Category: Business Hi-Tech

Noile tehnologii, precum inteligenţa artificială (AI), au fost sau încă sunt văzute cu scepticism de oameni, însă Ioana Văcăraşu – în prezent cofondatoare şi Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI, care a dezvoltat o soluţie AI pentru listarea produselor în e-commerce – a privit lucrurile dintr-o altă perspectivă.

Ce m-a atras iniţial către tehnologie a fost potenţialul său de a rezolva probleme umane la scară largă. M-a fascinat mereu cum sistemele – fie ele digitale sau sociale – pot crea punţi acolo unde există prăpăstii, cum pot apropia oameni şi idei care altfel s-ar fi pierdut. Pentru mine, tehnologia nu a fost niciodată doar un instrument; a fost un partener în progres. Rezonează profund cu dorinţa mea naturală de a găsi eficienţă şi de a îmbunătăţi lucrurile, fie ele mari sau mici. Când îmi concentrez atenţia asupra unui lucru, văd instinctiv cum ar putea fi rafinat şi rareori mă pot opri până nu fac acel pas înainte. În acest sens, tehnologia se simte ca o extensie firească a acestei perspective – un asistent de încredere care transformă ideile în realitate”, spune într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Ioana Văcăraşu, cofondatoare şi Chief Growth Officer în cadrul Dyver.AI.

La început, nu a avut mentori în sensul clasic, dar a avut experienţe care i-au arătat ce poate face tehnologia: cât de mult timp poate economisi, câtă claritate poate aduce în luarea deciziilor, cât de elegant poate transforma un obiectiv vag într-un rezultat concret. „Aceste revelaţii nu au venit de la o singură persoană, ci din context – din oamenii cu care am lucrat, din provocările pe care le-am întâlnit, din lecţiile subtile pe care le-am absorbit de-a lungul drumului.”

Astfel, drumul ei în tehnologie pare o împletire firească între latura ei raţională şi cea creativă. „Soluţiile sunt pentru mine un mod de a fi, iar tehnologia este cel mai extraordinar instrument pe care îl avem la dispoziţie pentru a le da viaţă. În prezent, cu automatizarea şi inteligenţa artificială care amplifică ceea ce poate fi realizat, simt că oportunităţile sunt infinite”, mai spune Ioana Văcăraşu.

Drumul ei în domeniul tehnologiei a fost, la început, unul neaşteptat, mai ales într-o industrie unde predominau bărbaţii, dar dorinţa de a adresa nevoile pieţei şi de a transforma realităţi concrete în soluţii digitale a fost ceea ce a ghidat-o în parcursul său. 

A ajuns în acest domeniu dintr-o pasiune deosebită pentru analiza pieţei şi soluţionarea problemelor reale prin mijloace inovative. Ioana Văcăraşu a lucrat ani buni în diverse domenii, de la marketing şi vânzări, până la managementul de produs, iar experienţa acumulată a fost fundamentul pe care şi-a construit viziunea actuală. „Când am intrat în tehnologie, nu era atât de uşor să înţelegi cum ar putea aceasta să aibă un impact semnificativ într-un domeniu precum comerţul electronic. La început, eram puţin copleşită de complexitatea industriei, dar mi-am dat seama rapid că există o legătură directă între inovaţia digitală şi creşterea eficienţei în afaceri. Am început să învăţ rapid, să mă implic în dezvoltarea de soluţii care să ajute companiile să îşi vândă produsele mai eficient, folosind tehnologia ca instrument cheie”, îşi aminteşte Ioana Văcăraşu despre primele sale experienţe în tech.

Ea spune că că drumul ei ca antreprenor este încă la început, iar ecosistemul de start-up-uri – mai ales cel internaţional şi regional, unde interacţionează frecvent – devine tot mai divers. „Am avut norocul să mă dezvolt în medii în care genul meu nu a fost un factor definitoriu, ci mai degrabă un context în care am putut să mă exprim liber, să las competenţele mele să vorbească înaintea oricărei etichete.”

