Category: Video

  • Cele mai inovatoare companii din Romania: Fan Courier

    Cornel Morcov, chief commercial office, Fan Curier, a spus:

    „Am înţeles că trebuie să mergem acolo unde sunt clienţii. Practic inovaţia noastră nu a fost una tehnică propriu-zisă, dacă ne referim la eBox; aceste parcel-lockere sunt extrem de populare în Europa, producătorul nu este FAN Courier, sunt partenerii noştri de la Keba, dar noi înţelegând că trebuie să mergem acolo unde sunt clienţii noştri, am reuşit astfel să le oferim consumatorilor în primul rând (şi nu numai), o alternativă viabilă, flexibilitate şi timp. Pentru că feedback-ul pe care noi îl primim constant era că neavând o predictibilitate pentru momentul în care curierii noştri ajung la client, de multe ori serviciul nu se efectua tocmai pentru că destinatarii nu puteau fi la locaţie în intervalele de timp în care noi facem livrările – iar noi livrăm în intervalul 9-17 fără a garanta o anumită oră. Destinatarii îşi pot alege ei momentul în care să ridice expedierea respectivă, atât pentru Collect Point, care reprezintă livrarea la magazine de proximitate (reţeaua noastră naţională pe care o avem dezvoltată împreună cu partenerul nostru de la PayPoint este de 800 de magazine, iar până la finalul anului 2018 intenţionăm să avem circa 2.000 de magazine în toată ţara, serviciul este disponibil naţional), cât şi pentru serviciul ebox”.

    Bogdan Dumitriu, project manager, Fan Curier, a adăugat: „Deşi avem posibilitatea să cumpărăm un număr foarte mare de maşini – dar nu vrem să ajungem în punctul în care să avem câte o maşină amplasată la fiecare scară a fiecărui bloc pentru a face livrările – credem că există soluţii alternative mai inteligente. Credem că prin aceste soluţii alternative putem reduce emisiile de dioxid de carbon, credem că decongestionăm traficul; curierul poate livra mai multe colete într-un singur loc, clientul poate să-şi controleze şi mai bine agenda zilnică, ştiind că pachetul se află acolo şi poate să-l ridice atunci când vrea şi în orice interval orar. Pe lângă asta are şi posibilitatea să şi achiziţioneze un alt produs din magazin sau din zona în care sunt amplasate lockerele.

    Credem foarte mult în serviciul acesta (şi mă refer acum la serviciul eBOX), este o soluţie alternativă, un serviciu complet automatizat. Ne dorim să amplasăm astfel de lockere în principalele centre urbane din România în următorii ani şi să oferim o soluţie disponibilă non stop, atât pentru varianta de ridicare a unui produs comandat online, dar şi pentru expedierea unui produs, către orice altă destinaţie din ţară.”

     

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara

  • Cum arată cel mai confortabil loc de avion din lume: ”O mică familie ar putea să încapă aici” – GALERIE FOTO – VIDEO

    Acestea au 3,7 metri pătraţi şi vor schimba percepţia asupra unei călătorii cu avionul datorită intimităţii pe care o oferă, meselor gourmet oferite ori televizoarelor cu ecrane de 81 cm cu care sunt dotate acestea.

    Casey Neistat, un star YouTube, a făcut o filmare în care a prezentat caracteristicile noilor cabine. ”Arată ca o cameră de hotel – mică, dar extrem de elegantă, nu doar ca un loc de avion”, a spus el pe vlogul lui, care a strâns până acum trei milioane de vizualizări. Cabinele au şi o garderobă personală, precum şi un spaţiu de depozitare pentru bagajele de mână, posibilitatea de a seta temperatura, precum şi intensitatea luminii. ”O mică familie ar putea încăpea aici”, explică vloggerul în postarea sa.

    Este uimit de faptul că spaţiul este prevăzut cu două ecrane – televizorul, precum şi un iPad. Prin intermediul iPad-ului, pasagerii pot intra în contact cu personalul navigant.

    ”Noile cabine Emirates sunt mai bune decât jumătate din hotelurile în care am stat vreodată”, spune în articolul Daily Mail şi Jeremy Clarkson.
     

