BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ana Popa, Customer Business Unit Director, Vodafone Romania

    „Citatul cheie ar fi acela al lui Chris Grosser «Oportunităţile nu se-ntâmplă, ci tu le creezi» şi cred că defineşte foarte bine atât
    viziunea mea profesională, cât şi pe cea personală. Sunt o persoană care se implică şi participă activ, indiferent că este vorba
    de o arie de business sau de un proiect personal.”

    BIO

    Începând cu 1 aprilie 2025, Ana Popa preia rolul de Consumer Business Unit Director în cadrul Vodafone România. Cu o experienţă de peste zece ani în Vodafone România şi roluri anterioare precum cel de Marketing Director Consumer Business Unit şi Director Customer Operations, Ana Popa a contribuit la integrarea instrumentelor de inteligenţă artificială în multiple fluxuri ale companiei şi va continua dezvoltarea platformei EasyTech, cu investiţii susţinute în experienţa online şi de retail.

    Imaginea centrală de pe vision board-ul Anei Popa, povesteşte ea, ar reflecta energie, ideea de echipă şi de determinare – elemente care pentru ea sunt premisele pentru succes deopotrivă în aria profesională şi personală. „Cred că succesul se realizează împreună, în echipă, atâta vreme cât există determinare şi energie.”

    Îşi găseşte inspiraţia, adaugă ea, în diverse lucruri, dar şi în situaţii importante – o pot inspira creativitatea sau ideile îndrăzneţe, cifrele sau analizele amănunţite, în acelaşi timp sunt situaţii în care eşecurile sau succesele anterioare îi ghidează decizia pe care o are de luat. „Aş putea spune că stilul de leadership este ceva format în timp şi este influenţat atât de situaţii cât şi de oameni, nu cred în momente definitorii, ci cred în momente importante care în evoluţie contribuie mai mult sau mai puţin, în funcţie de context.”

    Îşi găseşte motivaţia, zi de zi, povesteşte Ana Popa, în dorinţa de a lua parte la ceva ce contribuie semnificativ la vieţile oamenilor, în echipa din care face parte şi echipele cu care lucrează, o motivează ideea de a putea face diferenţa şi a putea influenţa pozitiv lucrurile din jurul său.

    Prin intermediul Fundaţiei Vodafone sau al altor organizaţii, participă la evenimente unde susţine investiţia în digitalizare, educaţie, sănătate şi egalitate. „Încerc pe cât posibil să fiu un model de integritate, verticalitate, transparenţă şi responsabilitate, atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. De asemenea, ţin sesiuni de mentoring cu alte colege din organizaţie pentru a facilita creşterea şi dezvoltarea profesională a acestora. Aş spune că împlinirea cea mai mare se leagă întotdeauna de participarea la acţiunile de voluntariat – de la construcţia de case, la sesiunile cu elevii de gimnaziu”, detaliază Ana Popa felul în care se implică pentru a genera un impact social şi a suţine alte femei în business.

    Pentru următorii ani, şi-a propus trei obiective principale: 1. să contribuie semnificativ la succesul business-ului, 2. să ajute la dezvoltarea oamenilor cu care lucrează şi, la rândul său, să se dezvolte mai departe, 3. să se bucure de familia sa, de oamenii cu care lucrează şi de călătoriile pe care le vizează.

    Dincolo de reuşitele bifate în terenul profesional, cea mai mare realizare personală de care este mândră este familia sa, „pe care o consider oaza mea de fericire şi linişte. Iar faptul că reuşim să ne bucurăm unii de alţii şi să călătorim mult împreună este cea mai mare bucurie pentru mine.” Or vacanţele cu familia sunt, explică ea, principala modalitate de a se relaxa şi a-şi reîncărca cu energie pentru a face faţă provocărilor.

    Cât priveşte inspiraţia, atunci când are nevoie de o pauză pentru a-şi clarifica viziunea, Ana Popa spune că, deşi poate părea amuzant, somnul îi oferă perspectiva necesară. „De multe ori, am mai multă claritate dimineaţa când mă trezesc şi realizez ce perspectivă n-am luat în considerare.” Inspiraţie găseşte şi la mare, care îi induce o stare de calm şi de reflecţie, lucruri care o ajută în a avea claritate.

    În ce priveşte continuarea drumului spre excelenţă în ciuda provocărilor, Ana Popa spune că „tocmai faptul că există provocări mă motivează. Dacă ar fi uşor, excelenţa nu ar mai avea aceeaşi semnificaţie. Puterea îmi vine din principiul de a avea deschidere la nou şi de a fi curajoasă.”

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Alexandra Olaru, Director Juridic şi de Relaţii Externe, Vodafone România

    MOTTO: „With great power comes responsibility”

    BIO

    Este unul dintre cei mai experimentaţi specialişti în lobby şi public affairs din România. Are o experienţă de 28 de ani în comunicare şi relaţii externe şi a fost membră în conducerea unor companii ca Nestle, Unilever, McDonald’s şi Philip Morris. A condus proiecte complexe de transformare şi a contribuit la decizii care au adus, în total, investiţii de peste 1 miliard de euro în România. A fost implicată în crearea de asociaţii profesionale şi culturale şi a condus IAA în România.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board?

    Pe vision boardul meu se regăseşte o combinaţie de valori personale şi profesionale, obiective strategice şi lucruri care îmi fac plăcere. O bibliotecă este imaginea mea centrală. În care cărţile vechi se regăsesc alături de cele noi şi fiecare simbolizează un capitol de viaţă, profesională şi personală. Am lucrat pentru multe companii mari şi fiecăreia îi pot atribui un loc în această bibliotecă. Alături de capitole, cărţi citite sau încă necitite.

    Este mai mult decât un simbol, este credinţa că primul lucru de care ai nevoie în viaţă este o bibliotecă. LEADERSHIP & CARIERĂ

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante?

    Visurile mari. Obiectivele strategice. Destinaţia. Am avut norocul să existe modele în viaţa mea profesională şi am avut şansa de a îmbina inspiraţia cu prietenia.

    Care este cea mai mare realizare personală, dincolo de carieră?

    Este mai mult o şansă, aceea de a creşte şi a susţine visurile, mari şi mici, ale fetei mele.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe?

    Sunt în permanentă competiţie cu mine. Asta mă motivează (dimineaţa) şi mă oboseşte (până seara).

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută te relaxezi?

    Îmi place arta modernă, iubesc lucrurile frumoase, îmi plac călătoriile cu descoperiri. Dar îmi place şi acasă, gătind pentru familia mea şi pentru prieteni. Nu refuz o bârfă bună şi ador cafeaua turcească.

    Care este locul sau activitatea care te inspiră?

    Acasă, dimineaţa, la cafea. Atunci când am nevoie de claritate scriu de mână, cu stiloul, pe caietul pe care îl primesc la începutul fiecărui an de la una dintre femeile de la care mă şi inspir. Un obicei care face în curând 20 de ani…

    Există o carte care te-a influenţat profund?

    „Zenobia” lui Gellu Naum.

  • Cine sunt românii care vor să schimbe modul în care sunt angajaţi oamenii în România – şi cum intenţionează să facă acest lucru?

    Într-o piaţă a muncii unde competenţele tehnice sunt esenţiale, dar cele „soft“ fac adesea diferenţa pe termen lung, cum pot angajatorii să evalueze obiectiv calităţi precum comunicarea sau adaptabilitatea? Răspunsul ar putea veni de la un start-up românesc care a investit peste 50.000 de euro într-o platformă digitală menită să aducă structură şi claritate în evaluarea acestor abilităţi subtile.

    Lansată la începutul lui 2024 şi testată deja de peste 200 de utilizatori, InterviewsUp oferă recrutorilor întrebări validate de experţi şi criterii clare de evaluare pentru competenţele comportamentale. Acum, echipa cofondată de Beatrice Galaţanu, Mihaela Roşu şi Elvis Apostol caută minimum 250.000 de euro pentru a se extinde în Cehia şi Ungaria şi pentru a atrage între 50 şi 200 de noi clienţi companii în 2025.

    „Am făcut calcule şi ţinând cont de ce ne dorim să dezvoltăm în continuare în platformă, pentru că avem planuri să ducem produsul mult mai departe, şi de pieţele care ne interesează, o sumă potrivită porneşte de la 250.000 de euro în sus“, a declarat Mihaela Roşu, CMO şi cofondatoare a InterviewsUp, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Iar extinderea internaţională va începe chiar din acest an. „Ne uităm spre noi pieţe şi ne dorim ca spre finalul anului chiar să demarăm şi să ne extindem. Acesta e obiectivul.“

    Ideea platformei InterviewsUp a apărut din necesitatea managerilor şi profesioniştilor HR de a evalua mai bine compatibilitatea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiilor. „Ne-am gândit la acest produs datorită nevoii managerilor şi profesioniştilor HR pentru a evalua mai bine potrivirea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiei. Am identificat nevoia, dorinţa de a putea să fie mai prezenţi cu candidaţii în interviuri, prin întrebările pe care le adresează şi în aceeaşi măsură să aibă capacitatea să poată să evalueze concret abilităţi, comportamente“, explică Beatrice Galaţanu, CEO şi cofondatoare, InterviewsUp.

    Platforma a fost dezvoltată începând cu 2023, iar lansarea oficială a avut loc la începutul anului 2024. În dezvoltarea acestui proiect, Beatrice Galaţanu şi Mihaela Roşu colaborează cu Elvis Apostol (CTP şi cofondator InterviewsUp, cunoscut în piaţă pentru că a fondat compania de jocuri MavenHut împreună cu Bobby Voicu şi Cristi Badea). „Elvis este partenerul nostru de business în acest startup. Suntem trei cofondatori. Înainte să deschid businessul My HR Lab, înainte să devin antreprenor, am lucrat împreună cu Elvis în businessul MavenHut. Acolo ne-am cunoscut. E o persoană tehnică şi cu multă experienţă de antreprenoriat. Împreună dezvoltăm acest produs de anul trecut“, punctează Beatrice Galaţanu.

    Platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi cu ajutorul tehnologiei de inteligenţă artificială primesc sugestii privind competenţele comportamentale necesare pentru poziţiile respective. „În momentul de faţă, platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi, pe bază de AI, să aibă sugestiile comportamentelor pe care rolul respectiv le poate avea. Este important să poţi să ştii pentru rolul pe care recrutezi ce competenţe sunt necesare din punct de vedere comportamental şi interpersonal“, spune Beatrice Galaţanu. În plus, pe lângă maparea competenţelor, platforma generează întrebări specifice pentru interviuri, în funcţie de nivelul de senioritate al poziţiilor. „Mai departe, platforma noastră oferă întrebări de interviu bazate pe niveluri de senioritate. Aşadar, avem mai multe niveluri de senioritate şi întrebări create de experţi. Aici nu mai folosim AI-ul pentru că de cele mai multe ori AI-ul greşeşte în formularea întrebărilor de interviu“, adaugă ea.

    Un element important al platformei este şi componenta educaţională pentru recrutori.

