acest lucru nu se poate realiza de la sine, este vorba şi de foarte multe resurse pe care Bitdefender le investeşte. În decursul ultimelor 7-8 luni, de când se derulează această iniţiativă, dezvoltarea s-a dublat şi chiar mai mult, forţa de muncă de asemenea; avem în desfăşurare în România cât şi în alte ţări un program de înrolare şi training al partenerilor, pentru că în mediul enterprise vânzările se fac business to business şi este foarte important ca cei care cumpără servicii să aibă încredere în furnizori. Astfel, de cele mai multe ori vânzările se fac de către parteneri care pot instala soluţiile Bitdefender atât în cloudul lor, cât şi la nivel global”, spune Mihai Guran, 

    În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori de pe toate continentele, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives. Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA (care generează venituri anuale de 20 de milioane de dolari doar din vânzări online, exceptând contractele corporate), urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Cloudul Bitdefender serveşte peste 500 de milioane de clienţi şi răspunde la peste un miliard de request-uri pe zi.

    “În piaţa din România, în ceea ce priveşte zona de consumer security, avem nişte date în principal de la Gartner, conform cărora există o creştere de 10% pentru perioada 2011-2014 şi în prezent se previzionează o valoare a pieţei de circa 4,8 milioane de euro. Piaţa de enterprise security, şi aici ne referim la end-points, fie că e vorba de servere sau de alte dispozitive instalate, e ceva mai mică, este vorba de 3,4 milioane de euro. Pentru România ne propunem o creştere de minimum 50% în acest an şi ne propunem să avem o poziţie semnificativă în fiecare segment, fie că e vorba de cel al consumatorilor individuali, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mari sau sectorul public”, mai spune Guran.

    Mihai Guran, recrutat în februarie 2014 de Bitdefender pe poziţia de director regional de vânzări, şi-a început cariera în urmă cu 20 de ani la Romsys şi a mai lucrat pentru Dell, HP şi IBM.

  • Primul încărcător universal dezvoltat de o firmă din România

    Pornind de la idea unui încărcător universal autohton designeri timişoreni au creat zeci de schiţe şi simulări 3D pentru a concepe un design unic. Adorian Demeter, manager general, a declarat: “Dorinţa de a creea propriile produse a fost unul din motivele pentru care am pus baza acestei compani.”

    nJoy este singura companie de IT&C de pe piaţa românească care deţine în portofoliul său un produs conceput în România, iar UKKO se adresează unei game largi de producători, fiind compatibil cu orice model de laptop realizat sub brandul Asus, Acer, Toshiba, IBM, HP, Lenovo, Sony, Fujitsu, Compaq, Samsung sau Dell. Pentru vânzare, cei de la nJoy recomandă un preţ de 200 de lei.

    nJoy este un brand românesc deţinut de compania DAI-TECH S.R.L., care în acest scurt timp de la lansare a reuşit să se impună pe pieţele din România, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Macedonia. De la înfiinţare şi până în prezent, compania a realizat peste 20 de categorii de produse (începând de la periferice şi până la componente hardware PC), însumând peste 100 de modele şi a vândut peste 1 milion de unităţi.

  • Telekom România a lansat pachete de servicii fix-mobil pentru companii pe o singură factură

    Pachetul complet FixMobil XXL oferă voce mobila şi date, voce fixă plus internet fix şi mobil, alături de opţiuni precum: nelimitat minute în reţea de pe fix şi mobil, nelimitat minute naţionale de pe fix şi mobil, nelimitat SMS-uri naţionale şi în reţea, nelimitat viteză 4G pentru traficul de date şi nelimitat apeluri internaţionale către Zona 1 (reţelele fixe din Europa şi reţelele fixe şi mobile din SUA si Canada). Pachetul conţine şi 500 de minute, 500 SMS-uri şi 500 MB în roaming, plus următoarele echipamente: o tabletă Samsung Galaxy Tab 4 10,1” , smartphone-ul Samsung Galaxy SIII mini, un telefon DECT şi un router WiFi. Preţul lunar al pachetului este de 54 euro, fără TVA.

    În funcţie de comportamentul de consum, clienţii pot alege alte configuraţii ale pachetelor FixMobil, cu 3 sau 4 servicii, la preţuri începând de la 23 euro/lună fără TVA, cu terminale incluse sau la preţuri speciale.

    Toate pachetele includ soluţii de web hosting cu domeniul .ro, spaţiu pentru găzduirea paginii web şi un număr nelimitat de adrese de email, Service Level Agreement (SLA) Standard pentru serviciile de voce fixa, respectiv SLA Advanced pentru serviciile de date,drept garanţie a funcţionării serviciilor, spaţiu pentru stocarea datelor şi funcţia de recovery, IP static şi licenţe Norton Internet Security.

    De asemenea, brandul Telekom intră pe piaţa românească cu un portofoliu mobil cu şapte planuri tarifare mobile, oferind nelimitat minute şi SMS-uri în reţea şi preţuri reduse pentru smartphone-uri, alături de acces gratuit la viteză 4G pentru toate planurile tarifare, la preţuri promoţionale valabile până la 30 noiembrie 2014, începând cu 7 euro/lună fără TVA.

