Category: Video

  • Acum la SMART Business: ​​De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    ​Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • SMART Business: De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii? – VIDEO

    ​Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • SMART Business: De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii? – VIDEO

    ​Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Cum arată şi cât costă cele mai scumpe ceasuri din lume – GALERIE FOTO – VIDEO

    20. Louis Moinet Magistralis – 860.000 de dolari
     
     
    19. Hublot Black Caviar Big Bang – 1.000.000 dolari
     
     
    18. Chopard Super Ice Cube – 1.100.000 dolari
     
     
    17. Patek Philippe Sky Moon Tourbillon Reference 6002 – 1.300.000 dolari
     
     
    16. Vacheron Constantin Tour de I’Ile – 1.500.000 dolari
     
     
    15. Greubel Forsey Art Piece 1 – 1.500.000 dolari
     
     
    14. Richard Mille RM 56-02 Sapphire – 2.000.000 dolari
     
     
    13. Rolex Antimagnetique Ref. 4113 from 1942 – 2.400.000 dolari
     
     
    12. Jaeger-LeCoultre Hybris Mechanica Grande Sonnerie – 2.500.000 dolari
     
     
    11. Grand Complication by Lange & Söhne – 2.500.000 dolari
     
     
    10. Franck Muller Aeternitas Mega 4 – 2.700.000 dolari
     
     
    9. Rolex Daytona Ref. 6263 Oyster Albino – 4.000.000 dolari
     
     
    8. Breguet Antique Number 2667 – 4.500.000 dolari
     
     
    7. Louis Moinet Meteoris – 4.600.000 dolari
     
     
    6. Hublot Big Bang – 5.000.000 dolari
     
     
    5. Patek Philippe Ref. 1518 in Stainless Steel – 11.000.000 dolari
     
     
    4. Jacob & Co. Billionaire Watch – 18.000.000 dolari
     
     
    3. Patek Philippe Henry Graves Supercomplication – 24.000.000 dolari
     
     
    2. Graff Diamonds The Fascination – 40.000.000 dolari
     
     
    1. Graff Diamonds Hallucination – 55.000.000 dolari
     


    Sursa: Top Expensive

     

     

     

     

     

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Top 20 cei mai buni angajatori în 2018 – VIDEO

    Criteriile de votare au luat în calcul gradul de satisfacţie la locul de muncă, posibilitatea ca angajatul să recomande unui apropiat să se angajeze în cadrul companiei, precum şi dorinţa angajatului de a-şi schimba jobul în viitorul apropiat (6 luni – 1 an). 

    Vodafone România, OMV Petrom şi Banca Transilvania ocupă primele trei poziţii în topul celor mai buni angajatori din România, fiind printre cele mai apreciate companii de către angajaţi.

    Vodafone urcă 9 poziţii în clasament, ajungând astfel pe primul loc în topul celor mai apreciaţi angajatori din România. Faţă de 2017, IT-ul pierde teren în faţa companiilor financiare, care ajung din nou în topul preferinţelor angajaţilor. Banca Transilvania cunoaşte o ascensiune remarcabilă ajungând pe locul trei în topul angajatorilor, poziţie ocupată anul de trecut de Orange România.

    În primele zece poziţii din top se mai regăsesc în acest an ING Bank, cât şi angajatori din retail, Auchan, Altex şi Emag, sau companii din domeniul BPO, precum Arvato Services. M.A.P.N şi INCAS sunt primele instituţii publice care au ajuns în top 10 cei mai apreciaţi angajatori. M.A.P.N ocupă locul 8 în topul celor mai apreciaţi angajatori în 2018, în timp ce Incas, Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, ocupă locul 10 în clasament, poziţie ocupată anul trecut de Heineken România.

    Top cei mai buni angajatori în 2018

    1. Vodafone Romania
    2. OMV Petrom
    3. Banca Transilvania
    4. Auchan
    5. Emag
    6. Arvato Services
    7. ING Bank
    8. M.A.P.N
    9. Altex
    10. INCAS
    11. Kromberg & Schubert Romania
    12. Carrefour Romania
    13. BRD Société Générale
    14. Nestle
    15. Schaeffler Romania
    16. Michelin Romania
    17. British American Tobacco
    18. IBM
    19. Robert Bosch Romania
    20. Orange Romania

     

     

  • Cum arată hotelul deschis de fondatorul lanţului de restaurante Spartan – VIDEO

    Mandachi Hotel & Spa ar fi primul hotel din România a construit în sistem de franciză, în urma unei investiţii de aproximativ 7 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Hotelul se află în Suceava şi dispune de o sală de evenimente, un restaurant, o cafenea-librărie, o sală de fitness şi primul salon SPA certificat bio din ţară care, potrivit reprezentanţilor companiei, pot fi francizate ca mărci de sine stătătoare.