BusinessMagazin

Category: Video

  • Adrian Bulboacă, fondator Bulboacă şi Asociaţii: “Există o foarte bună şcoală a dreptului românesc şi există foarte mult talent în acest domeniu”

  • Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank: „Indiferent de ceea ce faceţi, faceţi cu mândrie, pasiune şi dedicaţie acest lucru” VIDEO

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – VIDEO

  • Cum se lupta fondurile de pensii pentru participanti

  • Asiguratorii profita de criza

    Nimeni nu s-ar fi asteptat ca anul acesta tocmai companii care
    activeaza in sectorul financiar sa faca parte din categoria celor
    care au mers inainte cu investitiile. Mai cu seama in zona
    asigurarilor, unde piata inca este nemturizata si destul de mica.
    Cu toate acestea, au avut loc o serie de miscari importante pe
    acest segment, de la intrarea unor noi jucatori in piata pana la
    reinventarea altora deja existenti. Un capitol destul de important
    a fost si cel al reinnoirii portofoliilor de produse pentru a
    castiga noi clienti.

    Citi mai multe despre planurile Uniqa pentru acest an, despre
    planurile francezilor de la Groupama sau despre
    cei mai noi intrati pe piata de asigurari.

  • Cele mai mari daune platite in Romania

    Daca Millenium Business Center, cladirea de birouri care a luat
    foc la sfarsitul lunii iunie, ar fi fost asigurata de o companie
    din Romania, am fi avut de-a face cu cea mai mare despagubire care
    s-ar fi platit pana acum la noi, dar si cu un asigurator pus in
    fata unei probleme serioase, aceea de a achita o dauna care,
    potrivit estimarilor de la acel moment, se ridica la aproximativ 20
    de milioane de euro. Spre norocul asiguratorilor locali, aceasta
    responsabilitate a cazut pe umerii filialei AI G din
    Germania.

    Dar faptul ca au fost la cald martorii acestui eveniment i-a facut
    sa-si dea, inca o data, seama ca desi politele cu prime mari sunt
    tentante si aduc bani buni, sunt si mai riscante. In cazul in care
    se intampla evenimentul asigurat sau se distruge bunul pentru care
    a fost incheiat contractul, despagubirile pe care trebuie sa le
    plateasca asiguratorii nu sunt nici pe departe neglijabile. “Atunci
    cand incheiem un contract trebuie sa avem in vedere si faptul ca
    evenimentul respectiv se poate intampla si sa ne gandim foarte bine
    daca putem sau nu sa sustinem o paguba foarte mare”, spune Adrian
    Marin, director asigurari generale in cadrul Generali, una dintre
    primele 10 companii de asigurari din piata.

    Cu toate acestea, Generali domina topul celor mai mari despagubiri
    platite in Romania, in ultimii ani, avand cel mai mare numar de
    daune achitate (patru din primele zece). In 2004, o fabrica de
    textile care a luat foc a incasat 4,2 milioane de euro, in urma
    contractului de asigurare incheiat cu Generali. Tot in acelasi an
    si tot din cauza unui incendiu, o fabrica de mobilier din piele a
    fost despagubita cu 1,5 milioane de euro de acelasi
    asigurator.


