BusinessMagazin

Category: Medical City News

  • „Reţeta” sportului sănătos

    Fie că vorbim de o rezoluţie de an nou, un eveniment pentru care vrem să arătăm bine ori pur şi simplu dorinţa de a face o schimbare sănătoasă în programul zilnic, activitatea fizică e oricând o idee bună. La ce riscuri ne expunem însă dacă începem să practicăm un sport fără a face înainte o vizită la cabinetul medical?

     

    Din punctul meu de vedere este foarte important să mergem la medic înainte de a începe să practicăm sport. Nu degeaba se cere adeverinţă medicală şi când ne înscriem copilul la o activitate sportivă. Medicul poate să facă o anamneză atentă şi un istoric medical detaliat care să scoată în evidenţă o patologie cardiovasculară care poate fi precipitată de efortul fizic”, a spus Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog, Enayati Hospital – parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş din România, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit ei, din acest punct de vedere adresabilitatea este foarte scăzută, puţini fiind cei care consultă un medic înainte să înceapă un efort fizic susţinut, prezentându-se cu preponderenţă în situaţiile în care încep să facă efort fizic şi să aibă simptomatologie din punct de vedere cardiovascular. „Atunci când te apuci de un sport şi nu eşti pregătit simptomatologia include durerile toracice anterioare, palpitaţiile, uneori sincopa postefort, adică o pierdere a stării de conştienţă după terminarea efortului fizic.”

     

    Sedentarismul, învins cu un minimum de efort

    La rândul său, vorbind despre riscurile la care ne expunem dacă nu practicăm sport, Paul Năstase, medic primar ortoped-traumatolog, Enayati Hospital, susţine că acestea sunt legate de sedentarism, vorbind aici în primul rând de durerile articulare care ne afectează viaţa de zi cu zi. În al doilea rând el menţionează toate toate durerile legate de aparatul musculoscheletal, care sunt în sinergie cu restul corpului. „Important este să ieşim puţin din sfera asta de sedentarism şi o să constatăm, spre surprinderea multor pacienţi, că dispar toate aceste neajunsuri.

    Sedentarismul favorizează degradarea articulaţiilor.” El spune că foarte predispuşi spre sedentarism şi afecţiunile aferente sunt în special pacienţii care au o muncă de birou şi nu prea frecventează sala de forţă sau nu fac activitate fizică. „Îi sfătuiesc să iasă un pic din sfera lor de confort şi să înceapă o activitate sportivă. Foarte mulţi au tendinţa să iasă la alergat în faţa blocului sau în parc. Sau unde găsesc, şi exact trecerea asta de la sub nivelul mării cum îmi place mie să-i spun la o activitate cu efort excesiv e o balanţă care nu poate fi controlată de către organism şi apar leziunile.”

    Cel mai mic efort pe care Paul Năstase îl recomandă este să mergem zilnic 10.000 de paşi, „deşi această cifră nu este bazată pe nimic ştiinţific. Dar este un prag pe care foarte mulţi pacienţi îl au ca un fel de trofeu.” Mersul pe jos este însă o nevoie fiziologică a corpului nostru şi nu reprezintă neapărat un efort fizic, spune el. „Dar în cazul unui pacient sau al unui om care nu face nici măcar acel minim necesar este bine să setezi un prag.”

    „Pacienţii care, de exemplu, au o muncă de birou opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, ar trebui să facă măcar de trei ori pe săptămână o activitate sportivă susţinută pentru sănătate.” 

    Paul Năstase, medic primar ortoped-traumatolog, Enayati Hospital

    Din punct de vedere ortopedic, el subliniază că fiecare om are totuşi nevoie de activitate fizică minim jumătate de oră pe zi. „Pacienţii care, de exemplu, au o muncă de birou opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, ar trebui să facă măcar de trei ori pe săptămână o activitate sportivă susţinută pentru sănătate.” Legat de riscurile din zona cardiovasculară la care sunt expuşi cei care îşi schimbă brusc obiceiurile privind activitatea fizică, Alexandra Dumitru subliniază că sportul nu declanşează afecţiuni cardiace ci poate să precipite o boală cardiovasculară subiacentă.

    „Sporturile recomandate din punct de vedere cardiovascular sunt cele care cresc frecvenţa cardiacă şi o menţin crescută. Astfel, se produce un antrenament al cordului şi corpul suportă mai bine orice fel de boală cardiovasculară.” Aici, recomandate sunt alergatul, mersul pe bicicletă, înotul, însă în oricare notează, din nou, că importantă e constanţa. „Ar trebui cel puţin 30 de minute de antrenament viguros, de cinci ori pe săptămână, care să ţină frecvenţa cardiacă crescută. Femeile de obicei apreciază clasele de spinning, de pilates, pe când bărbaţii apreciază mai mult alergatul în parc, mersul pe bicicletă – şi aş vrea să le recomand celor care merg pe bicicletă să facă, măcar o dată pe săptămână, şi un antrenament al trenului superior – partea superioară – torace, braţe, pentru că mersul pe bicicletă antrenează mai mult trenul inferior şi ai exerciţiu cardio, dar musculatura nu este toată antrenată în ciclism.”

    Recuperarea corespunzătoare, cheia unei operaţii reuşite

    Pe zona de ortopedie, Paul Năstase spune că, în principal, cele mai frecvente leziuni apar în schiul alpin şi în sporturile cu pivotare – fotbal, handbal, baschet. „Niciodată nu vă duceţi pe pârtie nepregătiţi. Întotdeauna trebuie să aveţi minim o lună şi jumătate – două luni în care să vă pregătiţi musculatura pentru aşa ceva.”

    În cazul leziunilor ortopedice, perioada de recuperare poate să dureze de la câteva săptămâni până la un an, un an şi jumătate, spune el. „Depinde foarte mult despre ce leziune vorbim. Dacă vorbim despre unele uşoare, care necesită un minim tratament, cum ar fi o infiltraţie intraarticulară sau periarticulară, după care pacientul intră într-un proces de recuperare medicală sub îndrumarea directă a unui medic de recuperare medicală, atunci lucrurile pot să se liniştească după hai să zicem două până la maximum şase-opt săptămâni. Dacă în schimb vorbim despre un pacient care a suferit o intervenţie chirurgicală, atunci lucrurile se complică foarte mult, în funcţie de intervenţia chirurgicală.”

    El notează că există intervenţii chirurgicale, precum ligamentoplastia de ligament încrucişat anterior, al căror succes e asigurat în proporţie de 80% de o recuperare postoperatorie conştiincioasă, experienţa ortopedului având un aport mult mai mic. „Eu întotdeauna vorbesc cu pacienţii mei înainte de intervenţia chirurgicală pentru a mă asigura că vor respecta întru totul acest proces de recuperare, foarte îndelungat (9 – 12 luni) şi cu competenţă destul de redusă. Evit să operez pacienţi care au alte priorităţi în viaţă pentru că mă expun pe mine la un risc de eşec al operaţiei.”

    În cazul recuperării cardiace postinfarct, Alexandra Dumitru atrage atenţia că, de obicei, în primul an de la un infarct miocardic pacientul face un nou infarct, citând totodată o statistică din SUA care arată că 1 din 4 pacienţi va repeta infarctul în primul an de la primul incident. „Acolo sunt mai multe programe de recuperare cardiovasculară. Dar începe şi în România să se dezvolte această nişă. Numai că pacienţii nu sunt nici direcţionaţi şi nici nu sunt educaţi în stilul acesta. Ei primesc un concediu medical de o lună de zile în care consideră că trebuie să stea, ceea ce este greşit. Cu cât se mai mobilizează mai precoce şi vin într-un program de recuperare cardiovasculară sau măcar sunt instruiţi cu privire la ce anume efort să facă, cu atât se pot recupera mai bine.”

    În încheiere, ea notează că nu e nici prea devreme, nici prea târziu să te apuci de sport – orice sport îţi face plăcere. Dar reaminteşte că este bine să consulţi înainte un medic, măcar pentru un sfat care să te poate ghida, în caz că există vreun risc. Potrivit Alexandrei Dumitru, şi pentru copii e benefică mişcarea, fie că vorbim de sporturile în aer liber sau la o sală de sport. „Dacă ei învaţă de mici să iubească mişcarea vor face până la bătrâneţe. Va fi ca un drog. Poţi să faci dependenţă şi de sport şi e o dependenţă sănătoasă.”

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”

    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home

    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • O direcţie cu mult potenţial

    În contextul în care în România se înregistrează una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire la nivel European, însă pe plan local nişa serviciilor medicale premium destinate vârstnicilor este prea puţin explorată, Wargha Enayati a luat iniţiativa şi a deschis în cadrul Enayati Medical City, primul oraş medical din România, un spital dedicat acestei categorii de pacienţi. Ce nevoi acoperă?

     

    La nivelul anului 2020, cred că vorbim de aproximativ 100.000 de noi cazuri oncologice diagnosticate în România şi aproximativ 55.000 de decese. Vorbim de un număr între 60.000 şi 70.000 de accidente vasculare cerebrale care se întâmplă anual în România. Toţi oamenii aceştia au nevoie de îngrijire medicală, în perioada pandemiei ei au fost cei mai afectaţi. Sunt cifre foarte importante, destul de dureroase, dar asta e realitatea cu care ne confruntăm”, a afirmat Vlad Antoniu, director în cadrul Enayati Hospital şi Enayati Home, în emisiunea BM Medical City News.

    Potrivit lui, România înregistrează la ora actuală şi una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire. „În acest context cred că problema principală este că suntem în urmă cu reacţia la îmbătrânire. S-a vorbit, şi e bine că s-a vorbit destul de mult în ultimii ani, de presiunea pe care această îmbătrânire o va aduce în sistemul de pensii. Cred că e vremea să ne uităm cu atenţie pe sistemul de îngrijiri medicale”, spune Vlad Antoniu, citând în continuare un studiu de anul acesta al Institutului de Statistică, care indică că în circa două decenii se va ajunge ca 50% din populaţia României să aibă peste 65 de ani. „Gândiţi-vă că majoritatea au nevoie de îngrijire geriatrică şi de boli cronice, pentru că până la urmă dorim şi noi să ajungem să trăim până la 85-90 de ani în standarde bune şi aceste soluţii nu prea există. Deci aici cred că e un lucru la care în viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm – să ţinem pasul cu cu Uniunea Europeană. Despre asta e vorba.”

