BusinessMagazin

Category: Video

  • Cum fac economii proprietarii de centre comerciale – VIDEO

    Undeva prin cotloanele centrului comercial Alexa din Berlin se afla un loc unde vizitatorii nu si-ar dori sa ajunga in ciuda posibilei atractii fata de tunelurile si incaperile pe care un cumparator nu le intrezareaste poate niciodata. Este vorba de un loc unde mirosul este aproape insuportabil, iar cantitatea de gunoi se masoara in tone: o statie de sortare si de colectare a deseurilor produse in centrul comercial, fie ca este vorba de sticle de plastic, ambalaje sau deseuri menajere.

    “Aceasta este una dintre marile greseli din Romania – se vorbeste despre deseuri si despre gunoi, dar nu despre posibile resurse. O alta este ca in Romania ne costa sortarea si colectarea deseurilor, in timp ce in Germania primim bani pentru asta”, sustine Ingo Nissen, country manager al dezvoltatorului portughez Sonae Sierra, cel ce a intrat pe piata locala prin cumpararea River Plaza din Ramnicu Valcea. Managerul, care a supervizat dezvoltarea centrului comercial Alexa din Berlin, detinut de catre Sonae Sierra, vorbeste de rata de reciclare a deseurilor produse zilnic intr-un mall ca despre o metoda de reducere a costurilor de operare, atat prin posibilele sume primite la colectare, cat si prin micsorarea costurilor de curatenie din mall. “Pentru River Plaza ne-am fixat o tinta de reciclare de 25,9%, dar am depasit-o deja, suntem la 29%. In Alexa avem 60%; nu este usor sa motivezi oamenii din Romania, dar este o rata buna.”

    Tintele de reciclare reprezinta doar una dintre metodele prin care proprietarii si administratorii unui centru comercial incearca sa scada costurile de operare, in contextul scaderii chiriilor cu o medie de aproximativ 20%, potrivit consultantilor imobiliari. “Chiriasii nu percep chiria pe care o platesc ca o suma impartita intre taxele de administrare – denumite – si chiria propriu – zisa, ci ca un tot unitar. Obtinerea unor taxe de administrare mai mici, practic a unor costuri de operare mai mici ar putea lasa loc pentru o chirie mai mare, crescand profitul proprietarului”, explica Georgiana Andrei, retail broker in cadrul firmei de consultanta Colliers International.

    Potrivit unui studiu al companiei, taxele de administrare platite in centrele comerciale din Romania sunt printre cele mai mari din regiune, atingand niveluri similare cu cele din Marea Britanie si chiar mai mari, avand in vedere ca in mall-urile din Bucuresti se poate ajunge si la taxe lunare de 11 euro pe metru patrat – aproximativ o treime din chiria medie pe piata. Cea mai mare pondere in taxele de administrare si implicit in costurile de operare a unui mall o are costul utilitatilor – apa, curent electric sau combustibilul lichid folosit pentru sistemul de ventilatie – si serviciile de curatenie, paza si de intretinere.

    Radu Niculescu, managing director al diviziei de administrare a proprietatilor din cadrul grupului RED, care a dezvoltat centrele comerciale Armonia din Arad si Braila, spune ca reducerile cele mai mari pot fi operate in ceea ce priveste costurile de energie si cele de curatenie si paza. “Trebuie sa ai monotarif la curentul electric, aproape toata lumea are tarif de zi si de noapte; ce folos sa reduc consumul de energie electrica noaptea, cand oricum este foarte ieftin, iar ziua nu-l pot reduce? Un tarif unitar pe toata durata zilei este mult mai eficient”, considera Niculescu. El da ca exemplu centrul comercial de la Braila, unde a fost introdus un sistem electronic prin care aprinderea luminilor poate fi programata si sistemul de iluminare poate sa se si opreasca automat, pe baza unor senzori, care “simt cand rasare soarele”.