    Incendiile par sa fie evenimentele care au creat cele mai multe
    pagube in portofoliul Generali. Astfel, anul trecut, in urma unui
    incendiu al unei fabrici de textile, au platit o dauna ce depasea
    cu putin un milion de euro, iar anul acesta 1,2 mil. euro au fost
    destinati despagubirii unei fabrici de incaltaminte care a ars.
    Potrivit lui Narcis Pavalascu, reprezentantul local al Crawford,
    cel mai mare grup de evaluare de daune la nivel mondial in astfel
    de cazuri, procedura uzuala cuprinde urmatorii pasi: efectuarea
    unui studiu de siguranta de catre ISU, in urma caruia se primeste
    acordul pentru inceperea evaluarilor si, apoi, a reparatiilor, dar
    si pentru reluarea activitatii in spatiile care nu au fost
    afectate, evaluarea propriuzisa a pagubelor, stabilirea
    reparatiilor care urmeaza sa fie facute si, in cele din urma,
    organizarea unei licitatii pentru alegerea firmelor specializate
    care se vor ocupa de reparatii.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca repunerea in folosinta a
    intregii cladirii se va face mai devreme de cateva luni de la
    eveniment. Asta in cazul in care cladirea mai poate fi reparata.
    Asirom este insa asiguratorul care a platit cea mai mare
    despagubire pentru un eveniment: opt milioane de euro, in urma unei
    explozii la combinatul chimic Oltchim. Cheltuiala s-a facut simtita
    in rezultatul financiar al companiei, asiguratorul fiind pe minus
    dupa primele noua luni ale anului 2007. La sfarsitul aceluiasi an a
    avut loc accidentul aeronavei Tarom de pe aeroportul Otopeni, care
    a produs o paguba aproape la fel de mare. Aeronava efectua o cursa
    charter catre Sharm El Sheikh, in Egipt, iar in timpul decolarii a
    lovit un autovehicul utilitar aflat pe pista. In urma accidentului,
    aeronava a fost grav avariata, parasind pista si ruland pe o
    distanta de aproximativ 300 de metri de la locul impactului pe
    terenul viran din vecinatatea pistei. Aeronava a fost declarata
    dauna totala constructiva, iar Astra a platit companiei Tarom, in
    baza politei Airline Hull & Liability, 7,1 mil. euro, in doua
    transe – prima in luna februarie si cea de-a doua in luna martie
    2008 – precum si circa 300.000 de euro care au reprezentat
    cheltuielile pentru mutarea navei.

  • De unde vin fructele de mare

    In 20 de minute, Adriana Radianu, directorul de vanzari al R
    Family Prodservcom, unul dintre cele cateva zeci de firme
    importatoare de fructe de mare din Romania, a primit nu mai putin
    de sase telefoane din partea clientilor. Unii isi reinnoiau
    comezile, altii cereau oferte de pret, iar altii cautau
    specialitati noi pe care sa le introduca in meniu. Asta pentru ca
    era o zi de miercuri, cand, de obicei, telefoanele suna de zor si
    anunta comenzile pentru vineri, ziua in care Radianu, la randul ei,
    trimite lista mai departe furnizorilor sai de marfa.

    Cel mai mare furnizor al sau e in Olanda, intr-un sat de pescari,
    cu 40.000 de locuitori si 40 de firme care se ocupa cu acest tip de
    comert. Adica o firma la 1.000 de locuitori. Din Urk (aceasta este
    denumirea satului de pescari olandez) se aprovizioneaza cu produse
    proaspete firma pe care o conduce Adriana Radianu, dar si cele mai
    multe firme care comercializeaza peste si fructe de mare in
    Romania. De altfel, in Olanda este si una dintre cele mai mari
    burse de peste din lume.



    In fiecare saptamana, comerciantii modifica preturile si, in
    functie de ce se intampla aici, isi schimba politica de preturi si
    ceilalti exportatori din lume. Iar diferenta de pret intre
    produsele proaspete si cele congelate este ca de la cer la pamant.
    “Sa gatesc fructe congelate? Niciodata!”, spune, aproape ofensat de
    intrebare, Joseph Haddad, bucatarul-sef de la Casa Vernescu din
    Capitala, care de-a lungul carierei sale a gatit pentru
    personalitati precum Bill Clinton, printul Juan Carlos al Spaniei,
    Madonna sau Michael Jackson. Asa ca e foarte pretentios atunci cand
    vine vorba de produsele pe care le comanda si le primeste – trebuie
    sa aiba forma, dimensiunea, culoarea si textura potrivite, sa fie
    pastrate in recipientele adecvate si sa nu fi fost pescuite de prea
    mult timp. In general, Haddad spune ca isi trimite comenzile la
    furnizor in fiecare duminica noapte si se asteapta ca fructele sa
    nu ajunga mai tarziu de marti.