    Ca răspuns la această nevoie a pieţei, a fost creat în paralel cu alte facilităţi ale Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi Enayati Hospital, unul dintre elementele centrale ale acestuia. Astfel, Enayati Medical City, „un complex medical care acoperă atât zona de spitalizare pentru boli cronice şi geriatrie – Enayati Hospital, cât şi zona rezidenţială, Enayati Home”, şi nu numai. În acelaşi loc există zona de spital de oncologie, o policlinică cu peste 60 de specialităţi medicale şi, de asemenea, servicii de radioterapie şi imagistică, „toate împreună cu partenerii noştri”, adaugă Vlad Antoniu. Plecând de la realităţile României actuale – „un număr de aproximativ 20% din populaţia ţării cu vârsta de peste 65 de ani şi aproximativ 3 milioane de bolnavi cronic”, acest întreg ecosistem medical s-a dezvoltat în mod firesc. Cifrele, adaugă el, sunt uriaşe şi toţi aceşti oameni au nevoie de sprijin medical, pentru ca viaţa lor să continue în cele mai bune condiţii şi să se poată bucura de lucrurile de care au nevoie. „Dar pentru asta, atât vârstnicii, cât şi bolnavii cronic, au nevoie de îngrijire şi de tratament medical. Iar în România, până la apariţia noastră existau foarte puţine şi probabil nu la standardele la care este creat Enayati Hospital, sau chiar deloc, soluţii medicale pentru această categorie de persoane.”

    În cadrul Enayati Hospital funcţionează cinci secţii medicale şi o bază de recuperare la standarde moderne europene. Există, printre altele, o secţie de geriatrie (ştiinţa medicală care se ocupă de tratarea bolilor aferente vârstnicilor), „tratăm bolnavii de Parkinson, boli de tip Alzheimer, ajutăm la recuperarea lor”, o secţie de neurologie, îngrijiri paliative, unde „tratăm zona de pacienţi oncologici care se află fie între două cure oncologice, fie din păcate sunt depăşiţi terapeutic şi au nevoie de suport în ultima fază a vieţii, pentru a avea demnitatea necesară până în ultima clipă”; se oferă, de asemenea, şi servicii speciale de recuperare pe zona de logopedie, de deglutiţie. „Sunt nevoi până la urmă care nu ni se par atât de extraordinare când suntem sănătoşi, suntem în putere, dar în clipa în care ai dificultăţi la înghiţire, în clipa în care ai dificultăţi la exprimare ajutorul e foarte important.” Există şi o secţie de recuperare medicală, unde se fac recuperări pe tot ceea ce înseamnă intervenţii chirurgicale de protezare de şold, de genunchi. „Asigurăm recuperare medicală a unor accidente, şi sigur avem şi secţie de specialităţi medicale, unde acoperim tot ceea ce înseamnă cardiologie, ortopedie, traumatologie. Dar în zona de cronic. În zona de recuperare nu ne ocupăm de afecţiunile acute.”

    Echipa spitalului numără undeva în jur de 60 de persoane, iar gradul de ocupare a unităţii a ajuns, până în prezent, la aproape 60%. „Pentru noi e îmbucurător pentru că vorbim de un spital care are un pic peste un an de zile de când a fost lansat. Deja avem pacienţi care revin, şi e oarecum firesc, prin prisma patologiilor cu care lucrăm. Oamenii vârstnici vin, ne ocupăm de ei, îi ajutăm să îşi recapete din funcţionalităţile care îi ajută să aibă o viaţă decentă şi în regulă şi ulterior revin la anumite perioade pentru a-şi păstra standardul respectiv.” Antoniu spune că, din perspectiva cererii, din păcate, cea mai cea mai accesată specialitate „cred că este cea de îngrijiri paliative, ne confruntăm cu un număr foarte mare de bolnavi oncologici care au nevoie de sprijin. Sunt foarte mulţi pacienţi şi în zona de recuperare postaccident vascular şi, evident, şi pe zona de recuperare medicală.”

     

    Din România şi de peste graniţe

    Potrivit lui, profilul pacienţilor depinde foarte mult de secţie. „Dacă vorbim de geriatrie, evident vârsta medie este în jur de 73-74 de ani. Sunt oameni care vin din toate mediile socioprofesionale, din toate zonele geografice. Avem pacienţi care au venit în secţiile de geriatrie şi de la Timişoara. Foarte mulţi vin din judeţele Moldovei. Ne bucurăm că avem din ce în ce mai mulţi pacienţi din Chişinău.” Din păcate, adaugă el, şi în secţia de neurologie „ne întâlnim din ce în ce mai des cu oameni încă tineri, de la 45-55 de ani. Avem pacienţi din toate mediile în spital, de la oameni din agricultură până la profesori universitari”.

    Enayati Hospital oferă mai multe tipuri de facilităţi de spitalizare, atât în cameră dublă, cât şi varianta de single sau de studio. „Preţurile pleacă de la o contribuţie individuală de 700 de lei pe noaptea de spitalizare pentru un loc în cameră dublă, pe lângă ceea ce decontează Casa de Asigurări pentru serviciile respective. Toate camerele, chiar şi cele duble, au balcon, toate au baie proprie, sunt la standarde de cinci stele.”

     

    Pacientul, în legătură permanentă cu Concierge Doctorul

    În ceea ce priveşte traseul pacientului în spital, Vlad Antoniu explică că acesta începe cu preluarea dosarului medical şi o şedinţă ţinută împreună cu o întreagă echipă de medici. „Avem în fiecare zi o şedinţă medicală cu medic geriatru, medic de recuperare, neurolog, cardiolog, practic toate specialităţile necesare. Ne uităm pe dosar împreună cu echipa de Concierge Medical şi vedem în primul rând ce putem face pentru pacientul respectiv, care sunt opţiunile terapeutice în cadrul Enayati Hospital.” Aceasta, subliniază el, este o evaluare gratuită a dosarului, după care se oferă familiei sau direct pacientului un feedback. „Explicăm ce putem face, discutăm cu familia, le explicăm situaţia şi ulterior decidem împreună momentul internării, momentul cel mai potrivit atât în contextul familiei cât şi în contextul medical al pacientului, şi îl aşteptăm la internare.” De la sosire, un Concierge Doctor aşteaptă pacientul şi îl însoţeşte pe întreg parcursul călătoriei în Enayati Hospital, de la interacţiunea cu medicul la interacţiunea cu asistentele şi cu întreg personalul medical, „şi este acolo atât pentru legătura directă cu familia cât şi pentru orice nevoie are pacientul”. „În zona de geriatrie şi de boli cronice, relaţia dintre un Concierge Doctor, un medic care îţi coordonează şi îţi cunoaşte întreg istoricul şi pacient este esenţială. Ea se creează şi se păstrează pe o perioadă lungă de timp. Medicul ştie cu ce te confrunţi, ştie care sunt punctele la care reacţionezi mai bine şi atunci evident că zona de Concierge Medical pe care noi o oferim este foarte potrivită continuării monitorizării evoluţiei bolilor cronice”, notează el.

    Toate acestea subliniază că vin suplimentar pe lângă interacţiunea permanentă care are loc cu medicul coordonator de caz pe zona medicală efectiv. „Încercăm să simplificăm cât mai mult acest proces şi vedem că ajută foarte mult să putem oferi informaţia mai simplu. Trăim cu toţii într-o perioadă aglomerată, cu multă presiune, e dificil de călătorit, dificil de ajuns în Bucureşti de la un punct la altul. Şi atunci încercăm ca primul set de informaţii, prima comunicare, stabilirea paşilor şi clarificarea soluţiilor să o facem cât mai mult înainte de internare”.

    Există, în cadrul spitalului, şi o facilitate destinată însoţitorilor. „Internăm împreună cu pacientul aparţinătorii şi chiar aş spune că în multe cazuri, prin prisma patologiilor despre care vorbim, este de foarte mare ajutor. Oamenii vârstnici au o oarecare dificultate în a se adapta unui mediu nou, se tem de spitale. E adevărat, când ajung la noi deja se relaxează, pentru că tot mediul e cu totul şi cu totul diferit. Dar adaptarea e mult mai uşoară dacă măcar la început, una-două zile, un aparţinător, un membru al familiei vine cu pacientul şi îl ajută.” Plus că sunt diverse patologii, mai ales în zona neurologică, în care ulterior sprijinul acasă va fi asigurat de cineva din familie, adaugă Antoniu. „Şi atunci noi putem să învăţăm să sprijinim membrul respectiv al familiei să înţeleagă cum îi poate fi mai uşor să ofere ajutorul pacientului.”

     

    „Mă aştept să creăm o direcţie pentru că este nevoie de aşa ceva”

    În continuare, Vlad Antoniu spune că deocamdată principalul obiectiv este „să ne asigurăm că pe măsură ce creştem volumele şi ajungem la un grad de ocupare pe care ni-l dorim păstrăm serviciile la acelaşi nivel şi reuşim să asigurăm aceeaşi calitate a serviciilor pentru toţi pacienţii. În etapa imediat următoare focusul este ca spitalul Enayati Hospital să fie la cele mai înalte standarde”.

  • Investiţii regulate pentru situaţii de criză

    Încă departe de potenţialul pieţei locale, asigurările de sănătate sunt plase de siguranţă în situaţiile de criză ce pot apărea pe neprevăzute, acoperind lipsa fondurilor necesare unui tratament costisitor. Iar investiţia zilnică necesară în acestea este egală cu preţul unei cafele, după cum observă Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business la NN România.

    În acest moment, asigurările de sănătate nu sunt cele mai cunoscute tipuri de asigurări în România, însă potenţialul de creştere al pieţei este unul foarte mare”, a spus Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN România, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit ei, în acest moment România este printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte deficitul de protecţie, noţiune care se referă la suma de bani de are nevoie o familie, cât trebuie să economisească pentru situaţiile în care se întâmplă un eveniment care poate să îi destabilizeze bugetul: un accident, o îmbolnăvire, decesul unei persoane apropiate şi aşa mai departe. „Şi asta se vede an de an în evoluţia pieţei asigurărilor, care creşte destul de mult. De exemplu, anul trecut am înregistrat o creştere de 10% faţă de 2020, iar creşterea a continuat şi anul acesta. În primul trimestru al anului curent am avut 28% în plus faţă de primul trimestru al anului trecut.”