  • Cele mai inovatoare companii din Romania: Itsy Bitsy

    Premiul pentru inovaţie în relizarea unei campanii de marketing a fost acordat Itsy Bitsy, pentru campania 1 iunie, zi liberă naţională. Nadia Tătaru, director general al Itsy Bitsy, a spus:

    „Itsy bitsy s-a lansat acum 12 ani şi a fost primul radio pentru copii şi părinţi din lume. După ce ne-am lansat, a trebuit să inventăm programe pentru copii şi părinţi. Noi avem poate cel mai efemer produs şi atingem un public variat. Atunci când am început radioul piaţa era constituită din părinţi din generaţia X cu copii din generaţia Z, generaţia Z cu copii care nu sunt nativi digitali dar care au devenit nativi între timp. În 2017, jumătate din publicul nostru este format din acei părinţi X cu copii Z, cealaltă jumătate este formată din părinţi y (millennials) cu copii alfa. Astfel avem nevoie să ne adaptăm, să inovăm continuu.

    Eu cred că dacă nu avem lideri, manageri care să se reiventeze, nu putem crea produse inovatoare. Eu văd inovarea ca pe un proces de co-creare între oameni cu mintea deschisă şi cu inima deschisă, ca să poată vedea ce este în faţa lor şi să poată accepta diferenţele dintre ei, să le pună în comun şi să facă împreună lucruri”.

     

  • Cum a ajuns o fostă PREZENTATOARE de la TVR să facă un business de sute de mii de euro început în joacă – VIDEO

    Cu o investiţie iniţială într-o cutie cu aţe şi accesorii, Malvina Cservenschi a lansat cu cinci ani în urmă Malvensky. Anul trecut, afacerea a ajuns la 722.000 de euro, în creştere cu 85% faţă de 2015, iar pentru 2017 antreprenoarea se aşteaptă la un plus de 25%.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.

    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi. De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.

    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.

    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“

    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.

    Afacerea Malvensky, cu o echipă de opt angajaţi permanenţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722.000 de euro, cu o creştere de 85% faţă de anul precedent, când a însumat 477.000 de euro, spune fondatoarea. De asemenea, pentru anul 2017 estimează o creştere de minimum 25%.

    Cea mai recentă investiţie a vizat deschiderea primului magazin fizic Malvensky, care ”a meritat fiecare bănuţ şi a respectat planul de investiţii“, declară antreprenoarea. Lansarea acestuia a fost, de altfel, şi primul pas dintr-un plan de afaceri pe termen mediu şi lung, spune Cservenschi, despre care nu doreşte deocamdată să dea detalii. Precizează că şi peste cinci ani Malvensky va face acelaşi lucru, cel mai probabil la o scală mult mai mare. ”Misiunea asumată, de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante, este un izvor nesecat de inspiraţie şi oportunităţi, atât pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională. Ştiu exact care sunt următoarele colecţii, ştiu exact în ce colţuri ale lumii mă duce călătoria mea de a descoperi noi tradiţii şi simboluri pentru a le transpune în bijuteriile Malvensky“, susţine tânăra antreprenoare. 

    ”Piaţa bijuteriilor din România poate fi descrisă ca bogată şi săracă în acelaşi timp“, mai spune fondatoarea Malvensky. Bogată pentru că există cerere şi ofertă, iar săracă – sau mai puţin bogată – prin comparaţie cu alte ţări; India şi China, de pildă, reprezintă 44% din consumul de bijuterii de aur la nivel global, spune Cservenschi. Cele două ţări au înregistrat o cerere de consum mai mare decât Europa, America de Sud, Africa şi America de Nord la un loc, în ciuda faptului că cererea a scăzut mai mult de 25% chiar în aceste două mari pieţe, completează ea. Pe scurt, ea descrie piaţa locală de bijuterii ca pe un segment provocator, fertil, cu perspective de dezvoltare tehnologică şi a standardelor de calitate atât în producţie, cât şi în partea de servicii, ”dar şi cu o componentă educativă importantă, pentru că nevoia de dezvoltare a resursei umane este critică în orice domeniu“, ţine ea să precizeze.

