BusinessMagazin

Category: Video

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 martie 2019 – VIDEO

    COVER STORY: CEO impostor
     
    Are o poziţie de conducere, dar simte că nu merită să fie acolo. Crede că există alţi colegi la fel de buni şi care nu au ajuns atât de sus. De aceea, munceşte mult pentru ca tot ce face să iasă şi să pară perfect. Se izolează, are stări depresive şi renunţă la hobby-uri pentru a avea rezultate la serviciu. Crede despre el că este un şarlatan şi, în sinea lui, abia aşteaptă să fie deconspirat pentru a scăpa de această povară. Aşa s-ar descrie, pe scurt, profilul CEO-ului care suferă de sindromul impostorului, o afecţiune de care suferă 7 din 10 persoane la un moment dat pe parcursul carierei.
     
     
    IMOBILIARE: Verdeaţa din poze
     
     

    TEHNOLOGIE: De la marketing, în lumea criptomonedelor

     

    STRATEGIE: Reţetă nouă pentru afaceri vechi
     
     
    SPECIAL: Conspiraţia zahărului
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cele mai căutate joburi din România – Paul Neagoe, business manager, OLX – VIDEO

    „Dacă urmărim topul indexului locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.) la nivel regional, acesta este foarte diferit în funcţie de oraşele despre care discutăm. Este direct proporţional numărul de anunţuri şi aplicanţi cu puterea de cumpărare a unui oraş. Aşa că pentru bone, oraşe precum Bucureştiul, Clujul, Constanţa, Braşovul sunt oraşe care sunt de departe în top şi sunt oraşele cu o putere de cumpărare ridicată. În aceste oraşe, o angajare de bonă sau menajeră se poate închide până la două săptămâni un anunţ, ceea ce este foarte rapid. Despre restul ţării categoriile diferă, bonele şi menajerele sunt cumva mai puţin căutate în tot ce înseamnă judeţe, unde sunt şi salariile mai mici.”

     

     

  • ​Este în continuare meserie „brăţară de aur”? – Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic – VIDEO

    „Cred că am uitat că meseria este brăţară de aur. Dacă dumneavoastră aveţi copii, câţi dintre dumneavoastră i-aţi da la şcoala profesională? Părinţii consideră că copilul trebuie să fie cât mai sus, să facă o şcoală cât mai bună, să facă facultate, să ajungă inginer, medic. Ei nu-şi pun problema dacă acel copil îşi doreşte lucrul acesta sau dacă acel copil este potrivit pentru ceea ce vrea părintele să devină. Cred că principala rezolvare ar un serviciu de consiliere profesională, foarte bine pus la punct psihologi pregătiţi pentru aşa ceva care să testeze copilul, să vadă care sunt aptitudinile, care sunt competenţele şi cu recomandarea pentru ce domeniu ar fi buni.
    În învăţământ ne confruntăm în momentul de faţă cu rezultate foarte slabe la bacalaureat, la liceele tehnologice. Nu este problema liceului tehnologic, nu este problema profesorului care nu este bine pregătit şi care funcţionează la acest liceu tehnologic. Este problema intrărilor elevilor care vin. În momentul când un elev are la testarea naţională 1,50 sau 2 la matematică sau la română, asta înseamnă că aproape nu a făcut nimic, nu ştie nici tabla înmulţirii şi totuşi el este absolvent admis într-o clasă de liceu, este foarte puţin probabil ca după clasa a douăsprezecea să ajungă să ia şase. Poate că nu ar trebui lăsaţi elevii să meargă mai departe dacă nu au acel minimum de la atestarea naţională.
    Se poate evolua în carieră şi pornind de la şcoala profesională. Noi am realizat în 2016 un compendiu de bune practici, se numeşte <Povesti de Succes>, în care am promovat foşti absolvenţi de şcoală profesională sau de învăţământ profesional şi tehnic care au ajuns să aibă o carieră de succes. Cred că astfel de promovări ale unor foşti absolvenţi de şcoală profesională care au avut succes poate că au ecou în rândul tinerilor şi mai ales în rândul părinţilor. Cred că ar trebui mai întâi făcută o şcoală a părinţilor. După cum aţi observant meseriile din ziua de azi necesită foarte multe competenţe şi cunoştiinţe şi nu mai sunt meseriile de altă data. Totul este automatizat, informatizat. Meseria nu este pentru proşti, este pentru oameni deştepţi şi pentru oameni care pot câştiga mai mult dacă ar face o facultate şi ar ajunge şomeri. Sunt foarte mulţi tineri cu diplomă de facultate şi care nu au loc de muncă, pentru că nu s-au orientat bine.”