    „În momentul de faţă, platforma le oferă angajatorilor posibilitatea de a crea roluri şi, pe bază de AI, să aibă sugestiile comportamentelor pe care rolul respectiv le poate avea. Este important să poţi să ştii ce competenţe sunt necesare din punct de vedere comportamental şi interpersonal, pentru rolul pe care recrutezi.“

    Beatrice Galaţanu, CEO şi cofondatoare, InterviewsUp

    „Avem clienţi din zona de banking, IT, companii de recrutare şi din zona de bunuri de larg consum – FMCG-ul, dar şi freelanceri. Vorbim despre companii care sunt în expansiune.“

    Mihaela Roşu, CMO şi cofondatoare, InterviewsUp

    „Avem şi un centru de învăţare unde utilizatorii noştri pot să meargă şi să citească articole, să se informeze mai precis ce pot să facă ca să conducă un interviu relevant şi pentru ei, dar şi pentru candidat“, spune Beatrice Galaţanu. Mihaela Roşu completează: „În afară de centrul de învăţare, fiecare competenţă comportamentală din platformă are o definiţie, adică explică ce înseamnă competenţa respectivă şi un criteriu de evaluare. Intervievatorul vede foarte clar ce trebuie să urmărească atunci când adresează întrebările şi primeşte răspunsuri de candidat“.

    InterviewsUp se adresează companiilor care recrutează activ, începând de la freelanceri şi până la corporaţii şi multinaţionale. În prezent, start-up-ul are clienţi din diverse industrii. „Avem companii din zona de banking, IT, companii de recrutare şi companii din zona de bunuri de larg consum – FMCG-ul, dar şi freelanceri. Vorbim de companii care sunt în expansiune“, precizează Mihaela Roşu.

    Obiectivul echipei InterviewsUp pentru acest an este să atragă între 50 şi 200 de clienţi noi. „Ne-am gândit la companii care încep de la circa 200 de angajaţi. Evident, e necesar să fie companii care recrutează, neapărat să aibă volume, dar să aibă o constanţă în recrutare. De la companii mijlocii până la multinaţionale şi ideal este să ajungem spre cel puţin 50 de clienţi“, declară Beatrice Galaţanu. 

    Platforma InterviewsUp funcţionează în regim SaaS (Software as a Service), cu posibilitatea de accesare de pe diverse dispozitive, iar în ceea ce priveşte monetizarea, start-up-ul oferă mai multe variante de abonamente, personalizate în funcţie de tipul de client. „Avem mai multe variante aici de monetizare. Există şi variantă lunară, şi anuală. Având mai multe tipologii de utilizatori (…) pachetele diferă, pentru că şi nevoile organizaţiilor sunt diferite“, precizează ea.

    Anul acesta, echipa InterviewsUp se va axa mai mult pe atragerea de noi clienţi, decât pe atingerea unor ţinte de venituri. „Anul acesta ne-am hotărât ca obiectivul să nu fie neapărat în zona de venituri, ci să fie în zona de achiziţii de clienţi noi – pe asta ne concentrăm şi pe extinderea pe pieţele deja menţionate. Cred că de anwul viitor putem să vorbim de ţinte de venituri şi cifre“, concluzionează Mihaela Roşu.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitate: Beatrice Galaţanu şi Mihaela Roşu, cofondatoare InterviewsUp.

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă digitală prin care ajută recrutorii să evalueze competenţele soft ale candidaţilor la interviurile de angajare.

    Beatrice Galaţanu: „Ne-am gândit la acest produs datorită nevoii managerilor şi profesioniştilor HR pentru a evalua mai bine potrivirea candidaţilor cu echipele, rolurile şi cultura organizaţiei. Am identificat nevoia asta lor, dorinţa de a putea să fie mai prezenţi cu candidaţii în interviuri, prin întrebările pe care le adresează şi în aceeaşi măsură să aibă capacitatea să poată să evalueze concret abilităţi, comportamente.“

    Mihaela Roşu: „Am făcut calcule şi iar calcule şi ţinând cont de ce ne dorim să dezvol­tăm în continuare în platformă, pentru că avem planuri să ducem produsul mult mai departe, şi de pieţele care ne interesează, o sumă potrivită porneşte de la 250.000 de euro în sus. Ne uităm spre noi pieţe şi ne dorim ca spre finalul anului chiar să demarăm şi să intrăm acolo, serios. Asta e dorinţa noastră. Acesta e obiectivul.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitată: Bianca Florea, cofondatoare QuickLegal – platformă pentru automatizarea recuperării facturilor neplătite

    Ce e nou? Start-up-ul românesc se află în plină rundă de finanţare pe platforma SeedBlink, vizând atragerea unei sume de minimum 620.000 de euro.

    „Noi vizăm o sumă de cel puţin 620.000 de euro, până în momentul de faţă s-au strâns cca 379.000. Şi ne bucurăm foarte tare să avem alături în această rundă investitori precum EIT Digital şi Brava Angels.“

    2. Invitată: Alina Mitrică, CEO, theMarketer – platformă de e-mail marketing şi automatizări

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus ca la finalul acestui an să ajungă la 2.500 de clienţi plătitori şi la o cifră de afaceri de 5-6 milioane de euro, în condiţiile în care se axează în prezent pe extinderea la nivel internaţional, în special pe pieţele din Ungaria şi SUA. Platforma theMarketer a fost lansată oficial în iunie 2023 şi a reuşit să atragă până în prezent peste 1.000 de clienţi plătitori şi peste 3.000 de clienţi în total, din 17 ţări.

    „Ne dorim să păstrăm o rată de creştere foarte ridicată, pentru că suntem abia în al doilea spre al treilea an. Este sănătos să avem o rată foarte puternică de creştere. De aceea, noi sperăm că vom închide 2025 cu circa 2.500 de clienţi plătitori, deci vrem să dublăm cel puţin baza de clienţi. Am închis 2024 cu peste
    10 mil. lei cifră de afaceri, deci peste 2 mil. euro, şi sperăm să închidem anul 2025 cu 5-6 milioane de euro.“

    3. Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO, Questo – aplicaţie mobilă pentru explorare urbană

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să îşi dubleze veniturile, până la
    3 milioane de euro, în 2024, menţinându-şi astfel ritmul de creştere pe care l-a avut an de an de la înfiinţarea businessului în 2017. Totodată, start-up-ul a reuşit să atingă şi pragul de un milion de utilizatori care s-au jucat cel puţin un joc de la lansarea aplicaţiei şi până acum. În total, aplicaţia are circa 1.200 de jocuri disponibile în peste 500 de oraşe din întreaga lume.

    4. Invitată: Cătălina Dobre, cofondatoare a Mingle – platformă pentru automatizarea proceselor de recrutare

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la un portofoliu de aproape 100 de clienţi, dintre care o parte semnificativă sunt corporaţii, printre acestea numărându-se Selgros, LPP, Inditex, Cargus, SameDay, Medicover, Sanador, CEC Bank, Generali şi Uniqa. Iar pentru anul acesta şi-a propus să atragă circa

    30 de clienţi noi, în condiţiile în care va intra pe o nouă piaţă: Germania. Acum, Mingle are clienţi din România, Republica Moldova şi Ungaria.

    Rubrica Investor Watch

    Invitat: Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    Lipsa investiţiilor în early-stage va crea un gol în dezvoltarea ecosistemului în 2-3 ani

    „Întotdeauna un astfel de ecosistem (cel al start-up-urilor de tehnologie – n.red.) trebuie să fie piramidal – trebuie să fie un strat cât mai solid de companii în stadiu early, care să primească finanţare şi să reuşească să se dezvolte, să demonstreze că ideile pe care le-au avut şi le-au dezvoltat au avut tracţiune la public.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.200 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Care sunt noile criterii după care românii îşi aleg televizorul – şi cum răspunde la aceste cereri unul dintre cei mai mari producători din domeniu?

    Românii nu mai cumpără televizoare doar pentru imagine. În era digitalizării accelerate, criteriile de alegere au evoluat: integrarea cu locuinţa, sustenabilitatea şi experienţele personalizate au devenit elemente-cheie. Despre cum răspunde Samsung acestor schimbări povesteşte Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria.

    Comportamentul de consum din România a trecut printr-o transformare importantă în ultimii ani, mai ales pe segmentul produselor premium. Consumatorii nu se mai uită doar la specificaţiile tehnice ale unui televizor, ci şi la valoarea reală pe care acesta o aduce în viaţa de zi cu zi. Funcţiile inteligente, conectivitatea cu alte dispozitive din casă şi designul adaptat spaţiului personal au devenit factori decisivi în procesul de achiziţie. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea cotidiană – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, spune Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Stilul de viaţă tot mai digitalizat şi dorinţa de a investi în calitate şi confort alimentează această evoluţie. În acest context, modelul de business Samsung mizează pe investiţii constante în cercetare şi dezvoltare, o abordare integrată a ecosistemului şi un angajament puternic pentru sustenabilitate: „Nu oferim doar produse, ci experienţe complete, adaptate nevoilor reale”. Centrele de cercetare joacă un rol central în acest proces. Ele colaborează cu pieţele locale – inclusiv din România – pentru a dezvolta soluţii adaptate regional, contribuind astfel la relevanţa şi adaptabilitatea produselor la nivel global. Tendinţele în zona smart home confirmă această direcţie.

    Tot mai mulţi români sunt interesaţi de automatizarea locuinţei şi de soluţii integrate, sigure şi eficiente energetic. Platforma SmartThings permite nu doar integrarea produselor Samsung, ci şi a altor echipamente compatibile, transformându-se într-un hub central al locuinţei conectate. Inteligenţa artificială devine o altă componentă importantă a experienţei. Cei mai receptivi la personalizarea oferită de AI sunt tinerii, familiile cu copii şi pasionaţii de tehnologie – categorii care caută soluţii rapide, intuitive şi adaptate nevoilor lor. Iar dacă în trecut televizorul era doar un mijloc de divertisment pasiv, în 2025 el devine un adevărat partener digital. Noua generaţie de televizoare Samsung integrează tehnologii de inteligenţă artificială care transformă radical modul în care utilizatorii interacţionează cu ecranul. „Televizorul Samsung devine mai mult decât un simplu ecran – devine un partener inteligent”, explică Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Prin tehnologia Vision AI, televizorul analizează comportamentele şi preferinţele utilizatorului, optimizează imaginea şi sunetul în timp real şi oferă sugestii personalizate de conţinut. Practic, experienţa devine dinamică şi intuitivă, fără ca utilizatorul să intervină constant. Mai mult decât atât, televizorul devine un hub central al locuinţei, integrând funcţii multiple dincolo de divertisment: gaming, artă digitală, controlul casei sau chiar managementul eficienţei energetice. Funcţia Art Store, de exemplu, transformă ecranul într-o piesă de artă, afişând opere celebre atunci când nu este utilizat activ – un detaliu care transformă tehnologia într-un element de design. La baza acestor transformări stă tehnologia AI Picture Optimizer, care se bazează pe reţele neuronale pentru a ajusta constant luminozitatea, contrastul şi culorile fiecărui cadru. Totul se adaptează automat în funcţie de tipul de conţinut şi condiţiile de vizionare, oferind o imagine optimizată pentru ochiul uman, fără setări manuale complicate.

    Pe lângă inovaţia vizuală, Samsung aduce şi o garanţie de durabilitate software: 7 ani de actualizări prin One UI Tizen, care includ îmbunătăţiri de performanţă, patch-uri de securitate şi funcţii noi. Este un angajament pentru longevitate şi încredere în produs, completat de Samsung Knox Matrix, o soluţie de securitate avansată care protejează datele şi conexiunile între dispozitive într-un ecosistem smart. Iar integrarea cu platforma SmartThings aduce şi mai mult control. De pe televizor, utilizatorul poate monitoriza şi gestiona luminile, temperatura, electrocasnicele şi alte echipamente din casă – toate dintr-un singur punct de comandă. Este un pas clar spre un stil de viaţă integrat, sigur şi sustenabil, în care tehnologia lucrează discret în fundal pentru a simplifica viaţa de zi cu zi. Astfel, piaţa de televizoare premium din România reflectă o schimbare importantă în comportamentul de consum: românii nu mai caută doar specificaţii tehnice, ci un plus de valoare în fiecare produs. Funcţionalităţile inteligente, compatibilitatea cu alte dispozitive din locuinţă şi un design care se integrează natural în spaţiul personal sunt acum elemente esenţiale în decizia de cumpărare. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea de zi cu zi – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, explică Victor Armăşelu. Este o evoluţie alimentată de un stil de viaţă tot mai digital şi de dorinţa de a investi în calitate şi confort. În acest context, Samsung îşi consolidează poziţia de lider printr-o strategie clară: inovare constantă şi adaptare la specificul local. „Pentru Samsung România, a păstra statutul de lider înseamnă să fim mereu un pas înainte în inovaţie şi să răspundem rapid la nevoile consumatorilor locali”, subliniază Armăşelu.