    ”Însă mai este o nuanţă pe care vreau să o transmit: ce înseamnă piaţă de bijuterii? Majoritatea sunt comercianţi care cumpără din alte ţări şi vând în România. Există şi un procent mai mic, mult mai mic, de producători, designeri şi comercianţi în acelaşi timp“, declară ea, adăugând că Malvensky face parte din cea din urmă categorie. Volumul şi valoarea pieţei sunt greu de estimat din cauza existenţei pieţei nefiscalizate, dar, conform antreprenoarei, în România se produce în jur de o tonă de bijuterii lunar, dintre care aproximativ 50% bijuterii de aur. Procentul de bijuterii cu diamante este mult mai mic, până în 10% din cifra totală, însă aceste cifre oscilează şi reprezintă mai mult un reper decât o cifră sigură, din simplul motiv că mai există, în paralel, o piaţă subterană şi, evident, deloc reglementată, punctează antreprenoarea.

    Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Cservenschi consideră că aspectul cel mai important ar fi resursa umană calificată, în condiţiile în care ”se pierd meserii extraordinare în favoarea maşinăriilor“. Deşi spune că sprijină avansul tehnologic şi dezvoltarea standardelor de calitate, în lumea designului de bijuterii există meseriaşi – acum pe cale de dispariţie -, care ”ştiu să mânuiască aurul, pietrele preţioase şi instrumentarul la nivel de excelenţă“. Dacă ar fi să mai pornească un proiect, ”aş investi într-o astfel de şcoală“, punctează fondatoarea Malvensky.

    Înainte de a trece la viaţa antreprenorială, Malvina Cservinschi a lucrat timp de 10 ani în televiziune, unde a fost, pe rând, reporter, prezentator de ştiri, editor de ştiri şi realizator de campanii. Când a trecut la afaceri, a început totul de la zero, acţionând şi învăţând lucrurile din mers. ”Nu cred într-o reţetă absolută de a găsi succesul în afaceri deoarece am văzut multe tipuri de antreprenori care au reuşit fără să urmărească o reţetă similară. Personal, am avut nevoie de o viziune cât mai clară, cu o strategie şi un plan pe măsură, abilitatea de a lucra cu oamenii, studiu, cercetare şi desen, alături de multă, dar foarte multă muncă“, precizează ea. însă şi oamenii potriviţi în jurul său au reprezentat un punct forte, alături de un mediu de învăţare constant, lucruri ”vitale şi care fac o reală diferenţă“. Iar cei cărora le place ceea ce fac, găsesc echilibrul şi bucuria de care au nevoie. ”Chiar şi când nu îmi place, îmi place. Am grijă de mine, de timpul petrecut cu familia, prietenii sau partenerul de viaţă în egală măsură cum am grijă de timpul meu cu caietul de desen, cu fabrica de producţie, cu echipa sau cu clienţii. Totul şi toţi sunt viaţa mea“, povesteşte Malvina Cservenschi. Iar cel mai important sfat pe care l-ar putea oferi unui antreprenor aflat la început de drum ar fi să înveţe zi de zi, constant, această deprindere fiind un stâlp de bază al unui parcurs de succes. ”Prin practică, prin studiu, printr-o carte sau prin alegerea unui anturaj mai inteligent decât tine. învaţă în fiecare zi şi caută, în mod intenţionat, să afli ce poţi face mai bine“, punctează antreprenoarea.

     

     

    Românii au cheltuit în 2015 circa 50 de milioane de euro pe bijuterii şi ceasuri de lux, piaţa fiind în relativă stagnare în ultimii ani, arată datele companiei de cercetare Euromonitor, publicate de ZF. Spre deosebire de alte pieţe din Europa sau din Asia, vânzările de pe piaţa locală de lux sunt realizate aproape exclusiv de români, numărul turiştilor care fac astfel de achiziţii fiind foarte mic. Retailerii de ceasuri şi bijuterii sunt poziţionaţi fie în galeriile comerciale şi la parterul hotelurilor de cinci stele, fie pe arterele de shopping ale ţării, mai cu seamă în Capitală. Printre cei mai importanţi jucători pe segmentul bijuteriilor şi ceasurilor de lux sunt lanţurile Cellini şi B&B, cărora li se adaugă magazine monobrand sau multibrand mai mici, dar şi jucători locali. Piaţa de bijuterii şi ceasuri de lux este doar un segment al întregii pieţe a luxului, evaluată de Euromonitor la 1,9 miliarde lei.

  • Cele mai inovatoare companii din Romania: Peditel 1791

    Cătălin Chiş, CEO al grupului de firme APS, a spus:

    „Proiectul a început dintr-o discuţie cu Cristina Grigore, directoarea fundaţiei Părinţi din România. Ea mi-a spus că am putea ajuta spitalul de copii din Cluj prin amenajarea unei secţii de sterilizare sau am putea lucra la un proiect de call-center.

