BusinessMagazin

Category: Video

  • Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Romania a primit cu perplexitate criza

    “Motivele pentru aceasta perplexitat sunt in primul rand factorii istorici si anume ciclicitatea economica din tara, pe care nu am corelat-o cu cea din alte tari mai dezvoltate.”

    Stoicoviciu spune ca romanii au abilitatea de a se adapta la orice schimbare, dar nu o fructifica la maximum.

    "Un al doilea element e diversitatea. Ar fi gresit sa ne uitam la criza ca un tot unitar. Sunt sectoare care sunt foarte afectate si altele care nu au o evolutie ciclica si au fost afectate mai putin. Exista servicii care au o cerere mai redusa si altele care au cerere mai mare. Cei care vor trece peste criza vor fi cei care se vor adapta cel mai repede la conditiile existente din piata si vor tine cont si de elementul diversitate.”
     

  • Cornelia Coman, ING Asigurari de Viata: Economisirea trebuie stimulata

    “Daca vorbim de asigurari de viata in Romania si vedem rezultatul la 6 luni, putem vedea o scadere a primelor brute subscrise. Pana la sfarsitul anului aceasta, scaderea va fi recuperata astfel incat vom termina anul 2009 cu un volum de prime brute subscrise la nivelul anului 2008. La pensiile facultative pe primele 6 luni e o crestere de 2%, adica aproximativ 12% crestere a numarului de participanti”.
    Coman crede ca per ansamblu se poate vorbi de o crestere moderata.
    “Atat asigurarile de viata cat si pensiile facultative servesc unei nevoi de economisire pe termen lung. Economisirea trebuie stimulata, iar autoritatile trebuie sa introduca facilitati fiscale pentru piata asigurarilor de viata, iar pentru pensiile private deductibilitate totala. O a doua masura ar fi sa schimbam mentalitatea romanilor printr-o educatie financiara a lor. ”

     

  • Radu Craciun, Eureko: Oamenilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca

    “Numarul celor care vor contribui in mod constant la pilonul 2 de pensie va scadea, o parte din clienti pierzand locurile de munca sau intrand in somaj tehnic. Cu privire la pilonul 3 firmele nu sunt interesate sa furnizeze angajatilor astfel de servicii”. Interesul pentru astfel de produse va scadea, potrivit lui Craciun, pentru ca clientilor le e teama ca isi vor pierde locul de munca si ca efectele crizei vor fi resimtite mai mult din toamna.
    “O masura importanta e sa ne intoarcem la graficul de crestere al contributiilor la pensiilor private de pensii. Se spera ca la anul va creste contributia de la 2% la 2,5%”. Pe de alta parte, crede Craciun, Ministerul de finante ar trebui sa se finanteze prin titluri cu maturitati mai lungi, care sa depaseasca 5 ani, pentru ca dobanzile pe termen scurt si mediu sunt in scadere “si asftel devine din ce in ce mai interesant sa investesti”.

     

  • Adrian Stanciu, Human Synergistics: Suntem doar spectatori la criza

    “Criza a fost provocata din afara, iar economia noastra e atat de dependenta de cea europeana astfel incat nu ne putem reveni decat dupa ce isi revin statele puternice din vest. Ar trebui sa incepem sa ne gandim la strategii noi pentru dezvoltare”.
    Stanciu spune ca lumea s-a schimbat foarte mult, iar corporatiile mari s-au miscat greu pana au inteles ce trebuie sa faca.
    “Un lucru bun e ca exista dinamism in economie, dar atat timp cat nu sunt clienti de export care sa traga economia Romaniei inainte nu vom putea depasi criza”.
     

  • Alin Tapalaga, Porsche Inter Auto: Macar de ar fi semestrul doi la fel ca primul

    “Desi prima jumatate a fost dezastruoasa, in cea dea doua se asteapta ca criza sa se adanceasca. De la luna la luna inregistram scaderi, piata scazand la 55% fata de anul trecut.”