    Calitatea, performanţa şi încrederea sunt elementele pe care compania le consideră fundamentale în menţinerea acestui statut. Rolul României în strategia regională este unul central, iar lansarea noii game Vision AI la nivel local confirmă acest lucru. „România joacă un rol esenţial, fiind una dintre cele mai dinamice pieţe din Europa de Sud-Est. Ne dorim să plasăm România în centrul inovaţiilor noastre, susţinuţi de interesul şi încrederea consumatorilor români în tehnologiile avansate”, adaugă el. Privind spre 2025, direcţiile de dezvoltare sunt clare: Samsung va continua să extindă ecosistemul smart home şi să faciliteze o integrare tot mai completă a AI în viaţa de zi cu zi. Obiectivul este ca fiecare utilizator din România şi Bulgaria să simtă beneficiile concrete ale acestor inovaţii: mai mult timp câştigat, mai puţin efort în gestionarea locuinţei, mai mult confort. „Pentru noi, succesul nu se măsoară doar prin vânzări, ci prin capacitatea de a construi un ecosistem care îmbunătăţeşte viaţa consumatorilor. Ne concentrăm pe creşterea numărului de utilizatori care adoptă tehnologia Samsung şi pe consolidarea poziţiei noastre în segmentul premium”, punctează Victor Armăşelu. Cu AI integrată în toate funcţiile, experienţa devine fluidă, personalizată şi, mai ales, sustenabilă.   

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Victor  Armăşelu, Vicepreşedinte, Samsung Electronics România şi Bulgaria

    1. Este televizorul viitorului un hub de entertainment sau un centru de comandă?

    Este ambele. Noua gamă echipată cu Vision AI oferă atât divertisment de înaltă calitate, cât şi funcţionalităţi smart care îl transformă într-un punct central al locuinţei conectate.

    2. Cum vedeţi evoluţia entertainmentului acasă în 3-5 ani? Ce rol are AI?

    Experienţa de home entertainment va trece printr-o transformare profundă, iar AI este catalizatorul principal. În următorii 3-5 ani, ne aşteptăm ca televizoarele să devină nu doar mai inteligente, ci şi mai proactive – capabile să anticipeze ce vrem să vedem, cum ne place să arate imaginea şi cum preferăm să interacţionăm cu conţinutul. Samsung Vision AI marchează acest nou început, în care tehnologia nu doar răspunde comenzilor, ci învaţă, se adaptează şi oferă sugestii relevante. Astfel, AI-ul face diferenţa între o experienţă de vizionare standard şi una care simte, practic, stilul de viaţă al fiecăruia dintre noi.

    3. Devine televizorul un dispozitiv de încredere, asemenea telefonului?

    Absolut. Cu AI integrat, funcţii de securitate avansate şi actualizări constante, televizoarele Samsung devin la fel de sigure şi indispensabile precum telefoanele. Sunt gândite să interacţioneze inteligent cu întreaga casă.

    4. Cât de importantă este adaptarea televizorului la stilul de viaţă al utilizatorului?

    Este esenţială. Vision AI poziţionează televizorul ca un partener digital care înţelege rutinele şi preferinţele utilizatorului. Personalizarea experienţei creează un plus de confort şi relevanţă – două aşteptări majore ale consumatorului modern.

    5. Este AI un diferenţiator real sau doar un bonus?

    AI este deja un diferenţiator-cheie. Nu mai este doar o funcţie auxiliară, ci un factor decisiv în alegerea unui televizor – mai ales pentru tineri şi pasionaţii de tehnologie.

  • Un tânăr din România vine cu o afacere nouă ce te ajută să câştigi timp liber. El a găsit o soluţie care îţi poate prelua din munca repetitivă şi de rutină

    Eliberarea timpului preţios din capcana taskurilor repetitive devine posibilă cu ajutorul inteligenţei artifi-ciale multiAgent, un „coleg” digital capabil să preia munca de rutină. Aceasta este viziunea Assista AI, start-up-ul fondat de Paul Burcă, care a lansat recent o soluţie ce se conectează la peste 100 de aplicaţii de productivitate. 

    Susţinută de o finanţare recentă de 100.000 de euro şi cu planuri pentru o rundă seed de 1,5 milioane de dolari destinată expansiunii, compania ţinteşte venituri lunare recurente de 30.000 de dolari şi dezvoltă funcţii avansate, inclusiv o “clonă digitală” a utilizatorului.

    „Deja am început eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndreptăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului. Pregătim un agent de deep research care va veni în completarea agentului general, plus o clonă digitală care va fi foarte importantă pentru felul în care sunt tratate taskurile. Practic va fi ca un fel de wizard în care utilizatorul o să-şi completeze diverse date despre el, despre stilul în care comunică, despre stilul în care gestionează poate echipa ş.a.m.d., astfel încât agentul nostru să înţeleagă şi stilul de comunicare, cât şi ce îşi doreşte utilizatorul. Noi i-am spus digital twin“, a declarat Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Înainte de a demara proiectul Assista AI, el a avut o agenţie digitală în care a început să interacţioneze cu tehnologia de inteligenţă artificială (AI).

    „Înainte de a începe Assista, am avut o agenţie de digital în care am acoperit diverse nevoi în zona asta – de la creare de website-uri, la produse, vânzări, marketing ş.a.m.d. Şi acela a fost şi momentul, de fapt, când am intrat în contact cu AI-ul, înainte să apară ChatGPT. Noi deja foloseam în agenţie pentru clienţii noştri AI-ul şi atunci am început să mă documentez şi să învăţ foarte multe despre AI“, a explicat an-treprenorul. Start-up-ul Assista AI a fost înfiinţat în aprilie 2023, fiind încorporat în Delaware, SUA. De atunci, soluţia a trecut prin mai multe etape şi schimbări de direcţie până la actuala soluţie multiagent AI care nu doar răspunde la întrebări, ci realizează sarcinile cerute de utilizatori. Mai exact, în prezent, soluţia dezvoltată de Assista AI are capacitatea de a se conecta la internet şi la peste 100 de aplicaţii de productivitate prentru a executa taskuri complexe prin comenzi în limbaj natural. „Practic, utilizatorul poate să intre, să-şi autorizeze aplicaţii de productivitate, precum Gmail, Slack, Asana, Trello, HubSpot, Notion – avem aproape 100 de tooluri în total, iar prin «natural language», din prompting, poţi să faci in-terogări către acele tooluri“, a explicat el, oferind şi câteva exemple concrete de utilizare. „Un exemplu ar fi: «fă-mi un meeting agenda cu Ioana în Google Doc, trimite un e-mail cu acel meeting agenda şi pune un call cu ea în calendar mâine la ora 12.00». Practic agentul nostru sparge această interogare în mai multe bucăţi, intră pe Google Docs, îţi face un document, ia linkul documentului, scrie un e-mail şi îl ataşează în e-mail şi a treia acţiune practic se duce şi pune callul în calendarul tău. Ceea ce ar fi luat cam 15-20 de minute, acum a luat 15 secunde sau chiar mai puţin.“ Un alt exemplu de utilizare menţionat de Burcă este legat de organizarea unui calendar de evenimente: „Chiar astăzi am testat un «use case» in-teresant. Am intrat în soluţie şi am cerut toate evenimentele de weekendul acesta din San Francisco, din Bay Area, care au legătură cu AI. A găsit în jur de 12 evenimente şi am zis: «ok, pune-mi-le în calendar». Şi practic, după ce a luat data, numele evenimentului şi locaţia s-a dus şi mi le-a aşezat pe toate în calen-dar.“ În ceea ce priveşte publicul ţintă, Assista AI se adresează unei plaje largi de utilizatori. „Neoficial obişnuiesc să spun că noi ne adresăm oricărei persoane care foloseşte un laptop la muncă. Oficial, mergem în zona de fondatori de start-up-uri, asemenea mie, pentru că resursele sunt de obicei limitate şi aici mă refer la resursele financiare. Şi practic venim în ajutorul fondatorilor şi al echipelor mici cu agentul nostru care poate salva poate zeci de ore pe săptămână cu un preţ aproape modic, adică e sub un angajat sută la sută“, a precizat CEO-ul Assista AI. În prezent, soluţia este optimizată pentru limba engleză, deşi poate funcţiona şi în alte limbi. „Piaţa ţintă este SUA, dar mai degrabă vorbim de vorbitorii de limba engleză, aşa că vorbim de vestul Europei, SUA şi inclusiv Africa de Sud. Deşi soluţia poate fi folosită în orice limbă, testele în principal le-am făcut numai şi numai în engleză. Se poate folosi în română fără probleme, dar nu promitem că o să meargă 100% perfect“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Assista AI. Referitor la modelul de business şi monetizare, start-up-ul a adoptat un model bazat pe gradul de utilizare. „Orice utilizator poate să testeze agentul nostru AI gratis. Avem un model bazat pe consum, practic cât consum se contorizează, iar primele abonamente plătite pleacă de la 20 de dolari şi se duc până în 1.000 de dolari pentru echipele mai mari“, a explicat Burcă. Echipa Assista AI, formată din 10 persoane –, toate din România, lucrează în prezent la dezvoltarea a două noi funcţionalităţi.

     usţinută de o finanţare recentă de 100.000 de euro şi cu planuri pentru o rundă seed de 1,5 milioane de dolari destinată expansiunii, compania ţinteşte venituri lunare recurente de 30.000 de dolari şi dezvoltă funcţii avansate, inclusiv o “clonă digitală” a utilizatorului.

    „Deja am început eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndreptăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului. Pregătim un agent de deep research care va veni în completarea agentului general, plus o clonă digitală care va fi foarte importantă pentru felul în care sunt tratate taskurile. Practic va fi ca un fel de wizard în care utilizatorul o să-şi completeze diverse date despre el, despre stilul în care comunică, despre stilul în care gestionează poate echipa ş.a.m.d., astfel încât agentul nostru să înţeleagă şi stilul de comunicare, cât şi ce îşi doreşte utilizatorul. Noi i-am spus digital twin“, a declarat Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Înainte de a demara proiectul Assista AI, el a avut o agenţie digitală în care a început să interacţioneze cu tehnologia de inteligenţă artificială (AI).

