BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Povestea tinerilor din România care vor să transforme o invenţie cu care au câştigat şi într-o afacere. În viitor este posibil ca fiecare maşină să conţină invenţia lor

    Tehnologia inteligenţei artificiale (AI) pătrunde treptat în tot mai multe domenii şi începe să aibă din ce în ce mai multe aplicaţii în diverse industrii, generând o serie de soluţii noi, inovatoare, care rezolvă sau simplifică diferite probleme. O idee nouă, care face de altfel şi obiectul unui proiect de cercetare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, este roboţelul care se plimbă ca să afle gradul de uzură a anvelopelor. Proiectul, numit Tire2Tire, are însă nevoie de finanţare pentru a continua dezvoltarea.

    Am testat prototipul pe cel puţin 200 de anvelope dintr-un garaj local din Constanţa şi am ajuns la o precizie de 0,29 de milimetri în măsurarea adâncimii căii de rulare. Şi este şi complet autonom roboţelul, adică se deplasează autonom pe sub camion, pe la fiecare dintre anvelope, şi detectează singur poziţia acestora. La actualul prototip, practic doar îi dăm start de pe laptop şi el porneşte singur şi se plimbă pe la fiecare dintre anvelope, dar în viitor va apăsa şoferul pe un buton aflat lângă pompa de alimentare şi atunci va porni robotul în mod automat“, a explicat Teodora Moraru, cofondatoare a Tire2Tire, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Ea a pornit proiectul în urmă cu peste trei ani împreună cu Ionuţ Oţelea, echipa Tire2Tire participând şi la ediţia din 2020 a programului de preaccelerare Innovation Labs. „Am trecut prin cele 7 luni de atunci de Innovation Labs şi la finalul preacceleratorului am şi câştigat premiul Best smart mobility de la OMV Petrom. La momentul acela aveam un prim prototip bazat pe o cameră de adâncime de la Microsoft Kinect, pe care apoi, timp de câteva luni, am încercat să îl optimizăm şi să îl testăm, urmând ca apoi să ne înscriem şi la competiţia internaţională ATOS IT Challenge. 

    În cadrul acestei competiţii am concurat împotriva a câteva sute de echipe de studenţi din întreaga lume, iar în vara anului 2021 am câştigat marele premiu al competiţiei şi o finanţare de 10.000 de euro“, a relatat Teodora Moraru, adăugând că Tire2Tire este chiar un proiect de cercetare în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. „În echipă ni s-au alăturat colegi noi – colegul nostru de facultate Robert Lică, Cristian Pătru, actual doctorand, şi Iuliu Vasilescu, profesor şi coordonator ştiinţific de proiect.

    Şi astfel, echipa noastră s-a mărit, dar a venit şi momentul să pivotăm din punct de vedere tehnic prototipul, deoarece în urma discuţiilor cu partenerii noştri logistici de atunci am observat că prototipul nostru nu atingea precizia tehnică cerută de a măsura gradul de uzură şi nici nu rezista la condiţiile de mediu externe, de temperatură. Aşa că atunci am pivotat la o soluţie bazată pe un roboţel care să măsoare în mod automat gradul de uzură şi să se deplaseze în mod autonom pe sub camion cât timp acesta staţionează la staţia de alimentare.“

    Până în prezent, proiectul Tire2Tire a fost finanţat cu 30.000 euro, din care 20.000 euro au provenit de la partenerii logistici ai start-up-ului, compania de transporturi de mărfuri TSG (Transport Service Grup), iar restul au fost obţinuţi ca premiu în cadrul unei competiţii IT. Pentru a avansa cu soluţia, echipa Tire2Tire are nevoie de o investiţie de circa un milion de euro pentru a putea dezvolta un prototip nou mai compact pe care să îl poată produce ulterior în masă şi a se lansa comercial pe piaţă. „În acest moment suntem în stadiul de proiect de cercetare şi căutăm o nouă rundă de investiţie, pentru că în acest moment am terminat banii din runda anterioară de finanţare.

    Cu noua finanţare vrem să investim într-un nou prototip, mai compact şi mai rezistent la factorii externi, care de asemenea să aibă loc să intre şi pe sub automobile în viitor, Acest prototip  vrem să îl scalăm şi să îl fabricăm în serie şi apoi să instalăm staţiile Tire2Tire în cât mai multe staţii de alimentare. Finanţarea pentru un singur prototip s-ar ridica undeva la 100.000 de euro, însă pentru a scala cu adevărat, pentru a avea un impact real asupra industriei de transport, investiţia s-ar ridica la 1.000.000 de euro“, a precizat Teodora Moraru. În ceea ce priveşte modelul de business al Tire2Tire, ea a menţionat că acesta presupune instalarea soluţiei în staţiile de alimentare cu carburant, dar şi în sediile anumitor companii de transport sau în parcările securizate de camioane şi chiar în parcările centrelor comerciale în cazul autoturismelor. 

    Start-up Update

     

    1. Teodora Moraru, cofondatoare a Tire2Tire – soluţie pentru determinarea automată a gradului de uzură al anvelopelor pentru flotee de camioane

    Ce e nou? Start-up-ul local are nevoie de o investiţie de circa un milion de euro pentru a putea dezvolta un prototip nou mai compact pe care să îl poată produce ulterior în masă şi lansa comercial pe piaţă. Până în prezent, investiţia în proiectul Tire2Tire se ridică la 30.000 euro, iar actualul prototip constă într-un robot care poate analiza gradul de uzură al anvelopelor folosite de camioane, datele fiind transmise într-o soluţie software.

     

    2. Alexandra Roată, cofondatoare a Softlead – platformă de tip marketplace prin care ajută companiile să aleagă soluţia software potrivită pe baza ADN-ului lor digital

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să obţină anul acesta o nouă finanţare în valoare de minimum 500.000 euro pentru a atrage mai mulţi utilizatori şi pentru a îmbunătăţi algoritmul din spatele soluţiei sale Softlead Digital DNA. Anul trecut, Softlead a luat o finanţare de 220.000 euro prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin.

    „Vizăm o nouă rundă de investiţii, pe care ne-am dori să o închidem până la sfârşitul anului. Ceea ce vom face diferit anul acesta faţă de modul în care ne-am organizat în trecut, şi cumva asta este şi una dintre discuţiile pe care le avem cu mai mulţi antreprenori din zona de start-up-uri, este că dacă există doi cofondatori, să existe un echilibru, adică să se împartă responsabilităţile. Acesta este unul dintre sfaturile pe care le dăm noi şi aşa va fi şi pentru următoarea rundă. Încă nu ştim exact dacă runda va fi la nivel local sau internaţional. Am început să avem discuţii cu fonduri internaţionale şi vom vedea ce apare pe parcurs.“

     

    3. Philip Choban, fondator şi CEO al Telios Care – soluţii de telemedicină

    Ce e nou? Start-up-ul local a deschis o nouă rundă de finanţare în valoare totală de 1,2 milioane de euro, din care a reuşit să obţină deja jumătate de la o parte dintre investitorii existenţi care s-au angajat să susţină în continuare businessul, Fortech Investments fiind lead investor. Până în prezent, investiţiile în Telios Care pe plan local totalizează 1,75 mil. euro, ultima rundă de finanţare a fost în valoare de 1,3 mil. euro şi s-a derulat în 2021.