Desigur, au existat momente în care a simţit că dinamica se schimbă în funcţie de cine se află în cameră. „Uneori, deciziile par să fie luate mai uşor între bărbaţi, un fel de reflex cultural care, deşi subtil, poate influenţa ritmul conversaţiei. Dar în loc să iau aceste momente personal, le-am privit ca pe nişte piese de puzzle – fragmente ale unui peisaj mai mare. Am învăţat să navighez printre aceste situaţii recunoscând tiparele din timp.” Şi uneori, asta a însemnat să implice un coleg bărbat în discuţiile finale sau să-l roage să semneze un email, nu ca o concesie, ci ca o metodă de a păstra lucrurile în mişcare.

Pe de altă parte, Ioana Văcăraşu a întâlnit mulţi oameni care au apreciat felul în care abordează problemele: cu precizie, bazată pe date şi logică clară. „Aceste momente îmi amintesc că adevărata compatibilitate într-o relaţie profesională nu e dictată de gen, ci de stilul şi perspectiva pe care le aduci în joc. Femeile nu şi-au croit drumuri pentru a demonstra ceva, ci pentru că ideile lor au valoare, soluţiile lor funcţionează iar adevărul lor rezonează.”

Totuşi, e adevărat că există o presiune nescrisă de a demonstra constant că aparţii – mai ales în momentele de îndoială sau de bias subtil, mai spune Ioana Văcăraşu. „Dar oare nu se aplică asta tuturor, într-un fel sau altul? Pentru mine, aceste provocări nu sunt blocaje, ci oportunităţi de a mă adapta şi de a răspunde. Fiecare dinamică îşi are propriul ritm, fiecare obstacol ascunde o soluţie. Puterea reală stă în a întâmpina aceste momente cu flexibilitate, graţie şi o concentrare neclintită asupra scopului pe care îl urmăreşti.”

Depăşirea obstacolelor legate de prejudecăţi sau stereotipuri începe, de cele mai multe ori, prin acceptarea complexităţii domeniului în care lucrăm, explică antreprenoarea. În tehnologie – şi mai ales în inteligenţa artificială – provocările nu sunt doar tehnice, ci adesea ţin de aşteptări şi înţelegere. „Să luăm de exemplu AI-ul în eCommerce. Există un val de entuziasm – companii care îşi doresc să integreze AI în procesele lor, sperând că va rezolva imposibilul. Dar această efervescenţă vine, de multe ori, cu promisiuni exagerate, aşteptări greşite sau implementări defectuoase.” Astfel, sunt echipe care adoptă asistenţi generici, precum ChatGPT sau Gemini, cu speranţe mari, doar pentru a se confrunta cu dezamăgiri atunci când aceste instrumente nu oferă rezultatele aşteptate – nu din cauza tehnologiei în sine, ci din lipsa unui plan adaptat nevoilor lor specifice, punctează Ioana Văcăraşu.

Ea spune că Dyver se află la o intersecţie între inovaţie şi educaţie. „Cheia e să livrăm soluţii dar să arătăm şi cum pot fi ele folosite eficient. Credinţa noastră e simplă: tehnologia ar trebui să împuternicească oamenii, nu să-i copleşească. De aceea construim această unealtă care simplifică lucrurile complexe, permiţând echipelor să facă ceea ce ştiu mai bine – să îşi crească businessul, să fie creative şi să se concentreze pe punctele lor forte.” Spre exemplu, sunt companii care, după o discuţie cu reprezentanţii Dyver, au încercat să construiască automatizări interne. Însă au descoperit rapid resursele imense de timp, expertiză şi bani necesare pentru a face acest lucru. 