    „Înainte de a începe Assista, am avut o agenţie de digital în care am acoperit diverse nevoi în zona asta – de la creare de website-uri, la produse, vânzări, marketing ş.a.m.d. Şi acela a fost şi momentul, de fapt, când am intrat în contact cu AI-ul, înainte să apară ChatGPT. Noi deja foloseam în agenţie pentru clienţii noştri AI-ul şi atunci am început să mă documentez şi să învăţ foarte multe despre AI“, a explicat an-treprenorul. Start-up-ul Assista AI a fost înfiinţat în aprilie 2023, fiind încorporat în Delaware, SUA. De atunci, soluţia a trecut prin mai multe etape şi schimbări de direcţie până la actuala soluţie multiagent AI care nu doar răspunde la întrebări, ci realizează sarcinile cerute de utilizatori. Mai exact, în prezent, soluţia dezvoltată de Assista AI are capacitatea de a se conecta la internet şi la peste 100 de aplicaţii de productivitate prentru a executa taskuri complexe prin comenzi în limbaj natural. „Practic, utilizatorul poate să intre, să-şi autorizeze aplicaţii de productivitate, precum Gmail, Slack, Asana, Trello, HubSpot, Notion – avem aproape 100 de tooluri în total, iar prin «natural language», din prompting, poţi să faci in-terogări către acele tooluri“, a explicat el, oferind şi câteva exemple concrete de utilizare. „Un exemplu ar fi: «fă-mi un meeting agenda cu Ioana în Google Doc, trimite un e-mail cu acel meeting agenda şi pune un call cu ea în calendar mâine la ora 12.00». Practic agentul nostru sparge această interogare în mai multe bucăţi, intră pe Google Docs, îţi face un document, ia linkul documentului, scrie un e-mail şi îl ataşează în e-mail şi a treia acţiune practic se duce şi pune callul în calendarul tău. Ceea ce ar fi luat cam 15-20 de minute, acum a luat 15 secunde sau chiar mai puţin.“ Un alt exemplu de utilizare menţionat de Burcă este legat de organizarea unui calendar de evenimente: „Chiar astăzi am testat un «use case» in-teresant. Am intrat în soluţie şi am cerut toate evenimentele de weekendul acesta din San Francisco, din Bay Area, care au legătură cu AI. A găsit în jur de 12 evenimente şi am zis: «ok, pune-mi-le în calendar». Şi practic, după ce a luat data, numele evenimentului şi locaţia s-a dus şi mi le-a aşezat pe toate în calen-dar.“ În ceea ce priveşte publicul ţintă, Assista AI se adresează unei plaje largi de utilizatori. „Neoficial obişnuiesc să spun că noi ne adresăm oricărei persoane care foloseşte un laptop la muncă. Oficial, mergem în zona de fondatori de start-up-uri, asemenea mie, pentru că resursele sunt de obicei limitate şi aici mă refer la resursele financiare. Şi practic venim în ajutorul fondatorilor şi al echipelor mici cu agentul nostru care poate salva poate zeci de ore pe săptămână cu un preţ aproape modic, adică e sub un angajat sută la sută“, a precizat CEO-ul Assista AI. În prezent, soluţia este optimizată pentru limba engleză, deşi poate funcţiona şi în alte limbi. „Piaţa ţintă este SUA, dar mai degrabă vorbim de vorbitorii de limba engleză, aşa că vorbim de vestul Europei, SUA şi inclusiv Africa de Sud. Deşi soluţia poate fi folosită în orice limbă, testele în principal le-am făcut numai şi numai în engleză. Se poate folosi în română fără probleme, dar nu promitem că o să meargă 100% perfect“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Assista AI. Referitor la modelul de business şi monetizare, start-up-ul a adoptat un model bazat pe gradul de utilizare. „Orice utilizator poate să testeze agentul nostru AI gratis. Avem un model bazat pe consum, practic cât consum se contorizează, iar primele abonamente plătite pleacă de la 20 de dolari şi se duc până în 1.000 de dolari pentru echipele mai mari“, a explicat Burcă. Echipa Assista AI, formată din 10 persoane –, toate din România, lucrează în prezent la dezvoltarea a două noi funcţionalităţi.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitată: Antonia Dumitriu, cofondatoare & CEO, Irisphera

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce oferă magazinelor online de modă un manechin 3D pentru recoman-dări vestimentare personalizate.

    „Noi oferim magazinelor online de modă un manechin 3D customizabil care recomandă cele mai bune opţiuni vestimentare pentru shopper, ce pot fi vizualizate la 

    360 de grade înainte de a achiziţiona produsele. Nu suntem doar un instrument care oferă recomandări privind mărimea potrivită, mergem mai departe şi suntem consultantul tău de imagine gratuit. Pe lângă mărime, detectăm tipul de siluetă şi paleta de culori care ţi se potriveşte.“

     

    Invitat: Paul Burcă, fondator şi CEO al Assista AI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie multiagent AI ce se conectează la internet şi la multiple aplicaţii de productivitate pentru automatizarea taskurilor repetitive.

    „Dorim să ajungem la 30.000 de euro venituri recurente lunare până la sfârşitul acestui an. Deja am în-ceput eforturile de strângere de fonduri pentru o rundă de seed în valoare de 1,5 milioane şi ne îndrep-tăm către SUA. Cât despre produs, deja avem pregătite noi funcţionalităţi ca să ţinem pasul cu ce se întâmplă în toată lumea aceasta a AI-ului.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Valentin Maior, cofondator al Kidprenor – platformă de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii

    Ce e nou? Start-up-ul românesc are ca obiectiv să închidă anul în curs cu 250 de copii înscrişi în cadrul programelor educaţionale.

    „Avem în prezent 100 de copii înscrişi în academie şi vrem să încheiem anul cu 250 de copii. Nu este o creştere extraordinară, dar din 2026 încolo o să apăsăm pedala mai serios. Planurile pe 10 ani pe care le-am stabilit vizează să avem 100.000 de clienţi la care să ajungem. Şi sunt două categorii mari de audi-enţă, adică vrem 10.000 de clienţi plătitori în academie şi 90.000 de copii care să beneficieze fie de ma-teriale educaţionale, fie chiar de burse.“

    Invitat: Florentin Bota, cofondator şi CEO, Tabook – aplicaţie mobilă pentru citit 

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca şi-a propus ca anul acesta să atingă pragul de 10.000 de utilizatori şi să integreze un marketplace dedicat cărţilor. În prezent, aplicaţia are peste 4.600 de utilizatori, dintre care aproape 1.000 sunt din Statele Unite, iar restul, majoritatea, din România şi din ţările învecinate. 

    „Practic noi, în acest moment, pe unele secţiuni concurăm chiar cu Instagram. Şi Instagram are peste 5 milioane de utilizatori în România, iar noi avem peste 4.000 de utilizatori. Şi atunci este nevoie de un bu-get masiv de marketing, vorbesc de peste 1 milion de euro ca să reuşim să devenim cunoscuţi la nivel global. Practic, avem nevoie de resurse financiare ca să ajungem în faţa lor şi să detronăm alte aplicaţii, precum Goodreads (principalul competitor – n. red.) ş.a.m.d.“

    Invitat: Alexandru Meseşan, fondator şi CEO, Ixaria – configurator 3D de produse

    Ce e nou? Start-up-ul din Timişoara şi-a propus să ajungă anul acesta la un portofoliu de 35-40 de clienţi şi la venituri recurente lunare (MRR) de 20.000 de euro, în condiţiile în care a demarat recent  procesul de extindere în străinătate, în special pe pieţele din Europa. În prezent, Ixaria are un portofoliu de 16 cli-enţi semnaţi, dintre care 14 sunt din România, iar doi sunt din străinătate – Italia şi Germania.

    „Noi anul acesta vrem să încheiem cu 20.000 de euro MRR. Aceasta ar fi ţinta şi este plauzibilă. Ca şi număr de clienţi, circa 35-40 de clienţi ar funcţiona perfect pentru noi.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvol-tarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul exper-tului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.100 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • În inima tăcerii alb-îngheţate a celui mai înalt munte de pe planetă, o scară coboară din cer. Nu e un accident, ci un semn că alpinismul de altitudine intră într-o nouă eră

    În inima tăcerii alb-îngheţate a celui mai înalt munte de pe planetă, o scară coboară din cer. Nu e un accident, ci un semn că alpinismul de altitudine intră într-o nouă eră. O eră în care tehnologia zboară înaintea omului – şi poate chiar îl salvează. 

    În vârful lumii, printre gheţari imaculaţi şi stânci impunătoare, domneşte liniştea. Până când, deodată, aceasta este spartă de o scară care cade din cer, scriu, metaforic, jurnaliştii de la CNN. 

    Milan Pandey stă jos din nou în Tabăra de Bază de pe Everest, privind spre privelişti pe care puţini oameni le-au văzut şi a ajuns acolo fără să fie nevoit să-şi pună colţari sau să manevreze un piolet. Este pilot de dronă, iar munca lui ar putea schimba pentru totdeauna lucrurile pe cel mai înalt munte din lume. Scările, frânghiile şi tuburile de oxigen pe care Pandey le poate transporta cu drona pentru a-i ajuta pe şerpaşii specializaţi sau „doctorii gheţarilor” de pe Khumbu Icefall — un gheţar aflat între Tabăra de Bază şi Tabăra 1 — ar putea salva vieţi pe munte. Tabăra de Bază se află la o altitudine de aproximativ 5.364 de metri, iar Tabăra 1 la 6.065 de metri. Distanţa aeriană dintre cele două puncte este de aproximativ 2,9 km.

    Drumul parcurs de şerpaşi durează între şase şi şapte ore, dar pentru o dronă, zborul durează doar şase-şapte minute. Şerpaşii specializaţi, proveniţi din dealurile şi munţii din apropiere, deschid şi întreţin traseul pentru alpinişti pe Everest de peste şapte decenii. Zeci dintre ei şi-au pierdut viaţa în acest proces. Pandey, de la Airlift Technology, un start-up local specializat în cartografiere cu drone, crede că expertiza tehnică, combinată cu cunoştinţele montane acumulate de-a lungul deceniilor de către şerpaşi, poate face ca prezenţa pe „acoperişul lumii” să fie mai sigură.

    Mingma G Sherpa, de la compania Imagine Nepal — care ghidează alpinişti de aproape un deceniu — şi-a dat seama cât de necesar este un astfel de ajutor în 2023, când şi-a pierdut trei prieteni şi colegi ghizi montani într-o ava-lanşă. Trupurile lor nu au putut fi recuperate. „Trebuiau să urce şi să coboare muntele de douăzeci de ori: mai întâi ca să găsească ruta, apoi ca să se întoarcă după echipament. Auzeam că în China se folosesc drone pentru a ajuta la astfel de lucruri pe un alt munte, şi m-am întrebat: «De ce nu şi aici?»”, a spus el. În aceeaşi perioadă, Raj Bikram, directorul general al Airlift Nepal, era în contact cu municipalitatea din Khumbu pentru a realiza o cartografiere 3D a Everestului cu ajutorul dronelor, când primarul regiunii a întrebat câtă greutate pot transporta aceste dispozitive. În aprilie 2024, cu ajutorul a două drone donate de compania chineză DJI, Airlift a început testele.

    Folosirea dronelor face parte din evoluţia firească a alpinismului”, spune Caroline Ogle de la Adven-ture Consultants, o companie din Noua Zeelandă care a petrecut cinci sezoane în Tabăra de Bază, gestionând expediţii din ceea ce numeşte „amfiteatrul Everestului”.