    Tapalaga spune ca statul ar putea sa ajute domeniul auto cum a facut in 2007 cu acele taxe care au facut ca exporturile de secondhand sa creasca substantial.

    “Trebuie sa vedem si cum fac nemtii care au o crestere cu 40% fata de anul. Programul de casare din Romania l-am inceput timid, cu pasi mici, avand in vedere ca toate masurile au fost luate pe rand. In acest program sunt 60.000 de masini impartite in 3 etape. Se preconizeaza o rata a succesului de 30-35%, total nesatisfacator.”

  • Shachar Shaine, imbuteliatorul Tuborg: E pacat, ca avem pamant asa bun in Romania si nu-l folosim

    “Noi vedem un trend descrescator cel putin daca luam in calcul primele 2 trimestre, trendul este mai negativ ca inainte. Depinde si despre ce domeniu vorbim. La noi, daca e cald cum e acum nu se va simti criza foarte mult. Totusi oamenii reduc cheltuielile, se gandesc la situatiile mai dificile din viitor. Piata va fi sub anul trecut, chair daca pe alocuri s-a simtit o revenire”.
    Shaine estimeaza in aceste conditii o scadere de pana in 10% a consumului de bere, tinand cont ca e foarte cald afara si ca din septembrie va incepe o perioada foarte grea pentru berari.
    “Noi nu vrem facilitati de la stat, doar de usurinta in birocratie privind exporturile. Incurajarea agriculturii ar fi benefica si pentru noi si pentru economie. Noi importam foarte mult din materia prima pe care o folosim si e pacat ca avem pamant bun in Romania. A treia masura e infrastructura. E una din cele mai mari probleme din tara.”

     

  • Razvan Gheorghe, Cushman&Wakefield: pe termen lung, nu poti vinde mai scump in Romania decat afara

    “Daca e sa judecam marea parte a centrelor comerciale principiale, ele nu au fost gandite prost. Multe din ele, aflate la periferia unor orase importante din Romania sufera. Un lucru surprinzator, tinand cont ca proiecte similare din marile orase ale Europei rezista si pe timp de criza”, spune Gheorghe.

    Retailerii trebuie sa aiba campanii promotionale corect mediatizate, o politica de preturi corecta, iar cei care se gandesc ca in Romania se poate vinde mai scump decat afara pe termen lung nu vor putea sa lucreze in mod profitabil, spune oficialul Cushman & Wakefield. “Economia se va imbunatati doar daca va exista mai multa coerenta din partea guvernului pe anumite domenii. Principala sursa de rezolvare este infrastructura care dezvolta totul in jurul sau in urma ei”.

     

  • Primul centru comercial s-a inchis. Ce urmeaza?

    Am gresit, am gresit cu totii”. Fraza se repeta de mai multe ori, printre cifre, planuri, explicatii si in ciuda atmosferei degajate din timpul discutiei, presarata chiar si cu cateva glume, ramane ca o concluzie, alaturi de “ne vom repozitiona si vom invata din aceasta greseala” si de “goana dupa aur a luat sfarsit”. Andrew Stear, managing director si actionar minoritar al RED Management Capital, si Christian Hiver, directorul companiei de inchiriere a spatiilor comerciale, parte tot din grupul RED, erau la sfarsitul saptamanii trecute in fata unui subiect cat se poate de delicat: tocmai luasera decizia de a inchide centrul comercial Armonia Braila, dezvoltat de grup si inaugurat in urma cu opt luni. Este primul centru comercial din tara in care activitatea se opreste.

    “Am luat o decizie drastica, da. Pur si simplu nu mai functiona si am considerat ca este mai indicat sa suspendam activitatea pentru o perioada limitata, de aproximativ sase luni”, spune Hiver. Este completat rapid de Andrew Stear, care adauga ca “am urmat, aproape ca toti dezvoltatorii, goana dupa aur”, dar ca are incredere in repozitionarea proiectului. Centrul comercial, dezvoltat in urma unei investitii de 45 de milioane de euro, a avut probleme inca de inceput: spatiul destinat unui magazin de bricolaj nu a mai fost construit, iar unul dintre cei mai mari chiriasi, Altex, a ales sa nu mai deschida un magazin in spatiul contractat. “Nu erau contracte de preinchiriere, erau intelegeri ferme, dar tot au renuntat”, adauga Hiver, facand referire la mai multi retaileri care nu si-au mai deschis magazine in Armonia Braila.