    În ciuda faptului că asigurările de sănătate nu sunt încă atât de populare, spune că relevanţa lor a crescut şi creşte de la an la an. „Am văzut acest lucru şi în contextul pandemic. Interesul românilor faţă de asigurările de sănătate a crescut foarte mult.” Oferă drept exemplu un studiu realizat anul acesta de către cei de la UNSAR, care arată că 4 din 10 români sunt mai interesaţi să cumpere o asigurare de sănătate. „Bineînţeles, odată cu interesul faţă de asigurări au crescut şi aşteptările pe care consumatorul le are acum. Pentru că este dispus să plătească mai mult pentru produse mai complexe, cu acoperiri mai mari, aşteaptă să primească în schimb beneficii tangibile, să aibă un acces facil la serviciile medicale, să folosească uşor produsul de asigurare integrat, să interacţioneze uşor cu compania.” Cumva, adaugă ea, asta vine şi în contextul digitalizării accelerate care a avut loc în ultima perioadă şi a cuprins şi segmentul de asigurări.

    Cristina Netea subliniază faptul că o asigurare de sănătate intervine atunci când poate apărea o problemă mai serioasă, care presupune nişte costuri medicale mari şi care poate destabiliza bugetul familiei. „Aici, cum ziceam, vorbim despre un accident, de o îmbolnăvire, de situaţii în care costurile pot fi mari şi e foarte greu să le acoperim.” Ea susţine că asigurarea de sănătate NN acoperă costurile cu investigaţiile medicale, costurile cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale, oferind acces clienţilor companiei în peste 275 de clinici şi spitale private din România sau din afara ţării. „Pentru tratament, clientul nu e nevoit să scoată bani din buzunar, NN plătind direct către spitale şi către clinici.

    De asemenea, oferim şi posibilitatea clientului să meargă, dacă doreşte, în afara reţelei sau chiar în spitalele de stat şi vom despăgubi o parte din cheltuielile medicale pe care trebuie să le plătească. Clientul se poate concentra pe tratament, pe însănătoşire. Noi ne ocupăm de costurile medicale.” În timp ce asigurarea principală acoperă spitalizarea şi intervenţia chirurgicală, ea spune că anul trecut compania a lansat o acoperire suplimentară care poate fi ataşată asigurărilor de sănătate, aceasta acoperind afecţiunile oncologice, arsurile grave şi transplantul de organe. „Beneficiul principal al acestei asigurări este că, în momentul în care clientul are un diagnostic, primeşte o sumă foarte mare de bani în maximum 48 de ore de la diagnostic şi se poate concentra mai departe pe tratament, să găsească clinica şi doctorul unde să se poată trata.”

    Un serviciu accesibil la scară largă

    Potrivit Cristinei Netea, dacă în urmă cu câţiva ani asigurările de sănătate erau percepute drept un serviciu premium la care au acces doar clienţii care câştigă foarte mulţi bani, „realitatea ne-a arătat că nu este chiar aşa. În realitate, costă în medie 5 lei pe zi. Cu echivalentul costului unei cafele poţi să ai o asigurare care să te acopere în cazul unui eveniment mai puţin plăcut”. Într-adevăr, adaugă ea, preţul asigurării poate fi diferit în funcţie de vârsta clientului, în funcţie de nivelul de acoperire pe care îl alege el, dar şi de starea de sănătate. Ea subliniază că e bine să ne facem asigurări de sănătate cât suntem tineri, cât încă nu avem probleme, pentru că vom plăti un preţ mai mic, care nu se schimbă dacă ne îmbolnăvim. „Noi nu penalizăm clienţii dacă au o afecţiune care presupune intervenţie chirurgicală, spitalizare, costul asigurării rămânând constant, fără fluctuaţii mari, iar atâta vreme cât clientul plăteşte poate să ţină asigurarea pentru toată viaţa. Nu avem o limită de vârstă la care încheie o asigurare.”

    Astfel, şi foarte mulţi copii sunt asiguraţi împreună cu părinţii pe poliţă. Cristina Netea spune că nici în condiţiile actuale, în care preţurile au crescut, asigurarea nu ar trebui ignorată, în condiţiile în care poate acoperi o sumă de până la 200.000 de lei pentru o asigurare principală şi încă 500.000 de lei pentru clauza de cancer, arsuri şi transplant. „Eu zic că este un beneficiu clar pentru client dacă stăm să comparăm preţul versus beneficiul pe care îl primeşte. Pot să vă dau şi un exemplu: dacă ne uităm la cât plătim noi în fiecare an în fiecare an pe intervenţii chirurgicale, media este undeva la 15.000 de lei per client.” Media spune că este cumva dată de foarte multe cazuri de spitalizare, care la rândul său poate să coste până la 6.000 de lei într-un spital privat, dar şi de intervenţii mai complicate, suma cea mai mare acoperită până acum de NN fiind o intervenţie chirurgicală cu un robot DaVinci, de aproape 100.000 de lei. „Important este ca fiecare să se gândească, dacă ar fi confruntat cu o astfel de situaţie, ce ar face şi de unde ar reuşi să obţină aceşti bani. Pentru că vedem cu toţii şi pe Facebook, în media, tot felul de cazuri, de situaţii ale unor oameni care au nevoie de un tratament costisitor, să meargă în străinătate, şi de multe ori ce fac? Apelează la rude, la prieteni, apelează la bunăvoinţa celorlalţi pentru a putea să strângă bani şi să aibă acces la un tratament de calitate.” Exact aici, subliniază ea, intervine o asigurare de sănătate. „Practic este o plasă de siguranţă financiară pentru client, lăsându-l să se concentreze pe tratament şi pe însănătoşire mai degrabă decât să îşi facă griji de unde poate lua banii şi dacă o să-i strângă în timp util ca să se poată duce să se trateze.” În plus, ea spune că trebuie ţinut cont şi de faptul că un diagnostic grav vine „la pachet” şi cu o povară psihologică.

    Asigurarea NN acoperă peste 90% din cele mai frecvente afecţiuni care pot apărea, notează Cristina Netea. De exemplu, pe zona de adulţi, cele mai frecvente costuri sunt cele pentru naşteri, pentru afecţiuni din sfera ORL – deviaţii de sept, afecţiuni ale genunchiului, afecţiuni specifice femeilor – dar şi pe zona de copii – afecţiuni din sfera virală, gastro-intestinală, afecţiuni respiratorii, ORL, amigdalită, polipi nazali, „afecţiuni care sunt destul de întâlnite, sunt boli ale copilăriei”, dar şi afecţiuni mai grave, cum sunt cele din zona oncologică, prin clauza dedicată. „Ştim cu toţii că atunci când intră în colectivitate, copiii sunt mult mai predispuşi la îmbolnăvire. Lucrurile astea se întâmplă destul de des din ceea ce vedem şi din ceea ce despăgubim, şi atunci asigurarea vine să susţină cheltuielile cu spitalizarea, dar şi cu tratamentul, atât pentru copil cât şi pentru părinte, deoarece cazarea părintelui este suportată tot de asigurare.”

    Perspectivă nouă pentru abonaţi

    Recent, NN a hotărât să includă în pachetul de asigurare şi servicii de Second Opinion, alegând drept partener primul oraş medical din România, Enayati Medical City. „Din 2016, de când am lansat acest produs, el a fost permanent îmbunătăţit. An de an venim cu lucruri noi pe care le oferim clienţilor, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta, când am inclus în asigurare două servicii noi.” În timp ce primul serviciu este destinat situaţiilor uşoare şi a fost lansat în parteneriat cu unul dintre principalii provideri de servicii medicale din România, cel de-al doilea – Second Opinion, dezvoltat împreună cu Enayati Medical City, se adresează clienţilor cu boli grave, din sfera oncologică, neurologice, cardiovasculare, inclusiv zona de imagistică şi anatomopatologii.

    Unul dintre motivele pentru care a fost lansat acest produs este nevoia de ghidare. „Când sunt confruntaţi cu un diagnostic grav clienţii nu ştiu ce să facă. Nu ştiu cu cine să vorbească, în ce direcţie să o apuce. De multe ori apelează la familie, la prieteni care au mai trecut prin situaţii de genul ăsta şi încearcă să găsească o soluţie. De multe ori ajung să meargă pe la doi, trei, chiar patru medici până găsesc un diagnostic clar şi o direcţie de tratament. Şi asta înseamnă în primul rând un impact în buget, pentru că lucrurile astea nu sunt deloc ieftine. Şi în al doilea rând înseamnă timp pierdut pe care ar fi putut să îl folosească pentru tratament şi recuperare.” Serviciul de Second Opinion oferit este inclus în asigurare. „Clientul nu plăteşte separat. Este inclus într-un pachet pe care îl oferim tuturor clienţilor noştri pentru că, aşa cum spuneam, această ghidare este foarte importantă. E partea care ne lipsea din produsul de asigurare şi vrem să oferim tuturor clienţilor acces la ea. Când are nevoie intră în contact cu noi şi de acolo porneşte toată călătoria de care v-am povestit.” Beneficiul principal al serviciului, notează ea, este că în momentul în care se confruntă cu o problemă gravă, clientului i se alocă un navigator medical, „un doctor care vorbeşte pe aceeaşi limbă, care încearcă să-i înţeleagă situaţia, se uită pe dosarul lui medical, vede dacă e complet, dacă lipseşte vreun document, astfel încât clientul să poată să meargă să facă investigaţii suplimentare. Împreună stabilesc care este pasul următor, cel mai bun pentru pentru client”. Aici clientul spune că poate opta să primească o a doua opinie medicală în România sau în străinătate, de la cei peste 500 de medici din Europa, Israel sau chiar America, şi în urma acestei opinii nu i se confirmă doar diagnosticul, ci primeşte şi recomandări pentru tratament, recomandări pentru stil de viaţă şi chiar recomandări de centre medicale unde ar putea să meargă să îşi trateze boala respectivă.

    O a doua opţiune ar fi ca dosarul lui să fie transmis către o comisie multidisciplinară care să se uite din toate punctele de vedere pe cazul respectiv şi să decidă împreună care este diagnosticul şi care este tratamentul cel mai potrivit, un tratament personalizat pentru clientul respectiv. Acest produs, adaugă ea, a fost creat „gândindu-ne care sunt situaţiile şi care sunt afecţiunile în care în mod normal oamenii au nevoie de un astfel de ghidaj”. Astfel, el nu acoperă toate afecţiunile, „pentru că cele standard pot fi tratate şi se tratează de obicei cu medicul curant”. Serviciul se adresează aşadar cazurilor complicate în primul rând, în care oamenii simt nevoia să ştie că diagnosticul pe care l-au primit este unul corect şi să ştie ce tratament este cel mai potrivit, care sunt centrele medicale unde ar putea să obţină acest tratament astfel încât să se asigure că au cele mai mari şanse de recuperare. Serviciul de second opinion are inclusă o perspectivă a tuturor medicilor, având acces şi la medici primari sau profesori doctori şi nu numai, atât din România cât şi din străinătate, fiind ales „unul dintre cei mai buni specialişti pe domeniul respectiv”.