    Airlift dispune în prezent de două drone DJI, dintre care doar una este folosită pe Everest în acest an. Cealaltă este de rezervă, iar dacă va fi nevoie de mai multe zboruri cu drona, vor lua în calcul folosirea ambelor. Una dintre provocări este legată de finanţare. Fiecare dronă costă aproximativ 70.000 de dolari, iar această sumă nu include cheltuielile de operare. „Totul este scump în Tabăra de Bază”, a spus Bikram. „Pentru că nu există electricitate, avem nevoie de mult combustibil ca să încărcăm bateriile. Costurile de transport până la tabără, costurile cu personalul, cazarea, mâncarea – sunt multe lucruri de luat în calcul.” Pentru Bikram, inginer aerospaţial, dronele au fost dintotdeauna o pasiune. A construit o „dronă DIY” (făcută manual) în Nepal cu peste un deceniu în urmă, într-o perioadă în care acestea aproape că nu existau în ţară. Invenţia s-a dovedit esenţială în sprijinul eforturilor de ajutorare după cutremurul din Nepal din 2015. „Nu oferim doar echipamente. Căutarea şi salvarea sunt una dintre priorităţile noastre principale. Când oamenii se abat de la traseu, putem ajuta la geolocalizarea lor”, a adăugat Pandey. Unii membri ai comunităţii şerpaşe aleg să se retragă din activitatea periculoasă de la altitudini extreme şi se mută în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite. „Sperăm ca dronele noastre să transforme această meserie într-una mai sigură şi să aducă înapoi oameni care au crescut cu tradiţia alpinismului. Este ceea ce defineşte ţara noastră, iar fără expertiza şerpaşilor, nu am putea naviga niciodată prin acest teren”, a spus Pandey.

    Şerpaşii specializaţi, proveniţi din dealurile şi munţii din apropiere, deschid şi întreţin traseul pentru alpinişti pe Everest de peste şapte decenii. Zeci dintre ei şi-au pierdut viaţa în acest proces. Pandey, de la Airlift Technology, un start-up local specializat în cartografiere cu drone, crede că expertiza tehnică, combinată cu cunoştinţele montane acumulate de-a lungul deceniilor de către şerpaşi, poate face ca prezenţa pe „acoperişul lumii” să fie mai sigură.

    Dawa Janzu Sherpa, în vârstă de 28 de ani, este „omul din faţă” al echipei de „doctori ai gheţarilor” de pe Everest de opt ani. Echipa este condusă de un şerpaş cu experienţă, care decide traseul, dar cel care merge primul prin gheţar este omul tânăr şi puternic din faţă. „În acest sezon este multă gheaţă uscată, ceea ce face foarte dificilă fixarea traseului, şi sunt multe turnuri de gheaţă între puncte”, a spus el. Deşi dronele pot fi folosite acum pentru a identifica o cale provizorie înainte de pornire, condiţiile meteo schimbătoare înseamnă că lucrurile se modifică permanent. Janzu Sherpa spune că aceasta este o muncă riscantă, iar cum locurile de muncă sunt greu de găsit, pentru el, această meserie a fost mai degrabă o sursă de venit decât o pasiune. Dronele, spune el, au redus la jumătate timpul şi nivelul de risc. „Munca noastră este contra cronometru. Dacă nu fixăm rapid traseul, expediţiile care urmează vor întârzia, aşa că faptul că dronele transportă echipamentul în sus ne scuteşte de drumuri repetate doar ca să cărăm o scară.” „Având în vedere vremea rea de până acum, nu am fi reuşit să fixăm traseul la timp fără acel ajutor”, a adăugat el. Janzu Sherpa este singurul întreţinător al familiei sale – are o soţie şi două fiice. „Este o muncă plină de aventură şi cu mult risc, aşa că, dacă există o modalitate de a o face mai sigură, o salut.” Primul grup de alpinişti a ajuns deja în Tabăra de Bază pentru sezonul de ascensiuni 2025. Este un sezon scurt, aşa că aproape toată lumea va încerca urcarea în lunile aprilie şi mai. „Folosi-rea dronelor face parte din evoluţia firească a alpinismului”, spune Caroline Ogle de la Adventure Con-sultants, o companie din Noua Zeelandă care a petrecut cinci sezoane în Tabăra de Bază, gestionând ex-pediţii din ceea ce numeşte „amfiteatrul Everestului”. „Dacă ne uităm înapoi la primii ani… când nu ex-istau telefoane prin satelit sau prognoze meteo precise, toate aceste tehnologii au evoluat pentru a face alpinismul mai sigur. Simt că folosirea dronelor este parte din această evoluţie naturală, în special în ceea ce priveşte protejarea celor care lucrează la altitudini mari – şerpaşii.” Lisa Thompson, care a urcat cele şapte vârfuri – cel mai înalt munte de pe fiecare dintre cele şapte continente – şi care acum an-trenează alpinişti prin organizaţia americană Alpine Athletics, este de acord cu Ogle şi consideră dronele „o evoluţie binevenită şi responsabilă.” „Nu cred că această inovaţie diminuează frumuseţea sau tradiţia alpinismului. Muntele rămâne munte. Provocarea e tot acolo.”   



    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Cine este antreprenorul român care a ajuns atât de puternic încât cumpără multinaţionale

    Voicu Oprean este întruchiparea visului românesc în industria de IT, întrucât el dezvoltă accelerat o companie antreprenorială care se bate de la egal la egal cu marile companii multinaţionale. Povestea lui este una fabuloasă, marcată de rezilienţă, adaptare şi învăţare continuă, de-a lungul a câteva decenii presărate cu sport de performanţă, antreprenoriat pur, mutări de succes, eşecuri care s-au transformat în lecţii, dar şi multă ambiţie. În următorii ani, vom afla cu toţii răspunsul la întrebarea care îl însufleţeşte pe fondator: va fi AROBS un nou unicorn românesc?

    „Îmi doream ca cei care termină facultatea să rămână în ţară, să îşi poată face viaţa în România, pentru că în America am văzut o cultură a muncii, dar în afară de asta nu mai vedeam altceva”, mărturiseşte Voicu Oprean, 51 de ani, atunci când este întrebat de ce a decis în urmă cu 24 de ani să înfiinţeze ceea ce avea să devină unul dintre cele mai spectaculoase grupuri din IT-ul românesc.

    Până la urmă, el este fondatorul şi CEO-ul AROBS Transilvania Software, un furnizor global de soluţii IT şi software personalizat, cu venituri de sute de milioane de lei. Compania a fost înfiinţată la Cluj, iar acum are peste 1.000 de angajaţi, operaţiuni în opt ţări din diferite colţuri ale lumii şi o capitalizare bursieră de aproape 800 de milioane de lei.

    „AROBS a fost pornită pentru ca programatorii să nu mai plece din ţară, pentru că la rândul meu am fost programator şi la acea vreme toată lumea pleca din ţară. Din generaţia mea, cred că 90% dintre colegi au emigrat sau lucrează în alte ţări, iar primul meu vis a fost să oprim acest lucru”, a povestit el în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Povestea construită de antreprenorul Voicu Oprean este una „pe două picioare”, aşa cum îi place să spună, ceea ce se traduce prin modul în care se împarte activitatea companiei între segmentul de servicii şi cel de produse proprii, unde compania este bine cunoscută în piaţă pentru soluţiile sale de management de flotă, pentru cele destinate optimizării businessului sau pentru cele de HR.

    Dacă nu ai auzit de AROBS în 2021, când a atras 75 de milioane de lei în cel mai mare plasament privat de pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti, poate ţi-a atras atenţia la finalul anului trecut, când acţiunile au intrat la tranzacţionare şi au marcat cel mai bun debut al unei companii antreprenoriale pe acest segment al Bursei. Sau poate ţi-a atras atenţia momentul de la începutul anului 2022 când compania a ajuns temporar la o capitalizare bursieră de peste 1,1 miliarde de lei.

    „În următorii cinci ani ne dorim o capitalizare de cel puţin 1 miliard de euro, vom vedea dacă o vom face aici sau împreună cu altă Bursă. (…) Totodată, vrem venituri totale de 300-400 de milioane de euro şi ne dorim să coagulăm cât mai mult putem din antreprenoriatul din România din zona de IT şi dorim să o facem sub umbrela AROBS pentru că este de fapt un instrument şi sper să fie acel cadru pe care îl caută antreprenorii care vor să rămână în businessul lor şi să facă lucruri mult mai mari împreună cu o companie mare, să nu se gândească doar la un exit şi la ce fac ulterior cu banii.”

    Consolidarea a cât mai multor resurse şi oportunităţi de dezvoltare sub umbrela AROBS a făcut ca grupul înfiinţat de Voicu Oprean să devină în 2022 actorul principal într-o achiziţie istorică, cea prin care a cumpărat firma Enea Services România, controlată până acum de grupul suedez Enea.

    Tranzacţia de 17,6 milioane de euro este neobişnuită însăşi prin natura sa, în contextul în care economia locală a văzut multe tranzacţii prin care un grup internaţional cumpără o companie românească, însă niciodată o achiziţie atât de mare prin care un antreprenor român preia din businessul unei multinaţionale.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Ce şi cât cumpără românii online?

    Cu un plus mai mare decât al inflaţiei din ultimul an, piaţa de e-commerce creşte nu chiar ca Făt Fru-mos, dar este una dintre cele mai dinamice de pe plan local, cu promisiuni de creştere, ascensiuni spec-taculoase în topul vânzătorilor şi pierderi usturătoare. Schimbarea în acest domeniu este mai accelerată decât în altele, iar strategiile şi planurile de investiţii sunt pe birourile executivilor din diverse domenii, mai cu seamă că integrarea AI în modelele de business poate face diferenţa dintre profit şi pierdere. For-fota e generată deopotrivă de consumatori care îşi fac liste de cumpărături din faţa ecranelor şi vânează promoţii, retaileri care-şi dichisesc rafturile din mediul virtual, platforme care reunesc portofoliile mai multor companii, operatori de plăţi, firme de curierat şi logistică, producători, operatori de logistică şi transportatori. Miza? O piaţă care va depăşi anul acesta 8 miliarde de euro.

     

    Ce vi se pare cel mai complicat sau neplăcut la comerţul online? Aşteptarea livrării pentru biletele la un spectacol comandate pe un site nefamiliar? Că selecţia unei ţinute pentru un eveniment poate dura mult timp? Dezamăgirea că încălţările comandate online nu se potrivesc? Sau poate că din sacoşele cu produsele comandate la supermarket lipseşte – dintr-un motiv sau altul – exact cutia de lapte fără lacto-ză care vă trebuie urgent?

    Oricare ar fi variabila din ecuaţia comenzilor online, e-commerce-ul s-a infiltrat în viaţa noastră de zi cu zi şi pe bună dreptate – beneficiile pe care le aduce apasă mai greu în balanţă decât nemulţumirile pe care le generează. Astfel, domeniul permite creşteri anuale de două cifre. „eMAG continuă să per-formeze solid la nivel regional, iar la nivelul anului trecut am înregistrat consolidat, în cele trei ţări în care suntem prezenţi – România, Ungaria şi Bulgaria -, o creştere de două cifre, în linie cu estimările noastre”, declară Stejara Pircan, senior VP în cadrul eMAG România, Ungaria şi Bulgaria. În toate cele trei ţări, compania a bifat anul trecut o extindere a bazei de clienţi şi o creştere susţinută a comenzilor. La acest moment, eMAG are peste 7 milioane de clienţi activi, din care peste 4,5 milioane în ţara noastră. „România este, de altfel, vârful de lance al regiunii, marcând cea mai mare creştere în 2024. Acest re-zultat este susţinut de creşterea salariului minim (+24%) şi orientarea către produse nonalimentare – semn că românii cumpără tot mai mult din dorinţă, nu doar din nevoie. În Bulgaria, e-commerce-ul câştigă rapid teren, atât ca penetrare în total retail, cât şi ca numărul de comenzi per client. Iar în Unga-ria, după o perioadă economică mai dificilă, vedem semne clare de redresare, cu o evoluţie stabilă.”