    Tot in privinta consumului de electricitate, managerii Sonae Sierra dau ca exemplu folosirea unor senzori de miscare, eficienti mai ales pe timp de noapte sau pe coridoarele tehnice ale unui centru comercial, unde traficul este foarte redus. Nu in ultimul rand, becurile cu un consum mai redus de electricitate pot aduce economii lunare chiar si de o treime fata de becurile obisnuite, potrivit studiilor companiei portugheze. Cel mai mult consuma sistemul de aer conditionat, ceea ce aduce in discutie procesul de dezvoltare si construire a unui centru comercial, care poate sa determine costuri de operare ulterioare mai reduse. Spre exemplu, montarea unor pompe care sa extraga apa din pamant sau a unor pompe de caldura poate reduce consumul de energie al sistemului de ventilatie. “La un moment dat am observat ca folosirea intensa a pompelor crestea consumul de electricitate cu 3%, insa in ansamblu, consumul era mai mic”, adauga Ingo Nissen, facand referire la sistemul clasic de ventilatie, care presupune incalzirea si racirea apei sau a aerului.

    Curatenia si paza reprezinta alte doua capitole unde se pot opera reduceri semnificative, potrivit administratorilor de centre comerciale. “In Romania inca exista modelul echipelor de curatenie, vin 15-20 de persoane care fac curat, cand se poate face totul cu doua masinute de curatenie, iar pe tura nu sunt mai mult de trei-patru persoane care lucreaza”, exemplifica managerul RED. “Suntem obligati sa avem un post de pompieri care costa, cinci persoane, 40.000 de euro pe an. Poti sa gasesti firme care realizeaza si paza, si serviciile de pompieri. Daca ai o firma de interventii care sa poata sosi in caz de urgenta in doua minute, poti sa ai doar cinci persoane de paza intr-un mall”, continua Radu Niculescu.

    Aceste moduri de reducere a costurilor de operare n-au prea fost, in general, o preocupare pentru dezvoltatorii de centre comerciale, prioritare fiind viteza de constructie si impartirea spatiilor astfel incat sa se obtina venituri lunare din chirii cat mai mari. Lucrurile nu s-au modificat simtitor nici acum, dupa cum au remarcat consultantii imobiliari, pentru ca preocuparea de baza a devenit obtinerea unei finantari pentru proiectele aflate in stadiul de macheta. In plus, “unii inteleg gresit reducerile de costuri: au taiat la jumatate cheltuielile de curatenie si tin becurile stinse sau caldura si aerul conditionat inchise, ceea ce afecteaza imaginea generala a centrului comercial”, considera Radu Niculescu. Criza, dar si scaderea traficului in majoritatea centrelor comerciale s-ar putea sa-i determine insa pe administratori si proprietari sa incerce si niste metode mai bune de reducere a costurilor.

    Pe ce se duc banii
    Cum faci economii
    Platim printre cele mai mari taxe de administrare

  • Top BM: Cei mai mari patroni de la mare – VIDEO

    Primii zece hotelieri de pe litoral detin aproximativ un sfert din numarul total al camerelor de la mare. Multe voci din piata spun ca la ei sta in fiecare an decizia stabilirii tarifelor, dar si ca tot ei ar fi singurii care ar putea schimba fata litoralului, detinand o masa critica de locuri de cazare. Elementele care au facut de-a lungul anilor ca cei zece sa nu aiba o voce comuna au fost legate in primul rand de interesul diferit pentru dezvoltarea capacitatilor de pe litoral, dar si stilul de investitii al fiecaruia. De fapt, proprietatea pe litoral s-a stabilit la inceputul anilor 2000, o data cu licitatiile pentru privatizarile hotelurilor.

    Atunci au intrat in posesie proprietari precum George Copos, Mohammad Murad sau fratii Ioan si Viorel Micula, dar s-a format si actualul THR Marea Neagra – controlat acum de SIF Transilvania. De atunci, putine lucruri s-au mai schimbat in topul celor mai mari proprietari de pe litoral: singurul care a urcat cateva pozitii mai sus este proprietarul Unita Turism, Josef Goschy, care a cumparat in urma cu doi ani complexul Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din Olimp, unul dintre cele mai mari hoteluri de pe litoral. Nu numai cel mai mare, ci si cel mai ravnit – hotelul a fost curtat in anii 2000 de touroperatorul TUI, care voia sa il transforme intr-un club de cinci stele cu aproape 2.000 de locuri. Ministerul Turismului a refuzat insa sa il vanda nemtilor si AVAS l-a vandut in urma cu doi ani lui Josef Goschy. Proprietarul Unita Turism are insa o strategie diferita de cea a nemtilor pentru “perla litoralului” – cum era denumit pe vremuri hotelul din Olimp: nu vrea sa il faca neaparat un complex hotelier, ci este mai incantat de actuala structura cu trei hoteluri, cel putin deocamdata: “Mai ales pana le vom renova pe toate, vom pastra actuala structura cu trei centre de cost si vom vedea mai tarziu ce alta strategie vom adopta”. Renovarea celor trei hoteluri de catre omul de afaceri Josef Goschy are la baza aducerea lor la un standard de trei stele plus, egal cu cel al altor hoteluri din portofoliul Unita Turism, precum Moldova din Iasi.