„După ce au investit zeci de mii de euro şi au deviat echipe întregi de la activitatea lor principală, au realizat că riscurile şi costurile erau mult prea mari. Alte companii – mai ales cele mai mici sau agenţiile de conţinut – au experimentat cu instrumente AI de bază pentru a-şi eficientiza procesul de creare de conţinut. Dar s-au lovit repede de dificultatea de a menţine o calitate consistentă şi de a respecta liniile care definesc brandul.”

Iar Dyver este conceput să răspundă acestor realităţi. „Ne folosim de expertiza combinată a cofondatorilor (eCommerce data, SEO, automation) şi tehnologie de ultimă generaţie pentru a crea soluţii intuitive care execută sarcini anevoioase şi transformă procesele în întregime. Pentru noi, inovaţia nu înseamnă mai multă complexitate – înseamnă să facem munca mai inteligentă, mai rapidă şi mai satisfăcătoare”, explică antreprenoarea. Tot ea adaugă că dezvoltarea unui start-up în România seamănă cu încercarea de a construi un avion în timp ce zbori cu el. „Resursele nu sunt întotdeauna perfecte, dar ingeniozitatea şi energia din ecosistem compensează din plin. Ecosistemul nostru de start-up-uri este ambiţios, colaborativ şi plin de potenţial. Este locul perfect pentru ca o idee precum Dyver să prindă rădăcini şi să crească. Cu ajutorul infrastructurii noastre bazate pe inteligenţă artificială, ne concentrăm pe o problemă adesea trecută cu vederea în eCommerce: simplificarea, accelerarea şi scalarea procesului de integrare a datelor despre produse. Practic, automatizarea pe care o oferim dă afacerilor libertatea de a creşte dincolo de limitările manuale, indiferent de resurse, graniţe sau categorii.”

Totuşi, ecosistemul start-up-urilor tech din România mai are loc pentru dezvoltare, consideră Ioana Văcăraşu. „Avem o abundenţă de talent şi creativitate, dar accesul la finanţare, mentorat şi infrastructură rămâne, de multe ori, în urmă faţă de huburile globale. Pentru ca acest ecosistem să prospere cu adevărat, avem nevoie de punţi mai puternice – conexiuni care să lege talentul de oportunităţi, indiferent de geografie.”

Companiile mari din România au şansa de a revitaliza ecosistemul start-up-urilor, beneficiind, în acelaşi timp, de energia şi agilitatea antreprenorilor tineri, este de părere Ioana Văcăraşu. Astfel, prin implicare directă, companiile mari pot oferi resurse precum acces la traininguri, mentorat sau chiar spaţii de birouri nefolosite. „La nivel global, iniţiative precum PwC’s Scale, care conectează start-up-uri cu corporaţii şi investitori, sau BMW’s Startup Garage, care colaborează direct cu inovatori, demonstrează ce este posibil. Aceste parteneriate creează un efect de undă: îi fac pe antreprenori să se simtă susţinuţi şi, în acelaşi timp, îmbogăţesc companiile cu idei şi perspective noi. Este, cred, un model care ar putea aduce o valoare extraordinară şi pe scena start-up-urilor din România.”

De altfel, ea consideră că încurajarea mentoratului şi colaborării ar ajuta şi ar duce la dezvoltarea mai rapidă a industriei de tehnologie şi start-up-uri din România. „Industria IT din România are oameni talentaţi şi resurse extraordinare, dar uneori cunoştinţele rămân limitate la grupuri restrânse. Mi-ar plăcea să văd profesionişti care îşi împărtăşesc lecţiile în mod deschis – experienţele lor pot deveni repere pentru cei care vin din urmă. Cred că inovaţia apare acolo unde oamenii îşi împărtăşesc cunoştinţele şi construiesc împreună. O industrie care valorizează colaborarea este una în care oricine îşi poate găsi locul şi poate contribui cu ceea ce are mai bun.”

Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o din experienţa cu Dyver.ai de până acum este despre echilibru – în toate sensurile sale. Practic, antreprenoarea consideră că un start-up este un carusel constant de emoţii. „Entuziasmul pe care îl simţi când utilizatorii îţi laudă produsul, frustrarea de a amâna o funcţionalitate pentru că infrastructura are nevoie de atenţie mai întâi, dezamăgirea unui refuz şi bucuria micilor victorii.”