    În încheiere, vorbind de nevoia de educare a românilor cu privire la folosirea asigurărilor de sănătate, Cristina Netea spune că este datoria asigurătorilor să promoveze din ce în ce mai mult beneficiile pe care le oferă clienţilor, astfel încât să devină nişte beneficii de care să ştie şi să fie primele la care se gândesc în momentul când au o astfel de o problemă, „să nu mai stea să caute în cercul de prieteni, rude sau pe internet. Adică să le fie mult mai cunoscută noţiunea şi să le acceseze natural, să ajungă la ele natural, nu prin prin alte terţe părţi”. Legat de rata anuală de creştere a numărului de asiguraţi, Cristina Netea preconizează, la nivelul companiei pe care o reprezintă, o evoluţie în rând cu piaţa, de 10-20%.

     

  • Serviciul medical pentru oamenii ocupaţi

    Lipsa timpului, jobul şi problemele personale ne împiedică de multe ori să efectuăm controalele medicale necesare pentru a preveni sau trata la
    timp diverse afecţiuni. De circa un deceniu însă, în România există un serviciu premium care compactează într-un timp extrem de scurt o multitudine de consulturi şi investigaţii esenţiale: health check-up-ul. Ce beneficii şi costuri implică acesta?

     

    Serviciul de health check-up presupune o asociere judicioasă şi foarte eficientă din punct de vedere al timpului, de consulturi şi investigaţii care realizează un examen general de bilanţ de sănătate. Includerea în acest tip de pachet a consulturilor de diferite specialităţi şi a investigaţiilor este făcută nu aleatoriu, ci în funcţie de rezultatele studiilor medicale ce ne arată beneficiile anumitor metode de screening, care nu presupun doar investigaţii, ci şi consulturi”, a spus Marinela Stănculete, doctor şi director medical, Concierge Medical, Enayati Medical City, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, beneficiile acestui pachet ţin de gruparea înţeleaptă din perspectivă medicală a consulturilor şi investigaţiilor în aşa fel încât să se obţină cu adevărat efectul dorit – acela de a face un examen de bilanţ de sănătate. „Să spunem că un anume tip de health check-up are o listă cu 20 de puncte. Nu se fac aleatoriu acele 20 de puncte ci în funcţie de necesităţile de pregătire – pentru că unele au nevoie de pregătire, se programează fluent, cursiv, una după cealaltă, dar nu într-o ordine arbitrară ci dimpotrivă, cu o bună logică din punct de vedere medical.” Subliniază, totodată, că aceste lucruri depind teribil de vârstă şi de sex, la care se adaugă, desigur, şi istoricul medical al pacientului. Pachetele de health check-up sunt însă, la modul general, preformate, asta însemnând că sunt stabilite ţinându-se cont de rezultatele studiilor medicale care ne arată ce metode de screening, pentru ce grupe de vârstă, cu ce frecvenţă trebuie făcute, dar şi asocierea dintre acestea. La capitolul costuri, Marinela Stănculete menţionează că preţul unui astfel de pachet depinde foarte mult de conţinutul acestuia. Există şi pachete de 500 de euro, însă „cele care sunt într-adevăr cuprinzătoare pentru sex şi grupă de vârstă încep de la 750 de euro”. Enayati Medical City oferă patru astfel de pachete, diferenţa de cost fiind dată de conţinut, care diferă în funcţie de grupa de vârstă. Astfel, prima categorie costă între 950 şi 1.000 de euro, iar cealaltă, între 1.750 şi 2.000 de euro. Health check-up-ul se face în cadrul oraşului medical, unde există toate facilităţile necesare şi anume zona de ambulator, zona de Concierge Medical – în care au loc consultaţiile şi o parte dintre investigaţii, şi clinicile, care au imagistica high-tech necesară pentru anumite investigaţii. Durata unui astfel de control e de 8-10 ore şi, în funcţie de dorinţa pacientului şi de programul său, se poate organiza într-o zi, două sau mai multe zile, dar „majoritatea oamenilor doresc să fie într-o zi.”

    Deşi se află în etapa de concepere a unor pachete pentru grupe de patologii şi pentru copii, în prezent Enayati Medical City oferă acest serviciu doar adulţilor. „Avem foarte bine organizată partea de adulţi, împărţită pe două grupe de vârstă – până în 40 şi după 40 de ani, cu conţinut parţial similar pentru bărbaţi şi femei, pentru fiecare grupă de vârstă, dar evident şi diferit. Toate aceste pachete conţin consulturi, însemnând consultul de bază, de pornire şi de încheiere cu Concierge Doctorul, tocmai pentru viziunea de ansamblu şi pentru a iniţia datele de curgere a desfăşurării.”

    Cu toate că este un pachet predefinit, Marinela Stănculete notează că uneori, dacă din discuţia de anamneză cu Concierge Doctorul se ivesc nişte elemente medicale care impun să se efectueze şi altfel de consulturi şi investigaţii decât cele prelistate, sunt organizate investigaţii suplimentare. Însă, în general, pachetul de health check-up include în primul rând o consultaţie iniţială cu Concierge Doctorul. Apoi urmează celelalte consultaţii cu medicii specialişti – unele dintre acestea pot conţine şi investigaţii în cadrul consultaţiei, de pildă consultaţia de cardiologie cu electrocardiogramă, cu sau fără ecografie de cord, cu sau fără test de efort, în funcţie de grupa de vârstă şi istoricul personal. „De la 40 de ani în sus le includem şi pe cele de tip ecografie de cord şi test de efort, tocmai pentru că e un health check-up cu rol preventiv.” Pe listă se mai află consultaţia de oftalmologie, de ginecologie, respectiv de urologie pentru bărbaţi, în cadrul celei de ginecologie efectuându-se şi recoltare de Babeş-Papanicolau, investigaţiile de laborator, care înseamnă recoltare de sânge şi preluarea probei de urină, investigaţii imagistice, care se pot întinde de la ecografie abdominală, tiroidiană, mamară până la osteodensiometrie, care testează densitatea minerală osoasă încercând să depisteze osteoporoza şi stadiul său premergător cât mai devreme, colonoscopia, care se aplică tuturor persoanelor peste 50 de ani, precum şi radiografia pulmonară, printre altele. „Cum vă spuneam, alegerea acestora şi includerea în pachet sunt în funcţie de recomandările ghidurilor internaţionale, făcute pe baza justeţei demonstrate statistic.”

    Pachetele de health check-up sunt de sine stătătoare, nu fac parte dintr-un abonament. „Există abonamente, şi avem astfel de abonamente, care includ tot listingul dintr-un health care check-up. Doar că nu sunt organizate aşa, nu vor dura niciodată doar o zi. Marele avantaj al acestui pachet, distinct de abonament este economia de timp, pe lângă conţinutul său medical adecvat.” Deşi se întâmplă să fie şi companii care să hotărască dacă în anul X oferă angajaţilor acest beneficiu extrasalarial, pe lângă abonament, în majoritatea cazurilor, cele care le accesează sunt persoanele fizice.

    Marinela Stănculete spune că health check-up-ul este, indiferent în ce formă, de făcut, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în 49 de ani odată la doi ani, şi după vârsta de 49 de ani, anual. „Atenţie! Aici vorbim despre pachete de screening. Deci aceste pachete se adresează sigur tuturor doritorilor, dar marea lor relevanţă medicală este pentru cei care nu au boli pe care să le cunoască. Pentru că tocmai acesta este scopul – de a depista lucrurile în neregulă, silenţioase, care pot fi deja boli incipiente fără semne sau să fie premise serioase pentru boli care se vor instala într-un timp scurt.” Este, aşadar, un serviciu de prevenţie, subliniază ea, chiar dacă în cadrul său poate fi gestionată şi o boală sau o asociere de boli.

    Pentru fiecare specializare există medicul specialist, care face consultaţia şi investigaţia ce ţine de specialitatea respectivă. „Nici nu ar putea fi altfel.” Dar există şi Concierge Doctorul, cel care coordonează din punct de vedere medical tot demersul şi la care pacientul se întoarce după finalizarea tuturor investigaţiilor. El primeşte nu doar dosarul fizic, care înseamnă suma aritmetică a tuturor investigaţiilor făcute, ci şi interpretarea lor. Concluziile, care sunt atât de diagnostic, dacă sunt depistate boli, cât şi recomandări care privesc stilul de viaţă, nevoia de a continua anumite investigaţii, felul în care sunt de monitorizat anumite premise găsite sau măsuri directe terapeutice, deoarece, dacă s-a depistat o boală, atunci se şi intervine terapeutic. „Şi începutul, şi încheierea sunt făcute de către concierge doctor.”

    În ceea ce priveşte pregătirea făcută în prealabil de pacient, Marinela Stănculete spune că aceasta implică, pe de o parte, aducerea documentelor medicale pe care le ai legate de istoric. „Dacă avem un dosar medical e bine să îl luăm la noi. Orice fel de informaţie medicală din istoric este binevenită, mai ales că sunt lucruri pe care un pacient poate să nu şi le aducă aminte cu acurateţe, şi atunci orice fel de investigaţie din trecutul pacientului, orice raport medical privitor la o consultaţie este binevenit.” Health check-up-ul presupune, de asemenea, şi o pregătire fizică pentru investigaţiile ce vor decurge în aceeaşi zi. „Nu venim după ce am mâncat, venim nemâncaţi, după un post de opt ore, în care avem voie să bem apă dar nu altfel de lichide. Avem de prelevat o probă de urină care înseamnă nişte condiţii de recoltare care se comunică anterior. Vor fi prelevate probe ginecologice de exemplu, sau urologice. Va fi făcut colonoscopie care înseamnă o pregătire a colonului prin absenţa mâncării şi administrarea unor laxative în ziua precedentă. Pentru toate aceste elemente legate de pregătire, de la cele de documente până la pregătirile fizice, sunt comunicate cu suficient timp înainte pacientului, în aşa fel încât să nu trebuiască să fie anulat sau reprogramat health care check-up-ul din cauza nepregătirii.”