    „Am deschis o nouă rundă de investiţii, în care încercăm să strângem încă 1,2 milioane de euro, jumătate dintre aceşti bani fiind deja asiguraţi. Fortech s-a angajat să fie din nou principalul nostru investitor, aşa că suntem pe drumul cel bun, avem jumătate din suma necesară deja strânsă. Suntem în discuţii cu fonduri de investiţii din Europa şi din SUA şi deja am avut discuţii serioase cu fonduri de aici din România. Sperăm să închidem runda la finalul lunii martie, în condiţiile în care acum este o perioadă mai dificilă pentru atragerea de finanţare.”

    Start-up Boost

     

    Dumitru Gangaliuc, fondator BOLD Experience, şi Lucian Stroie – agile coach în cadrul BCR şi mentor în cadrul InnovX-BCR

    Dumitru Gangaliuc: „Noi am pivotat puţin businessul pentru că
    ne-am confruntat cu câteva momente în care nu puteam să ajungem la o validare rapidă pentru modelul de business şi ceea ce învăţat de la mentorii din InnovX-BCR este că trebuie să ne mişcăm repede, să fim destul de flexibili în ceea ce facem noi. Aşa am ajuns noi să pivotăm mai mult spre a dezvolta instrumente educative în zona de experienţe imersive. Parcurgerea programului InnovX-BCR a fost un full-time job în care noi veneam de dimineaţă până seară, urmam sesiunile de mentorat, sesiunile de training şi apoi aveam şi teme pentru acasă. Sincer totul ne-a ajutat pe noi ca echipă.“

    Lucian Stroie, sfaturi pentru start-up-uri: „Gândiţi-vă ce comunicaţi, cum comunicaţi, pentru că dacă tu, ca startup, nu eşti capabil să livrezi un mesaj foarte clar unor mentori, foarte probabil nu vei fi capabil să livrezi un mesaj similar nici clienţilor tăi, audienţei tale.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi
    What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum a ajuns un simplu muncitor la McDonald’s să construiască o avere de peste 30 de miliarde de dolari

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Povestea românului care a revoluţionat una dintre cele mai mari industrii ale lumii. Produsul lui este căutat de milioane de oameni din toată lumea

    Ţi s-a întâmplat să nu nimereşti măsura potrivită pentru tine atunci când ai comandat haine online? Ai fi vrut să ai o soluţie simplă la îndemână care să îşi zică exact ce măsură să comanzi şi să scapi astfel de toate complicaţiile cu returul produsului?

    Un start-up local, numit Esenca, a gândit şi dezvoltat o astfel de soluţie, bazată pe un modul de inteligenţă artificială, care din două poze îţi poate identifica măsurătorile corpului cu o precize de 5 milimetri. O astfel de soluţie nu le permite clienţilor doar să îşi comande online măsurile potrivite la haine, ci extinde şi businessul croitorilor şi designerilor vestimentari în mediul online.

    „Am construit un model de inteligenţă artificială care din două poze şi câteva informaţii de la utilizator reuşeşte să extragă peste 100 de măsurători ale corpului uman cu o precizie de 5 milimetri. Aceasta este precizia acceptată în croitorie şi, folosindu-ne de aceste măsurători, reuşim să le potrivim practic cu tabelele de mărime ale produselor şi să extragem de acolo recomandările de mărimi pentru utilizatori“, a explicat Mihai Petre, cofondator al Esenca, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    “Soluţia Esenca se integrează direct în pagina de produs a magazinului. „Deci nu trebuie să descarci nicio aplicaţie. Funcţionează pe orice telefon, pe orice browser. Tot ce trebuie să faci este să deschizi aplicaţia, iar apoi urmezi instrucţiunile asistentului virtual, din nou, făcut de noi, care îţi spune du-te mai în spate, aşază-te în felul ăsta, ridică mâinile, întoarce-te ş,a.m.d., eşti în permanenţă ghidat, faci două poze, una frontală, una laterală, după care gata –  ai practic recomandări de mărimi şi de stil pentru toate articolele de pe magazinul online.” În total, start-up-ul a dezvoltat practic trei produse, în funcţie de nevoile pe care le au clienţii, fie că sunt magazine online de fashion, designeri sau chiar producători de costume, echipamente de protecţie sau uniforme.

    „Pentru magazinele «ready to wear», adică cele care vând haine pe măsurători normale – S, M, L, XL, nu este nevoie neapărat să faci poze, ci îţi poţi introduce doar înălţimea, greutatea şi poţi răspunde la câteva întrebări, iar AI-ul nostru poate să-ţi facă o recomandare. De ce? Pentru că hainele practic nu sunt atât de complexe. În schimb, pentru croitori avem nevoie de o precizie foarte mare, de aceea le cerem utilizatorilor să facă poze. Şi mai avem şi o soluţie intermediară între cea pentru croitori şi cea pentru magazine «ready to wear», şi anume pentru magazine «made to order» sau pentru haine de protecţie, uniforme ş.a.m.d.”, a punctat cofondatorul Esenca. Soluţiile Esenca sunt oferite pe model SaaS (Software as a Service), iar costul minim al unui abonament pentru soluţia de bază, numită easy body fit, este de 60 dolari pe lună şi le oferă magazinelor online posibilitatea ca 200 dintre clienţii lor să folosească soluţia. În funcţie de complexitatea aleasă, costul unei soluţii Esenca poate ajunge şi la câteva mii de dolari.

    Lansate anul trecut, soluţiile Esenca sunt folosite în prezent de 25 de clienţi care comercializează produse online prin intermediul platformei de e-commerce Shopify în principal pe pieţele din Europa de Vest şi SUA, plus o serie de alţi clienţi din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. „În 2020 eram în discuţii cu un client din România pentru un «proof of concept». Între timp, am şi lansat şi integrat soluţia pe platforma acestuia şi am atras mai mulţi clienţi din Europa de Vest – Austria, Franţa, etc.

    Totodată, am reuşit să lansăm produsele noastre pe Shopify, o platformă pentru magazine online, şi de acolo am reuşit să atragem peste 25 de clienţi. Deci în momentul acesta avem peste 25 de clienţi care au instalat aplicaţia şi o utilizează prin intermediul Shopify, însă în total sunt mai mulţi clienţi pentru că, deşi ne-am axat pe Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii prin această platformă de e-commerce,  noi am fost contactaţi de mai mulţi clienţi şi din alte ţări, adică din Orientul Mijlociu, din Asia de Sud-Est, India, şi avem clienţi şi din acele zone – nu numai magazine online, ci şi croitori şi agenţii digitale pentru care am făcut practic «white labeling», adică ei vând mai departe produsul nostru“, a spus Mihai Petre. El a adăugat că echipa Esenca lucrează acum la un nou produs – o soluţie pentru o cabină virtuală de probă care va ajuta cumpărătorii să „probeze online” articolele vestimentare pe care doresc să le achiziţioneze.