Astfel, fiecare zi vine cu suişuri şi coborâşuri, iar abordarea acestora cere răbdare, perspectivă şi capacitatea de a îmbrăţişa schimbarea. „Nimic din ceea ce am construit la Dyver.ai nu a fost perfect de la început. Unele funcţionalităţi nu au rezonat aşa cum ne-am dorit, dar nu am văzut asta ca pe un eşec, ci ca pe un feedback valoros – un semnal despre ceea ce trebuia ajustat şi îmbunătăţit. Acest mod de a privi lucrurile ne-a susţinut creşterea.”

Ioana Văcăraşu vede lucrurile ca un dans continuu între încrederea în viziunea fondatorilor şi modestia de a recunoaşte că nu au întotdeauna toate răspunsurile. „Călătoria aceasta ne-a învăţat să preţuim mai mult decât marile realizări exact acele momentele tăcute care modelează munca noastră: conversaţiile profunde, dialogurile dificile, revelaţiile neaşteptate, deciziile luate în cadrul proceselor noastre de tip Start. Stop. Continue.”

Dar există şi o latură mai puţin vizibilă a acestui drum – temerile pe care le poartă în linişte mulţi fondatori: frica de a nu şti suficient, de a nu reuşi, de a pierde ritmul. 

„Paradoxal, aceste temeri ne ţin ancoraţi. Ne motivează să rămânem curioşi, să ne bazăm pe punctele forte ale echipei şi să ne adaptăm. Mai presus de toate, ele ne amintesc că acest parcurs poate fi văzut prin rezilienţa de care dăm dovadă, prin învăţare şi prin bucuria de a crea ceva semnificativ împreună.”

 T-ul, o industrie a bărbaţilor? Oportunităţile există şi pentru femei şi pentru bărbaţi, însă accesul la ele este diferit, consideră Ioana Văcăraşu. „Reprezentarea, mai ales în rolurile de conducere, rămâne o provocare. Când tinerele femei nu văd pe cineva ca ele conducând o echipă tehnică sau fondând o companie, poate fi mai greu să-şi imagineze că acel spaţiu le aparţine şi lor.” Iar reducerea acestui decalaj depinde de crearea unor contexte care să le ofere sprijin – mentorat, vizibilitate şi încurajare pentru a face pasul înainte. „Bariera nu este doar structurală, ci uneori şi culturală, legată de obiceiuri sau aşteptări nespuse. Aşadar, soluţia este să construim o cultură în care aceste oportunităţi devin fireşti şi în care fiecare voce are receptor.”

Ea le sfătuieşte pe femei să înceapă de acolo unde se află, chiar dacă totul pare mic sau nesemnificativ. „Dyver.ai a început ca nişte simple conversaţii despre o problemă pe care ne doream să o rezolvăm. Progresul nu vine din aşteptarea perfecţiunii, ci din curajul de a face primii paşi, chiar dacă sunt imperfecţi. Eu aici recunosc, încă mai am de învăţat. Ce am văzut nu doat la noi cât şi la alte start-up-uri este că nu primele încercări îţi vor defini drumul, ci faptul că ai avut curajul să începi.”

De asemenea, e important să se înconjoare de oameni care rezonează cu ele şi cu viziunea lor. „Fie că sunt membri ai echipei, mentori sau prieteni în care ai încredere, aceştia îţi pot oferi perspective care te provoacă şi te susţin în acelaşi timp. Să construieşti ceva de unul singur poate fi un proces copleşitor şi uneori prea solitar pentru timpurile noastre şi aşa încercate de înstrăinare. Energia colectivă a unei comunităţi este ceea ce te va ajuta să mergi mai departe.”