    Marinela Stănculete aminteşte că în piaţa locală serviciul de health check-up a intrat de cel puţin zece ani, însă cu paşi foarte, foarte timizi şi, fiind destul de costisitor, nu neapărat cu un succes foarte mare. „Dar în ultimii ani a crescut ponderea, evident în oraşe, a celor care fac astfel de health check-up-uri.” România, spune ea, în general se stă prost în materie de prevenţie, „în cumul cu o accesare foarte mare, de fapt, a serviciilor medicale, dar mare ca şi consum, nu neapărat judicios şi eficient organizate, pentru că ţin de impulsul pacientului”. Astfel, explică ea, marele avantaj al faptului că în România pacientul nu are nicio restricţie de adresare, în sensul în care poate merge oricând doreşte la medic, în sistemul social de stat de sănătate, iar condiţiile formale de a merge la o specialitate sunt minime, este de fapt folosit – „şi asta ţine de o educaţie mai precară” – foarte des, dar nu se închide cercul, în aşa fel încât să existe o concluzie – „vorbesc de partea de prevenţie, nu de diagnostic şi management al bolilor cornice”. Sunt mulţi oameni, adaugă ea, care îşi fac analize chiar de trei ori pe an, dar ele nu sunt neapărat cele potrivite. „De obicei sunt mai multe decât ar trebui şi ratate dintre cele potrivite, ceea ce evident că încarcă sistemul de sănătate de stat mult cu cheltuieli. Dar eficienţa, care se poate măsura pe scăderea morbidităţii, de fapt este mică.” Făcând referire strict la folosirea health check-up-urilor în România, aceasta spune că este restrânsă, întâlnită mai ales în oraşele mari, şi aproape exclusive de către persoanele care au un nivel de educaţie mult peste medie.

    „Noi ne adresăm tuturor cu acest serviciu. Adresabilitatea din punctul de vedere medical este în general valabilă. Însă oamenii sunt înghiţiţi în general de alte priorităţi ale vieţii şi consumaţi de griji, şi atunci puţini rezervă timp şi bani pentru a face prevenţie, chiar şi în acest fel foarte economicos din punct de vedere al timpului. Aşa încât ţinta noastră să spunem, mai ales de comunicare, este către oamenii care au suficiente cunoştinţe – nu medicale, ci generale, încât să perceapă importanţa prevenţiei, şi care au şi mijloacele financiare prin care să facă astfel de prevenţie. Dar ţintele sunt atât persoanele fizice de oriunde, cât şi companiile – se fac periodic astfel de informări şi prin toate mijloacele cunoscute”. 

    După ce au fost definitivate pachetele integral, Marinela Stănculete spune că aproape 500 de persoane au apelat la acest serviciu oferit de Enayati Medical City. În ceea ce priveşte echipa implicată, aceasta numără 16 medici.

  • Un serviciu indispensabil

    Într-o vreme în care competiţia pentru atragerea şi păstrarea oamenilor în companie este acerbă, includerea în pachetul de angajare a unui beneficiu extrasalarial din zona medicală, cum sunt abonamentele Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, devine imperativă. Ce avantaje oferă un astfel de serviciu angajaţilor?

     

    Avem o rată de consum destul de ridicată, pentru că am încurajat prezenţa cel puţin la controalele anuale. Am trecut şi prin perioada pandemiei, doi ani în care probabil că sănătatea a fost mult mai atent evaluată şi mult mai în atenţia oamenilor. Pe fondul unei anxietăţi ridicate şi al stresului asociat cu pandemia, şi colegii mei s-au îndreptat mai des către partenerul nostru medical, deci a crescut consumul. M-aş fi îngrijorat dacă nu ar fi consumat abonamentul, dacă nu ar fi apelaţi medicii, pentru că noi îi încurajăm pe colegi să meargă în primul rând pentru prevenţie, să meargă pentru controale anuale, să vadă dacă totul e în regulă”, a povestit în cadrul emisiunii BM Medical City News Ramona Simulescu, HR Director, NEPI Rockcastle, referindu-se la parteneriatul încheiat de compania pe care o reprezintă cu Enayati Medical City, primul oraş medical din România, parteneriat prin care au inclus în pachetul de beneficii extrasalariale abonamentele Concierge Medical.

    La rândul său, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City, notează că acest abonament e gândit în aşa fel încât să acopere cam 95% din serviciile de policlinică de care o persoană ar putea să aibă nevoie pe parcursul unei vieţi, asigurând acces nelimitat la orice consultaţie, indiferent de specialitate şi acoperind şi câteva sute de teste de laborator. „Acoperă investigaţii scumpe cum ar fi mamografia, computerul tomograf sau chiar RMN-ul, partea de recuperare medicală şi chiar programe de check-up personalizate. Dar ce este foarte important este că toate aceste servicii la care abonatul nostru are acces sunt accesate pe baza recomandării unui Concierge Doctor.” Urmând acest traseu, continuă ea, abonatul are acces în maximum trei zile lucrătoare la o programare indiferent de specialitate, şi are totodată acces la orice medic, indiferent dacă vorbim despre un medic primar supraspecializat într-o problemă anume, profesor sau medic din străinătate. „Abonaţii noştri au acces la toată plaja de medici cu garantarea programării în trei zile.”

    Legat de criteriile în baza cărora au ales Enayati Medical City drept partener, Ramona Simulescu menţionează în primul rând faptul că au acces la o reţea mai largă decât a unui singur furnizor de servicii medicale, precum şi existenţa unui Concierge Medic, al acestui doctor care se ocupă de echipă şi le oferă un confort foarte mare ştiind că pot suna pe cineva care are competenţe medicale şi că persoana respectivă le răspunde repede şi îi cunoaşte. „E mai simplu dacă vă dau un exemplu: am colegi care îmi spun că sună medicul Concierge pentru o problemă medicală şi în conversaţia respectivă medicul Concierge îi întreabă şi cum se simte copilul, cum e mers cu tratamentul X,Y, Z. Deci e un sentiment de familiaritate pe care e foarte greu să îl obţii. N-am reuşit să găsesc genul ăsta de apropiere de la un cadru medical în alte părţi.” Menţionează, de asemenea, şi încrederea pe care a avut-o de la bun început în cei care urmau să le fie parteneri. „Mi se pare că e genul de serviciu în care chiar trebuie să te duci cu foarte multă încredere, pentru că, până la urmă, noi punem sănătatea angajaţilor în mâna acestui partener. Acesta a fost un element important, îi ştiam pe oameni şi în decursul experienţei mele de lucru cu ei construiseră încredere, adică demonstraseră că pot să facă lucruri bune.” Un alt element spune că a fost faptul că beneficiau de atenţie dedicată şi că avea certitudinea că cineva se va ocupa îndeaproape de colegii săi atunci când au probleme medicale. „Ştiam că cineva răspunde şi o să le preia cazul, o să-i urmărească şi o să-i însoţească până când, în cel mai fericit caz, problema se termina.” Un alt criteriu a fost reţeaua. „E important, şi pentru mine asta a fost un element de noutate, faptul că puteam să accesăm un serviciu în cadrul căruia colegii mei să poată să se îndrepte către medici, către competenţă, specializare, fără limitele unei clinici, fără graniţele oferite sau cumva impuse de o singură clinică-partener.” Şi poate al patrulea factor, adaugă ea, „care este şi acesta foarte important”, a fost opţiunea de a avea pentru cazurile mai complicate, servicii de Second Opinion şi acces inclusiv la medici din afara ţării. „Din fericire n-am avut multe situaţii, dar măcar ştim că dacă se va întâmpla vreodată să avem colegi care au cu adevărat nevoie să putem să accesăm rapid şi cu uşurinţă o opinie a unui specialist.”

    Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City: „Următorul pas foarte interesant ar fi să vedem în ce măsură reuşim să facem şi ceva internaţional. Am văzut că în ţări precum Germania, Anglia, Cehia conceptul de Concierge Medical a început să prindă contur în ultimii ani şi este foarte interesant.”

    Echipa locală a Nepi Rockcastle numără peste 250 de angajaţi, cu o medie de vârstă în jurul a 35 de ani. „Deci în general avem colegi care au familie, mulţi dintre ei, şi copii. Angajaţii noştri au peste 100 de copii”, notează Ramona Simulescu. Din acest motiv, împreună cu Enayati Medical City au deschis posibilitatea ca angajaţii să-şi poată abona şi partenerii de viaţă sau chiar şi părinţii. „Luând pulsul angajaţilor şi cerându-le feedback am observat că era o îngrijorare şi în ceea ce-i priveşte fie pe partenerii de viaţă, fie pe părinţi. Fiind oameni în general în media de vârstă 30-35, cu familii, evident că îngrijorarea sau grija pentru sănătate se extinde pentru că acum ne cresc copiii, poate ne îmbătrânesc părinţii, şi atunci vrem să-i ştim pe toţi în siguranţă. Şi le-am oferit posibilitatea asta, am avut şi deschiderea partenerului nostru şi atunci pot să se aboneze şi ceilalţi membri de familie în nişte condiţii similare cu cele pe care le oferim noi.”

    Ca om de HR, ea spune că oferirea unui abonament medical în pachetul de beneficii extrasalariale este, cu siguranţă, un avantaj. „Probabil că serviciile medicale, alături de tichetele de masă, sunt ceva ce angajatul se aşteaptă să fie acolo. Şi apoi urmează alte beneficii, introduse mai recent, după pandemie – din zona de flexibilitate, de alegere a timpului de lucru. Acestea sunt beneficii mai noi pe care angajaţii şi le doresc din ce în ce mai mult. Eu cred că, dacă pachetul de beneficii nu include un element de servicii medicale, devine un dezavantaj.”

    Ramona Simulescu spune că a observat chiar şi personal economiile realizate de când compania din care face parte a apelat la serviciile de Concierge Medical oferite de Enayati Medical City. „Până la urmă eu vorbesc aici din papucii abonatului, dar într-adevăr primim şi feedback. În dimineaţa în care mă îndreptam către dumneavoastră am primit un mesaj de la o colegă care tocmai ce terminase o programare şi îmi spunea că îşi făcuse nişte calcule şi se gândeşte că a economisit în jur de 400 de lei pentru că are acest abonament”, oferă un exemplu. În plus, adaugă ea, colegii săi, în momentul în care apelează la serviciile medicale şi au discuţii cu concierge medicul, ajung să facă investigaţii în clinici considerate de top din România. „Dacă nu eşti în cadrul unui astfel de abonament şi trebuie să iei deciziile singur, oamenii se gândesc de două ori pentru că în momentul de faţă în România, şi nu numai, costurile serviciilor medicale sunt destul de sus. Şi atunci, pe măsură ce sunt expuşi şi înţeleg şi văd ce economii fac, cred că apreciază cu atât mai mult beneficiul ca fiind unul real.”