    Ardeleanul din mine, omul pragmatic, s-a gândit la amenajarea secţiei de sterilizare. Cristina mi-a spus: „Dar ai spus că vrei să faci doar proiecte cât se poate de inovative, iar amenajarea unei săli de sterilizare nu intră în această categorie”. Atunci am zis ok, facem Peditel. A fost un coşmar la început, dar acum se dovedeşte a fi un proiect de succes.

    Cred că în România se poate şi o dovedesc cei mai mulţi dintre antreprenori care încearcă să facă ceva, cred că şi statul încearcă să facă ceva, fiecare dintre noi încearcă, dar problema este că ne lipsteşte acel lider, lidership care să ne facă să mergem într-o singură direcţie şi să ne aliniem pe lucrul respectiv”.

    Întrebat dacă inovaţia din mediul privat este esenţială pentru rezolvarea problemelor din sistemul public de sănătate, Cătălin Chiş a declarat că „mediul privat poate să inoveze, să-şi lase amprenta în societate şi în economie, dar de la un anumit punct este obligaţia statului să ajute. Cred că proiecte de genul SMURD, care au plecat dintr-o iniţiativă privată, şi alte proiecte de acest gen îşi lasă amprenta şi schimbă câte puţin mediul public”.

  • Cele mai inovatoare companii din Romania: Bitdefender – VIDEO

    Alex Bălan, chief security researcher la Bitdefender, a spus:

    Eu văd inovaţia ca fiind procesul prin care facem imposibilul să devină posibil. Motorul principal pentru inovaţie sunt banii. Din 2014 până în 2017 Bitdefender a investit 89 de milioane de euro în cercetare şi dezvoltare. Eu cred că este o sumă importantă. Nu avem aceea presiune de a crea ceva care să facă bani mâine. Asta a fost cultura dintotdeauna şi a ajutat foarte mult.

    Proiectul box a pornit acum 5 ani, pentru că am văzut că dispozitivele smart precum televizoarele, frigiderele vor reprezenta un vector de atac. Încercăm să înţelegem cum sunt atacate toate device-urile din casă şi să furnizăm securitate pentru absolut tot. Bitdefender Box a fost primul dispozitiv care adresa IoT security pentru consumatorul obişnuit, apoi au urmat alţii.

    Unul dintre motivele pentru care inovăm noi la Bitdefender este curiozitatea. Mi se pare că este una dintre cele mai importante calităţi pe care le poate avea un om. Un număr dintre proiectele noastre s-au născut la bere, într-un bar de prin Cotroceni. „Ce-ar fi să facem asta? Păi cum? Păi facem aşa.” Apoi ne-am dus la birou şi am început să pescuim oameni din diferite echipe, să facem o celulă pentru un „proof of concept”, am văzut că merge şi 6 luni mai târziu l-am trimis la incubat la departamentul de ingineri şi au început să construiască în jurul lui. De asemenea, cred că inovaţia ţine şi de ambiţie, de ego, dacă nu simţi nevoia să faci ceva, să te afirmi, s-ar putea să rămâi în zona de mijloc. Mândria te determină să faci mai mult, să faci lucruri noi, să ai curajul să te afirmi.

    Inovaţia este bună, poate aduce un influx de venituri, dar dacă nu continui să inovezi te vei pierde în câţiva ani. Dropbox este un exemplu. A fost superb când s-a lansat. S-au lansat mai multe servicii asemănătoare dar abia la Google Drive serviciul Dropbox a început să se destabilizeze. Iar acum Dropbox a ajuns să nu mai fie soluţia de stocare preferată. Este foarte important să se continue procesul de inovaţie, dacă nu pe tehnic atunci pe partea de marketing”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 decembrie 2017

    COVER STORY: “Important e ce laşi în urmă”

    Ionuţ Simion a preluat în 2015 mandatul de country managing partner al PwC România şi a reuşit să crească businessul, în doi ani şi jumătate de mandat, cu 27%.
     

    POLITICĂ: Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene


    MANAGEMENT: Pariul pe pariuri


    HOBBY DE CEO: “Viaţa mea e un hobby”


    SPECIAL: Poveştile simbol ale milionarilor în Bitcoin


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.