Fii pregătită să primeşti feedback, dar ia-l cu o doză de discernământ, mai transmite Ioana Văcăraşu. „Oamenii vor proiecta asupra ta propriile lor îndoieli sau presupuneri, uneori fără să-ţi înţeleagă pe deplin ideea. Vei auzi întrebări precum «De ce nu încerci altceva?» sau «Nu face deja cineva asta?». Aminteşte-ţi că nimeni nu cunoaşte subiectul mai bine decât tine. Păstrează-ţi entuziasmul pentru viziunea ta şi rămâi ancorată în cercetare. Fă eforturi să te menţii cu un pas înaintea competiţiei, dar nu lăsa comparaţiile să te distragă de la scopul tău.” Cea mai importantă, punctează antreprenoarea, este încrederea că modul unic în care vezi lumea este ceea ce dă valoare ideii tale. „Progresul este un joc al numerelor, iar fiecare pas – fiecare întrebare, fiecare provocare – te aduce mai aproape de locul unde trebuie să fii. Bucură-te de proces.”

Potrivit Organizaţiei Femeilor Antreprenor (OFA), aproximativ 37% dintre afacerile la nivel global sunt deţinute de femei, stimulând creşterea economică şi generând noi oportunităţi. Potrivit unui studiu realizat de OFA în anul 2023, una din patru companii din România este deţinută de femei, cu o rată medie a profitului net aproape dublă faţă de cele cu acţionariat 100% masculin. În acelaşi timp, aproximativ 600.000 de femei sunt acţionare sau asociate în companii active în mediul de afaceri din România.

„Evoluţia femeilor în tech nu este doar despre ele. Este despre noi toţi. O industrie care aduce femei în prim-plan devine mai umană, mai plină de nuanţe. În următorii ani, cred că vom vedea femei conducând proiecte care inovează, care schimbă vieţi. Vor aduce un alt fel de atenţie – la detaliu, la impact, la oameni”, conchide Ioana Văcăraşu.  

Carte de vizită Ioana Văcăraşu

1. A terminat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, atrasă mai puţin de fluxul rapid al ştirilor şi mai mult de ceea ce rămâne în urma lor, de ideea că poveştile bine spuse pot da un pic mai mult sens lumii.

2. Se visa fotojurnalistă, încercând să prindă în cadru adevăruri. A fost o vreme în care a învăţat să privească dincolo de suprafaţă, să caute detalii, nuanţe, explicaţii, interpretări. A desprins un soi de analiză, de gândire critică care a însoţit-o în toate momentele cheie ale vieţii. 

3. Un Erasmus în Helsinki i-a deschis orizonturi noi – nu doar către oameni şi locuri diferite, ci şi către puterea dialogului intercultural şi a învăţării prin schimburi reale, curiozitate şi dezbatere, o relaţie nouă profesor-student.

4. La masterul de la UNARTE, a descoperit limbajul vizual. Printre studii a strecurat mereu internshipuri şi voluntariate. Nu conta că nu erau plătite. 

5. A trecut prin diverse de locuri. Un radio unde a învăţat să prindă ritmul vorbelor spuse în direct. O agenţie de PR unde jongla cu comunicările oficiale pentru branduri mari. Apoi a ajuns într-un loc cu sertăraşe pline de surprize – Mediafax. Atmosfera de redacţie i-a rămas în memorie: „open space-ul plin de sunete şi vorbe, un spaţiu viu în care nu reuşeam să mă concentrez de prea mare încântare.”

6. Adevărata ei pasiune s-a conturat când a început să construiască, nu doar să creeze. În momentul în care a ridicat de la zero departamentul de content al primei agenţii SEO din România, ceva s-a schimbat (SEO Monitor, rebranded Upswing).

7. După multe experienţe, s-a „împiedicat” de tehnologie şi cuprinsă de curiozitate, cunoscând oameni talentanţi, împreună au pus bazele companiei Dyver.ai. În prezent, ea este cofondatoare şi chief growth officer al Dyver.ai.