    „Am reuşit să scoatem pe piaţă prima versiune de «virtual try on», care chiar funcţionează şi pe care am testat-o recent la o conferinţă de profil unde am prezentat-o în faţa competitorilor. Soluţia se referă la construirea unui model 3D al utilizatorului din măsurătorile pe care le obţinem, iar după putem pune haine pe acest model astfel încât utilizatorul să vadă efectiv cum arăta hainele respective pe el – diferite dimensiuni, diferite materiale, ş.a.m.d., şi să poată lua cea mai informată alegere atunci când cumpără”, a subliniat el.

    “>CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

     

  • Care este compania românească ce foloseşte tehnologia care a creat vâlvă în toată lumea. Aceasta o sa aibă acces chiar la creierele care au construit tehnologia

    Tehnologia dezvoltată de compania OpenAI, care a creat vâlvă la nivel mondial prin intermediul platformei ChatGPT, va fi folosită de start-up-ul local edtech Ascendia pentru cea mai nouă versiune a platformei sale LIVRESQ, compania românească având acces chiar la creierele care au construit tehnologia. 

    Ascendia a reuşit să ajungă să aibă acces la cea mai revoluţionară tehnologie şi la creierele din spatele acesteia prin intermediul programului pentru start-up-uri derulat de gigantul american Microsoft, unul dintre primii investitori în OpenAI, care şi-a majorat recent participaţia în firmă, având astfel acces privilegiat la resursele sale, pe care le poate oferi la rândul său partenerilor săi.

    „Am explorat, am vorbit, am vorbit intern, am căutat toate programele care ar putea să aibă legătură cu ei (OpenAI – n. red.). Începusem să vedem că prind tracţiune puternic pe multiple domenii. Ne-am dat seama că dacă nu ne mişcăm nu vom ajunge să avem un dialog şi aşa a apărut oportunitatea. Am comunicat cu cineva de la Microsoft, ne-a sugerat programul Microsoft for Startups. Am aplicat, am intrat cu brio cu LIVRESQ. Acolo suntem deja la nivelul 3 din 4. În funcţie de nivelul la care te poziţionezi ai mai multe beneficii sau mai puţine”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Alexandru Mălureanu, cofondator al Ascendia. El punctat faptul că cel mai important lucru pentru start-up este că echipa LIVRESQ poate discuta direct cu echipa de la OpenAI, de unde va primi şi sfaturi şi ajutor în eforturile de integrare. „Partea asta de acces la echipa de la openAI este acolo şi o folosim în acest moment. E o chestie foarte puternică asta. Nu ne-a interesat neapărat dimensiunea de bani, cât ne costă să folosim acele API-uri, ci să avem acces cu adevărat la echipele lor. Acesta ni s-a părut cel mai tare lucru. Putem să avem un fir şi avem un fir scurt cu echipele lor de dezvoltare. Deci ei ne oferă ajutorul lor şi ni-l vor oferi şi în viitor pentru a integra aceste tehnologii în LIVRESQ.”

    Listat pe bursa din Bucureşti sub simbolul ASC, cu o capitalizare de 39 mil. lei, start-up-ul Ascendia va lansa în al doilea trimestru din acest an o nouă versiune a platformei sale de e-learning LIVRESQ, care va integra tehnologia de inteligenţă artificială creată de OpenAI, cea mai hot tehnologie a momentului, despre care se spune că va schimba de o manieră revoluţionară modul în care se lucrează acum ameninţând modelele de business inclusiv ale unor giganţi precum Google. „Etapele de îmbunătăţiri pentru LIVRESQ se pot împărţi în trei dimensiuni importante: 1. Vom îmbunătăţi tot ce înseamnă text – posibilitatea aceasta de a conversa cu sistemul de inteligenţă artificială, de reformulări, de dezbateri, de a insera text de la 0. Deci în prima iteraţie, în prima versiune, tot ce ţine de text va fi îmbunătăţit cu ajutorul inteligenţei artificiale. 2. Versiunea a doua va ţine de partea de imagini, de generare de content vizual. Deci tot ce înseamnă imagini, poze, va fi afectat. 3. Vom implementa tehnologia şi în celelalte componente”, a explicat Alexandru Mălureanu.

    Echipa Ascendia se aşteaptă şi la un „boost financiar“ în condiţiile în care le va oferi clienţilor tehnologia despre care vorbeşte acum întreaga lume. „Ne aşteptăm să genereze o notorietate foarte puternică şi la nivel internaţional. Sunt extrem de puţine unelte ca LIVRESQ, e-learning authoring tools, care măcar să aibă în plan această integrare şi să o comunice efectiv. Deci avem şansa ca în trimestrul al doilea să fim una dintre cele trei soluţii globale care au integrat în editorul lor de cursuri e-learning şi în lecţii interactive aceste componente. Eu sunt sigur că asta este direcţia şi sunt sigur că va însemna un boost imens nu doar de imagine, ci şi boost financiar pentru compania noastră, pentru că vizibilitatea îţi aduce anumite beneficii pe multiple paliere“, a adăugat el. Notorietatea OpenAI a explodat după lansarea unei noi versiuni a platformei ChatGPT, care poate răspunde la întrebări diverse şi genera diferite tipuri de conţinut, pornind de la instrucţiunile primite la fel ca în convorbirea dintre doi colegi. „Tu comunici în limbajul tău, în limba ta, cu aceste unelte şi ele îţi livrează un rezultat care este destul de matur, dar nu atât de matur încât tu să nu trebuiască să este mai uiţi pe el. Deci aportul tău va exista în continuare acolo, în acest sistem, dar foarte mult din acea dimensiune de muncă repetitivă va fi preluat de inteligenţă artificială.” Ce impact va avea însă tehnologia din spatele ChatGPT în modul în care lucrăm sau învăţăm? „Eu sunt sigur că impactul este imens pentru toate domeniile de activitate în momentul acesta. Adică dacă lucrezi, şi nu zic dacă lucrezi într-o corporaţie sau aşa, dacă lucrezi – punct, inteligenţa artificială îţi va afecta specificaţiile de la locul de muncă. Cu siguranţă!“, a subliniat Alex Mălureanu, insistând cu privire al faptul că entuziasmul cu care este privit ChatGPT are baze reale. „Şi eu, iniţial, când m-am apucat să investighez noile tehnologii din zona asta, mă gândeam ok, poate sunt la nivel de bot, de chat, că pui o întrebare, îţi răspund dintr-o bază de date şi asta e tot, poate cu floricele, pe alocuri. Nu, nu suntem la nivelul ăla. Tehnologia e reală, cu aplicabilitate reală şi cu siguranţă va afecta toate domeniile noastre de activitate.“  

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau acesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Mihai Dârzan, fondator & CEO Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business

    Ce e nou? Start-up-ul are în plan să-şi dubleze veniturile în 2023, de la 1,3 mil. euro anul trecut.