    S-a ajuns astfel ca galeria comerciala a proiectului, cu o suprafata de circa 15.000 de metri patrati, sa aiba un grad de inchiriere de doar 37% – cel mai scazut dintre proiectele existente, potrivit informatiilor disponibile – restul pana la aprox. 32.000 de metri patrati fiind inchiriati de Carrefour si Flanco. Decisiv a fost si faptul ca doar cu cateva luni inainte fusese inaugurat in oras un alt centru comercial asemanator din punct de vedere al conceptului, European Retail Park, dezvoltat de catre BelRom, care se baza si el pe un hipermarket Carrefour, dar si pe unitati Bricostore, MediaGalaxy sau operatorul de cinematografe Cinema City. Iar venirea crizei a dus la o reanalizare a planurilor de extindere a comerciantilor, care n-au mai deschis magazine in centrul Armonia, dar si la scaderea generala a vanzarilor, traficul in centrul comercial fiind in unele zile chiar si de doua mii de persoane.

    “Parte a greselii noastre este ca urmam retailerii care isi faceau propriile studii si ziceau, pe baza lor, ca doresc sa-si deschida o unitate, ca vor un proiect. Si cand ai cativa comercianti mari care spun asta, este un indicator bun pentru tine ca dezvoltator. Acum am realizat ca studiile lor nu erau erau foarte aprofundate si nici nu se refereau la situatia pe termen lung”, explica Andrew Stear cum managerii grupului nu au prevazut aceasta situatie, desi au o experienta indelungata aici – Stear, spre exemplu, este prezent in Romania din 1996 si a fost implicat in dezvoltarea proiectului de birouri Iride Business Park din nordul Bucurestiului.

    Managerii dezvoltatorului, care a finalizat si vandut catre Immoeast un centru comercial similar in Arad, intr-o tranzactie de peste 100 de milioane de euro, spun ca au invatat din aceasta experienta si ca vor tine cont de ea de acum inainte. Pentru proiectul din Braila va urma o perioada de circa sase luni in care vor fi operate modificari in mixul de chiriasi, urmand sa fie adusi mai multi comercianti cu preturi reduse si magazine de tip outlet, iar zona de distractii va fi marita, “dar nu cu cinematografe care au bilete de zeci de lei, ci cu un pationar, cu un parc” – adica genul de activitati care nu necesita plata unui bilet, dupa cum explica Hiver. “I-am rugat pe toti retailerii mari, inclusiv pe Carrefour, sa isi reanalizeze pozitionarea pe piata. Carrefour, spre exemplu, are magazine in toata tara si toate sunt la fel. Poate unele ar trebui sa isi schimbe conceptul, sa devina mai atractive pentru anumite zone, cu o alta oferta si eventual alte preturi. Cred ca vom vedea aceasta in perioada urmatoare”, completeaza Andrew Stear.

    Prima oprire a activitatii intr-un hipermarket vine dupa ce principalele in ultimii doi ani, bifand pe harta aproape fiecare oras de dimensiuni medii. “Un hipermarket se duce intr-un centru comercial si datorita vadului de trafic pe care acesta ar urma sa il aduca. Singur s-ar putea sa nu reziste, desi este la randul sau un factor de atragere a traficului”, comenteaza Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting, firma de consultanta in retail. Opinia lui este impartasita si de Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Romania si unul din cei mai experimentati consultanti imobiliari in sectorul de retail. El da ca exemplu calculele unui manager de varf de la conducerea unei retele de hipermarketuri, care aratau ca zona de atractie primara necesara unei unitati, adica potentialii consumatori care locuiesc in apropiere sau pot ajunge usor la hipermarket, trebuie sa fie de 60.000-80.000 de persoane.