  • Care sunt motivele pentru care tinerii angajaţi îşi părăsesc locurile de muncă – VIDEO

    „Cred că înainte de oportunităţi stau caracterul şi educaţia, sunt zone pe care noi ar trebui să lucrăm mai mult. Cred că aceşti tineri nu au un ghidaj care provine şi din familie dar şi din mediul de educaţie, legat de responsabilitatea de a te duce la un loc de muncă, de a învăţa ceva, de a avea răbdare să creşti. Pe lângă toată nebunia asta de deficit de forţă de muncă, noi ne confruntăm de fapt cu lipsa de educaţie şi de lipsa de conştientizare a cum poţi să trăieşti,a cum  poţi să continui în viaţa asta? Noi avem două clase în învăţământul dual, şi mai avem o problemă a absenteismului şi a abandonului şcolar şi încercăm cât putem să stăm de vorbă cu ei, să îi facem noi să conştientizeze, să discutăm ceea ce părinţii lor nu discută cu ei. Chiar i-am invitat împreună la restaurant, am avut de Crăciun o masă la care i-am invitat pe copii cu părinţii lor, mulţi dintre ei nu au venit, deşi era o întâlnire în care să vadă unde fac practică, să intre în bucătărie, să vadă ce meserii vor avea copii lor. Am început cu 64 de copiii şi avem vreo 54 acum. Deci sunt copiii care nu-şi mai iau bursa din cauza absenţelor. Sunt foarte multe zone în care ne implicăm dar ele  vor da rezultate în timp şi cu cât suntem mai mulţi cu atât este mai bine. Noi suntem atestaţi să calificăm, avem propria noastră şcoală internă, avem câte o propunere pentru fiecare categorie de vârstă. Avem oameni la peste 60 de ani, care sunt membrii de bază în echipele noastre, şi sunt oameni pensionari care-şi completează veniturile pentru un trai mai bun.” 

    Avem 150.000 de pensionari care lucrează conform statisticilor scrise în ZF.

  • Soluţiile McDonald’s România pentru găsirea de angajaţi: „Avem colegi în companie de peste 10 ani, dar şi alţii care au plecat după o zi fără să anunţe” – VIDEO

    „Salariul este principalul element care face un candidat să se uite pe un anunţ de recrutare. Însă în practică ne putem fideliza angajaţii şi cred că este o practică destul de comună, prin a fi foarte atenţi la nevoile lor şi a personaliza joburile şi programele de lucru pentru ei, nu pentru toată lumea. Dacă un angajat care este student poate să-mi vină doar trei zile pe săptămână pentru că are o preocupare foarte frumoasă, de a-şi continua studiile, trebuie să-i oferi condiţiile de a veni doar trei zile pe săptâmână, pentru el este extrem de important acest lucru. Asta este tot ce poate să-ţi ofere, iar noi dacă suntem suficienţi de înţelepţi să luăm ceea ce el are de oferit, ne ajută. La noi de exemplu studenţii, elevii, pe durata vacanţei sau în timpul weekend-urilor, ne ajută foarte mult pentru a le oferi timp liber celor care sunt cu normă întreagă şi care preferă să stea în weekend acasă cu familia. Acest mix între nevoile angajaţilor şi nevoile noastre  trebuie urmărit zilnic pentru că este foarte dinamic şi atunci trebuie să-i atragem prin program.

    Pentru studenţi este foarte importantă cazarea, spre exemplu pe durata vacanţei pentru că sunt căminele închise, nu au cu ce să le plătească, vrem să rămână la noi pe durata vacanţei şi să continue după vacanţă, pentru că altfel s-ar putea să-i pierdem. Este esenţial ca în fiecare loc, să ne uităm care este profilul angajaţilor şi de ce au ei nevoie. Avem nuclee de angajaţi foarte fideli, cam în toate oraşele. Pe partea de fidelitate la nivel de companie sunt peste 850 de colegi care sunt de peste zece ani în companie. Sunt colegi care aleg să plece şi după o zi, nici nu ne anunţă unii dintre ei. Sunt colegi care după două, trei, luni de zile rămân alături de noi în companie. Anul trecut am organizat un studiu coordonat de un partener extern care a luat toate numerele de telefon şi a sunat şi a vorbit şi i-a invitat pe  cei care au dorit saă se întâlnească cu noi şi să ne răspundă telefonic ca să înţelegem şi noi. Răspunsurile sunt din cele mai variate şi principalul motiv este acela al numeroaselor oportunităţi de a se angaja oriunde. Proximitatea unui loc de muncă este esenţială pentru ei, de asemenea <dacă un coleg meu de clasă cu care am venit să mă angajez a plecat la X, mă duc şi eu să mă angajez. Motivele sunt simple şi specifice generaţiei.”

  • Cea mai căutată meserie din România şi ce venituri aduce aceasta – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Categoria şoferi-curieri ceea cea mai populară din indexul locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.). Este un domeniu cu un deficit de 30.000-40.000 de oameni şi salariile sunt destul de mari pe internaţional. Salariile arată o discrepanţă puternică între meseriile de transpot intern şi transport internaţional.

    Pe tot ceea ce înseamnă intern media este undeva între 2.000 până în 3.500 de lei, cumva distribuiţi egal în funcţie de praguri, dar vedem că pentru 20% din şoferii cu care discutăm şi care menţionează salarii nete de peste 6.000-7.000 de lei – aceştia sunt strict şoferii care obţin diurne şi călătoresc foarte mult în afara ţării. Deficitul de aplicanţi vine şdin atractivitatea sporită a joburilor de transport internaţional, care vin cu sacrificiul plecării de acasă şi petrecerea timpului mai mult în deplasare însă care aduc salarii de două, trei ori mai mari.”