    „Planul nostru este să avem o cifră de afaceri de două ori mai mari faţă de anul trecut – foarte simplu spus, acesta este planul nostru. Eu zic că am închis foarte bine 2022. Evident, întotdeauna se poate şi mai bine. L-am închis cu 1,3 milioane de euro cifră de afaceri, o creştere considerabilă faţă de anul anterior; am închis cu peste 20 de clienţi noi plătitori din segmentul enterprise, cu peste 1.000 de utilizatori pe platforma noastră şi cu o paletă foarte largă de noi moduri de utilizare pe care am descoperit că le putem aborda cu tehnologia noastră, cu noi parteneri de implementare, noi parteneri tehnologici, clienţi în afară“.

     

    2. Florin Stoian, fondator şi CEO al Milluu – platformă proptech de digitalizare a procesului de închiriere a apartamentelor cu componentă fintech – garantarea veniturilor din chirii pentru proprietari

    Ce e nou? Start-up-ul local Milluu a finalizat, după discuţii care au durat aproximativ un an, o rundă de finanţare de un milion de euro, în care investitorul principal este un fond din Polonia – Cofounder Zone.

    „Lucrăm la tranzacţie de foarte mult timp. Ar fi trebuit să fie închisă dacă nu aveam problema conflictului din Ucraina de undeva de la mijlocul anului trecut, însă contextul regional, investiţiile care s-au blocat în prima parte a anului trecut au făcut ca discuţiile să se lungească şi să reuşim să închidem tranzacţia pe sfârşitul anului trecut, începutul anului actual. Este o rundă care e naturală, o rundă care vine în contextul în care Milluu este un produs care s-a maturizat în ultimii ani de zile şi care propune servicii cu valoare adăugată, iar asta este evoluţia pe care noi am vrut-o de la bun început, expansiunea regională.”

     

    3. Vlad Costea, fondator al Sigtree Technologies – o platformă cloud pentru atomatizarea proceselor din departamentele de property management

    Ce e nou? Start-up-ul estimează că va accelera creşterea veniturilor în 2023. Anul trecut, Sigtree Technologies a făcut o schimbare în ceea ce priveşte profilului de companie din real state pe care o ţinteşte din punct de vedere comercial şi business –  companii de real estate asset management care au departamente interne de property management.

    „La cum arată discuţiile comerciale pe care le avem anul acesta, creşterea o să fie mult mai accelerată. De altfel, sunt şi contracte agreate anul precedent care în primul trimestru din acest an vor ajunge la maturitate. Venitul de la an la an aproximativ s-a dublat, dar cu menţiunea că odată ce am făcut această reorientare am pierdut o parte din clienţii existenţi, mai exact o mare parte din proiectele rezidenţiale pe care le aveam. Deci asta ne-a creat şi un impact în venituri la începutul anului pe care l-am redresat ulterior, spre finalul anului, iar în momentul de faţă sunt destul de încrezător.”

     

    4. Alexandru Mălureanu, cofondator al Ascendia – dezvoltator al platformei de e-learning LIVRESQ

    Ce e nou? Start-up-ul edtech, listat pe bursa din Bucureşti sub simbolul ASC, cu o capitalizare de 39 mil. lei, va lansa în al doilea trimestru din acest an o nouă versiune a platformei sale de e-learning LIVRESQ, care va integra cea mai hot tehnologie a momentului, despre care se spune că va schimba de o manieră revoluţionară modul în care se lucrează acum ameninţând modelele de business inclusiv ale unor giganţi precum Google, respectiv tehnologia de inteligenţă artificială creată de compania OpenAI.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine sunt românii care au creat o companie de zeci de milioane de euro, iar acum se pregătesc sa cumpere o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Drumul spre Web3. Care este povestea start-up-ului ZoidPay, fondat de Eduard Oneci şi Vasile Burcin? Cum a atras o finanţare de 75 mil. dolari şi ce planuri are cu banii?

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Cum au devenit ADA, Dana sau TOBi chatboţi?

    Numele fiecărui chatbot – acel robot digital care întâmpină pe diverse platforme online un client, de cele mai multe ori cu întrebarea clasică „Hei, te pot ajuta cu ceva?” – nu este un simplu nume, ales întâmplător. Fie că vorbim de ADA, TOBi sau Dana, în spatele acestor nume există o poveste şi o semnificaţie.

    Evoluţia tehnologiei, dar şi mutarea cât mai multor procese în online şi eliminarea pe cât posibil a activităţilor repetitive făcute de oameni au creat, în ultimii ani, cadrul perfect pentru apariţia noilor soluţii care să faciliteze orice fel de operaţiune, problemă sau cerinţă a unui client. Din acest peisaj, în care rezolvarea foarte multor probleme din varii domenii este la un click distanţă, nu puteau să lipsească chatboţii – acei roboţi digitali care întâmpină pe diverse platforme online un client, de cele mai multe ori, cu întrebarea clasică „Hei, te pot ajuta cu ceva?”.

    Asta fac ADA, Dana, TOBi şi mulţi alţi chatboţi pe care companiile şi băncile aleg să îi „angajeze” cu normă întreagă, pentru a uşura cât mai mult cu putinţă procesele pe care clienţii le au de făcut. Misiunea lor pare una simplă, mulţi oameni deja s-au familiarizat cu ce fac aceşti asistenţi virtuali, însă unii dintre ei îşi pun întrebarea de ce poartă aceste nume –  de ce Dana, de ce TOBi, de ce ADA? Curiozitatea este cu atât mai mare în contextul în care cele trei nume nu fac parte tocmai din lista celor clasice întâlnite în România, cum ar fi Maria, Andreea/Andrei, Alexandra/Alexandru sau Ioana/Ion.

     

    Povestea ADEI

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a creat chatbotul ADA, primul asistent virtual pentru programe de finanţare dedicat companiilor, căruia antreprenorii îi pot solicita informaţii despre programele finanţate din fonduri europene şi naţionale care sunt relevante pentru afacerile lor.