    Alti hotelieri de pe litoral au preferat sa nu investeasca in schimbarea hotelurilor pe care le-au achizitionat in 2000. Este vorba in special despre fratii Ioan si Viorel Micula, care au achizitionat o baza importanta de hoteluri in Olimp, in care insa nu au investit. Cand au cumparat hotelurile, cei doi oameni de afaceri considerau ca litoralul este una dintre cele profitabile investitii din tara. Intre timp, intarzierea lor de a ridica standardele hotelurilor cumparate s-a suprapus peste diversificarea ofertelor turistice din Romania, astfel ca multe dintre hotelurile de pe litoral au devenit necompetitive in comparatie cu piete care se adreseaza tot clientilor massmarket, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria. Conform ultimelor informatii, Ioan si Viorel Micula iau in calcul in aceasta perioada iesirea definitiva din afacerile cu hoteluri de pe litoral, prin vanzarea hotelurilor unui investitor strategic. Analisti din piata spun insa ca vanzarea va fi cu atat mai dificila cu cat hotelurile sunt intr-un stadiu destul de avansat de degradare si singura solutie ar fi vanzarea lor la pachet, unui investitor dispus sa creeze unul sau mai multe cluburi de vacanta cu peste 600 de camere fiecare.

    Topul celor mai importanti proprietari de hoteluri de pe litoral nu se confunda decat pe alocuri cu topul celor mai mari proprietari de hoteluri din tara. Din aceasta categorie fac parte cei care se afla pe primele locuri in ambele clasamente, cum ar fi Josef Goschy (cel mai mare hotelier din Romania are 25 de hoteluri in toata tara, cu o capacitate de 6.000 de locuri de cazare), Mohammad Murad (care detine peste 3.000 de camere, concentrate in Bucuresti si pe litoral) sau SIF Transilvania (care controleaza si hoteluri din Brasov sau Bihor). Mohammad Murad a fost unul dintre primii hotelieri de pe litoral care a investit in refacerea hotelurilor si in crearea unui brand pentru litoral, Perla Majestic. Omul de afaceri a avut insa si o strategie diversificata, combinand hoteluri clasice cu vanzarea si inchirierea de apartamente pentru vacanta, doua afaceri care se echilibreaza ca si costuri si au adus profit de-a lungul timpului. Omul de afaceri libanez a avut in plan si constructia unei statiuni in nordul Mamaia (Europa), insa a sistat acest proiect anul trecut.

  • Top BM: Cele mai mari chirii din Bucuresti – GALERIE FOTO

    Majoritatea agentilor de vanzari au sustinut in ultimele luni ca segmentul de lux va fi mai putin afectat de catre criza economica, fie ca era vorba de industria auto, de sectorul imobiliar sau de fashion. “Nu putem discuta despre criza segmentului imobiliar de lux, in principal din cauza zonelor exclusiviste, care au fost scumpe chiar si inainte de 1989 si care vor continua sa tina stacheta sus. Cererea constanta pentru aceste zone si un numar relativ limitat de proprietati de lux disponibile spre inchiriere mentin preturile, impiedicand o reducere a chiriilor in ritmul actual al pietei”, spune Raluca Plavita, senior consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

    Scaderea generala a pietei nu a trecut insa fara a lasa urme asupra segmentului de inchirieri a proprietatilor de lux. Agentii de profil vorbesc de o scadere medie a chiriilor de 15-20% in acest an, procentul de scadere fiind dependent de amplasarea proprietatii si de facilitatile si finisajele acesteia. “Daca facem o comparatie intre nivelul de inchiriere in primul trimestru din 2009 comparativ cu perioada similara a anului trecut, vom observa ca rezulta o scadere pe piata inchirierilor intre 10 si 40%”, spune la randul sau Bogdan Barbulescu, broker in cadrul companiei imobiliare Regatta.