    Pentru toate acestea, pretul platit nu este nici pe departe mic. Un
    kilogram de icre negre, de exemplu, costa 1.200 de euro, iar acesta
    este doar pretul de la furnizor. Tocmai de aceea, felurile de
    mancare pe baza de fructe de mare sunt trecute la categoria
    “specialitati” in restaurante, unde o portie de homar variaza in
    jurul sumei de 200 de lei, iar langustinele sau scoicile Saint
    Jacques se apropie de 100 de lei pentru o portie. Putini stiu insa
    ca pentru cele mai multe dintre delicatese, timpul scurs de la
    momentul in care sunt pescuite pana cand ajung in farfurie, este de
    cel mult 48 de ore, orice ora in plus facandu-le mai putin
    valoroase. Traseul pe care il au de parcurs este foarte bine
    organizat si, dintr-un punct in altul, nu prea exista timpi morti,
    asa incat de la pescari si pana la sefii bucatari ai restaurantelor
    sau directorii de achizitie din magazine exista o legatura foarte
    stransa. “Cei care le pescuiesc se imbarca dimineata, foarte
    devreme, pleaca in larg si seara se intorc in port.



    De aici, fructele de mare sunt preluate de comercianti, depozitate
    in lazi frigorifice speciale si trimise catre cei care le-au
    comandat, prin avion, vapor sau camioane, in functie de cat de
    repede trebuie sa ajunga la destinatie”, explica Adriana Radianu.
    Din momentul in care au ajuns in tara si pana in farfurie, timpul
    scurs se poate reduce si la o ora. Important de stiut este faptul
    ca in ciuda acestei goane nebune, exportatorii trebuie sa se mai
    preocupe de un lucru esential: efectuarea controalelor sanitare
    necesare, care sa indice faptul ca fructele de mare pot fi mancate
    fara niciun pericol. Toate aceste formalitati trebuie facute, de
    asemenea, contratimp – controale sanitare, aprobari de transport,
    evaluarea calitatii etc. Din fericire pentru comercianti, daca pana
    nu demult controalele sanitare erau reluate si in momentul in care
    ajungeau in Romania, de curand nu mai este nevoie de o analiza
    suplimentara decat pentru pestele si fructele de mare care sunt
    aduse din afara Uniunii Europene, adica din asa-numitele “piete
    terte”, cu norme sanitare diferite, care impun noi verificari in
    fiecare tara in care sunt aduse.

  • Militari bate Europa la mall-uri

    Relaxarea cu care managerul local al AFI Europe, Reuven Havar,
    vorbeste despre AFI Palace Cotroceni Mega Mall, proiect pe care
    dezvoltatorul urmeaza sa-l deschida in aceasta luna in Bucuresti,
    poate parea frapanta. Intr-o perioada de scadere economica si de
    restrangere a consumului, in care toti comerciantii din mall-uri
    inregistreaza vanzari mai mici comparativ cu 2008 si dupa primele
    inchideri de centre comerciale, Havar se arata increzator in
    rezultatele pe care le va avea mall-ul a carui dezvoltare a
    coordonat-o.

    “Stiti cum imi dau seama? 50% dintre chiriasi au semnat contractele
    de inchiriere dupa inceperea crizei si au facut-o la un nivel de
    chirie ridicat (o chirie lunara medie de aproximativ 30 de euro pe
    metru patrat, potrivit informatiilor din piata – n. red.). Acesta
    este un semn bun pentru noi.” Atitudinea relaxata a lui Reuven
    Havar poate parea cu atat mai ciudata cu cat Cotroceni Mega Mall
    este amplasat in cea mai densa zona din tara din punct de vedere al
    centrelor comerciale.