    Explicaţia numelui său este una simplă – practic, ADA este un acronim. „ADA este acronimul Advanced Digital Assistant, iar alegerea acestui nume a fost urmarea funcţionalităţii şi a atributelor sistemului. Însă, suntem parte din economia digitală, iar cultura diversităţii şi incluziunii în care credem se aplică atât în spaţiul fizic şi emoţional, cât şi în cel virtual. Avem George (n. red. – aplicaţia BCR de internet banking) şi avem ADA şi credem că avansul tehnologiei va elimina stereotipurile de gen în AI, oferind utilizatorilor posibilitatea de a-şi personaliza în detaliu asistentul virtual, pornind de la nume la reprezentare grafică şi voce”, au detaliat reprezentanţii BCR. Chatbotul ADA al BCR a fost lansat în aprilie 2022, ca parte integrantă din ecosistemul digital George, din dorinţa de a oferi clienţilor o experienţă de banking virtual cât mai simplă. ADA, mai spun aceştia, este un sistem evolutiv, care învaţă şi se perfecţionează cu ajutorul fiecărei conversaţii, după ce în perioada de implementare şi testare a fost expus la peste 25.000 de posibile întrebări. Chatbotul dezvoltat de BCR are drept misiune obţinerea de informaţii, într-un mod structurat şi personalizat, în timp real. Este un instrument de informare cu acoperire mare, care răspunde clienţilor mai bine, mai rapid şi cu un grad mai mare de acurateţe, atât pe zona de activitate retail, cât şi pentru cea corporate, detaliază oficialii băncii. ADA reprezintă o schimbare pentru asistenţa virtuală bancară, consideră ei, întrucât este primul chatbot din România care asigură şi suport pe programe de finanţare. „ADA are peste 40 de programe de finanţare mapate şi, în mai puţin de 10 minute, poate oferi antreprenorilor suport în identificarea celor mai relevante programe pentru businessul lor, dar şi informaţii cu privire la opţiunile de dezvoltare a unei afaceri.” ADA este disponibilă 24/7 şi oferă asistenţă generală, dar şi informaţii personalizate despre produsele sau serviciile deţinute de clienţii persoane fizice – de la soldul contului curent şi IBAN sau informaţii despre produsele de economisire, până la informaţii şi suport pentru zona de creditare şi popriri, programarea unei vizite în unităţi sau înregistrarea unei reclamaţii. Chatbotul ADA oferă asistenţă virtuală pe site-ul BCR, pe paginile de produse şi servicii pentru persoane fizice şi business. Prin accesarea iconiţei de chat din colţul ecranului , explică reprezentanţii băncii, este generat un mesaj pentru selectarea temei de discuţie: informaţii persoane fizice sau finanţare pentru antreprenori. ADA pentru persoane fizice răspunde la întrebările cu răspunsuri predefinite, precum şi la opţiunile de self-service, cum ar fi detalii despre soldul conturilor, produsele de economisire, credite şi carduri de credite, dar şi pentru operaţiunile de management card, blocări de card sau generare PIN. De la lansare şi până la finalul lunii decembrie 2022, Ada a înregistrat peste 500.000 de conversaţii, dintre care 175.000 de tip self-service, precizează oficialii BCR.

     

    Cum s-a născut Dana

    Alpha Bank România, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească şi membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia, fondat în 1879 de către J.F. Costopoulos, este cea care a creat chatbotul Dana. Dana, spun reprezentanţii băncii, este asistentul virtual de voce al Alpha Bank care întâmpină clienţii atunci când aceştia apelează Serviciul Asistenţă Clienţi. Nici în acest caz numele chatbotului nu a fost ales întâmplător. „Dana era deja colega noastră virtuală cu mult înainte de apariţia inteligenţei artificiale, acesta fiind prenumele actriţei care redă textele înregistrate pentru linia de Asistenţă Clienţi, cum ar fi, de exemplu, informarea generală privind înregistrarea apelului şi regulile de prelucrare a datelor cu caracter personal. Atunci când a trebuit să selectăm un nume, Dana a fost alegerea firească, fără nicio rezervă”, a spus pentru ZF şi BUSINESS Magazin Eliza Erhan, şef al departamentului Contact Center, direcţia Digital Banking şi Canale Alternative, Alpha Bank România. Dana este pregătită să înţeleagă solicitările formulate de către clienţi într-un limbaj normal, conversaţional, explică ea, astfel încât apelul să fie direcţionat cât mai bine, fie către serviciile cu procesare automată, fie către un operator uman. Dana realizează identificarea şi autentificarea clienţilor astfel încât aceştia să poată obţine acces rapid la informaţii personalizate, fără implicarea operatorului uman. Chatbotul facilitează accesul clienţilor la servicii cu procesare precum informaţii despre soldul contului curent, aflarea numărului de cont curent în format IBAN şi detalii de plată aferente cardului de cumpărături. Planul său de dezvoltare implică adăugarea mai multor servicii care să permită accesul direct al clienţilor la informaţiile dorite, fără timp de aşteptare pentru a fi preluat de către un operator uman. Aşa cum se întâmplă şi în cazul BCR, chatbotul Dana al Alpha Bank poartă un nume feminin. Eliza Erhan spune că, deşi nu există un consens în această privinţă, unele cercetări au indicat că genul feminin este mai des întâlnit în lumea asistenţilor virtuali vocali şi oamenii s-au obişnuit să audă o voce feminină. Totodată, afirmă ea, vocea feminină este percepută în general ca fiind mai caldă şi mai prietenoasă. „Numele Dana a fost ales pentru că avem o istorie deja cu acest nume, dar şi pentru faptul că este un nume scurt, sonor şi uşor de reţinut de către oameni”, a mai adăugat aceasta.

    Numele Dana, deşi nu este cel mai comun, îl poartă şi chatbotul pe care l-a implementat, în toamna anului trecut, eMAG, liderul pieţei de retail online din România. Dana vine cu răspunsuri la întrebările clienţilor eMag şi rezolvă probleme legate de comenzi pe care, în mod obişnuit, aceştia încercau să le rezolve telefonic, explica Tudor Manea, CEO al eMag, într-un interviu recent acordat ZF, despre decizia de a renunţa la call-center şi a lăsa aceste sarcini în grija Danei, o soluţie de chatbot a americanilor de la Salesforce, instalată de subsidiara locală a britanicilor de la Endava. Deşi până acum chatboţii feminini şi-au făcut simţită prezenţa mai puternic decât cei masculini, este important de precizat că nu există o regulă în acest sens.