     

    Perspective internaţionale

    Potrivit Anei Maria Marian, când vorbim despre zona corporate, preţurile acestui tip de abonament depind atât de volume, cât şi de acoperirile incluse în pachete. Potrivit ei, un preţ mediu este undeva la 35-40 de euro/persoană/lună, dar poate să meargă până la 95 de euro de persoană pe lună. În momentul de faţă, Enayati Medical City are, în zona de servicii Concierge Medical, 25.000 de abonaţi, majoritatea pe zona corporate.

    Ea spune că majoritatea clienţilor de pe acest segment în zona corporate sunt fondurile de investiţii, companiile din zona financiară, din banking, IT, telecom şi multe firme de avocatură „sau firme mai micuţe care, subliniază ea, valorizează într-adevăr acest beneficiu medical şi înţeleg de ce este important să dai angajatului un serviciu medical pe care la modul real să îl simtă ca un beneficiu. Pentru că, adaugă ea, sunt foarte multe situaţii în care companiile iau, de pildă, o decizie pe baza preţului şi aleg cel mai ieftin abonament sau cea mai ieftină asigurare, din dorinţa de a face anumite economii, dar surpriza apare în momentul în care beneficiul de fapt nu e un beneficiu, ci se transformă chiar în opusul acestuia. „Şi asta pentru că angajatul, atunci când are nevoie de serviciul medical, trebuie să aştepte foarte mult, uneori chiar şi săptămâni pentru a obţine o programare. Nu are pe nimeni care să îl ghideze în sistem şi merge la 3, 4 sau 5 medici şi problema este tot nerezolvată. Sau dacă vrea să aibă acces la un medic anume observă că de fapt nu este acoperit de abonament şi trebuie să scoată bani din buzunar pentru asta.”

    În momentul de faţă, Enayati Medical City are acoperire naţională, abonaţii din portofoliul companiei având acces la serviciile medicale atât în Bucureşti cât şi la nivel naţional, prin clinici partenere care, pe acelaşi model ca şi în Bucureşti, sunt atent selectate şi filtrate. În continuare, spune Ana Maria Marian, următorul pas foarte interesant pentru companie ar fi „să vedem în ce măsură reuşim să facem şi ceva internaţional. Probabil că acesta ar fi următorul pas fiindcă am văzut că în ţări precum Germania, Anglia, Cehia conceptul de Concierge Medical a început să prindă contur în ultimii ani şi este foarte apetisant.” Bineînţeles că acolo, adaugă ea, este o altă piaţă în care întreaga structură a sistemului medical e diferită, asigurările private sunt mult mai prezente, asigurările de sănătate, dar pacienţii apreciază din ce în ce mai mult relaţia directă dintre ei şi medic.

    „Şi atunci cred că este un concept la care ne putem gândi şi vedem care sunt paşii următori pentru dezvoltarea internaţională.” Mai concret şi mai aplicat, spune că acum analizează împreună cu echipa să vadă în ce măsură serviciile de spitalizare oferite în cadrul Enayati Medical City pot să devină o parte a acestor abonamente. „Şi aici vorbim atât de servicii de chirurgie, de cazuri medicale complexe în care pacientul, începând de la primele consultaţii şi investigaţii, până la chimioterapie, radioterapie sau chirurgie are nevoie de servicii care să fie integrate, şi vedem în ce măsură putem oferi şi această acoperire în abonament, dar şi de cazuri medicale non chirurgicale, aceasta fiind cumva o premieră pe piaţa privată din România: cazuri nonchirurgicale, dar complexe, de bolnavi cronici care de obicei au nevoie de o abordare interdisciplinară.” Este nevoie de o echipă care să stea la capul pacientului şi să analizeze atent totul pentru identificarea diagnosticului corect şi ulterior pentru tratament şi recuperare, încheie ea.

  • Matematica serviciilor medicale: asigurări + abonamente = Concierge Medical

    Piaţa asigurărilor şi abonamentelor medicale este astăzi în plin avânt, dar, de multe ori, pacienţii, se pierd în multitudinea de reţele de clinici şi spitale şi nu ajung să profite la maximum de beneficiile serviciilor de acest tip. E perspectiva pe care ne-a oferit-o, într-una dintre ediţiile emisiunii BM Medical City News, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City. Tot ea ne-a vorbit însă şi de un alt serviciu, care le include pe amândouă, şi care vine la pachet cu ceva în plus.

    Concierge Medical este un concept hibrid, care îmbină accesul la o reţea deschisă, cum o numim noi. Adică abonaţii Concierge Medical au acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În acelaşi timp, îmbină accesul la această reţea cu ghidarea de care pacientul are nevoie pentru că, de multe ori, nu doar în România, ci şi în străinătate, când avem o problemă medicală, nu ştim pe unde să apucăm. Nu ştim care sunt paşii care trebuie urmaţi, nu ştim care e traseul corect şi eficient. Degeaba ai la dispoziţie 100 sau 700 de clinici la care ai acces pentru că tot nu ştii care este primul pas şi care este medicul potrivit pentru rezolvarea problemei”, explică ea. Îmbinarea dintre accesul la o reţea deschisă şi acest Concierge Doctor, care de fapt te ghidează în acest sistem, este ceea ce cumva pune în vârful sistemului medical acest concept.

    Abonamentele şi asigurările aşa cum le cunoaştem sunt oferite în mediul privat, subliniază Ana Maria Marian, iar ce oferă statul este acea asigurare obligatorie de sănătate oferită prin Casa Naţională de Sănătate, care îţi asigură acces mai mult în spitale şi în puţinele policlinici de stat care au mai rămas. Potrivit ei, o persoană care are abonament sau asigurare de sănătate merge la medic cam de cinci ori pe an, de 2,5 ori mai des decât o persoană care nu are acest tip de acoperire medicală, care nu are acest beneficiu medical. „Acum, cifra poate fi considerată şi mare, şi mică, depinde cum vrem să ne uităm la aceasta.” Ea consideră că ar putea să fie mult mai mică dacă pacientul ar beneficia de o coordonare medicală corectă. „Pentru că, de multe ori,  persoana care are un abonament sau o asigurare de sănătate merge la mai mulţi medici în acelaşi timp pentru aceeaşi problemă medicală, pentru că nu ştie unde să meargă. Iar dacă obţine păreri diferite, nu ştie ce să facă cu ele şi nu ştie pe cine să asculte, pentru că lipseşte acel medic de încredere care să spună: «Uite, acesta este pasul pe care trebuie să îl facem. Acesta e traseul corect şi te ţin de mână prin sistem până rezolvăm problema medicală.»”

    Ana Maria Marian spune că, atunci când vorbim la segmentul corporate, acest tip de servicii sunt accesate de angajaţi din multinaţionale – persoane tinere, cu media de vârstă undeva între 30 şi 35 de ani, de obicei cu o educaţie peste medie şi cu o expunere mai largă la mediul informaţional, inclusiv în ceea ce priveşte partea medicală. Dacă ne uităm în zona de abonamente individuale, acolo persoanele sunt deja chiar mai educate decât ceea ce întâlnim de obicei în corporaţii, dar şi media de vârstă este mai mare. „Adică sunt persoane care încep să aprecieze importanţa unui abonament medical pentru ele sau pentru pentru familiile lor. De exemplu, în abonamentele Concierge Medical media de vârstă este în jur de 40 de ani. Iar majoritatea sunt fie persoane din managementul unor multinaţionale cu mii sau zeci de mii de angajaţi, fie companii din segmentul avocatură, banking, fonduri de investiţii. Dar dacă ne uităm la produse de nişă, cine are, în general, beneficii medicale, sunt angajaţii marilor corporaţii din România.” Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, aşadar, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, iar diferenţele constau în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă Ana Maria Marian, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, pentru că acestea înţeleg beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt.

    În momentul de faţă, în România, pe zona corporate, Ana Maria Marian susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente. Potrivit ei, în România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. „Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi acestea de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm internaţional, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian. O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.” Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta încep, potrivit Anei Maria Marian, de la 10 euro pe lună. Tot ea a povestit şi cine şi când a adus în premieră pe piaţă abonamentele medicale: dr. Wargha Enayati, fondator al primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al reţelei sănătate Regina Maria, în 1996.

  • Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: Bătrâneţe de cinci stele

    Deşi în România îngrijirea seniorilor încă se limitează preponderent la ajutorul nespecializat oferit de ceilalţi membri ai familiei, tradus de multe ori în sacrificii importante, mai ales de timp, din partea aparţinătorilor, Wargha Enayati, fondator al Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi-a propus să schimbe acest lucru şi să le ofere vârstnicilor serviciile necesare pentru a-şi păstra demnitatea chiar şi când ajung într-un moment în care au nevoie de ajutor. Răspunsul său la nevoia din piaţă? Enayati Home, un centru rezidenţial de lux pentru seniori, cu facilităţi de cinci stele.

     

    În continuare, în România, din păcate avem un efort considerabil făcut de cel puţin unul dintre membrii familiei în a îngriji bătrânul”, a spus Vlad Antoniu, director de vânzări, Enayati Hospital, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit lui, această situaţie are mai multe explicaţii. „În primul rând vorbim de o istorie a noastră în care privind la ţară, în trecut, obiceiul era ca cineva să rămână lângă părinţi să îi îngrijească. Unul dintre membrii familiei îşi sacrifica cariera să îşi îngrijească părinţii.” Vlad Antoniu susţine că doar o parte dintre seniorii care rămân acasă beneficiază însă de ajutor, şi o parte foarte mică de ajutor specializat. „Asta este o mare problemă. Ne confruntăm în toate domeniile cu o lipsă de resurse. Sunt din ce în ce mai puţini oameni specializaţi.” În plus, deoarece costă foarte mult să ai o persoană dedicată doar seniorului, acasă, foarte mulţi aleg să şi sacrifice timpul lor sau încearcă să facă asta, deşi constată destul de repede că nu reuşesc să o facă, lucru care devine un deserviciu şi pentru vârstnic, şi vine la pachet şi cu „nişte frustrări şi confuzii personale destul de mari” pentru aparţinător. „Şi atunci, în acest context, vedem tendinţa asta destul de mare de a căuta soluţii specializate, care a fost oarecum oprită o perioadă de timp şi de faptul că nu au existat suficient de multe soluţii create şi gândite de la zero, capabile să livreze serviciile pe care aparţinătorii şi seniorii şi le doresc. Acum vedem că piaţa merge în direcţia asta. Noi suntem, până la urmă, deschizători de drum. Din câte ştiu eu, suntem primul centru medical şi singurul funcţional care asigură pentru rezidenţi condiţii create de la zero pentru un centru rezidenţial dedicat.”