    Cartierul Militari a atras inca dinainte de 2000 investitii in
    comert, Metro deschizand aici, in 1997, al doilea sau magazin de
    tip cash & carry. Mai apoi, iesirea spre Autostrada A1 s-a
    constituit ca un poll comercial important prin deschiderea primului
    hipermarket din Romania, Carrefour, langa care au fost deschise si
    magazine ale Mobexpert si Bricostore. Au urmat centrul comercial
    Orhideea (in apropiere), al doilea mall din Bucuresti dezvoltat de
    Anchor Grup – Plaza Romania – mai multe hipermarketuri si magazine
    de bricolaj, electrocasnice si mobilier, in apropiere de iesirea
    spre autostrada fiind deschise in ultimii ani alte doua parcuri de
    retail.

    “Cele mai aglomerate orase din punct de vedere al metrilor patrati
    de spatii de retail raportat la populatie sunt Suceava si
    Cluj-Napoca, dar zona Militari va fi cu siguranta cea mai
    aglomerata, dupa deschiderea Cotroceni Mega Mall”, afirma Georgiana
    Andrei, consultant in cadrul departamentului de retail al Colliers
    International. Ca dovada, un indicator al concurentei acerbe din
    zona: dupa deschiderea mall-ului dezvoltat de AFI, care va fi cel
    mai mare din tara, totalul spatiilor comerciale va urca la
    aproximativ 362.000 de metri patrati, adica circa 1.000 de metri
    patrati la mia de locuitori, luand in calcul populatia sectorului
    6, de aproape 363.000 de persoane.



    Zona de vest ar fi printre cele mai populate din Europa din punct
    de vedere al centrelor comerciale, avand in vedere ca in Norvegia,
    liderul european din acest punct de vedere, se inregistreaza o
    medie de doua ori mai mica. Bogdan Dancau, managing director al
    proprietarului Militari Shopping Center, care include magazine
    precum Decathlon, C&A si Auchan, considera ca succesul in zona
    de vest a Bucurestiului nu va fi inregistrat doar in functie de
    mixul de chiriasi si de pozitionarea centrului comercial. In opinia
    sa, un factor determinant va fi si strategia dezvoltatorului, care
    ar putea sau nu sa isi doreasca vanzarea ulterioara a centrului
    comercial; practic, daca vanzarea ar fi luata in calcul,
    dezvoltatorul va incerca sa inchirieze spatiile la un nivel de
    chirii cat mai ridicat, acesta determinand pretul de vanzare, dar
    si rezultatele comerciantilor, care ar putea sa aiba probleme in
    achitarea chiriei in contextul scaderii veniturilor. “Proprietarii
    de centre comerciale incearca sa maximizeze trei elemente
    importante: gradul de ocupare, care ideal ar trebui sa fie de 100%,
    chiriile sa fie cat mai mari si un mix de chiriasi cat mai bun.
    Situatia macroeconomica a Romaniei si scaderea evidenta a
    consumului nu permit, in opinia mea, atingerea simultana a celor
    trei elemente in aceasta perioada”, spune Dancau.

  • Adrian Volintiru, CFO Marexin: Statul e partenereul meu si trebuie sa ma ajute

    “Rolul lui, al liderilor e de stakeholderi care sa fie alaturi de mediul de afaceri, care trebuie sa primeasca imput-ul de la stat ca sa se poate dezvolta.”
    Volintiru spune ca in mediul de afaceri daca se pierde increderea clientilor, inseamna ca mesajul transmis a fost confuz, ajungandu-se la pierderea increderii stakeholder-ului principal, adica al statului, care ar trebui sa fie un punct de sprijin.
    “El trebuie sa se gandeasca ca e partenerul meu si ca atare trebuie sa ma ajute. S-ar putea sa urmeze o a treia faza a crizei si anume o inflatie puternica pe toate valutele”.

     

  • Felix Enescu, Gartner: In urmatoarele 6 luni va fi foarte bine sau foarte rau

    “Un lucru important, cu cel mai mare impact, e sa se accelereze promisiunile legate de fondurile structurale. Un numar foarte mare de firme au depus aceste dosare si asteapta degeaba. Orice masura care poate ajuta firmele din domeniu e un lucru bun.”