     

    TOBi, un chatbot cu aer masculin

    Dovada este chiar TOBi, chatbotul implementat în cadrul Vodafone România. „TOBi este iBOT scris invers, unde «bot» vine de robot şi «i» de la interactiv. Este un nume uşor de reţinut şi pronunţat în orice limbă. În alegerea lui au fost testate mai multe variante, dar a fost aleasă cea cu care au rezonat cel mai bine clienţii noştri, pornind de la ceea ce ne dorim să fie TOBi – un agent digital prietenos, de încredere, care ajută clienţii să îşi soluţioneze rapid diversele situaţii pentru care au nevoie de asistenţă din partea Vodafone”, au transmis reprezentanţii companiei de telecom. TOBi face parte din echipa de Customer Operations a Vodafone România de aproximativ doi ani. El poate fi contactat în aplicaţia My Vodafone, pe mobil, pe WhatsApp sau pe Facebook. Rolul lui este să îi ajute pe clienţi să obţină răspunsuri personalizate şi soluţii la solicitările lor legate de serviciile furnizate de Vodafone, cum ar fi datele ultimei facturi emise, amânări şi confirmări de plată, informaţii despre abonamentul sau oferta de pe cont a clientului, beneficiile disponibile sau durata contractuală. Totodată, TOBi ştie să răspundă şi la întrebări despre eSIM, cum se configurează telecomanda sau care sunt paşii de urmat pentru achiziţia unui telefon sau abonament. În plus, face activări pentru serviciul de roaming şi oferă informaţii despre tarifele de roaming şi internaţional, activează oferte pentru cartela Vodafone, oferă codul PUK şi redirecţionează cereri de ofertă sau reziliere către echipele specializate şi oferă chiar şi asistenţă tehnică pentru conexiunile de internet fix. În prezent, mai spun reprezentanţii Vodafone, 7 din 10 clienţi găsesc răspunsul căutat atunci cand interacţioneaza cu TOBi, în creştere de la 4 din 10 anul trecut.

    La prima vedere, atât Dana, cât şi Ada şi Tobi sau alţi asistenţi virtuali care ajută astăzi companiile să gestioneze diverse probleme pe care le au clienţii sunt doar nişte simple nume, despre care mulţi cred că au fost alese întâmplător, pentru că sunt sonore şi uşor de reţinut. Însă fiecare chatbot are în spate o poveste, o personalitate, iar numele pe care îl poartă nu este nici pe departe ales la întâmplare.  

  • Cu ochii pe companii tech în creştere accelerată. Ce mai caută investitorii în tehnologie?

    Lansat încă în 2012, când pe piaţa din România nu activa niciun fond de investiţii pentru start-up-uri de tehnologie, Catalyst România – susţinut de 3TS Capital – se află acum în căutarea unor companii tech, atât nou înfiinţate, cât şi cu vechime, însă cu o creştere accelerată a businessului, planul pentru anul curent fiind de a adăuga în portofoliu circa 4-6 investiţii noi, pe lângă cele 5 realizate cu precădere în 2022. Care sunt criteriile de selecţie?

    Investiţiile se realizează din cel de-al doilea fond strâns de Catalyst România, care în februarie 2022 şi-a atins plafonul maxim de 50 de milioane de euro. Astfel, Catalyst România II se află într-o poziţie unică pe piaţa locală, tichetul de investiţie fiind de câteva milioane de euro, în condiţiile în care toate celelalte fonduri de investiţii care activează aici se află acum pe finalul primelor fonduri, axându-se în principal pe susţinerea start-up-urilor existente deja în portofoliile lor. „Avem 100 de companii care sunt într-o analiză mai aprofundată, din care foarte posibil să facem 4-5 sau chiar 6 investiţii anul acesta. Acesta este planul pentru 2023. Ne uităm la companii care dau dovadă de o creştere accelerată. Dacă respectiva creştere vine după 6 luni sau un an  de la înfiinţarea firmei sau vine după zece ani, nu este atât de relevant pentru modelul nostru. Într-adevăr, teza noastră de investiţii ar fi să ne uităm la start-up-uri care au puţină vechime. Noi fiind un fond de serie A, căutăm start-up-uri care deja au venituri de 500.000 euro, 1.000.000 euro sau poate peste 1.000.000 de euro, cu preferinţe evident spre zona SaaS, adică spre zona de venituri de tip subscripţie. Dar până la urmă, faptul că suntem un VC nu ne îngrădeşte major şi nu ne obligă să ne uităm neapărat doar la tiparul acesta de companii, însă probabil că 90% din pipeline-ul nostru este format din companii vechi de 2-3-4 ani care au început să aibă tracţiune în piaţă“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Alin Stanciu, partener în cadrul Catalyst România II. El a adăugat că de obicei fondul intră să susţină companiile tech în momentul în care acestea încep să aibă tracţiune cu produsul lor pe piaţa locală şi fac eforturi pentru a se extinde şi în străinătate. „Acesta este momentul în care noi, dacă ne asigurăm că piaţa din România a dovedit că respectivul produs poate să aibă tracţiune şi poate să producă venituri, intrăm şi ajutăm compania cu bani şi «knowledge» în partea asta de internaţionalizare şi încercăm să ducem produsul în afară.“

    Până în prezent, Catalyst România II a investit în cinci companii aproape 10 milioane de euro din cel de-al doilea fond al său în valoare totală de 50 de milioane de euro. Primul fond, în valoare de 15 milioane de euro, a fost lansat în 2012, iar cel de-al doilea fond a fost lansat în 2020, în februarie 2022, acesta atingându-şi plafonul maxim de 50 de milioane de euro. Investiţiile realizate din cel de-al doilea fond au mers către patru companii din România – SeedBlink, Code of Talent, Adservio şi evoMAG – şi către un start-up din Serbia – Hunch. Prima investiţie din cel de-al doilea fond al său a fost făcută în 2021 în platforma de equity crowdfunding SeedBlink, iar anul trecut au urmat alte patru investiţii, dintre care două au fost în start-up-uri – Code of Talent şi Hunch, iar alte două în companii deja cu vechime – Adservio (soluţii pentru digitalizarea educaţiei), înfiinţată în 2009, şi evoMAG (magazin online IT&C), fondată în 2005. „În mod punctual, în cazul Adservio, avem şi un context extrem de potrivit, un context de piaţă în care toată lumea îşi doreşte digitalizarea instituţiilor publice şi a învăţământului, iar Ministerul Educaţiei fiind unul dintre cei mai mari angajatori, cred chiar cel mai mare din România, aşa că nevoia asta este extrem de presantă. Din fericire, vedem că şi guvernanţii, şi administraţia publică încep să facă eforturi în direcţia asta. Acum 14 ani sau 15 ani, când au înfiinţat compania Adservio, ideea lor părea mai degrabă o utopie şi, practic, modelul lor de business a început să prindă tracţiune în 2019-2020, când au făcut o mutare în cloud. Iniţial vorbeam de un produs bazat pe foarte multă reţelistică – era un intranet propriu în fiecare dintre şcoli. Dar, în momentul în care au mutat soluţia în cloud, beneficiile unei platforme digitale au devenit mult mai consistente“, a descris Alin Stanciu, motivele care au stat la baza investiţiei în Adservio.