    Totuşi plusurile de două cifre nu sunt regula. „Dinamica a fost mai bună în 2024, dar a fost totuşi un an de ajustare şi stabilizare, nu am văzut creşteri spectaculoase. Ne-am obişnuit cu creşteri spectaculoase în pandemie, însă curba de creştere arată clar o pantă mai lentă pentru anii aceştia, în care nivelul de incertitudine este extrem de ridicat. În 2024, piaţa a crescut cu 8% ca valoare şi 2,8% ca volum de comenzi – un semn de maturitate. În 2023 creşterea a fost de 3% ca valoare, sub rata inflaţiei. 

    Vedem deci o revenire treptată, o creştere a valorii medii a coşului de cumpărături, în ciuda contextului politic volatil şi a presiunilor externe”, declară Arthur Rădulescu, fondator & CEO al platformei de comerţ MerchantPro.

    Plusurile de două cifre se regăsesc însă şi în rezultatele Carrefour. „Suntem liderul pieţei de e-grocery în România, acoperind un sfert din totalul pieţei, fiind totodată şi primii care am deschis în 2017 segmentul prin parteneriatul cu Bringo. De atunci am continuat să evoluăm şi să ne diversificăm portofoliul prin parteneriatele cu Tazz, Glovo şi Bolt Food, dar şi prin canalul propriu, www.carrefour.ro. În primele luni din 2025, pe segmentul de groceries, am înregistrat o creştere de peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. E o evoluţie care depăşeşte ritmul pieţei şi reflectă un câştig de cotă de piaţă”, afirmă Nar-cis Horhoianu, chief marketing officer & e-commerce şi membru în comitetul executiv al Carrefour România. El mai spune că în funcţie de platformă variază şi coşul mediu, care are o valoare mai mare decât coşul din formatele fizice. „De exemplu, pe Bringo este peste 300 de lei, reconfirmând caracterul de client afluent pe care îl adresăm.”

    Pandemia a făcut din comerţul online o vedetă şi chiar dacă domeniul a văzut şi o scădere abruptă în anul care a urmat restricţiilor impuse în perioada Covidului, numărul şi valoarea comenzilor aflate la un click distanţă continuă să crească. „Ultimii 5 ani au fost un rollercoaster pentru e-commerce-ul românesc – o perioadă intensă, cu tranziţii acceler-ate de la o adopţie accelerată în pandemie la o maturizare a consumatorului şi o competiţie regională tot mai acerbă. Am asistat la profesionalizarea pieţei, la extinderea omnichannel şi la integrarea tehnologiilor de automatizare şi AI”, afirmă Arthur Rădulescu. Tot el adaugă că în paralel, au apărut provocări legate de costuri tot mai mari cu marketingul de conversie şi presiunea jucătorilor internaţion-ali, în special din Asia. „De asemenea, aceşti ani au adus, pe lângă schimbările de tehnologie, şi multe reglementări noi la care comercianţii au fost nevoiţi să se adapteze.” 

    În 2021, în contextul pandemiei şi al unei adopţii accelerate a comerţului online, bugetul mediu anual per cumpărător a ajuns la 1092 de euro, un maxim istoric stimulat de restricţiile impuse şi de migrarea ma-sivă către online, conform informaţiilor din raportul eCommerce Insights 2025 realizat de MerchantPro. În 2022, însă, acest buget a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 20%, până la 874 de eu-ro. Eliminarea completă a restricţiilor din pandemie a redirecţionat o parte din consumatori către achiziţii în offline, în timp ce contextul geopolitic tensionat, generat de izbucnirea războiului din Ucraina, a alimentat incertitudinea economică. Impactul inflaţiei, care a devenit şi mai accentuat în 2023, a dus la o nouă scădere a bugetului mediu, până la 793 de euro, consumatorii prioritizând cheltuielile esen-ţiale. 2024 marchează o schimbare pozitivă – reducerea treptată a inflaţiei şi stabilizarea contextului economic au permis o uşoară revenire a bugetelor alocate pentru achiziţii online, care au crescut la 857 de euro per cumpărător. Această tendinţă de creştere, deşi lentă, este de aşteptat să continue, cu o es-timare că abia în 2029 bugetul mediu va ajunge aproape de nivelul din 2021, 1085 de euro, conform pre-viziunilor. 

    Pe parcursul anului trecut, valorile medii ale comenzilor au fost constante de la trimestru la trimestru, la 57-58 euro, afirmă Arthur Rădulescu. „Din această perspectivă, trimestrul IV a fost atipic, ultimele luni ale anului fiind anterior marcate de valori medii cu circa 20% mai mari ca în celelalte trimestre. Însă in-certitudinile din plan social-politic şi perspectivele unor măsuri economice de austeritate au alimentat un comportament de consum mai precaut.“

     

    O ţară a contrastelor

    Suntem, şi în ceea ce priveşte e-commerce-ul, o ţară a contrastelor, evaluează Arthur Rădulescu. „Avem o pondere stabilă de cumpărători digitali în mediul urban, dar o creştere interesantă în rural; o preferinţă pentru livrarea acasă, dar cu o deschidere tot mai mare către soluţii flexibile ca lockerele; o bază de cli-enţi experimentaţi, dar sensibili la preţ. Dintr-o altă perspectivă, comerciantul local a crescut mult din inerţia pieţei, ceea ce nu cred că va mai fi posibil. Cel mai probabil, anii care urmează vor fi dificili pentru comercianţii care nu vor să investească şi să inoveze, care refuză automatizările şi se opun schimbărilor vizibile care afectează piaţa.”

    Arthur Rădulescu mai observă o suprapunere între harta dezvoltării economice a României şi dezvol-tarea e-commerce-ului. Bucureşti-Ilfov conduce detaşat, urmat de zonele Nord-Vest şi Vest. Există însă un potenţial considerabil neexploatat în zonele cu digitalizare în curs, precum Oltenia şi Muntenia. În ce priveşte coşul de cumpărături, Stejara Pircan identifică o diversificare tot mai mare. Numărul clienţilor eMAG care au cumpărat din cel puţin şase categorii a crescut cu 21% la începutul acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Asta ne arată că oamenii aleg tot mai des online-ul pentru că aici găsesc rapid produsele de care au nevoie, pot compara preţurile în timp real pentru a identifica cea mai bună ofertă şi au acces la o gamă care, altfel, ar presupune timp şi efort uriaş pentru a o descoperi în magazine fizice.”

    Reprezentanta eMAG mai observă că un lucru la care oamenii au devenit mult mai atenţi în ultimii ani marcaţi de o inflaţie ridicată este preţul, prin urmare compania a introdus eticheta Super Preţ, un in-strument care foloseşte inteligenţa artificială pentru a compara în timp real preţurile din online, ajutând clienţii să identifice cel mai bun moment de cumpărare pentru produsele dorite. În 2024, peste o treime din totalul vânzărilor eMAG au fost generate de produse marcate cu această etichetă, ceea ce confirmă interesul tot mai mare pentru transparenţă şi predictibilitate în procesul de cumpărare.

    Viteza şi flexibilitatea opţiunilor de livrare sunt alte aspecte care au influenţat comportamentul con-sumatorilor, spune Stejara Pircan. Odată ce oamenii au văzut că au acces la livrări rapide şi am dezvoltat reţeaua de lockere, au început să îşi mute în online şi 

    rte exclusive şi posibilitatea de retur extins.” La nivelul anului trecut, un utilizator Genius a plasat, în medie, 78 de comenzi, de peste zece ori mai mult decât un client obişnuit. Iar numărul utilizatorilor a crescut doar în România cu 60%, depăşind un milion, înregistrând o adopţie rapidă şi în celelalte două ţări unde a fost lansat anul trecut.

    Conform raportului eCommerce Insights 2025, cele mai dinamice segmente ale pieţei sunt beauty, pharma, articole sportive şi alimente, fiind vizibilă o transformare şi în zona de IT&C prin creşterea seg-mentului refurbished. De asemenea, moda şi home & deco rămân competitive, chiar dacă se resimt puternic din concurenţa internaţională.

    Alegerea unui magazin online de către consumatori este influenţată de mai mulţi factori, iar priorităţile acestora evidenţiază aşteptările pentru o experienţă de cumpărare convenabilă şi transparentă, con-form raportului citat. Cel mai important aspect menţionat de 41% dintre consumatori este livrarea gratu-ită. Aceasta nu doar că reduce costurile percepute de clienţi, dar creează şi o senzaţie de valoare adău-gată, fiind un diferenţiator major în comparaţie cu competitorii care taxează livrarea. Un alt criteriu im-portant pentru 27% dintre consumatori este descrierea detaliată a produselor. O prezentare clară şi completă, cu imagini relevante şi informaţii utile, creşte încrederea cumpărătorilor şi le simplifică decizia de achiziţie. În acelaşi timp, transparenţa în privinţa costurilor este esenţială. Aproximativ 24% dintre clienţi evită magazinele care adaugă extra costuri sau taxe ascunse în procesul de checkout, con-siderând acest lucru frustrant şi lipsit de onestitate. Pe lângă aceste aspecte, 21% dintre consumatori pun accent pe posibilitatea de retur gratuit, ceea ce reflectă nevoia de siguranţă în cazul în care pro-dusul nu corespunde aşteptărilor. De asemenea, 15% menţionează preferinţa pentru opţiuni precum plata cash la livrare sau livrarea directă la domiciliu, ceea ce subliniază dorinţa pentru flexibilitate şi ac-cesibilitate în procesul de cumpărare. Comercianţii care răspund acestor cerinţe pot construi relaţii mai solide cu clienţii şi pot îmbunătăţi rata de conversie pe termen lung.

    Pragmatism şi mirajul produselor ieftine

    „Consumatorii români sunt pragmatici. Livrarea gratuită, descrierile detaliate, lipsa taxelor ascunse şi returul simplu sunt esenţiale. De asemenea, flexibilitatea la livrare, posibilitatea plăţii cu cardul şi un customer care eficient fac diferenţa într-un ecosistem tot mai competitiv”, declară Arthur Rădulescu. 64% dintre români cumpără de pe site-uri internaţionale în principal pentru preţuri mai mici, iar aproape jumătate (47%) apelează la acestea pentru produse care nu sunt disponibile în magazinele locale, con-form raportului eCommerce Insights. Această tendinţă reflectă creşterea concurenţei din partea jucătorilor din afara UE, precum China şi Turcia, dar şi din zona Europei de Sud-Est, cum ar fi Polonia şi Grecia, care oferă preţuri competitive şi o gamă diversificată de produse. „În 2024, jucători internaţionali ca Temu, Trendyol sau Shein au câştigat teren rapid. Totuşi, brandurile locale bine poziţionate şi market-place-urile autohtone rămân relevante. Pe termen lung, mă aştept ca cei care integrează rapid AI, dez-voltă conţinut video şi personalizează experienţa clientului să câştige cotă de piaţă”, spune Arthur Rădulescu.