    În cadrul centrului rezidenţial Enayati Home, care are o capacitate totală de 66 de locuri, camerele au fost amenajate la standarde de hotel de 5 stele, cu balcon, mobilier adecvat şi baie proprie, construită pentru a corespunde cerinţelor unui vârstnic. În plus, centrul rezidenţial se află în proximitatea a două spitale, funcţionând practic împreună, prin urmare, seniorul poate primi asistenţă medicală imediată, având acces la policlinica în care se oferă aproape toate specialităţile medicale, dar şi la un centru de imagistică şi la unul de analize, printre altele, precum şi la unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România. „Nu simţi presiunea spitalului, spitalul nu e casa ta, dar când ai nevoie eşti imediat acolo. (…) Avem asistenţă medicală 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Avem medic geriatru dedicat, avem medic de gardă permanent”, spune Vlad Antoniu. În plus, în funcţie de alegerea rezidentului, există şi opţiunea de a avea în cameră un buton de panică, dar şi cea de a primi o brăţară digitală pentru situaţiile în care simte nevoia de ajutor, moment în care, doar prin apăsarea unui buton, imediat cineva e acolo să îl sprijine. „Contează foarte mult şi pentru rezident şi pentru aparţinător ca seniorul să se ştie în siguranţă, să ştie că cineva intervine imediat dacă e cazul.”

    Având integrat şi „unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România”, se organizează şi sesiuni de exerciţii uşoare cu seniorii, „în limita nevoilor şi dorinţei de a participa”. Rezidenţii au, de asemenea, şi posibilitatea de a face permanent ieşiri în aer liber. „Avem o grădină şi o terasă în care îi scoatem. E un lucru esenţial ca fiecare om să continue să iasă afară, să stea în aer liber. E foarte important.”

    Accentul a fost pus şi pe divertisment, organizându-se, de exemplu, concerte de pian şi spectacole de teatru, create împreună cu specialişti în terapie prin artă. Rezidenţii au la dispoziţie şi un restaurant. „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

     

    Nevoia de socializare, predominantă

    Dacă, iniţial, reprezentanţii Enayati Home se aşteptau ca cererea mai mare să fie pentru apartamente şi studiouri, în realitatea cererea este mult mai mare pentru camerele duble, „şi vine în primul rând dintr-o nevoie de socializare, de a avea pe cineva alături”. „Dacă experienţa de spital ne arată că oamenii tind să îşi dorească să stea în spital într-o cameră single şi să îşi ducă tratamentul mai liniştiţi, în rezidenţial atât aparţinătorii cât şi rezidenţii îşi doresc (ca seniorul – n. red.) să aibă un coleg de cameră. Îi bucură să fie cineva lângă, cu care să-şi împartă activităţile. Până la urmă, o viaţă suntem obişnuiţi să trăim cu cineva şi de aceea cea mai mare cerere a fost în zona de camere duble, adică cu un coleg. Oamenii au nevoie de atenţie şi de socializare.”

    Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

    La Enayati Home există două categorii de rezidenţi, cei pe termen lung, cu vârsta medie de 75-80 de ani şi cu o nevoie mai mare de atenţie şi de îngrijire, şi rezidenţii mai tineri, care vin în sejururi mai scurte, de 14-30 de zile, „oameni care încă îşi mai pot acoperi absolut toate nevoile şi plăcerile şi acasă şi au un grad de dependenţă mai mic şi o nevoie specifică de un respiro, dacă vreţi, de la toate obligaţiile care decurg din a locui singur sau cu cineva drag”. Majoritatea, adaugă el, provin din zona oamenilor care au urmat studii superioare şi au o carieră bogată în spate. „Avem profesori, medici, oameni care au lucrat în ambasade. Este un profil de oameni cu o cultură şi o educaţie oarecum superioare, dar nu numai.” La rândul lor, aparţinătorii spune că sunt în general oameni cu o educaţie superioară. „Acesta este practic singurul lucru care pare că îi uneşte pe toţi ca şi element comun”. În rest, sunt oameni din toate zonele de activitate, inclusiv antreprenori sau angajaţi în multinaţionale, inclusiv persoane care lucrează în străinătate şi, cu toate că „multă lume se aşteaptă să fie un centru dedicat persoanelor cu venituri mari, nu e deloc aşa”, majoritatea fiind „oameni cu venituri normale şi puţin peste medie, într-o Românie actuală, oameni care înţeleg că îngrijirea adecvată a unei persoane vârstnice ar presupune renunţarea la un serviciu pentru unul dintre membrii familiei. Şi tot n-ar reuşi să o facă la standardele la care o facem noi. Şi atunci înţeleg că mai bine seniorul se află într-un centru rezidenţial unde va fi mai fericit, mai îngrijit. Ei pot să îşi continuie astfel activitatea de zi cu zi.”

    În prezent, gradul de ocupare se apropie de 50%, însă „mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului”, notează Vlad Antoniu. În general, el spune că familia este cea care începe să se intereseze pentru seniorii care devin rezidenţi ai Enayati Home. „Majoritatea vor să vadă, şi îi încurajăm să vină, să vadă, să stea una-două zile, să se obişnuiască cu locul, să înţeleagă că e cu totul şi cu totul altceva decât îşi imaginează. Dar cei care apelează prima dată sunt membrii familiei, şi o spun cu mare bucurie. Văd din ce în ce mai mult nepoţi care iau iniţiativă să sune sau să se intereseze şi să caute pentru bunici o soluţie decentă care să le asigure demnitatea.”

     

    Calităţile umane, mână-n mână cu o pregătire profesională pe măsură

    Din punctul de vedere al calităţilor pe care trebuie să le aibă o persoană care lucrează într-un astfel de centru rezidenţial, Vlad Antoniu spune că empatia şi răbdarea sunt esenţiale. „Când începi să lucrezi cu oameni care au nevoie de atenţie mai mare, o capeţi natural. Ai nevoie în primul rând, ca structură, să te preocupe omul (…), te gândeşti la nevoia celui din faţă.” El mai spune că atenţia este, de asemenea, necesară, dar şi să ştii să comunici, „pentru că orice om care lucrează într-un centru rezidenţial trebuie să ştie să comunice”, atât cu rezidentul, care e în vârstă, are nişte nevoi şi nişte aşteptări speciale, cât şi cu aparţinătorul, pentru ca acesta să se simtă confortabil ştiind că omul care se ocupă de părintele lui îl înţelege şi comunică cu el. În plus, subliniază Vlad Antoniu, este esenţial să fie oameni specializaţi. „Nu funcţionează să aduci oameni care n-au făcut asta, să foloseşti oameni care nu se pricep. Pentru un centru rezidenţial vorbim de oameni specializaţi, oameni cu experienţă vastă în domeniu, care ştiu ce înseamnă terapie pentru oameni vârstnici.” De altfel, şi pentru echipa actuală care se ocupă de centrul rezidenţial Enayati Home spune că se fac traininguri interne şi externe. „Învăţarea continuă este o parte din cultura noastră. Avem în echipă inclusiv oameni care au lucrat în centre rezidenţiale din străinătate zeci de ani şi care au ales să se întoarcă şi să pună umărul la acest proiect. Au o experienţă extraordinară şi ne ajută cu promovarea modelelor de abordare şi de îngrijire pentru rezidenţi.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    Potrivit lui Vlad Antoniu, deşi România încă se situează pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de centre premium destinate vârstnicilor, centre „cu adevărat capabile să ofere servicii pe care orice senior le merită şi trebuie să le primească”, vestea bună este că e o industrie în dezvoltare. „Ne bucură să vedem noi proiecte care apar.” Potrivit lui, există din ce în ce mai mulţi seniori care înţeleg că demnitatea le este mult mai bine protejată şi păstrată într-un centru rezidenţial adaptat nevoilor lor decât prin îngrijire la domiciliu.

    El se declară foarte încrezător legat de modul în care România va evolua în zona aceasta. „Când văd nepoţii că se uită la zona noastră cred că progresul fantastic pe care l-am realizat şi recuperarea din perspectiva unirii sau apropierii de cultura occidentală pe un anumit set de valori se va întâmpla la fel de rapid şi pe zona serviciilor rezidenţiale. Mă aştept ca din ce în ce mai mulţi oameni să se bucure de asta, iar propagarea e foarte rapidă. În momentul în care ai rezidenţi care au venit recomandaţi de aparţinători care au deja rezidenţi în centru, lucrurile deja sunt pe calea cea bună. Deci eu văd un orizont de timp mediu până când vom avea o cerere mult mai mare.”

  • Un serviciu medical esenţial

    Cu toate că este, mai ales în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o boală severă, un serviciu medical necesar, în lipsa unei îndrumări CORECTE, DEMERSUL de Second Opinion riscă să „înghită” resurse importante, atât financiare, cât şi de timp – extrem de preţios când vine vorba de tratarea sau încetinirea unei afecţiuni. Care e abordarea medicală şi logistică corectă a serviciilor de Second Opinion? Răspunsul ni-l oferă Marinela Stănculete, doctor şi director medical, Concierge Medical, Enayati Medical City, primul oraş medical din România.

     

    Conceptul de Second Opinion presupune nişte acţiuni foarte precise care implică o echipă medicală, dar în primul rând îl implică pe pacient şi dorinţa acestuia de a-şi elucida problemele medicale. Este strădania, deseori reuşită, de a obţine un diagnostic corect sau de a maximiza şansele de a obţine un diagnostic corect şi, implicit, planul de terapie adecvat”, a definit Marinela Stănculete serviciile de Second Opinion în cadrul emisiunii BM Medical City News. Importanţa conlucrării şi a colaborării între mai multe creiere, minţi medicale, care au acumulat atât ştiinţă teoretică cât şi practică, dar şi experienţă, raportare permanentă la literatura de specialitate în continuă reînnoire şi la studiile clinice ale căror rezultate se strâng permanent, spune că este extrem de utilă deoarece medicina zilelor noastre, extrem de avansată, şi care odată la câţiva ani înregistrează un avans incredibil, este, „cu toate acestea, foarte limitată”.