    În ceea ce priveşte investiţia supriză în evoMAG, el a menţionat că zona de e-commerce şi de marketplace-uri este extrem de familiară pentru conducerea fondului. „A fost cumva o investiţie oportunistică şi am găsit şi acolo un fondator (Mihai Pătraşcu – n. red.) extrem de motivat, cu un background foarte solid, un fondator care a reuşit într-un peisaj totuşi foarte competitiv. A reuşit să crească o companie, să ajungă în topul jucătorilor importanţi în de zona IT&C şi să ţină o companie destul de măricică, oarecum la pragul de rentabilitate sau cu o mică profitabilitate.  Ne-am alăturat eforturile şi experienţa şi am văzut, de exemplu, că în anul 2022 evoMAG a fost una dintre puţinele companii de e-commerce care a marcat o creştere de business la final de an, adică cumva am primit şi certitudinea că investiţia pe care am făcut-o într-un model care nu e foarte «hot» în momentul de faţă a fost o alegere bună.“ Spre deosebire de alte fonduri de capital de risc active acum pe piaţa locală, Catalyst România este singurul aflat la cel de-al doilea fond care se află în primii ani de investiţii, ceea ce îi conferă un avantaj competitiv şi mai multă flexibilitate în a stabili ţintele de investiţii. „Din perspectiva capitalului, acum noi suntem într-o zonă favorabilă, în ideea în care noi chiar avem bani de investit, foarte mulţi, începând de mâine să zicem, lucru pe care nu îl pot spune despre fondurile care au fost intermediare între Catalyst I şi Catalyst II, pentru că mai există câţiva manageri de fonduri în această zonă de tehnologie şi de venture capital. Ei sunt pe finalul fondurilor şi în principiu îşi dozează eforturile spre companiile din portofoliu care performează, adică ei fac mai degrabă investiţii de tip follow-on decât investiţii noi. Acesta este ciclul. În primii 4 ani, maximum 5 ani să zicem, faci investiţii noi şi ideal ar fi să reuşeşti să şi vinzi din acele companii. Aşa că, dacă faci o investiţie în anul 5 şi îţi asumi că exit-ul s-ar putea să dureze 1-2 ani până găseşti oferta potrivită sau cumpărătorul potrivit, nu-ţi dă timp foarte mult să lucrezi cu companiile. Şi atunci, în mod cumva uzual, din anul 4 începi să te axezi pe companiile care sunt mai performate din portofoliu. Deci, asta ne dă nouă, ca fond, o oarecare fereastră de oportunitate extrem de bună.“ 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Cătălin Macovei, fondatorul TRUDA

    Ce face?  Start-up-ul local a dezvoltat o platformă bazată pe machine learning ce analizează produsele comercializate online în vederea promovării celor mai profitabile. Până acum, platforma a fost dezvoltată din fonduri proprii, investiţia iniţială situându-se la circa 200.000 euro. În prezent, start-up-ul are aproape 80 de clienţi.

    „Până nu ajungem la peste 100 de clienţi, nu accesăm o finanţare, fiindcă vrem să luăm o finanţare în termeni buni. Eu am un vis foarte interesant: sper să ajung la bursă cu acest produs. Am planuri mari, scopul pe termen lung fiind de a ieşi în afara României pentru că este o cerere foarte mare în străinătate. În momentul de faţă avem deja contracte încheiate în Polonia şi urmează să finalizăm şi câteva contracte în Danemarca. Momentan, avem o prezenţă în străinătate, adică avem cred că 5 proiecte sau 6 proiecte din afară.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Radu Lepădatu, cofondator al BookLab (fost BookMe) – platformă online pentru personalizarea basmelor terapeutice dedicate copiilor

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus să strângă 20.000 lei prin intermediul platformei Consolid8, campania fiind iniţiată recent şi derulându-se pe perioada a peste 40 de zile. La finalul campaniei, start-up-ul şi-a propus să lanseze public platforma BookLab. Iniţial, lansarea oficială a platformei urma să aibă loc la finalul lunii septembrie 2022.

    „Am amânat lansarea iniţială a platformei şi am hotărât să creăm o campanie de crowdfundig, adică o campanie în care putem oferi acces anticipat părinţilor la proiectul nostru şi la platforma noastră, sub schimbul unui ajutor pentru nişte recompense. Adică, părinţii pot intra pe campania de crowdfunding, disponibilă pe
    site-ul Consolid8, şi pot accesa şi achiziţiona de pe platforma respectivă anumite recompense, mai exact cărţi personalizate terapeutice pentru copiii lor, în diverse formate. Şi aşa ei ne pot susţine să finalizăm proiectul. Mai sunt aproximativ 45 de zile disponibile în care părinţii pot alege una din recompensele oferite, iar la finalul campaniei sperăm că vom putea şi lansa platforma live.“

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Invitat: Cristian Dascălu, partener în cadrul GapMinder VC şi managing partener în cadrul Techcelerator

    „Acum planurile pozitive pe partea de evaluări nu mai sunt o constantă, ci poate planurile mai negative vizavi de perspectiva de creştere sunt cele care ajung să fie etichetate ca realiste şi acest lucru începe să fie înţeles de tot mai mulţi antreprenori. Nu pentru că ne dorim noi să fie aşa în cadrul Techcelerator sau în cadrul GapMinder, ci pentru că aceasta este corecţia care se întâmplă în întreaga lume, plecând de la burse şi multiplicatorii pe care companiile vor să îi obţină. La fel se întâmplă şi cu evaluările şi cu grija antreprenorului faţă de proiectele, soluţiile pe care le aduc în piaţă.“

     

    2. Invitat: Alin Stanciu, partener în cadrul Catalyst România II

    „Avem 100 de companii care sunt într-o analiză mai aprofundată, din care foarte posibil să facem 4-5 sau chiar
    6 investiţii anul acesta. Acesta este planul pentru pentru 2023. Ne uităm la companii care dau dovadă de o creştere accelerată. Dacă respectiva creştere vine după
    6 luni sau un an  de la înfiinţarea firmei sau vine după zece ani, nu este atât de relevant pentru modelul nostru. Într-adevăr, teza noastră de investiţii ar fi să ne uităm la start-up-uri care au un pic de vechime. Noi fiind un fond de serie A, căutăm start-up-uri care deja au venituri – 500.000 euro, 1.000.000 euro sau poate peste 1.000.000 de euro cu preferinţe evident spre zona SaaS, adică spre zona de venituri de tip subscripţie. Dar până la urmă, faptul că suntem un VC nu ne îngrădeşte major şi nu ne obligă să ne uităm neapărat doar la tiparul acesta de companii, însă probabil că 90% din pipeline-ul nostru este format din companii vechi de 2-3-4 ani care au început să aibă tracţiune în piaţă.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce ai prefera între a avea reputaţia „şifonată” din cauza unui furt al contului de Instagram şi a-ţi lovi uşor maşina? Trăim într-o lume din în ce mai nebună, în care viaţa în online e la fel de „sălbatică” precum şoselele din România

    … rezuma o prietenă câteva dintre problemele cu care ne-am confruntat în câteva zile cei din grupul nostru. Unii s-au ales cu maşina avariată, din cauza căderii zăpezii de pe unele acoperişuri sau a faptului că au intrat în zid (nimic grav din fericire), alţii (eu) cu identitatea şifonată. După aproape 48 de ore de haos reputaţional, pot să spun cu mâna pe inimă că aş fi preferat să îmi lovesc puţin maşina.