    România a devenit rapid cea mai mare piaţă Trendyol din Europa Centrală şi de Est, generând 70% din baza regională de clienţi, rezultatele fiind peste aşteptări. În doar un an de activitate, compania a atras peste 1,3 milioane de clienţi activi, care au achiziţionat aproximativ 13 milioane de produse prin inter-mediul platformei. Pentru acest an, planurile retailerul online turc Trendyol, susţinut de gigantul chinez Alibaba, vizează consolidarea acestei baze şi menţinerea ritmului de creştere. Irem Yılandil, head of in-ternational expansion, Trendyol Group, declara anterior pentru BUSINESS Magazin că „România, în mod special, ne-a depăşit aşteptările pe toate verticalele. În ceea ce priveşte provocările, preferăm să le abordăm ca pe oportunităţi. La fel ca în orice altă piaţă, aspectele de luat în considerare includ mediul economic care impactează consumatorii, oferta de produse şi designul platformei, şi, poate cel mai im-portant aspect, experienţa pusă la dispoziţia clienţilor.” Compania a integrat anul trecut pe platforma sa comercianţi locali, a inaugurat un hub logistic de 50.000 mp la Ştefăneşti, iar în a doua parte a anului urmează să deschidă un birou local. „Românii sunt printre cei mai activi şi avizaţi cumpărători online din regiune. Pe lângă faptul că aceştia reprezintă 70% din baza noastă de clienţi din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul s-a clasat în top trei oraşe internaţionale din reţeaua multiregională a Trendyol (ce cu-prinde 15 ţări) în ceea ce priveşte numărul de comenzi din ultimul trimestru al anului, după Baku şi Ri-yadh”, conform reprezentantei retailerului turc.

    „Platforme asiatice au câştigat teren semnificativ pe pieţele din Europa şi România printr-o gamă largă de produse ieftine, opţiuni rapide de livrare şi campanii de marketing agresive. Aceste platforme s-au ba-zat pe lanţuri de aprovizionare eficiente, operaţiuni bazate pe date şi o capacitate rapidă de a răspunde tendinţelor pieţei”, afirmă Sorin Dochian, country manager, compari.ro.

    În acest context, comercianţii români trebuie să îşi adapteze strategia, să-şi extindă portofoliul de pro-duse şi să optimizeze preţurile pentru a rămâne competitivi. Automatizările, investiţiile în experienţe de cumpărare personalizate şi colaborarea cu producători locali pentru produse unice pot reprezenta soluţii pentru a fideliza clienţii şi a reduce migrarea către platforme internaţionale, conform raportului eCom-merce Insights 2025. 

    Livrarea mai rapidă a produselor rămâne un diferenţiator important care justifică alegerea unui comerci-ant local, de aceea magazinele locale autohtone trebuie să asigure o viteză de fulfillment cât mai ridicată, precum şi un sistem performant de loializare şi comunicare post vânzare.

    „În 2024 s-a observat o creştere majoră a numărului de colete provenite din China, trend care va contin-ua in 2025. Există deja informaţii că se livrează circa 250.000 de colete pe zi de pe site-uri chinezeşti către România. Dacă AliExpress şi alte platforme similare erau cunoscute deja, în 2024 s-a văzut un «atac» mai agresiv, de la Temu şi Shein, cu volume de vânzări crescute şi logistică mai eficientă”, declară Horia Grozea, sales&business development director în cadrul Netopia.

    Sub lupă

    Marketplace-urile autohtone (eMAG, Altex Marketplace, CEL.ro şi altele) şi cele internaţionale (Amazon, AliExpress) atrag tot mai multe magazine online, capabilităţile lor în achiziţia de clienţi noi transformân-du-le într-un canal de vânzare esenţial în strategia de vânzări a comercianţilor, arată raportul eCom-merce Insights 2025. Cel mai popular marketplace în România rămâne eMag Marketplace, cu peste 56.000 de comercianţi activi.

    Stejara Pircan spune că eMAG Marketplace este unul dintre motoarele creşterii afacerii în 2024, un an important pentru maturizarea platformei şi extinderea capacităţii sale de a susţine antreprenorii în sca-larea afacerilor. „Astăzi, avem peste 56.000 de selleri activi, dintre care peste 35.000 doar în România, iar împreună am extins semnificativ oferta – cu aproximativ 50% în ultimul an, ajungând la aproape 30 de milioane de produse listate în platformă.” Una dintre cele mai importante decizii strategice urmărite de eMAG a fost sincronizarea operaţională a celor trei platforme din România, Ungaria şi Bulgaria. „Impac-tul acestei investiţii a favorizat creşterea numărului de companii care aleg să vândă cross-border, pentru că am simplificat foarte mult acest proces – sellerii nu au mai fost nevoiţi să listeze individual produsele în cele trei platforme, ci au beneficiat de un proces automatizat, care i-a scutit de efort suplimentar. Am dezvoltat în paralel o soluţie automatizată de traducere a descrierilor de produs, ceea ce a redus şi mai mult barierele pentru vânzarea cross-border, nemaifiind nevoie ca sellerii să angajeze vorbitori de bul-gară sau maghiară pentru a se ocupa de acest proces”, adaugă Stejara Pircan. 

    Conform ei, tot mai mulţi selleri români aleg să îşi extindă afacerea peste graniţă, cu rezultate foarte bune, fiecare ţară în care îşi listează produsele aducându-le, în medie, vânzări suplimentare de aproxi-mativ 15%. În paralel, a fost extins şi serviciul Fulfilment by eMAG, prin care compania preia de la selleri tot ceea ce înseamnă operaţiuni logistice, dar şi relaţia cu clienţii. „Numărul partenerilor înscrişi în acest program s-a dublat în 2024 şi în prezent sunt peste 6.000 de selleri care folosesc această soluţie pentru a-şi eficientiza operaţiunile, astfel încât ei să se poată concentra pe creşterea afacerii. Mai exact, ceea ce facem prin Fulfilment este să ne ocupăm de întregul flux operaţional – de la recepţionarea pro-duselor, la depozitare, ambalare, livrare către clienţi, procesarea retururilor şi servicii de customer care”, afirmă reprezentanta eMAG.

    Acest model contribuie direct la creşterea conversiilor, estimarea companiei fiind că sellerii înscrişi în acest program au, în medie, cu 50% mai multe vânzări decât cei care livrează pe cont propriu, în special datorită timpului de livrare pentru produsele aflate în depozitele eMAG. „Asta pentru că depozitele noas-tre funcţionează nonstop, ceea ce permite procesarea rapidă a comenzilor şi o capacitate constantă de livrare next-day. În Bulgaria şi Ungaria, livrarea durează cu una până la două zile mai mult, însă depunem eforturi continue pentru a reduce aceste termene”, spune Stejara Pircan. Astăzi, marketplace-ul gene-rează peste 40% din totalul vânzărilor şi mai mult de jumătate din comenzile plasate pe eMAG.

     

    Ce vor aduce următorii cinci ani?

    „Noi trebuie să facem predicţii că trebuie să investim, trebuie să angajăm oameni. Calculele noastre plasează e-commerce-ul la o creştere de 10% în 2025. S-au făcut investiţii mari în e-commerce în 2024, nu doar de către eMAG, ci şi de jucători din piaţa de curierat care au investit, au extins capacităţi de li-vrare, au crescut foarte mult folosirea de soluţii de finanţare în checkout. Nu trebuie să uităm de toate beneficiile care vor veni ca urmare a adopţiei inteligenţei artificiale. Şi toate lucrurile astea eu zic că pot să ne conducă către un avans de 10% la nivel de sector“, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG Group, în cadrul conferinţei ZF Ecommerce Summit 2025.

    Arthur Rădulescu este de părere că piaţa va fi tot mai polarizată dar şi mai sofisticată. Jucătorii locali care vor reuşi să combine scalabilitatea cu agilitatea vor avea un avantaj semnificativ. „Tehnologiile emergente, precum AI generativ şi abordarea descentralizată de tip everything as a service (XaaS), vor transforma modelul tradiţional de e-commerce într-un ecosistem digital mult mai conectat şi personali-zat.” În acelaşi timp, adaugă reprezentantul MerchantPro presiunea pe marjele comercianţilor va impune eficienţă operaţională, dar şi investiţii constante în experienţa clientilor pentru a asigura loializare, în ex-tindere şi în brand, pentru a face faţă concurenţei din partea giganţilor internaţionali. 

    La capitolul tendinţelor, Narcis Horhoianu identifică optimizarea omnichannel, pentru integrarea experi-enţei online cu cea din magazin. „În cazul nostru, toate ofertele disponibile în magazine sunt transpuse şi în platformele digitale Bringo, Tazz, Glovo şi Bolt Food, astfel încât clienţii să se bucure de preţuri avantajoase pentru produsele preferate, în funcţie de tipul de magazin de unde au loc livrările. De exem-plu, în Bringo avem până la 50.000 de articole disponibile, în funcţie de oferta disponibilă în magazin. Mai mult, avem un portofoliu divers de produse din diferite categorii ce pot fi achiziţionate online.”

    Privind spre următorii cinci ani, reprezentanta eMAG se aşteaptă la o adopţie tot mai mare a comerţului online, dincolo de categoriile tradiţionale, şi o extindere rapidă la nivel regional, inclusiv în mediul rural. Această tranziţie este accelerată de faptul că e-commerce-ul devine tot mai accesibil, convenabil şi relevant pentru nevoile clienţilor, fiind alimentat de progresele în inteligenţă artificială. „La eMAG, ob-servăm aceste tendinţe prin adopţia rapidă a produselor şi serviciilor care răspund acestor nevoi. AI-ul generează lunar peste 1 milion de recomandări personalizate, iar funcţia Snap, care permite căutarea doar în baza unei imagini, a fost utilizată de peste 500.000 de ori în primele luni de la lansare”, povesteşte Stejara Pircan. Ea adaugă că soluţiile de plată flexibile contribuie la accesibilitate, oferindu-le clienţilor posibilitatea de a-şi achiziţiona produsele dorite într-un mod adaptat bugetului propriu. În prezent, peste 3 milioane de clienţi eMAG sunt eligibili pentru a accesa soluţiile din My Wallet – fie plata în 30 de zile, fie în patru sau şase rate cu dobâdă zero sau până la 36 de rate cu dobândă fixă – în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Stejara Pircan se aşteaptă ca trendul ascendent să continue şi comerţul electronic să câştige teren în toate cele trei ţări în care operează eMAG. Acum e-commerce are o penetrare de aproximativ 11% în România în total retail şi procentul este puţin mai mic în celelalte două ţări. Prin comparaţie, în pieţe mai dezvoltate din Europa Centrală, acest indicator depăşeşte 15%, potrivit Euromonitor. „Asta înseamnă că spaţiu de creştere există, iar accelerarea va veni din investiţii constante în tehnologie şi infrastructură. De altfel, tehnologia creează noi oportunităţi de creştere pentru întreaga piaţă, iar aderarea completă la spaţiul Schengen a deschis perspective reale pentru ca România şi antreprenorii români să devină jucători competitivi pe pieţele internaţionale.”

    În opinia lui Arthur Rădulescu, tendinţele sunt clare: automatizare, internaţionalizare, personalizare şi viteză. Oportunităţile vin din penetrarea mediului rural, ascensiunea Gen Z, evoluţia marketplace-urilor şi tranziţia către formate de conţinut video-commerce. În acelaşi timp, provocările ţin de fiscalitate, concurenţă regională şi loializarea consumatorilor într-o piaţă ultra-competitivă. E un moment în care viteza de adaptare face diferenţa. „Bineînţeles, AI-ul va juca un rol important în următorii ani şi cred că poate fi privit atât ca oportunitate, cât şi ca provocare, pentru că va pune multă presiune pe reinventarea modelelor de business tradiţionale, cu care ne-am obişnuit. Este posibil să ne aflăm la începutul unei revoluţii care să schimbe nu doar e-commerce-ul şi modul în care funcţionează retailul, ci întreaga lume”, conchide Arthur Rădulescu. 