    Ea subliniază că, atunci când a doua opinie se dă de către o echipă medicală, probabilitatea ca aceasta să greşească este doar teoretică. „Nu imposibilă. E doar teoretică, şi ţine deseori de limitele de cunoaştere medicală.” În cadrul acestor echipe medicale există şi un medic-manager de caz, care analizează dosarul, vorbeşte cu pacientul, reconstituie istoricul, strânge toate elementele legate de posibilele implicaţii ale istoricului medical personal, al istoricului medical familial, ale predispoziţiilor, ale obiceiurilor de viaţă care pot influenţa sau determina apariţia unei boli. „Acesta este rolul lui – să aibă această viziune de ansamblu pe datele existente şi să evalueaze nevoia de a face investigaţii sau consulturi suplimentare pentru a se apropia de diagnostic. Şi, în momentul în care diagnosticul are toate elementele, atunci adresează această situaţie medicală completă către clinica care face Second Opinion, unde se analizează situaţia respectivă, se emite diagnosticul şi se fac recomandările, pentru că uneori sunt necesare alte investigaţii, alteori se poate deja elabora planul terapeutic.”

    Această integrare de către medicul manager de caz, adaugă Marinela Stănculete, face diferenţa uriaşă între iniţiativa de a merge la Second Opinion, şi continuarea acesteia în mod adecvat. „Pentru că foarte mulţi pacienţi vin pentru Second Opinion, dar se dovedeşte că foarte mulţi dintre ei de fapt nu au nevoie de Second Opinion, că diagnosticul e limpede. Pentru că uneori, în caz de boli foarte grave, chiar şi complexe, e doar o pierdere de timp şi noi le spunem asta pacienţilor.” Dacă pacientul doreşte în continuare să urmeze procedura, cererea îi este respectată. „Dar ideea nu este să-l încurajăm să facă Second Opinion cu orice preţ, ci să facă ceea ce este nevoie pentru el. Şi atunci deseori este nevoie de fapt de un management de caz adecvat.”

    Faptul că în ultimii cinci ani, în România, se înregistrează o creştere foarte mare a solicitărilor de Second Opinion, nu întotdeauna întemeiate din punct de vedere medical, ne arată mai multe lucruri, susţine ea. „Ne arată că de fapt avem mari deficienţe în România în zona de medicină primară – medicina de familie şi medicina de policlinică, până la un anumit nivel de specializare, şi secundară. Iar un alt lucru care ne este arătat este faptul că în acest fel de funcţionare a unui sistem medical, indiferent că este de stat sau privat, nu există o închidere a cercului, de cele mai multe ori, şi această lipsă a închiderii cercului, adică a viziunii unitare integrate asupra unei persoane – pacientul – lipseşte”, şi asta pentru că pacientul nu este îndrumat corespunzător. Acest lucru, spune Marinela Stănculete, se traduce în foarte mult timp irosit, foarte mulţi bani cheltuiţi. De aceea, ar fi necesar ca lucrurile să fie mai organizate, pentru ca demersul de diagnostic şi de integrare de caz să se desfăşoare cursiv.

     

    Pacientul, implicat direct în decizie

    Costurile unui astfel de demers pot fi de la mici/moderate, până la mari, la Enayati Medical City media fiind de 1.000 de euro. Până în prezent, aproape 500 de pacienţi au apelat la serviciile de Second Opinion ale companiei, însă în final s-a dovedit că nu toţi au avut nevoie de ele. „Ceea ce facem noi este să obţinem împreună cu pacientul sau în numele lui, atunci când ele sunt remote, la distanţă, şi nu sunt de tip video sau audio, ci documente, opinii medicale.  Dar, în acelaşi timp, timp alegem împreună cu pacientul unde cerem o opinie, cum alegem clinica, instituţia medicală de întoarcere, specialistul sau echipa de specialişti.”

    Majoritatea celor care apelează la serviciile de Second Opinion coordonate de Enayati Medical City se împart în două categorii. Primii sunt adulţii care află care au o boală gravă, de obicei afecţiuni oncologice, şi care vin să se asigure că fac tot ce se poate face. O a doua categorie e reprezentată de copiii cu boli foarte severe, pentru care părinţii caută soluţii în ţară, nu le găsesc, şi atunci nu ştiu unde să apeleze, unde să meargă în străinătate.

    Marinela Stănculete spune că, în general, serviciile de Second Opinion ar fi necesare şi încep să fie solicitate de pacienţi cu vârsta de peste 40 de ani, bolile grave, statistic vorbind, fiind mai prezente la oamenii de vârstă medie şi înaintată, şi asta pentru că persoanele vârstnice sunt mai expuse la a dezvolta boli cronice, din cauza degenerescenţei naturale a fiecăruia dintre noi, „pe care evident o putem doar încetini, nu şi evita”.

     

    Bilă albă pentru medicii români

    Potrivit ei, se întâmplă adesea ca pacienţii să nu se oprească la o a doua opinie. „Este libertatea omului să facă acest lucru, mai ales în situaţiile grave sau pe care le credem grave. Oricare dintre noi am avea acest instinct, acest reflex. Avem tendinţa să considerăm o a doua părere justificată faţă de prima, dacă ele sunt diferite.” Lucrurile nu sunt neapărat aşa. O a doua nu înseamnă însă mai bine, subliniază Marinela Stănculete. „O a doua înseamnă o a doua. Ăsta e motivul pentru care este bine ca cel care are nevoie de Second Opinion să nu fie singur, să fie nu doar ghidat ci şi, să zic aşa, supervizat – nu în sensul de substituit în gândire şi decizii –, de către un medic.” În general, spune ea, majoritatea diagnosticelor pentru care Enayat medical problematică i Medical City a cerut Second Opinion au fost confirmate. „Asta este o notă foarte bună pentru medicii români.”

    Au mai fost, într-adevăr, diferenţe, adaugă Marinela Stănculete, în ceea ce priveşte planurile de tratament, dar şi aici nu atât datorită problemelor financiare pe care le poate presupune un tratament complex, ci datorită limitărilor tehnice care înseamnă organizare de sistem. „Cu alte cuvinte, nu gândirea medicală este problematică  în primul rând în România. Problema este lipsa de operativitate a fluxurilor şi limitele tehnice.” Când aceste două opinii sunt totuşi diferite, intervine managerul de caz, cel care gestionează cazul de Second Opinion, pentru a hotărî dacă e cazul să se ceară o a treia sau să se meargă pe unul dintre diagnostice, monitorizând ceea ce se întâmplă pentru a vedea dacă balanţa va înclina într-un viitor foarte scurt către una sau alta. „Sunt decizii care nu se iau de către medicul singur niciodată, ci împreună cu pacientul. Pacientul le ia fiind pus în cunoştinţă de cauză de către medic, în aşa fel încât să îşi poate asuma deciziile.”

    Dacă în trecut pacienţii veneau, în general, de la stat la privat, „în România ultimilor 20 de ani abonamentele medicale private au crescut foarte mult, mai ales în oraş. Aşa încât mulţi oameni sunt diagnosticaţi nu în sistemul de stat, ci în sistemul privat. „Aşa încât nu mai există un astfel de flux evident, ca o săgeată roşie cu vectorul într-o direcţie”, spune Marinela Stănculete. Potrivit ei, nu se poate face însă o deducţie nici legat de faptul că mai degrabă găseşti profesionişti mai bine pregătiţi în privat sau mai bine pregătiţi la stat. „Niciuna dintre afirmaţii nu este corectă.” Adaugă că, într-adevăr, în sistemul de stat, în unităţile terţiare – adică spitale, mai ales la clinicile universitare, unde există activitate ştiinţifică, acolo se află cumulul cel mai mare de ştiinţe medicale. „Aşa stau lucrurile.”

    Oferă, aici, drept exemplu, Institutul Oncologic Fundeni, unde este un flux foarte mare de pacienţi cu cancer de toate felurile. „Un medic are ocazia, mă refer ca şi creştere profesională, de a vedea în fiecare zi cazuri foarte diferite, foarte dificile. Cu alte cuvinte, experienţa cumulată în cinci ani este mult mai mare decât, de exemplu, a unui medic care indiferent că este în sistemul de stat sau privat, nu vede acelaşi volum de pacienţi.” Sigur, adaugă ea, această situaţie are şi un revers, pentru că pe măsură ce sunt mai mulţi pacienţi la fiecare medic, timpul acordat fiecărui pacient scade. Cu toate acestea, Marinela Stănculete subliniază că niciun fel de asigurare socială de sănătate nu conţine Second Opinion. „Doar în lumea privată a serviciilor medicale se poate realiza Second Opinion aşa cum ar trebui, pentru că altfel, empiric şi spontan din partea pacienţilor, dar nu neapărat eficient, se întâmplă.”

    Marinela Stănculete notează că e important ca şi companiile să includă acest beneficiu în pachetul de beneficii extrasalariale, pentru că, deşi abonamentele medicale pe care le oferă angajatorii sunt axate în primul rând pe prevenţie, cu toate acestea în multe ţări din Europa de Est şi de Sud-Est, inclusiv în România, oamenii nu apelează aşa cum ar trebui la partea aceasta de prevenţie şi de gestiune a bolilor în stadii incipiente.

  • Cum a evoluat piaţa locală a abonamentelor şi asigurărilor medicale şi ce aduce nou conceptul de Concierge Medical, produsul hibrid care le înglobează pe amândouă

    După lansarea, în 1996, a primelor abonamente medicale, care au evoluat în paralel cu asigurările medicale, ajungând unele dintre cele mai căutate beneficii extrasalariale, Wargha Enayati, fondatorul primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al Reţelei de Sănătate Regina Maria, a adus pe piaţa locală şi conceptul de Concierge Medical, un produs hibrid, care le înglobează pe amândouă. Ce costuri au aceste servicii?

    „În România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi ele de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm international, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.”

    Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta se ridică, potrivit Anei Maria Marian, la 10 euro pe lună.

    În momentul de faţă, în România, pe zona Corporate, ea susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 „sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente”.

    Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, potrivit ei, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, diferenţele constând în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă ea, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, „pentru că ele înţeleg cumva beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt”.