    Săptămâna trecută, exact înainte de predarea la tipar a acestui număr, am devenit una dintre sutele de milioane de utilizatori de internet care s-au confruntat cu „phishingul” – în condiţiile în care ştiam ce este, am şi scris despre asta şi auzisem ştirea despre înteţirea numărului de atacuri în România cu DOAR două zile înainte de incident. Securitatea cibernetică sau informatică pare destul de anostă pentru cineva care nu este familiarizat cu domeniul. Pentru cineva care scrie din când în când despre asta, să fii victima unui atac de tip phishing seamănă cu COVID-ul atunci când era în China şi aveam senzaţia că nu va ajunge niciodată la noi. Adică ştiam ce este şi mi se părea că „unii oameni” cad pradă unor tertipuri psihologice în online fiindcă nu respectă nişte reguli de bun simţ. Până când mi s-a întâmplat şi am devenit „unii oameni”.  Încă nu îmi dau seama „cum de mi s-a întâmplat tocmai mie”, dar eu i-am zis „neatenţie contextuală”: Pe scurt, din avântul de a le face pe toate, adică de a-mi face treaba, dar de a fi „trending” pe Instagram, din doi timpi şi trei mişcări am rămas fără identitate digitală. Şi cu reputaţia serios avariată, şi nu mă refer doar la cea din online. Pe scurt, faţa mea cu ochelari de soare, într-o poză în care mă uitam la Dâmboviţa, dar aveam aerul de contemplaţie profundă a vieţii – îi îndemna (şi încă îi îndeamnă) pe „băieţi”, să investească în diverse.

    Am ajuns să îmi cer scuze întruna pentru ceva despre care nu înţelegeam exact ce este şi asta continuă şi în acest moment, la aproximativ 48 de ore de când s-a întâmplat atacul. Vă scriu despre asta pentru că deseori, din analizele „seci” pe care noi le facem, nu reiese cât de neplăcută poate fi o astfel de situaţie – pentru noi şi pentru apropiaţii noştri, dar şi pentru cunoştinţe din mediul profesional sau din alte medii. Eu aş asemăna senzaţia imediată cu coşmarul că pleci de acasă descălţat. Apoi, ţi se derulează în cap, în timp ce încerci să îţi vezi cât de cât de viaţa reală şi de muncă, o serie de întrebări: Postez deci exist? Dacă nu mai postez, câţi dintre prietenii mei mă vor mai ţine minte? Cât de mult am nevoie de validarea în social media? Pot să trăiesc fără reţele sociale – în meseria asta? E normal să postez selfie-uri dacă am un job „serios”? Dacă aş fi în public – cu adevărat – aş mai avea curajul să mă exprim aşa cum mă exprim în social media ? Şi, cel mai important, vor da oare cunoştinţele mele crezare hackerului care îi îndeamnă la investiţii în toate bazaconiile internetului? De ce nu pot să fac nimic şi de ce, în cazul în care eşti „pescuit” de hackeri – nu ai cui să te adresezi ?

    În primul rând, îmi cer scuze şi aici pentru faptul că mi-am permis, pentru câteva minute, să nu fiu vigilentă. Fiindcă de vigilenţa de care ai nevoie atunci când conduci, de pildă, ai nevoie şi când îţi asumi prezenţa în social media, de aceea am insistat cu această comparaţie la început. Sper să nu fi căzut nimeni în capcana hackerilor online până acum şi că nici nu se va întâmpla acest lucru din cauza mea – fiindcă, din păcate, procesul prin care un astfel de cont este dezactivat se întinde pe câteva săptămâni – Instagram nu are call center, iar procesul de analizare a unui „report” durează (de la too big to fail, cred ca am ajuns acum la era too big to care). Între timp, identitatea ta nu mai este a ta şi are o viaţă proprie în online. Se tot vorbeşte în ultimul timp despre ChatGPT şi despre inteligenţa artificială – apoi despre conceptul singularităţii, acea idee că într-un anumit număr de ani, nu foarte departe de vremurile pe care le trăim, inteligenţa artificială va deveni prea inteligentă pentru noi şi va avea efecte negative asupra vieţii. Nu cred că vom vedea o mare inteligenţă care se va abate ca un cyborg negru asupra noastră, ca în filme, însă cred că am ajuns în situaţia în care tehnologia să facă atât de mult parte din viaţa noastră, încât să interfereze foarte puternic cu ea. Clar avantajele sunt majore şi nu îndemn la întoarcerea în timp – ci la atenţie constantă. O problemă aparent superficială poate crea grave probleme financiare, conflicte personale – chiar şi drame – în anumite situaţii şi, în cel mai rău caz, războaie (ştiţi că nu se desfăşoară doar pe câmpurile de luptă – iar recent, în contextul dezastrelor din Turcia şi Siria, hackerii şi-au dovedit încă o dată lipsa de orice fel de empatie şi atacă folosind mesaje de ajutorare).

    Dacă eu nu am făcut-o, vă sfătuiesc să vă ascuţiţi vigilenţa, indiferent de cât de „publici” alegeţi să fiţi. Altfel „vom intra în zid”, cu viteza dezvoltării tehnologiei.  

    PHISHING = un tip de fraudă online care se bazează pe atacuri de inginerie socială pentru a păcăli utilizatorii să îşi divulge informaţiile cu caracter sensibil, inclusiv numărul cardului de credit şi datele de autentificare, însuşindu-şi identitatea unei entităţi de încredere. Phishingul se realizează, de obicei, prin e-mail, SMS sau aplicaţii de mesagerie instantanee prin intermediul unui link periculos. Dar linkurile de phishing pot fi, de asemenea, strecurate în mesajele postate pe reţelele de socializare, pe panourile de afişaj etc.

    *Reţineţi că escrocheriile cu impostori reprezintă tipul nr. 1 de fraudă online. Pe lângă phishing şi smishing, aceste atacuri iau şi forma de vishing (sau voice phishing), în care cineva se dă drept poliţia, banca dumneavoastră sau alte forme de autoritate. Sursa: Bitdefender

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 049. Radu Hasan, Cofondator şi CEO, Intelligent IT (SmartBill)

    #antreprenoriinovatori #delatrendlanorma #ecosistemuldigitaldefacturare

    Radu Hasan a fondat, alături de Ioana Hasan (product manager) şi Mircea Căpăţînă (director de marketing) SmartBill în Sibiu, cu scopul de a produce soluţii software pentru gestiune şi facturare dedicate IMM-urilor. Ei şi-au propus ca în câţiva ani să contribuie la crearea unui domeniu financiar-contabil în care să nu mai existe muncă manuală, în care toate facturile să existe într-un standard comun, astfel încât să fie uşor transferabile dintr-un soft în altul. După  15 ani de la înfiinţare, prin intermediul SmartBill se emit lunar peste 4.000.000 de facturi, care anual au, cumulat, o valoare de peste 14 miliarde de euro.