  • Top BM: Judetele cu cele mai multe masini – SLIDESHOW

    Cu aproape un milion de masini inmatriculate la doua milioane de locuitori, Bucurestiul poate fi considerat unul dintre cele mai bine motorizate orase din Europa, lucru resimtit cel mai bine de soferii aflati zi de zi in tot mai frecventele blocaje din trafic.

    Statisticile arata insa ca explozia piete auto bucurestene s-a petrecut in ultimii doi ani si jumatate, cand au fost inmatriculate mai mult de 400.000 de autoturisme. Sau, altfel spus, cel putin un bucurestean din cinci si-a cumparat in ultimii doi ani si jumatate o masina. Valoarea obtinuta pe baza statisticilor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor include atat vehiculele noi, cat si pe cele second-hand, aflate la prima inmatriculare.

    Pornind de la aceste date, BUSINESS Magazin a incercat sa vada care au fost judetele unde s-au vandut cele mai multe masini si, mai important, care au fost judetele unde gradul de echipare (raportul dintre numarul de vehicule vandute si populatie) a crescut cel mai puternic in acest interval. Cu alte cuvinte, zonele care au profitat cel mai mult de pe urma boomului economic din ultimii ani. Bucurestiul si judetul Ilfov conduc din acest punct de vedere cu 21 si, respectiv, 8 masini inmatriculate in ultimii doi ani si jumatate la fiecare 100 de locuitori, cu mult peste media nationala – 5,5 masini inmatriculate.

    Analistii au insa o explicatie pentru diferenta foarte mare intre Bucuresti, Ilfov si celelalte judete cu economii puternice, precum Timis, Cluj sau Constanta. „Multe societati de leasing au sediul central in Bucuresti, iar vehiculele unora dintre clientii lor din tara sunt inmatriculate prima data in Capitala”, considera Viorel Niculescu, fost sef al importatorului Ford in Romania. Cum leasingul a contribuit in ultimii ani cu cel putin o treime la vanzarile totale de autoturisme noi, era de asteptat ca o parte dintre masinile in leasing inmatriculate initial in Bucuresti, sa se reinmatriculeze la sfarsitul perioadei de leasing in judetele de unde erau titularii contractelor. Statisticile DRPCIV indica judete precum Constanta, Arges sau Timis printre cele aflate in topul reinmatricularilor, pe langa Bucuresti si Ilfov.

    Analiza BUSINESS Magazin a luat in calcul atat inmatricularile de masini noi (care in anul 2007 au atins cel mai ridicat nivel din istorie), cat pe cele de masini second-hand (care, incepand cu a doua jumatate a anului 2008, au explodat si au reusit, in premiera, sa le depaseasca pe cele de masini noi). Perioada aleasa pentru calcul (ianuarie 2007 – iunie 2009) a inclus atat varfurile pietei auto de masini noi, dar si momentele dramatice de anul trecut si primele luni ale acestui an, cand piata de masini noi s-a blocat, fiind invadata de masini second-hand, in special din Germania si Olanda. Care au fost insa motivele pentru care locuitorii din vestul tarii sunt mai predispusi la a-si cumpara o masina din Vest, fie si second-hand, decat una noua, asa cum fac cei din sudul tarii?

    „Era de asteptat ca in Vest masinile second-hand importate sa le depaseasca pe cele noi. Daca se merge prin vestul tarii, se poate observa foarte usor numarul mai ridicat de parcuri de masini secondhand”, a spus Marius Carp, fost director al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile si analist al pietei auto. El pune preferinta pentru masini second-hand, dar cu un grad mai ridicat de echipare, si pe seama puterii mai ridicate de cumparare. Dar, adauga Carp, cresterea importurilor de second-hand nu genereaza neaparat o scadere a celor noi, tocmai ca urmare a puterii de cumparare mai ridicate.