  • Cum arată noile avioane pentru zboruri de lung curier ale Air France KLM – GALERIE FOTO – VIDEO

    Compania oferă în acestea călătorii în cabinel Business (36 de locuri), Premium Economy (21 de locuri) şi Economy (167 de locuri). 

    Până în anul 2020 vor fi reamenajate complet 15 aeronave. Investiţia globală în aeronave ajunge la 140 de milioane de euro. Primul zbor echipat cu aceste cabine, operat pe ruta Paris Charles de Gaulle – Accra (Ghana), a decolat pe data de 3 februarie 2019.

     

  • Transparenţă sau nu când vine vorba de salariu? Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Lansăm indexul locurilor de muncă, din baza de date OLX, cea de a doua ediţie  – este un raport pe care-l rulăm pe baza noastră de date, o dată la şase luni. Avem undeva în medie la 50.000 de anunţuri lunare de angajare care primesc peste un milion de aplicaţii. Mediile depend în funcţie de categoriile despre care vorbim, variază până la 60 de aplicanţi pe anunţ pe categorii precum personal administrativ şi coboară la locurile unde este deficit, de exemplu în zonele de inginer meseriaş, până la 15 candidaţi pe anunţ. Este mult prea puţin pentru a satisface nevoile angajatorilor. Publicarea informaţiilor salariale sunt un lucru pe care i-am încurajat şi noi pe angajatori să îl facă, sunt deschişi o parte din ei, în funcţie de strategiile lor. Noi vedem un număr cu 30-40% mai mare de aplicanţi pe anunţurile care fac transparentă partea salarială, ceea ce arată clar o tendinţă a angajaţilor de a merge cumva către direcţiile atractive pentru ei. Lucrurile pe care le caută angajaţii, în afară de partea salarială sunt: salariul, care este tot timpul la peste 50-60% din preferinţe; când îi întrebăm însă ce i-ar face să aleagă o companie faţă de alta, dacă salariul ar fi acelaşi, apar aceste extrabeneficii precum: un program de lucru puţin mai flexibil sau obţiunea de a lucra part-time sau opţiunea de a lucra de acasă, evident precum bonuri de masă, sau chiar pretenţii de transport sau subvenţii la chirie.”

  • Cum a evoluat numărul celor care merg la şcoli de meserii – VIDEO

    Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: “În ultimul timp se vede un interes pentru învăţământul profesional şi tehnic, Şcoala de Artă şi Meserii a fost desfiinţată la un moment dat prin 2009. În 2012 s-a reînfiinţat şcoala profesională, adică se făcea clasa a noua şi apoi urmau doi ani de scoala profesională – nu a fost o soluţie foarte bună. De aceea din 2014 s-a reefiinţat învăţământul profesional şi tehnic.

    Numărul de candidaţi a început să crească de la an la an. Din 2017, 2018 s-a înfiinţat şi învăţământul profesional dual, unde primesc copiii şi burse. Învăţământul profesional dual se diferenţiază de învăţământul profesional obişnuit prin faptul că acesta se înfiinţează la cererea companiilor, a agenţilor economici, aceştia implicându-se mult mai mult în formarea profesională iniţială a acestor elevi. Practic partea de practică se face la companie, iar programa se realizează de către companie în parteneriat cu şcoala respectivă, cu dezvoltarea de competenţe pentru necesităţile companiei respective.

    Acum înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în clasa a noua avem 84.958 de elevi, dintre care 6.566 sunt în învăţământ profesional dual, iar restul sunt în învăţământ profesional obişnuit. A crescut destul de mult numărul şi sperăm ca în viitor să crească şi mai mult. Asta depinde şi de colaborarea care o să existe între companii şi mediul educaţional. Este o problemă foarte mare pentru agenţii economici mici pentru că nu-şi permit încă să îşi pregătească forţa de muncă.  De aceea şcolile vor face parteneriate cu mai mulţi agenţi economici pe o anumită calificare. În momentul de faţă nu se pot forma mai mult de maxim trei calificări pe clasă, cam două sunt uzual în momentul de faţă, deoarece este limitat numărul minim de elevi pe o anumită grupă şi acesta nu trebuie să fie mai puţin de opt elevi, deci maxim trei calificări. Aşa că pentru meseriile în care avem nevoie de mai puţină forţă de muncă o să fie o problemă la început de calificare.”

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 martie 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Am 45 de ani şi îmi caut de muncă
     
    A devenit prejudecata legată de vârstă un obicei în cadrul companiilor din România?
     
     
    TEHNOLOGIE: Facebookul fashionului
     
     

    INDUSTRIE: Noua generaţie de berari

     

    TURISM: Un hotel pentru expaţi
     
     
    SPECIAL: De ce mor ziarele
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.