    2008 a fost insa un an foarte bun pentru piata de profil, cu foarte multe tranzactii incheiate la o valoare a chiriei lunare mai mare de 5.000 de euro. Potrivit datelor furnizate de catre companiile imobiliare pentru BUSINESS Magazin, cea mai mare chirie parafata anul trecut este de 16.500 de euro pe luna, agentul fiind Perfect Casa. Proprietatea este reprezentata de o vila cu subsol, etaj si mansarda, 21 de camere si o curte cu o suprafata de 500 de metri patrati. Zona din apropierea Gradinii Icoanei este mentionata de altfel de catre specialisti ca fiind una dintre cele mai cautate de catre doritorii unei proprietati imobiliare de lux – fie pentru achizitie, fie pentru inchiriere – alaturi de Kiseleff, Aviatorilor, Primaverii, Dorobanti, Soseaua Nordului sau Floreasca. “Ulterior sunt vizate caracteristicile care definesc din punct de vedere tehnic imobilul, si anume suprafata generoasa, camerele spatioase si cu terase frumos amenajate si baile, care sa fie intr-un numar cat mai apropiat de cel al camerelor de locuit. Au fost situatii in care ne-a fost solicitata o proprietate cu un numar egal de bai si dormitoare”, afirma Jeni Dragomir, presedintele Perfect Casa.

    In ceea ce priveste vilele, despre care brokerii de profil spun ca sunt cele mai cautate, suprafata aferenta a terenului si amenajarile acestuia – gradinile si spatiile de joaca pentru copii – sunt cele mai importante. Un exemplu in acest sens este si a doua proprietate din clasamentul celor mai mari contracte de inchiriere semnate anul trecut in Bucuresti. Este vorba de o vila din Dorobanti cu sase camere, cu o suprafata utila de 450 de metri patrati, suprafata terenului fiind de 200 mp. “In general, cea mai mare parte a acestor proprietati sunt localizate in constructii noi sau vile vechi, din perioada interbelica, renovate”, continua Barbulescu de la Regatta, agentul de inchiriere al proprietatii.

    Vilele domina, de altfel, clasamentul BUSINESS Magazin, ca si in cazul celor mai scumpe locuinte vandute anul trecut, in timp ce apartamentele sunt mai putine, reprezentate in special de duplexuri, triplexuri sau penthouse-uri. Cea de a treia proprietate din clasament este un apartament cu sase camere din zona Herastrau, inchiriat la o valoare de 7.500 de euro pe luna, iar pe locul urmator apare un penthouse din zona Dorobanti, amplasat intr-un imobil construit anul trecut. Chiria acestei proprietati este de aproximativ 7.100 de euro pe luna; conform reprezentantilor agentului de inchiriere, DTZ Echinox, proprietatea a fost inchiriata de catre presedintele unei companii din industria auto.

    “Clientul tipic al acestor proprietati este expat, in general din top/senior management sau diplomat”, creioneaza pe scurt Raluca Plavita portretul celor ce platesc chirii lunare de peste 5.000 de euro pentru o locuinta. Un portret mai amanuntit, realizat de agentii din domeniu, arata o persoana de regula casatorita, cu unul sau mai multi copii, in general de sex masculin, care nu are inca un domiciliu stabil in tara si in oras – fiind astfel inclinat sa plateasca o chirie mai mare pentru o proprietate de lux.

  • VIDEO: Cum faci bani in plina criza? Pe Bursa!

    Panica excesiva care a cuprins pietele de capital ale lumii incepand din octombrie trecut, dupa prabusirea bancii americane Lehman Brothers, a dus actiunile romanesti la niveluri cu pana la 95% mai scazute decat maximele istorice din iulie 2007, iar revenirea care a urmat a adus castiguri si de peste 200% investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti intr-un interval de doar cateva luni. Paradoxal, primul semestru al acestui an, care a coincis cu intrarea economiei romanesti in cea mai rea perioada de dupa 2000, a adus la Bursa unele dintre cele mai mari castiguri din ultimii ani. Indicele general al Bursei, BET-C, a inregistrat de la inceputul anului pana la 9 iulie o crestere de 5,4%, in timp ce indicele celor mai importante zece companii listate, BET, a crescut cu 17%, iar SIF-urile au castigat in medie 28%. In acelasi interval, sapte actiuni de la Bursa au adus castiguri de peste 100%, iar alte cinci – intre 50% si 100%.

    Cine ar fi investit, de exemplu, 10.000 de lei in actiuni Rompetrol Rafinare (RRC), compania care controleaza rafinaria Petromidia, sau in actiuni ale producatorului de medicamente Zentiva – fosta Sicomed (SCD) – ar fi obtinut un castig net de peste 14.000 de lei, de zece ori mai mare decat dobanda medie oferita de un depozit bancar in lei pe un an. Un plasament similar in actiuni SIF Oltenia (SIF5) ar fi adus un castig de 4.200 de lei, de trei ori peste dobanda bancara, desi actiunile SIF Oltenia scazusera in ianuarie si februarie cu 40% fata de inceputul lui 2009. Pentru cei ce nu s-au speriat de caderea dramatica de la inceputul anului si au intrat in piata, castigurile au fost chiar mai mari decat in prima jumatate a lui 2007, cand economia era in plin avant, ca si piata de capital. “Priveste fluctuatiile pietei ca pe un prieten si nu ca pe un dusman.

    Profita din nebunia celorlati in loc sa te alaturi ei”, este unul dintre sfaturile celebre ale miliardarului american Warren Buffett, poate cel mai cunoscut investitor de pe pietele de capital. El a facut achizitii de miliarde de dolari in ultimul an, profitand tocmai de frica exacerbata a investitorilor, care a prabusit cotatiile tuturor companiilor, indiferent de domeniu, de perspective sau de rezultatele financiare si a condus la aparitia unor chilipiruri nesperate in urma cu doi ani. Pe piata romaneasca, retragerea unor fonduri straine de investitii si mai ales vanzarile din panica ale investitorilor locali au facut ca actiunile sa scada si mai mult, poate nejustificat in unele cazuri.

    Asa s-a ajuns in situatia ca aproximativ jumatate din actiunile listate pe piata principala a Bursei de la Bucuresti sa fie evaluate in prezent la mai putin de 20% din pretul din iulie 2007, cand au atins maximele istorice, chiar si dupa cresterile spectaculoase din ultimele luni. De asemenea, particularitatea pietei romanesti, lichiditatea foarte scazuta, considerata de majoritatea brokerilor un handicap, a facut ca actiunile locale sa scada mai mult decat cele de pe pietele din jur, devenind astfel subevaluate la nivel regional. Aceeasi lichiditate redusa poate conduce la o revenire mai puternica in momentul intoarcerii fondurilor de investitii.

    “Dupa parerea noastra, piata de capital din Romania este evaluata atractiv, raportat la alte piete, avand in vedere rata de crestere (descrestere) economica asteptata pentru urmatorii doi ani si riscul de tara din acest moment”, considera Marius Muresan, directorul general adjunct al STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii STK Emergent, care este de asemenea listat la Bursa. Muresan apreciaza ca firmele cu capitalizare bursiera mare se tranzactioneaza in medie cu un discount de peste 30% in raport cu un nivel rezultat din comparatia cu alte tari. “Din acest motiv, raportata la riscul asumat, investitia in actiuni cu capitalizare bursiera mare pare atractiva comparativ cu investitia in firme mai mici (la care, pe langa un risc mai mare de lichiditate, exista si riscul sa fie afectate mai puternic de evolutia macroeconomica)”, explica el.

    Dupa Muresan, un portofoliu ar trebui sa fie format acum din firme care au scazut puternic in ultimul an – eventual peste media pietei – fara sa fi inregistrat insa o deteriorare majora a situatiei financiare, cu un grad redus de indatorare relativ la media pe industrie si cu randamentul capitalului propriu al firmei in ultimii ani constant ridicat. Identificarea unor actiuni listate care sa satisfaca toate aceste criterii este foarte dificila, insa exista companii, dintre cele care au scazut puternic in ultimii doi ani, aflate in aceasta situatie. De exemplu, constructorul de conducte magistrale pentru gaze Condmag Brasov (COMI) a inregistrat in primul trimestru o crestere cu 240% a profitului net fata de aceeasi perioada din 2008, in timp ce afacerile companiei s-au majorat cu aproape 80%.

    Cititi in continuare ce spun specialistii Raiffeisen Centrobank despre potentialul SIF-urilor

    Leonard Visan, Investica: “Cred ca explozia Bursei s-a consumat in lunile precedente, iar contractia economica face ca perspectiva sa fie negativa”

    Cum a ajuns Comnord Bucuresti (COSC), cea mai mare companie de constructii de la Bursa

    Andreea Gheorghe, Intercapital Invest: "Nu as recomanda in acest moment nimanui strategii de investitii in actiuni pe termen mediu"

  • Radu Furnica: Trebuie sa stim de pe acum cum ne vedem peste 20-30 de ani

    "Trebuie sa stim incotro ne indreptam ca sa stim pe unde s-o luam a spus Furnica. Cel mai important lucru e orientarea strategica pe termen lung, sortarea prioritatilor in economie si apoi investitii in acele sectoare cu prioritate. Serviciile importante in care trebuie facute investitii sunt educatia, sanatatea si administratia serviciilor publice", crede Furnica.

  • Marius Stancescu: Avem nevoie ca banii sa circule in economie

    "Mediul privat trebuie sa cresca productivitatea si sa reduca cheltuielile pentru a suporta mai usor criza. Guvernul trebuie sa inteleaga ca trebuie o infuzie de bani in economie, care sa fie investiti in anumite domenii care pot aduce bani la buget si prin care se poate controla inflatia si deflatia", a mai precizat Stancescu.

  • Cosmin Alexandru: e sosit vremea prioritizarii

    Desi nu sunt bani si guvernul nu poate investi in toate domeniile, el recomanda stabilirea a 2-3 domenii prioritare, pentru ca mediul privat sa stie unde trebuie sa se eficientizeze si focaliza. "Criza a venit din domeniul imobiliar, acolo unde s-a realizat un blocaj al pietei. La momentul actual pentru a o debloca trebuie reduse preturile pana cand vanzarile si cumpararile sunt repornite. Multi dezvoltatori inca tin preturile sus blocand piata si afectand astfel piata mobilei si cea a materialelor de constructii", spune Alexandru. El considera ca proiectul „Prima Casa” nu e o masura care va reusi sa reporneasca economia.

  • Teo Paduraru: firmele care puteau da faliment au fost lasate sa dea

    "In Romania exista cateva sute de mii de intreprinderi mici si mijlocii nu foarte sanatoase, cu o structura bazata pe o cerere care nu mai e de actualitate. Toate firmele care puteau da faliment au fost lasate sa dea si s-a trecut la sustinerea economie folosindu-se de importuri. ANAF a inceput o campanie de inchidere a companiilor cu datorii mari sau mici de stat care nu e foarte benefica", precizeaza Paduraru.

  • Aliz Kosza: Sprijinirea antreprenoriatului ar stopa declinul

    Aliz Kosza, director general al Fabryo, este de parere ca pentru a reporni economia accentul trebuie pusa pe antreprenoriat, in speta intreprinderile mici si mijlocii si serviciile care au perspectiva si care inca produc.

    Acestea companii au viitor si pot contribui la acumularea de sume in bugetul de stat, crea locuri de munca, sunt relativ stabile si au potential de crestere. Un antreprenoriat puternic poate duce la stoparea declinului economic, potrivit managerului Fabryo.

    "Viitorul este al francizelor, al marcilor locale, agriculturii, asociatiilor familiale care pot avea un numar mic de angajati. Anumite servicii nu vor fi afectate si anume: serviciile medicale private si cele financiare de consultata".

     

  • Adela Jansen HR Manager BRD, la Gala Premiilor BUSINESS Magazin pentru Tineri Manageri de Top