  • Ce au in comun cafenelele si cultura – VIDEO

    La cafeneaua literara de la Casa Capsa sau in cafeneaua Kübler, prin fumul gros al tigarilor, vorbele de duh ale personalitatilor erau parte a unui spectacol cu actori precum Ion Minulescu sau George Calinescu. Atunci, cafenelele culturale erau una dintre atractiile unui Bucuresti boem, unde viata sociala era conturata in jurul literaturii si al spectacolelor de teatru.

    Tendinta, desi a hibernat apoi cateva zeci de ani, a revenit in ultima perioada, inspirand tot mai multi investitori privati. Daca ar fi sa numaram, numai in ultimele doua luni cel putin zece lansari au avut legatura cu divertismentul cultural. De exemplu, la libraria Humanitas-Kretzulescu a debutat stagiunea de teatru in vitrina. Cu alte cuvinte, scena pe care actorii Raluca Urea si Stefan Ruxanda au jucat personajele din nuvela lui Milan Kundera, “Falsul autostop”, a fost chiar vitrina librariei. Iar saptamana trecuta s-a redeschis, pentru o luna, teatrul de vara Capitol.

    Cat despre nisa cafenelelor culturale, doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata librariilor au deschis in cursul lunii iulie localuri care mizeaza pe acest mix. La libraria Carturesti de pe strada Arthur Verona, cafeaua are aroma de cultura in doua spatii: sub_Carturesti, subsolul librariei unde se organizau expozitii, a fost transformat in Cafe Verona, o cafenea cu 100 de locuri, iar gradina interioara a fost extinsa la 500 de locuri. “Investitia a presupus doua etape – prima si cea mai complicata a inceput acum doi ani, cand am renovat subsolul, iar a doua etapa a fost anul acesta, cand am definitivat cafeneaua (barul, scaunele, mesele). In total am investit in ambele etape aproximativ 150.000 de euro”, declara Alina Jijau, PR & events manager la librariile Carturesti.

    Interiorul spatiului, realizat de atelierul arhitectilor Doina si Serban Sturdza, a fost gandit astfel incat cultura sa fie vedeta – minimalist, cu materiale naturale si obiecte de mobilier concepute special pentru proiect. Cafeneaua s-a deschis cu expozitia “Understanding History”, semnata Dragos Burlacu. “Aici vor fi organizate in continuare lansari de carte, concerte, ateliere de creatie sau diferite evenimente”, afirma Jijau, adaugand ca profilul clientilor este similar cu al celor care vin la librarie. “Sunt persoane interesate de dezvoltarea personala si profesionala continua, cu spirit critic, deschisi, de la care primim multe recomandari si de la care Carturesti invata si afla mai multe decat din cercetari de marketing”, spune Alina Jijau, care estimeaza ca pana la finalul anului se vor obtine venituri de 100.000 de euro de pe urma noilor spatii.

    Previziunile se bazeaza si pe succesul inregistrat de ceainaria Carturesti, care are lunar aproximativ 1.200 de clienti si despre care reprezentantii librariilor spun ca nu a fost afectata de criza. “Pentru spatiul ceainariei exista in prezent o cerere mai mare pentru desfasurarea de evenimente decat era la inceput, cand s-a deschis, si am observat ca a devenit intre timp, mai cunoscuta in randul strainilor, expati sau turisti”, adauga Alina Jijau. Si in ceainarie va continua seria evenimentelor culturale care au consacrat-o. “Intentionam sa reluam din toamna diminetile de
    , sa diversificam termatica atelierelor de creatie, sa gazduim cateva concerte, dezbateri pe teme de urbanism si arhitectura, dar si evenimente de business.” La randul sau, grupul Diverta a adus aroma de cafea la sala Dalles, unul dintre locurile cele mai cunoscute din Capitala pentru amatorii de cultura. “Conceptul pune in valoare intr-un mod neconventional alaturarea dintre arta si spatiul dedicat relaxarii si suetelor intelectuale”, spune Elena Platon, event manager la Dalles Revolution.