    „Telekom intră pe piaţă cu filozofia One Stop Shop: un punct de contact unic pentru toate nevoile de comunicare şi un portofoliu complet de soluţii fixe, mobile şi IT. Acesta este motivul pentru care am creat pachetele integrate FixMobil şi beneficiile nelimitate ale abonamentelor noastre pentru companii”, a declarat Ovidiu Ghiman, director executiv comercial al Telekom România Communications şi Telekom România Mobile Communications.

    Telekom România este compania rezultată prin unificarea pe piaţa românească a operaţiunilor grupului de telefonie mobilă Cosmote şi ale Romtelecom.

  • Snapchat şi antreprenorii care l-au refuzat pe Zuckerberg

    Fiecare persoană care foloseşte Snapchat îşi setează o limită de timp în care informaţia (fie fotografia, clip sau pur şi simplu text) este disponibilă celui care a recepţionat-o. Când timpul a expirat, fişierele sunt şterse fără a mai putea fi recuperate.

    Având în vedere toate discuţiile legate de intimitatea utilizatorilor şi expunerea excesivă a acestora, Snapchat a venit ca o idee salvatoare. Poate şi diferenţele de viziune între cele două companii au dus la decizia surprinzătoare a celor doi cofondatori, Evan Spiegel (23) şi Bobby Murphy (24) de a respinge oferta de trei miliarde de dolari din partea lui Mark Zuckerberg venită în octombrie 2013. “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Trei luni mai târziu, Snapchat a trecut printr-o rundă de finanţări în care a obţinut 50 de milioane de dolari, bani suficienţi pentru a-i face faţă reţelei sociale, însă la începutul lui 2014 a fost victima unei serii de atacuri cibernetice care au scăzut valoarea aplicaţiei.

  • Snapchat şi antreprenorii care l-au refuzat pe Zuckerberg

    Fiecare persoană care foloseşte Snapchat îşi setează o limită de timp în care informaţia (fie fotografia, clip sau pur şi simplu text) este disponibilă celui care a recepţionat-o. Când timpul a expirat, fişierele sunt şterse fără a mai putea fi recuperate.

    Având în vedere toate discuţiile legate de intimitatea utilizatorilor şi expunerea excesivă a acestora, Snapchat a venit ca o idee salvatoare. Poate şi diferenţele de viziune între cele două companii au dus la decizia surprinzătoare a celor doi cofondatori, Evan Spiegel (23) şi Bobby Murphy (24) de a respinge oferta de trei miliarde de dolari din partea lui Mark Zuckerberg venită în octombrie 2013. “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Trei luni mai târziu, Snapchat a trecut printr-o rundă de finanţări în care a obţinut 50 de milioane de dolari, bani suficienţi pentru a-i face faţă reţelei sociale, însă la începutul lui 2014 a fost victima unei serii de atacuri cibernetice care au scăzut valoarea aplicaţiei.

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • Companiile din Europa câştigă lupta pentru supremaţie în dezvoltarea de aplicaţii mobile

    Firme precum Supercell sau King nu se bazează pe un singur brand, dar reuşesc să adune sume impresionante folosind platformele AppStore sau Google Play.

    În 2013, vânzarile de pe AppStore au depăşit 10 miliarde de dolari, inclusiv o sumă record de peste 1 miliard de dolari în luna decembrie (peste trei miliarde de aplicaţii descărcate în ultima lună a anului precedent). În mai 2013, Apple a anunţat că a atins numărul de 50 de miliarde de aplicaţii descărcate la nivel mondial. “Vrem să le mulţumim clienţilor noştri pentru că au făcut din 2013 cel mai bun an al nostru de până acum”, a spus Eddy Cue, vicepreşedinte al Apple.

    Dintre cele mai de succes cinci aplicaţii din Appstore, adică jocurile care au generat cele mai mari venituri, patru au fost realizate de două companii: King din Marea Britanie şi Supercell din Finlanda. Supercell, “responsabilă” pentru Clash of Clans şi HayDay, a atras în octombrie 2013 cea mai mare investiţie de care a beneficiat vreodată o companie de aplicaţii mobile: compania japoneză SoftBank a plătit 1,5 miliarde dolari pentru 51% din companie.

    Supercell a început activitatea în mai 2010 într-un birou din Helsinki, iar în 2011 cifra de afaceri a fost de doar 203.000 dolari. Anul următor, însă, compania a înregistrat un profit de 40 de milioane de dolari la vânzări de 105 milioane de dolari. În primul trimestru din 2013, vânzările au atins 178 de milioane de dolari, sume provenite de la cele două jocuri de succes ale companiei. O singura companiei atinsese, în trecut, o valoare de piaţă mai mare decât Supercell: Rovio, tot din Finlanda, care dezvoltase seria Angry Birds. Vânzările Rovio au scăzut însă, şi odată cu ele şi evaluarea companiei.

    Clubul aplicaţiilor evaluate la peste un miliard de dolari este unul select, din care mai fac parte branduri precum Evernote, Tango, Spotify sau BuzzFeed. Privind lupta dintre giganţi precum Facebook, Google sau Microsoft, este de aşteptat ca în următorii ani să asistăm la noi tranzacţii de ordinul miliardelor de dolari.