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 79 – Serghei Bulgac, director general, Digi Communications

    Numit în funcţia de director general al RCS & RDS în 2015, după ce a deţinut rolul de vicepreşedinte al finanţelor corporative, Serghei Bulgaac coordonează în prezent o echipă de peste 10.000 de angajaţi. S-a alăturat echipei RCS & RDS în 2003 şi, doar doi ani mai târziu, a devenit membru al Consiliului de Administraţie. Anterior, şi-a construit experienţa ca Corporate Finance Associate la EPIC (European Privatization and Investment Corporation) şi ca analist de cercetare la Eastbrokers, o companie de brokeraj. Sub conducerea sa, compania Digi Communications, listată la bursă sub simbolul DIGI, a raportat în al doilea trimestru venituri consolidate de 474,7 milioane de euro, în creştere cu 13,4%, şi un profit de 28,8 milioane de euro, dublu faţă de perioada similară din 2023. EBITDA ajustată a urcat cu 16,5%, ajungând la 170,2 milioane de euro. În primele şase luni ale anului, veniturile au crescut cu 13%, până la 921 milioane de euro, iar profitul s-a dublat, atingând 54,3 milioane de euro.

  • Ce s-ar întâmpla dacă Apple ar încerca să-şi producă telefoanele exclusiv pe teritoriul american, după ce producerea lor în China pare imposibilă?

    Într-o lume globalizată, lanţurile de aprovizionare au devenit o reţea complexă în care costul, nu naţion-alitatea, dictează deciziile. Dar ce s-ar întâmpla dacă Apple ar încerca să-şi producă telefoanele exclusiv pe teren american?

     

    Este imposibil de făcut un iPhone „Assembled in USA” sau doar prea scump?

     

     

    2012.

    CEO-ul de la Apple, Timothy D. Cook, i-a anunţat la televizor pe americani că emblematica sa companie de tehnologie îşi propune să construiască un computer Mac în SUA. Ar fi fost primul produs Apple fabri-cat de muncitori americani după ani de zile. Iar un Mac Pro, un computer top-of-the-line, ar fi fost scos pe piaţă cu o inscripţie neobişnuită: „Assembled in USA”. În cale i-a stat… un şurub foarte mic. 

    Când Apple a început să producă computerul de 3.000 de dolari în Austin, Texas, a avut probleme în a găsi toate şuruburile de care avea nevoie, au povestit pentru The New York Times trei persoane care au lucrat la proiect. Apple producea pe atunci în China, unde avea la dispoziţie fabrici locale care puteau livra rapid  cantităţi vaste de şuruburi de orice fel de mărime. În Texas, deşi se spune că acolo totul este mare,  oferta de şuruburi nu era. Pentru aceste componente, colaboratorul Apple era o companie numită Caldwell. În urmă cu un deceniu, adică în 2002, producătorul putea livra fără problemle şuruburi de orice fel în cantităţi mari, aşa cum avea nevoie grupul de tehnologie. Dar cererea s-a redus pe măsură ce in-dustria manufacturieră s-a mutat în China. Caldwell a trebuit să-şi înlocuiască utilajele cu unele mai precise, destinate unei producţii mai specializate. Apple şi-a comandat în cele din urmă şuruburile din China. Dar acestea au fost doar una din problemele care au amânat timp de luni de zile lansarea vânzărilor cumputerului “Assembled in USA”.

     

    2019.

    Preşedintele Americii, Donald Trump, cere companiilor americane “să înceapă să-şi construiască nebuniile de calculatoare şi alte chestii în ţară”. A fost vizat şi Apple. Micul şurub-problemă din 2002 a fost dat ca exemplu de obstacol în calea producţiei în SUA. Nicio ţară, cu atât mai puţin SUA, nu se putea compara cu China la avantajele pe care i le ofereau costurile, infrastructura, pregătirea muncitorilor şi flexibilitarea fabricilor. Totuşi, Apple începuse în 2017 să producă versiuni mai ieftine de iPhone în India. 

     

    2025.

    Trump cere din nou ca Apple să-şi producă iPhone-urile în SUA. 

     

    2030. 

    Directorul executiv al Apple, Tim Cook, urcă pe scenă, face scheme cu noua sa baghetă magică Apple şi strigă „Apple-cadabra!”, fluturând o cârpă neagră.

    Şi face să apară ca prin magie în faţa publicului iPhone-ul fabricat în America! Asamblat cu mulţi bani, oameni, timp… şi sclipici, scrie The Wall Street Journal.

     Pe termen scurt, protecţionismul comercial al preşedintelui american Donald Trump ar putea însemna iPhone-uri mai scumpe. Obiectivul său pe termen mai lung este de a reloca producţia de înaltă tehnolo-gie în SUA, inclusiv vaca muls de bani a Apple.

     „Armata de milioane şi milioane de fiinţe umane, care înşurubează mici şuruburi pentru a face 

    iPhone-uri – genul ăsta de lucruri vor veni în America”, a declarat secretarul pentru comerţ Howard Lut-nick la Face the Nation, o emisiune a CBS. „Dar producţia va fi automatizată”, a adăugat el.

     Doar că iPhone-urile conţin o varietate de piese sofisticate, provenite din multe ţări şi asamblate îm-preună în principal în China, unde producţia de electronice a fost perfecţionată de-a lungul unei gen-eraţii. America nu are fabrici care să semene cu cele chinezeşti şi nici nu are forţă de lucru calificată pentru a asambla iPhone-uri la scara la care o face China.

    WSJ a adunat un grup de experţi în producţie şi tehnologie pentru a afla cât de greu ar fi pentru Apple să aducă producţia de iPhone în SUA. Răspunsul scurt? Ar fi mai uşor de învăţat un vultur pleşuv să folo-sească o şurubelniţă.

     Experţii au fost unanim de acord. Ar fi imposibil de produs în SUA toate  componentele dintr-un iPhone şi aparatele să fie asamblate în fabrici americane. Însă transferul unei părţi din producţie în America nu ar fi o idee total nebunească. În interiorul unui iPhone există piese din peste 40 de ţări diferite, cu cele mai complexe şi specializate componente provenind de la şase state, spune Gary Gereffi, profesor emerit la Universitatea Duke, care de decenii studiază producţia globală. În prezent, multe dintre aceste piese sunt fabricate în – sau în apropiere de – China, care beneficiază de proximitatea cu Taiwan, Coreea de Sud şi Japonia. Singura cale realistă către asamblarea iPhone-ului în SUA este ca Apple să-şi reconstruiască lanţul de aprovizionare prin transferarea unora dintre componen-tele sale cheie de producţie în regiunea mai largă America de Nord, spune Gereffi, cu unele piese fabri-cate în Mexic şi Canada – poate chiar în Europa de Vest. Dacă în SUA ar începe în următorii trei până la cinci ani o operaţiune de asamblare, aceasta ar depinde totuşi şi de piese din Asia. Chiar dacă fi-nanţarea nu ar fi un obstacol, Gereffi estimează că ar dura 3-5 ani pentru a se ajunge la amploarea şi calitatea necesare pentru ca americanii din diverse fabrici să poată munci împreună la producţia pur americană.

    Pe termen scurt, protecţionismul comercial al preşedintelui american Donald Trump ar putea însemna iPhone-uri mai scumpe. Obiectivul său pe termen mai lung este de a reloca producţia de înaltă tehnolo-gie în SUA, inclusiv vaca muls de bani a Apple. „Armata de milioane şi milioane de fiinţe umane, care înşurubează mici şuruburi pentru a face iPhone-uri – genul ăsta de lucruri vor veni în America”, a declarat secretarul pentru Comerţ Howard Lutnick. „Dar producţia va fi automatizată”, a adăugat el.

    Asamblarea iPhone-ului în SUA ar necesita un număr semnificativ crescut de mâini muncitoare, atât umane, cât şi robotice. Nu ar fi imposibil de cumpărat echipamentul de producţie necesar, dar ar putea fi mai dificil de găsit suficienţi oameni capabili să-l pună la treabă, spune Tinglong Dai, profesor de busi-ness la Universitatea Johns Hopkins, care studiază lanţurile globale de aprovizionare. „Avem o penurie gravă de forţă de muncă”, spune el, „şi ne-am pierdut arta de a produce la scară mare”. Foxconn, care asamblează iPhone-uri, a declarat că are 300.000 de angajaţi în Zhengzhou, China, alias „iPhone City”. Ca răspuns la taxele vamale ale lui Trump, Apple intenţionează să aprovizioneze piaţa cu mai multe iPh-one-uri asamblate în India, potrivit WSJ. India are, de asemenea, o forţă de muncă semnificativă în producţia manufacturieră. SUA nu au. Găsirea de muncitori este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă fabricile americane existente. Apoi, există decalajul de competenţe. 

    Într-un interviu din 2017 pentru Fortune, Cook a spus că stimulentul pentru a asambla în China nu era forţă de muncă ieftină. „Produsele pe care le avem necesită echipamente cu adevărat avansate”, a spus el, dând din cap către utilajele sofisticate cu care este fabricat iPhone-ului. “În SUA, dacă ai organiza o întâlnire a inginerilor pentru utilaje  nu sunt sigur că ai putea umple o cameră. În China, ai putea umple mai multe terenuri de fotbal.” Roboţii pot ajuta cu ambalare şi testare, dar pentru sarcini precum dirijar-ea cablurilor, lipirea şi, da, înşurubarea de şuruburi mici încă este nevoie de oameni, spune Dai. Pentru toate acestea va fi nevoie de mulţi bani. Mulţi bani şi multe resurse. Preşedintele Trump a subliniat dorinţa Apple de a cheltui 500 de miliarde de dolari pentru producţia din SUA. Dar angajamentul compa-niei este în mare parte pentru o fabrică din Houston destinată producţiei de servere AI, nu de iPhone-uri. Apple ar trebui să cheltuiască mai mult pentru a construi ecosistemul de producţie pentru un iPhone All-American. Şi chiar dacă ar fi să fie aşa, se pune întrebarea dacă compania ar fi capabilă să menţină cali-tatea iPhone-ului în timp ce vinde aparatele la preţurile actuale.

     

    „Nu”, este răspunsul tuturor.

    Un iPhone de 1.000 de dolari fabricat complet în SUA ar fi un produs de calitate scăzută, cel puţin la în-ceput, explică Dai. „SUA au capacitatea de a produce piese pentru smartphone-uri în unele regiuni, dar ce s-ar produce acolo n-ar fi de cea mai bună calitate.” America ar trebui să recupereze zeci de ani de experienţă pe care Japonia îi are în ceea ce priveşte camerele foto, sau pe care Coreea de Sud îi are în ceea ce priveşte ecranele.

    Există un impuls pentru producţia americană de semiconductori. TSMC, cel mai mare producător de ci-puri din lume şi partener al Apple, a promis că va construi mai multe fabrici în Arizona. Dar deocamdată cele mai avansate cipuri ale companiei, inclusiv Apple, pot fi produse doar în Taiwan.

    În 2017, în timpul primei administraţii a lui Trump, Foxconn a anunţat planuri de a construi ecrane TV în Wisconsin la o fabrică cu 

    13.000 de muncitori. Colosul taiwanez şi-a restrâns drastic angajamentul – a creat doar aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Costurile de producţie s-au dovedit a fi „de patru până la cinci ori mai mari” decât în China, spune Jeff Fieldhack, director de cercetare la Counterpoint Research.

    Înainte ca Trump să împingă America în război comercial cu China, estimează Fieldhack, Apple ar fi putut începe să producă în SUA în cinci ani, presupunând că banii nu ar fi fost o problemă.

    Dar cu noile taxe vamale şi tarife care ameninţă să crească preţurile nu doar la componentele iPhone, ci şi pe cele ale materialelor necesare construirii  fabricii – cheresteaua, oţelul, betonul – drumul lung devine şi mai lung.   

     

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru